Actualitate
Controale ANCOM pe piața de poștă, telecom și echipamente radio În prima jumătate a anului în curs, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a derulat peste 1.700 de controale, în urma cărora a transmis 60 de notificări și a aplicat 200 de avertismente şi 91 de amenzi contravenționale, în valoare totală de aproape un milion de lei, sumă ce merge la bugetul de stat. În toată această perioadă, Poșta Română a fost obiectul a patru controale ale inspectorilor autorității. „Având în vedere perioada atipică pe care o traversăm, în prima jumătate a acestui an activitatea de monitorizare şi control s-a concentrat îndeosebi pe supravegherea pieței echipamentelor radio şi a compatibilității electromagnetice, neconformitatea echipamentelor radio putând produce interferențe prejudiciabile şi, implicit, care pot afecta buna funcționare a serviciilor de comunicații electronice. În acest sens, Autoritatea a efectuat 419 controale şi a sancționat neconformitățile constatate cu amenzi în cuantum de peste 200.000 lei. Totodată, a fost finalizată acțiunea de verificare a incidentului de securitate în care a fost implicată societatea Orange România, în luna ianuarie 2020, aplicându-se o amendă contravențională de 500.000 de lei”, a apreciat Cristin Popa, directorul Direcției Executive Monitorizare şi Control din cadrul ANCOM.
Piața serviciilor poştale În sectorul poştal, ANCOM a efectuat în primele şase luni ale acestui an un număr de 236 de acțiuni de control, cea mai mare
6 ¦ IULIE 2020
parte a lor, circa 150, până la instaurarea stărilor de urgență şi alertă determinate de epidemia de Covid-19. În urma lor, au fost aplicate 44 de avertismente (doar 12 după 16 martie – data în care a fost decretată starea de urgență) şi 20 de amenzi contravenționale (5 după 16 martie), în cuantum total de 61.500 de lei. Cea mai mare parte a acestor amenzi a fost aplicată în primul trimestru, respectiv 43 de mii de lei. Cele mai des întâlnite nereguralități în sectorul poştal au constat în nerespectarea obligațiilor impuse prin regimul de autorizare generală. Din totalul controalelor, patru au vizat Compania Națională Poşta Română, iar în urma lor a fost aplicat un avertisment, precum şi o amendă în valoare de 5.000 lei.
Piața comunicațiilor electronice De departe, piaţa de comunicaţii electronice a fost în centrul atenției inspectorilor autorității de reglementare. În acest sector, în prima jumătate a acestui an, ANCOM a efectuat 1.080 de acțiuni de control, contravenienții primind 60 de notificări, 76 de
Numărul total de controale
avertismente şi 29 de amenzi contravenționale, în cuantum de 727.400 lei. ANCOM a sancționat Orange pentru incidentul de securitate din 14 ianuarie 2020, manifestat la nivel național, care a afectat un număr de 1.921.096 de conexiuni, dintre care 769.725 de conexiuni de date mobile şi 1.151.371 de conexiuni de voce mobilă şi SMS, durata acestuia fiind de 405 minute, începând cu ora 16:54 şi rezultând o indisponibilitate a rețelei la nivel logic de 53,93 minute pentru o singură zi, această valoare depăşind maximul permis prin licență. Valoarea amenzii contravenționale aplicate este de 500.000 de lei. De asemenea, tot în acest domeniu, ANCOM a aplicat alte 14 amenzi, în valoare de 137.400 lei, furnizorilor de servicii de telefonie, cele mai des întâlnite nereguli fiind legate de încălcarea obligațiilor privind încheierea contractelor cu utilizatorii finali. În rândul furnizorilor de servicii de acces la internet, Autoritatea a aplicat doar două amenzi contravenționale, în cuantum total de 10.000 lei, pentru furnizarea de servicii fără a avea un contract valabil încheiat. Alte şase amenzi contravenționale, în valoare totală de 40.000 de lei, au fost aplicate furnizorilor de servicii de televiziune şi radiodifuziune sonoră (RTV). Principalele încălcări au constat în nerespectarea datelor tehnice, a parametrilor ori a condițiilor cuprinse în autorizațiile tehnice. Furnizorii de rețele de tip CATV au fost sancționați cu 5 amenzi contravenționale în valoare totală de 28.000 de lei, pentru nerespectarea condițiilor prevăzute în Autorizația Generală. Totodată, ANCOM a aplicat o amendă în cuantum de 12.000 de lei pentru utilizarea unei frecvențe fără a deține o licență de utilizare a acesteia.
