u ocazia sărbătorilor de iarnă doresc să mulţumesc tuturor angajaţilor Poştei Române pentru implicarea, sprijinul şi înţelegerea de care au dat dovadă de-a lungul acestui an.
C
per ca 2011 să ne găsească mai uniţi pentru a reuşi să depăşim împreună această perioadă dificilă care ne pune greu la încercare pe fiecare dintre noi.
S
Un an nou plin de realizãri.
La mulþi ani!
Valerian VREME Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
POªTAªUL386 ¦ 3
Dumitru Daniel NEAGOE, Preşedinte-Director General al C.N. Poşta Română S.A.:
‚‚Informatizarea reprezintă condiţia sine qua non pentru viitoarele servicii bancare şi de asigurări pe care dorim să le introducem în portofoliul nostru’’
– Presa vorbeşte în permanenţă de pierderile înregis-
să ne lărgească portofoliul de clienţi. În acest sens, unul
trate de CNPR. Care este situaţia reală în momentul de faţă?
din proiectele viitoare este cel de dotare a factorilor poştali
– Este adevărat, în presă se fac referiri în permanență la
cu POS-uri mobile, cu care aceştia vor putea scana facturi
pierderile considerabile pe care compania le-a înregistrat
şi emite chitanţe la domiciliul clienţilor, primii beneficiari ai
în ultimii doi ani, datorate în principal contractelor păgu-
acestui sistem urmând să fie pensionarii, dar nu excludem
boase semnate în 2008. De la numirea în funcția de
instituţiile publice şi alţi clienţi care doresc să beneficieze
Președinte-Director General, scopul meu a fost să încerc,
de acest sistem de plată. În ceea ce priveşte oficiile poş-
în limitele permise de lege, să renegociez aceste contracte,
tale, încasările de facturi folosind astfel de echipamente a
pentru a reduce considerabil cheltuielile. În momentul de
demarat de la sfârşitul lunii octombrie.
față, pot spune că bilanțul pe primele 9 luni ale lui 2010 a adus în prim-plan economii de 66.817 mii lei și faptul că s-a depăşit proiecţia la capitolul venituri din serviciul confirmare de primire (un plus de 224 mii lei), venituri din pensii (3.910 mii lei) şi venituri din reclamă şi marketing direct (111 mii lei). Mai mult, luna octombrie a venit cu un profit pentru compania noastră de 5.782 mii lei. Recunosc, pentru dimensiunea și potențialul de dezvoltare pe care îl are Poșta Română este puțin, dar face dovada în același timp a unui prim semn de redresare. Cu toate acestea, nu mi-am dorit să creez valuri pe seama ultimelor cifre deoarece, în momentul de față, C.N. Poșta Română S.A. trebuie să se stabilizeze și să demonstreze prin intermediul cifrelor faptul că se află într-adevăr pe o traiectorie ascendentă.
– Care e direcţia în care se vor face investiţii în următorii 2 ani? – În următorii 2 ani de zile ne-am propus informatizarea în proporţie de 80-90% a reţelei poştale, pentru că ne dorim să oferim servicii de calitate, la o viteză sporită. Totodată, fiabilitatea şi randamentul ridicat, se leagă atât de informatizare cât şi de retehnologizare, motiv pentru care tehnologizarea serviciilor poştale la standarde europene, alături de informatizare, vor conduce implicit la atragerea de noi clienţi şi la diversificarea ofertei serviciilor către populaţie. De asemenea, informatizarea reprezintă condiţia sine qua non pentru viitoarele servicii bancare şi de asigurări pe care dorim să le introducem în portofoliul nostru. În momentul de faţă, toate operaţiunile de acest tip se reali-
– Cum v-aţi evalua prestaţia în calitate de manager al CNPR, de la numirea dumneavoastră în funcţia de Director General? – Prefer ca cei care îmi evaluează prestaţia în calitate de Preşedinte-Director General al Poştei Române să fie angajaţii Poştei, partenerii şi clienţii, iar eu să-mi atribui, mai curând, sarcina de a vorbi despre obiectivele pe care mi le-am stabilit de la începutul mandatului şi ţintele fixate pe anul ce urmează. În acest sens, prioritatea numărul unu de la preluarea mandatului a fost reducerea cheltuielilor, iar ţinta fixată este creşterea veniturilor companiei. Economiile au avut în vedere cheltuielile materiale, cheltuielile cu energia şi apa, cheltuielile privind mărfurile, privind prestaţiile externe precum şi alte cheltuieli de exploatare, dar mai ales am căutat să reziliez sau să renegociez principalele contracte cu terţii, G4S, Blue Air, Romar Medical reprezentând o parte din acestea, în vederea scăderii cheltuielilor, în beneficiul Poştei Române, contracte care puneau presiune pe bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei.