Sistem de ticketing în oficiile poştale Directorul general al Poştei Române, Horia Grigorescu a anunțat o serie de măsuri care se pregătesc pentru modernizarea activităţii în cadrul reţelei poştale, astfel încât să se elimine cozile şi să se accelereze ritmul prestaţiilor la ghişee. Precizările sale au venit cu ocazia unei dezbateri online organizate de trustul de presă DC Media Group. „Clienții cer să aibă posibilitatea de a beneficia de avantajele informatizării: să poți să-ți urmăreşti coletul în timp real, să poți să apelezi servicii oferite de Posta Română din fața unui laptop sau din fața unui smartphone, astfel încât să nu mai fii nevoit de fiecare dată să faci un drum până la un oficiu poştal. Informatizarea aduce un plus de valoare şi în subunităţile noastre poştale, pentru că angajații poştali vor avea la dispoziţie o tehnologie nouă care le va permite să nu mai blocheze calculatoarele timp de 5 minute pentru o operațiune de 10 secunde, iar atunci va creşte calitatea serviciilor pe care le oferim”, a declarat directorul general.
El a oferit şi o soluţie pentru situaţiile în care se vor semnala cozi la ghişee. „Când se aglomerează un oficiu poştal şi avem lume care stă la coadă, vrem să putem să oferim un sistem de ticketing, astfel încât omul să ştie cât are de aşteptat şi să-şi mai rezolve eventual alte treburi în intervalul respectiv de aşteptare. Vreau să mă duc să trimit un colet sau vreau să platesc o taxă, să ştiu clar la ce ghişeu mă duc, nu după ce am stat 15 minute la ghişeul greşit să mă aşez la altă coadă. Sunt lucruri minore, care aduc însă o greutate mare din punct de vedere al calității serviciilor pe care o companie de genul nostru le oferă", a apreciat Horia Grigorescu, în cadrul dezbaterii online „Upgrade Romania - Investițiile, motorul de pornire a economiei“. „Vreau să mă refer şi la investițiile în oficiile poştale. Este o realitate. Avem o rețea atât de vastă, care are acoperire națională şi de multe ori creează impresia unei delăsări. Nu este o delăsare. Este un proces continuu de a aduce locaţiile noastre la standardele anului
Poşta Română, parteneriat cu Muzeul „Casa Mureşenilor”
După o perioadă în care activitaţile culturale au avut crunt de suferit din cauza pandemiei, lumea artelor începe să revină uşor-uşor la viaţă. Concerte în aer liber, proiecţii de film, expoziţii diverse au început să atragă lumea către amfiteatre şi muzee. Un muzeu care încearcă să propună activităţi antrenante pentru cei mici este „Casa Mureşenilor” din Braşov, o mai veche cunoştinţă a cititorilor revistei noastre din expoziţiile cu specific poştal din anii trecuţi, unele dintre ele amplasate chiar în sediul Poştei Mari din municipiul de sub Tâmpa, de pe Strada Nicolae Iorga nr. 1. Poşta Română, prin interme-
2020, astfel încât să fie creat tot confortul pentru clienți, dar şi pentru angajații noştri, care se confruntă, la rândul lor, cu condiții care nu sunt la cel mai înalt nivel," a spus Horia Grigorescu. O altă direcţie pe care Poşta Română se va axa în viitorul imediat este proiectul Green Deal, pe care Uniunea Europeană intenţionează să-l implementeze în anii următori. „Acest proiect al UE are o finalitate extraordinar de nobilă, acela de a curăţa mediul, de a-l face mai prietenos cu omul, de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Pe lângă scopul său nobil, el trebuie privit şi ca o chestiune care poate aduce avantaje financiare companiilor care vor face paşii necesari spre zona respectivă şi care poate aduce şi o reducere a cheltuielilor, o creştere a confortului activităţii şi a vieţii noastre, a tuturor. Vorbim, practic, de o răspundere pe care trebuie să ne o asumăm cu toţii pentru ceea ce înseamnă sustenabilitatea pe termen lung a activităţii pe care o derulăm”, a precizat directorul general al Poştei Române.
diul Sucursalei Regionale Braşov, va fi partener al Muzeului şi în proiectul pe care acesta îl derulează pe parcursul acestei veri. Astfel, în perioada 7 iulie-13 august, reprezentanţii Muzeului vor derula un program de educație muzeală adresat copiilor cu vârsta între 4 şi 8 ani (prima grupă) şi 6 şi14 ani (a doua grupă). Din cauza problemelor legate de noul virus, activitățile se vor desfăşura doar în spațiu deschis, cu purtarea măştii de protecție sau în mediul online. Pentru a păstra măsurile de siguranță, grupele de elevi vor fi formate din maxim 10 participanți. Alături de Poşta Română, partener în acest proiect cu activități desfăşurate în aer liber la Braşov sau la Racoş este şi Asociația Carpaterra din Braşov. Activitățile propuse pentru lunile iulie-august au demarat pe 7 iulie, cu un atelier intitulat „Alfabetul vesel”, atelier dedicat copiilor cu vârsta între 4 şi 8 ani (grup de maxim 6 copii). Pe 16 iulie a fost organizat un atelier de tricotat, cu participarea artistei locale Gabriela Burlacu, iar o săptamână mai târziu cei mici au participat la activitatea online „Povestea tiparului şi tipografiei”. În fine, pe 30 iulie are loc activitatea care priveşte direct domeniul poştal: între orele 10.00 şi 11.30, muzeograful Marinela Barna şi colega noastră Gabriela Botici vor susţine, în curtea OP Braşov 1, o prelegere celor mici despre „Serviciile poştale în trecut”. În 2 august 2020, copiii vor merge în excursie la Racoş, în 6 august 2020 vor juca jocul „Cuib”, în curtea Muzeului şi în 13 august 2020 vor învăţa despre virusuri, modalităţi de protecţie, măsuri de prim ajutor etc. POªTAªUL499 ¦ 7
Actualitate
CULMED, „creatorul” unui mediu multicultural în rândul angajaţilor Poştei Poşta Română a organizat, în zilele de 24, 25 şi 26 iunie, la sediul din Calea Giuleşti nr. 6-8, un eveniment de instruire şi de mentorat pentru angajaţii companiei, în cadrul proiectului european „Mediatori culturali pentru sectorul poştal” (CULMED), proiect susţinut din fonduri de la Uniunea Europeană. Programul pilot îşi propune îmbunătățirea furnizării serviciilor poştale într-un mediu social multicultural, astfel încât angajaţii să devină mediatori culturali, într-o Europă în continuă schimbare, dar şi calitatea livrării serviciilor şi accesul la serviciile poştale pentru imigranți şi refugiaţi ai țărilor terțe, care ajung în zona UE. Asociaţia pentru Formare, Educaţie şi Dezvoltare (EUROFED), unul dintre partenerii de proiect din România, este un ONG tânăr, care contribuie la dezvoltarea resurselor umane prin furnizarea de servicii integrate de ocupare şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă. Adelina Dumitrescu Peculea, conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi consultant extern, având o experienţă de peste 10 ani în cercetări dedicate ştiinţelor economice şi administrative, este şi manager de proiect în cadrul programului CULMED. Adelina a fost alături de organizatorii din Poşta Română pe parcursul celor trei zile de instruire, timp în care a oferit consiliere pe diverse situații întâlnite zi de zi la locul de muncă, angajaţilor poştali prezenți la eveniment. De asemenea, în cadrul evenimentului, oficianţii au avut parte de activităţi interactive de informare, educaţie, training şi dezvoltare profesională, fapt care sperăm să-i fi făcut să fie, la final, mai relaxaţi, mai zâmbitori şi mai sociabili în interacțiunea lor cu clienţii. Parteneriatul de proiect CULMED este format din opt parteneri din trei țări, Grecia, România şi Belgia şi se desfăşoară până pe 31 august anul acesta.
Cum a trecut sectorul poştal autohton peste primele luni de pandemie În contextul restricţiilor aplicate în activitatea de transport europeană pe parcursul ultimelor patru luni, curierii români care aveau în portofoliu servicii de transport preponderent pe relaţiile cu Italia şi Spania au fost afectati cel mai mult, în timp ce restul curierilor au făcut faţă mult mai bine situaţiei, înregistrând chiar creşteri mari pe traficul poştal, a apreciat Eduard Lovin, vicepreşedinte al ANCOM, cu ocazia unei conferinţe online. 8 ¦ IULIE 2020
În opinia ANCOM, sectorul poştal cunoaşte o dinamică pozitivă, îmbucurătoare, atât în materie de trafic, cât şi de venituri, cel mai bun indicator pentru sănătatea şi durabilitatea mediului concurenţial în acest sector fiind, în opinia sa, numărul relativ mare de noi operatori apăruți, mai ales în condițiile actuale. Astfel, dacă în 2019, în primele cinci luni, s-au notificat la ANCOM 71 de noi furnizori, în perioada similară a acestui an, au apărut 44 de
noi furnizori de servicii poştale. În total, la finele lunii mai 2020, în România existau fix 502 furnizori de servicii poştale autorizaţi. Livrările corespondenţei, a coletelor, a produselor achiziţionate online, inclusiv alimente şi produse de strictă necesitate, au fost de o importanţă majoră pentru buna funcţionare a vieţii de zi cu zi, iar agilitatea dovedită în adaptarea curierilor la noile riscuri şi condiţii a fost remarcabilă, a mai spus ofi-
cialul ANCOM în cadrul videoconferinţei „Forumul serviciilor poştale şi de curierat 2020”, organizat de Govnet. El a adăugat că, pentru a menţine legătura cu furnizorii din piaţă, ANCOM a trimis chestionare aplicate către companii, solicitând feedback pe mai multe direcţii. În contextul pandemiei, deşi pe plan local curierii au cunoscut creşteri importante pe toate segmentele de livrări, online-ul a fost cel care a generat cele mai multe volume, inclusiv în zona de livrări alimentare. Nu acelaşi lucru se poate spune despre curierii care derulau cea mai mare parte a activităţii lor peste hotare.