zează electronic, iar Poşta Română trebuie să se deschidă în faţa acestui proces de modernizare. În acelaşi timp, urmărim reorganizarea activităţii IT care să asigure coordonarea eficientă a centrelor de profit şi suport, unificarea tuturor informaţiilor existente în CNPR şi crearea unui flux informaţional eficient şi implementarea unui sistem IT integrat, utilizabil în toate unităţile CNPR. În acest sens, se are în vedere implementarea‚‚Enterprise Resource Planning’’ (ERP) ce cuprinde software, echipamente şi training şi Document Management System, sisteme care au în vedere reglarea circuitului documentelor în companie sau al informaţiilor din cadrul reţelei poştale, cum ar fi, spre exemplu, soldurile existente la finalul unei zile lucrătoare. – Domnul Valerian Vreme, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a declarat că ministerul condus de dânsul va susţine compania, în perioada următoare, prin investiţii. Există deja un plan în acest sens? – Discuţii cu dumnealui au fost purtate, dar o strategie
În 2011 îmi doresc creşterea veniturilor, prin eficienti-
clară de investiţii va fi pusă la punct începând cu anul viitor,
zarea serviciilor noastre, dar şi prin introducerea de noi ser-
în baza unor studii de oportunitate. Cu toate acestea, bene-
vicii, care să răspundă cererilor existente pe piaţă şi care
ficiind şi de susţinere din partea Ministerului Comunicaţi-
POªTAªUL386 ¦ 5
ilor şi Societăţii Informaţionale, avem în plan realizarea
tului de transport interregional şi prin simplificarea proce-
unui Data Center şi construirea unor centre de sortare. Ast-
durii (eliminarea sortării şi ştampilării manuale), precum şi
fel, pe baza analizelor, în funcţie de volumul de trimiteri, sunt
reducerea timpilor de circulaţie.
proiectate 2 sau 4 centre de sortare la nivel de ţară, centre au-
De asemenea, avem în vedere şi elaborarea unei politici
tomatizate, proiect în cadrul căruia se are în vedere dotarea cu
de preţuri concurenţială, care va avea în vedere raportarea
tehnologie poştală, software training şi Know-how.
la specificul pieţei şi o eventuală diferenţiere a distribuţi-
Totodată, consider că planul general de investiţii tebuie
ilor, ţinând cont de delimitarea urban-rural.
să vizeze şi o resursă umană bine pregătită din punct de vedere profesional. Faţă de această componentă, mana-
– Cum vedeţi C.N. Poşta Română peste 5 ani?
gementul companiei are nu doar responsabilitatea menţi-
– Sunt convins că și peste 5 ani şi peste 10, Poşta Română
nerii locurilor de muncă ci şi oferirea unui cadru din ce în ce
va rămâne cel mai mare distribuitor de scrisori din ţară şi am
mai bun de pregătire profesională. În acest sens, investiţia
încrederea că va deveni un important jucător pe piaţa de
în resursa umană ajută compania noastră să păstreze un
asigurări şi poate chiar financiar-bancară.
nivel înalt în relaţiile de colaborare cu noii parteneri de afaceri, dar şi în relaţia cu clienţii noştri tradiţionali.
– Cum este să aveţi în subordine peste 35.000 de angajaţi? – A avea atât de mulţi angajaţi în subordine este un mo-
‚‚Poşta Română va rămâne cel mai mare distribuitor de scrisori din ţară’’ – Cum se pregăteşte CNPR în vederea liberalizării serviciilor poştale din 2013? Credeţi că veţi putea face faţă concurenţei? – Voi începe cu ce-a de-a doua întrebare, al cărei răspuns este un DA ferm, deoarece sunt convins că Poşta Română va face faţă concurenţei şi va rămâne principalul jucător de pe piaţa serviciilor poştale. Mizăm în acest sens pe principalele noastre atuuri: reţeaua logistică extinsă (capacitate, acoperire şi frecvenţă) şi diversitatea serviciilor. În ceea ce priveşte pregătirile în vederea liberalizării pieţei serviciilor poştale, ne preocupăm de un proiect ce vizează internalizarea Poştei Hibride, un serviciu business-
tiv de mândrie, dar este mai ales o responsabilitate enormă în primul rând din punctul de vedere al asigurării salariilor pentru zeci de mii de oameni. Acest fapt mă face responsabil, alături de colegii mei din conducere, nu doar faţă de aceştia, ci, prin extensie, şi faţă de familile lor. În al doilea rând, angajaţii C.N. Poşta Română S.A. sunt dispersaţi în toată ţara, fapt care face managementul cu atât mai provocator. Şi pentru că tot m-am legat de larga răspândire a salariaţilor companiei, mărturisesc că mi-am propus ca din anul următor să fac mult mai multe vizite în teritoriu, să iau contact personal cu angajaţi din toată ţara, pentru că în prima jumătate de an a mandatului meu nu am reuşit să fac prea mult acest lucru. – Care este cel mai ambiţios proiect al PreşedinteluiDirector General al CNPR?
to-business care elimină o mare parte a activităţilor fizice
– În momentul de faţă îmi doresc să reuşim să creştem veni-
de transport şi pregătire a corespondenţei şi le înlocuieşte
turile companiei pentru a avea un profit constant, dar, mai
cu transportul corespondenţei sub formă de date elec-
ales, îmi doresc informatizarea în totalitate a Poştei, pentru a
tronice. În momentul de faţă, Poşta Română oferă acest
dezvolta servicii financiar-bancare interne şi internaţionale şi
serviciu printr-o asociere în participaţiune. Astfel, ne dorim
pentru a conta ca mare jucător pe piaţa de asigurări.