Reportaj
Tolba de pe apele tulburi Iliana Zeleniac, oficiantă OP Lupeni
Zgomotul cotidian și viteza vieții ne răpesc, de multe ori, răgazul empatiei. Nu mai avem timp să ne gândim unii la alții, nu ne mai oprim din alergare decât, poate, atunci când ceva dramatic se întâmplă în proximitatea noastră. Sau nouă înșine. Culegem rezultate finale ca pe statistici seci, fără să mai vedem că în spatele lor sunt oameni, este muncă, este sacrificiu. Tabloul acesta a devenit pânza întinsă peste toate meseriile, peste toate serviciile care sunt în slujba publicului larg. Totul vine ca o normalitate, orice rezultat bun, orice finalitate cu succes, vin ca un firesc al societății. Ceea ce ar putea însemna, o dată în plus, o demonstrație a profesionalismului celor care pun viață în aceste meserii. În cea de factor poștal, spre exemplu. Care nu are liniaritate, fiind diferită de la oraș la sat, de la deal la șes, de la munte la mare, însă, cu același grad de responsabilitate, de expunere, de efort. Vorbim astăzi despre câțiva factori poștali, care, ca foarte mulți alții dintre ei, merită câte o medalie.
Loc de vis, lovit în plin Ecoul aprecierilor față de oamenii Poştei, se încarcă din vocile puternice ale celor care conduc Compania – „Vreau ca toți colegii mei din Companie să ştie că sunt apreciați, respectați, că munca lor contează”. Acest citat al directorului general Horia Grigorescu pare să îi fi devenit motto şi temelia atitudinii sale manageriale. Încurajator! La mijlocul pandemiei, după ce am tras linie şi am adunat, aceluiaşi Horia Grigorescu i-a reuşit concluzia pe care ne-o asumăm şi noi: „Toţi poştaşii din ţară sunt de fapt eroii acestei situaţii”. De aici am plecat atunci când am hotărât să facem acest reportaj. Pentru că şi noi credem asta, că ei sunt eroii acestei situații, în Poşta Română, dar şi că oamenii contează, sunt capitalul cel mai important al acestei instituții. După cum spunea un director regional, în numărul
trecut al revistei Poştaşul, „Ei sunt cea de-a doua Armată a României!”. Destinația noastră în acest număr este Valea Jiului. Aninoasa, Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Valea cu Peşti, Câmpul lui Neag. Condițiile în care distribuie colegii noştri factorii poştali, nu au fost niciodată, din partea lor, un subiect de bravură, de cârcoteală excesivă sau de lamentare. Mereu şi mereu au fost acolo unde trebuie să fie: pe teren! Ger, caniculă, zăpadă, ploaie... nu contează! De această dată, vorbim despre încă doi bulgări de plumb, atârnați de duritatea meseriei: pandemia, perfidul virus, iar acum şi inundațiile, viitura, natura dezlănțuită! La sfârşitul lunii Iunie a acestui an, râul Jiu s-a hotărât să se revolte şi să îşi iasă din matcă, în zona Văii Jiului, ajutat de ploile torențiale care au curs neîntrerupt, vreme de câteva zile. „Mina Lupeni, inundată pentru prima dată în istoria ei de 150 de ani”, POªTAªUL499 ¦ 9
Reportaj aşa titra un ziar național, la momentul respectiv. Premieră a fost şi pentru doamnele pe care le vom prezenta mai jos, poştărițele noastre, care nu au avut ocazia, până acum, de a distribui trimiteri, pensii, alocații, în compania viiturii... Abia se obişnuiseră cu pandemia! Am plecat din Bucureşti în buza răsăritului, când încă e răcoare. După ce am trecut pe lângă Coloana Infinită, pe sub Poarta Sărutului şi am dat cu ochii de Masa Tăcerii, marile opere brâncuşiene de la Târgu Jiu, am făcut dreapta, pe malul Jiului şi am urmat firul râului, în amonte, până sus, la Câmpul lui Neag, în munții Hunedoarei, de unde a pornit dezastrul. Din începutul Defileului până la povestea peisajului, scrisă de natură în toată Valea Jiului, motorul bucuriei nu s-a oprit. Încă ocolită de tentaculul turistic, zona este o demonstrație că natura bate imaginația. Vătămată, iată, uneori!
Carmen Bortilă, diriginta OP Lupeni
Caractere umane la superlativ Deşi, prima secvență fotografică din Uricani surprinde un contrast cât o ironie, al luciului de pe literele verzi, care compun numele urbei şi cortina de blocuri scorojite din fundal, sentimentul se echilibrează prin oameni. Brațe deschise familiar şi zâmbete largi, ca un cadou de bun-venit! Le-am primit de la Nina Somandru, diriginta de la OP Uricani. E din 2005 în Poşta Română. A debutat ca dirigintă la Oficiul comunei Şag, în județul Timiş. Cu 2013 începe aventura ei la Uricani, după ce a făcut „stație”, vreme de doi ani, la Petroşani, ca oficiantă. Dar, hei, realizarea cea mare s-a întâmplat în urmă cu 23 de ani, când a intrat în această lume fiica sa. E clar! Nina păstoreşte, ca o instanță maternă, un colectiv de femei. Sunt şapte, în total. După prezentări, ne-am oprit la cele două colege care s-au întâlnit cu viitura, față în față. Daniela Maria Gherghe stă pe un munte. Pe un munte de dor, pentru că cei doi fii ai săi au emigrat în Belgia. A rămas în forma familiei primare, doar cu soțul. Este „bobocul” Poştei din Uricani, a venit în echipă de anul trecut şi, deja, a făcut cunoştință cu primul caz de forță majoră. „S-a închis totul: cerul, curentul electric, drumurile, apa curentă, semnalul la telefon...”, aşa a început prima zi a
Inundații în Lupeni 10 ¦ IULIE 2020
Nina Somandru, diriginta OP Uricani inundațiilor, pentru Daniela. De la Valea de Brazi, unde locuieşte, până la sediul din Uricani, trebuie să însoțească albia râului Jiu. De data asta, a fost cel mai greu! Trimiterile aşteptau în tolbă, oamenii erau, şi ei, în aşteptare. Ca şi în cazul altor meserii cu public, poştaşii nu au portița amânării. Bagheta magică a conştiinței, a sacrificiului, a făcut ca ziua să fie una cu flux poştal neîntrerupt. Din Câmpul lui Neag, de unde locuieşte, până la Uricani, la serviciu, Lucia Mojoatcă, cea de-a doua colegă cu care am vorbit, vine, de obicei, cu un Logan alb, pe care îl conduce ca un şofer profesionist. De data asta, în ziua loviturii, a venit pe jos. Câte 10 kilometri pe sens, dus-întors. Pe cornişe, pe linia barajului de la Valea de Brazi, pe poteci înalte, de unde se vedea, plenar, urgia. Prin grădini, peste drumuri, peste poduri, peste maşini, peste case, şuvoiul maroniu ducea dezastrul către vale. „Ne-am întors în timp, când nu mai aveam nimic, nici lumină, nici apă de băut, nici telefon... nimic. Nu puteam nici să anunț că nu pot veni, că nu pot coborî de acasă, aşa că am plecat pe jos, pe traseu”. Deserveşte, de 12 ani, încontinuu, toată zona care acum a fost calamitată – Valea de Brazi, Câmpul lui Neag, Buta, Cheile Buții. Nici de data asta nu a făcut excepție. Deşi afară era desenul Apocalipsei, Lucia nu şi-a dat jos geanta de poştaş, a mers pe traseu. Am întrebat-o de ce. Pentru că asta este ceea ce lasă moştenire celor doi copii ai săi, un băiat şi o fată, celor trei nepoți, două fetițe şi un băiețel – conştiința curată! Sentimentul datoriei împlinite, nu contează ce şi cum se pune de-a doua! Ştiți ce se întâmplă după o astfel de întâlnire, cu astfel de oameni? Se schimbă un pic perspectiva asupra evaluării vieții profesionale. Şi personale. Am mers cu Lucia pe traseul său zilnic, să vedem la fața locului atât urmele dezastrului, dar şi cum se lucrează în mod
obişnuit. Nu că am fi obraz fin de oraş, dar treaba nu este deloc uşoară, nici în condiții normale. Ne scoatem pălăria, ne aplecăm, uşor, de spate şi zâmbim, mulțumindu-le colegelor de la Uricani!
Definiția profesionalismului cu inimă caldă Din păcate, zona Uricaniului nu a fost singură în fața inundațiilor. Mărturii fotografice de la momentul respectiv, realizate de către colegii noştri, arată că şi la Lupeni situația a fost grea. Învolburat, cu un volum şi o putere crescute fără limită, Jiul a ieşit peste poduri urbane, peste calea ferată, peste drumul național, peste casele oamenilor, peste grădini... A măturat tot ce a întâlnit în cale! Ne pune în temă, cu primele informații despre cum au lucrat peste inundații toți colegii din Lupeni, nimeni alta decât Carmen Bortilă, diriginta oficiului poştal din localitate. Am găsit-o în birou, într-o foarte scurtă pauză, răsfoind... revista „Poştaşul”! Apoi a trecut la cartare, că nu sunt destule mâini care să facă față, imediat ce vine cursa. Multiplu de funcții! Factor poştal, oficiant, oficiant superior, casier, dirigintă la Vulcan şi Petroşani. Cu cei doi ani de când este dirigintă la OP Lupeni, Carmen a adunat 30 de ani de Poşta Română. O spune ca pe o realizare majoră a vieții sale, ca pe un triumf. Dar un început de lacrimă, în colțul ochiului, se remarcă numai când ne spune despre fiica sa, masterand de anul acesta, care a terminat facultatea cu nota maximă! 10! Hm! Parcă ne transferă şi nouă din bucuria ei! Bravo! Tot Carmen, ne stabileşte întâlnirea cu Iliana, poştărița care este pe teren acum, în perioada distribuirii pensiilor ritmul creşte. Locul de întâlnire – Palatul Cultural, maşină gri. Iliana Zeleniac.
Daniela Maria Gherghe, factor poștal OP Uricani
Jovială, blondă, optimistă. Dar şi profesionistă. Ne lămurim de asta, pe deplin, în însoțirea pe traseul de azi. Mare parte, pe unde a fost dezastrul de la finele lunii iunie. În cei 17 ani de poştărit, ca factor poştal la acelaşi OP Lupeni, a adunat relații personale cu oamenii pe care îi serveşte, a adunat bucurii, a adunat întâmplări de toate felurile, şi-a câştigat un loc apreciat în comunitate, a adunat poveşti. Până la lovitura Jiului, de luna trecută, nu a mai întâlnit revolta apelor, la un asemenea nivel. Ca şi colegele de la Uricani, Iliana a fost pe teren, fără ezitare. A refăcut traseul ca o hartă gps, care se reconfigurează după orice abatere de la coordonatele prestabilite. Adică, a ajuns la fiecare destinație. A distribuit fiecare trimitere care trebuia distribuită. Cum a putut, pe unde a putut. Şi atunci, şi acum. A pus mâna pe câte un obiect, pe câte un bagaj, să îi ajute pe oameni la evacuare. O sacoşă cu haine aici, un televizor la vecinul, o saltea la două case mai departe şi tot aşa. Pe lângă rigoarea profesionalismului, a dat drumul empatiei şi altruismului. Se salută cu oamenii, stabileşte întâlniri pentru pensii, pentru alocații... Unora le-a rămas doar asta, gândul la ziua când vine cuponul, când vin banii. Iliana ştie asta. Încearcă să le ducă şi zâmbete pe buze, dar după urgie este greu. Lacrimile unora dintre ei au luat locul luminii de pe chip. Montăm într-un serial fotografic urmele inundațiilor, pe traseul făcut de Iliana, în care nu putem reda nici starea de tristețe a oamenilor, nici altruismul colegei noastre. Pe astea doar le-am cunoscut la fața locului şi vi le descriem aici. Dincolo de povestea în sine, despre cum au poştărit poştărițele noastre în vremea inundațiilor, ne-am ales şi cu altceva. Am făcut cunoştință cu oameni frumoşi, caractere cu o bogăție interioară, pe care ne-o dorim şi pentru noi, cu o conştiință a datoriei pe care am mai întâlnit-o în Poşta Română, dar, pe care, ne bucurăm să o regăsim!
Lucia Mojoatcă, factor poștal OP Uricani POªTAªUL499 ¦ 11
Poºtaº de vedetã
NUȚI, PRIETENA VEDETELOR „Stațiune turistică de interes local”. Puțin! Foarte puțin, pentru o localitate atât de frumoasă. Breaza, județul Prahova! Nu o poți reduce, nu o poți închide într-o sintagmă atât de mică, banală, instituțională. Este mai mult decât atât! Primul lucru care îți sare în ochi, frapant, este verdele copleșitor, infinit. În fața curților, pe garduri, în curți, în spatele curților, pe jos, pomi fructiferi, pomi ornamentali, arbuști, plante agățătoare, brazi, garduri vii... De o parte și de alta a drumului, ca într-un tărâm al verdelui natural. Cu aer curat, cu peisaj pe care îl caută scriitorii, să îl povestească și cu sentimentul că ai ajuns în raiul consumatorilor de odihnă. Nu este de mirare că aici au devenit proprietari mulți dintre cei pe care îi cunoaștem doar ca imagine publică. Celebrități. Vedete. Din toate domeniile, de toate vârstele. Cântăreți, fotbaliști, scriitori, actori, vedete de televiziune... Unii rezidenți permanenți, alții vin doar din când în când. De toți aceștia, are grijă Nuți!
Afară plouă, plouă...Uneori! În cea de-a treia zi a lunii Septembrie, a anului 1936, când se îmbina auriul cu ruginiul, în istoria oraşului rusesc usesc Ivanovo, s-a mai adăugat un eveniment. A apărut pe lume frumoasa Marina! Noi o ştim, astăzi, ca doamna amna Marina Voica, artistă din România! Citind sumarul biografiei sale am putea spune căă hazardul a făcut cunoscută lumii o voce inconfundabilă. Hazardul, dar şi seriozitatea, talentul, munca. De la părinți de acasă, de la Ivanovo, a plecat la facultate, la Moscova. Aici, întâmplare sau nu, dragostea s-a lipit de inima unui român, aflat şi el la studii acolo. S-a lipit atât dee tare, încât a dezlipit-o pe Marina de mama ma sa, de casa sa, de țara sa şi a făcut-o soțiaa lui, în România. Acelaşi hazard stătea la pândă, dă, până a găsit momentul oportun: o întâlnire între amici, unde s-a cântat la pianul care însoțea glasul Marinei. Urmarea: asul Marinei pianistul de ocazie era Valeriu Lazarov, realizator de emisiuni tv, 16 ¦ IULIE 2020
care a făcut tot posibilul să o aibă pe frumoasa rusoaică în emisiunea de Revelion a anului 1960! Memorabil! Aici s-a născut un duet celebru al acelor ani: Marina Voica şi Margareta Pâslaru! Sigur, ulmers pe drumul său profesional, dar înterior,r,r fiecare a m ceputul nu se poate uita! Dacă tot a venit vorba de drumul drum profesional, ar fi nedrept să rămânem cantonați doar la celebrul ”Şi afară plouă, plo plouă...”, când, în realitate, repertoriul riu Marinei Voica este ticsit de şlagăre ale anilor 60, 70, 80 ai secolului trecut. Însă, a muzica ei nu s-a oprit nici acum. Calculul m contabil arată 60 de ani de carieră, dar c conținutul acestora este realizat de vac loarea artistică. De la memorabilul Revelo lion al anului 1960, trecând prin topurile muzicale ale faimoasei reviste Billboard, de muz la care a primit Diploma Star of the Year – week, în 1974, prin apariţii la TV, show-uri Music wee naţionale şi internaţionale, discuri, turnee şi fe ffestivaluri stivaluri naţ Polonia, Cehia, Bulgaria, Germania, Turcia, în ţară şi peste hotare: Pol Cuba, Israel, Rusia, Canada, USA şi multe diplome de excelenţă,
până la nedreptatea care i s-a făcut atunci când a câştigat Festivalul-concurs Mamaia, în anul 1983, iar autoritățile comuniste au dat ordin să nu se mai transmită la tv acest eveniment, fiind începutul unei cenzuri care a durat până după 1989. O altă recunoaştere a valorii sale artistice se traduce şi prin gestul autorităților locale din Breaza de a-i oferi titlul de Cetățean de Onoare al localității, în anul 2010, iar Casa Regală a României, în 2013, i-a acordat Ordinul Coroana României în grad de Cavaler. A ales să trăiască puțin mai departe de aglomerația urbană a Capitalei, dar este în continuare activă, energică, înconjurată de prieteni şi senină ca o dimineață curată de iulie. Când ne-am şi întâlnit.
Întindem mâna și ne cunoaștem Mierea pusă într-un borcan şi oferită, cu drag, cuiva, poate fi considerată o carte de vizită. O carte de vizită, de la care aflăm cam cum este omul care o oferă – cald, bun, altruist, plin de viață, optimist. Exact aşa s-a petrecut prima întâlnire cu Nuți. Borcanul cu miere pe care ni l-a oferit a spus multe despre ea. Şi toate s-au arătat a fi adevărate. Rîşnoveanu Elena. Ea este Nuți. Poştărița din Breaza, județul Prahova, pe care o ştie toată lumea din zonă, de 42 de ani, de când lucrează, neîntrerupt, pe acelaşi post, în acelaşi loc. Între borcanul cu miere şi cele câteva cuvinte de început i-a sunat telefonul încontinuu, ca unui om important. Numai cu solicitări de serviciu. De altfel, pe tot parcursul zilei, a fost la fel. Dar Nuți chiar este un om al comunității, foarte important. Sigur că am putea-o reduce la o definiție sau alta, de la poştărița vedetelor, până la speranța copiilor care îşi primesc alocațiile, de la prietena oamenilor, până la omul cu veştile în sacoşă. Este de toate. Acasă este soție şi mama unui fiu, despre care ne-a vorbit cu steluțe în ochi, iar la serviciu este un trup de energie şi bucurie pentru colegi, pentru oamenii din zonă. Este şi sportivă. A participat la Marşul Factorilor Poştali, din 1978 încoace, aproape neîntrerupt. Şi a şi câştigat nenumărate trofee. A depăşit granițele țării, după 1990, când a obținut primul loc, în Grecia, în anul 1994, la Balcaniadă. Au urmat podiumuri ocupate, tot pe treapta cea mai înaltă, cu echipa, în Bulgaria şi Turcia, în 1996, respectiv 1997. Unduitoarele poteci şi aerul curat de la Breaza, se pare că au făcut un antrenament excelent, pentru Nuți, sportiva Poştei de această dată. Revenim la traseul zilnic. Ne povesteşte în cuvinte smerite şi frumoase despre vedetele pe care le are în grijă, sub aspectul serviciilor poştale. Şi o face nu pentru că oamenii sunt celebri, o face pentru că aşa simte, aşa percepe lumea, aşa o primeşte
în viața ei – senină, deschisă, caldă, cu încredere. Îi stă bine cu ie albastră, o face şi mai mult de-a locului! Mergem împreună către căsuța de piatră, parcă decupată dintr-o poveste, în fața căreia, pe o alee de lângă careul gardului viu stă o celebră maşinuță Beetle, de culoare galbenă. Cine o conduce?...
Prietenie pe marginea unei scrisori Primul pas spre o prietenie frumoasă a fost făcut în urmă cu 20 de ani, când Nuți i-a dus prima scrisoare doamnei Marina. Prima scrisoare, prima întâlnire, primul pas. De atunci, au tot făcut paşi şi au adunat întâmplări care au construit ceea ce au astăzi: o prietenie adevărată între Nuți, poştărița din Breaza şi doamna Marina Voica, legenda vie a muzicii uşoare româneşti. „Nu ştiu cum este în altă parte, dar aici, la Breaza, Nuți este iubită de toată lumea, este o personalitate, dacă vreți să vă spun drept, este unică, eu o iubesc”, cu asta a început doamna Voica, pe nerăsuflate, zugrăvirea în cuvinte a prietenei sale. Relația excede, categoric, limitele profesionale. Ne dăm seama de asta din dialogul pe care îl au, cu întâmplări banale, povestite de amândouă, cu o naturalețe care le cuprinde viața. Toată atenția se duce către Nuți. Ne povesteşte doamna Marina, cu un ton însuflețit, de parcă ar ține o cuvântare motivațională „chiar dacă e furtună, chiar dacă e ger, Nuți e pe fază! Tot timpul! Ştiți cum vine să îmi aducă Nuți poştă? Sare peste gard direct în zăpadă până în gât şi tot îmi aduce ceva!”...Se apropie temporal de momentul vorbirii „ieri a venit la mine ca să îmi aducă ceva şi cum a intrat s-a apucat să deretice prin curte, să smulgă buruieni răzlețe, să aranjeze... i-am spus că am un grădinar care face asta”. Ne amuzăm cu toții, cu un sentiment interior de bine. Ne frapează normalitatea umană, firescul unei relații necontaminate de gânduri închise la culoare. Doamna Voica are şi pentru noi câte ceva. Pe lângă autograful scris pentru cititorii noştri, ne oferă o apreciere frumoasă „sunt foarte bucuroasă că s-a găsit cineva să scrie un lucru formidabil, despre un om simplu, dar fără care noi nu putem trăi, cum este un poştaş. Este foarte important! Şi vă felicit pentru asta!”. O felicităm şi noi pe Marina Voica, pentru tot ceea ce a făcut pentru muzica uşoară românească, dar şi, în mod particular, pentru caracterul său frumos, exprimat, iată, şi printr-o prietenie cu un om simplu, dar bogat interior, aşa cum este Elena Rîşnoveanu, Nuți, poştărița din Breaza. Ne dăm duşi cu greu, pentru că atmosfera este familială, caldă. În urma noastră, rămâne o imagine a sincerității şi a bogăției imateriale, care este prietenia între două doamne! Vă mulțumim!
POªTAªUL499 ¦ 17