înfiinţarea a şapte centre de Poştă Hibridă, proprii CNPR, pentru deservirea clienţilor majori în cadrul centrelor de
– Zilele acestea s-a adoptat în Parlament bugetul pe
tranzit, cu capacitate de 0,5 - 1 mil. trimiteri/lună pentru fie-
2011, fiind votat un amendament legat de creşterea
care centru, cu posibilităţi de extindere a capacităţii în sis-
comisionului pentru C.N. Poşta Română S.A. la livrarea
tem modular. Urmărim în acest mod atragerea şi retenţia
drepturilor de asistenţă socială către beneficiari. Care
clienţilor strategici, în special cei din zona marilor emitenţi
este poziția dumneavoastră față de acest lucru?
de corespondenţă comercială (ex: utilităţi, telecom), redu-
– Într-adevăr, începând cu anul 2011, Poşta Română va
cerea şi eficientizarea costurilor prin eliminarea segmen-
primi un comison de 1,05% din valoarea drepturilor de
6 ¦ DECEMBRIE 2010
asistenţă socială pe care compania le va livra la domiciliul
– Ce mesaj aveţi pentru angajaţii CNPR de Sărbători?
beneficiarilor. Acest fapt se datorează eforturilor compa-
– Angajaţilor companiei doresc să le mulţumesc în
niei, la care ni s-a alăturat Ministrul Comunicaţiilor şi Socie-
primul rând că au fost alături de conducere într-un an 2010
tăţii Informaţionale, dar şi susţinerii venite din partea
dificil, marcat de măsuri de austeritate luate de către Gu-
deputaţilor reprezentând partidul de guvernare, care au
vern, dar peste care am reuşit să trecem cu bine, fără a face
înţeles importanţa acestui demers pentru Compania
disponibilizări ori a opera reduceri salariale. Acum, în prag
Naţională şi angajaţii săi.
de sfârşit de an, sunt convins că eforturile pe care le-am depus cu toţii, în tot acest timp, îşi vor arăta roadele în anul ce va urma. Gândurile pentru viitor se îndreaptă în con-
‚‚Privesc cu încredere perspectivele pe care ni le oferă anul 2011 şi am convingerea că solidaritatea, unitatea şi devotamentul nostru vor fi pe deplin răsplătite’’
tinuare spre extinderea de o manieră riguroasă şi prielnică a reţelei de oficii poştale şi a serviciilor noastre, ţinând cont de indicatorii de performanţă şi de eficientizare a activităţii. Privesc cu încredere perspectivele pe care ni le oferă anul 2011 şi am convingerea că solidaritatea, unitatea şi devotamentul nostru vor fi pe deplin răsplătite.
– Cum vă împărţiţi între carieră şi viaţă personală? – Cum mă împart?... destul de simplu: nu mă împart. Lăsând gluma la o parte, poziţia de Preşedinte-Director General mă responsabilizează foarte mult, mai ales în faţa a peste 35.000 de oameni (angajaţi), motiv pentru care atenţia mea se îndreaptă cu precădere în această direcţie. Este greu, fireşte, dar dincolo de responsabilitate e şi o provocare personală la mijloc, aceea de a face din compania cu cei
De asemenea, ţin să adresez calde urări tuturor salariaţilor C.N. Poşta Română S.A. şi să le urez un Crăciun Fericit, plin de gânduri frumoase şi daruri multe, şi un An Nou marcat de reuşite! Fie ca Sărbătorile de Iarnă să ne împodobească sufletul cu zâmbete multe şi raze de lumină, iar Anul Nou să ne aducă împliniri şi multe motive de bucurie.
mai mulţi angajaţi din România una profitabilă, adaptată în totalitate la cerinţele pieţei şi nevoile cetăţenilor. – Când aţi trimis ultima dată o scrisoare sau o vedere prin intermediul serviciilor oferite de Poşta Română? – Sunt o persoană cu viziuni moderne, care are ca obiectiv informatizarea în totalitate a Poştei Române, dar care consideră în acelaşi timp că nici un mesaj transmis prin intermediul telefonului sau al Internetului nu se compară cu o scrisoare sau o vedere scrisă de mână. Tocmai de aceea, şi cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, am transmis calde urări prin intermediul Poştei Române persoanelor dragi mie, care din diferite motive nu sunt aproape de mine în această perioadă. – Ce cadou doriţi să vă aducă Moş Crăciun? – Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Poşta Română a lansat, alături de Raiffeisen Bank, un concurs adresat copiilor „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, prin care aceştia sunt invitaţi să-i scrie Moşului şi să-şi exprime dorinţele. Din păcate eu nu am avut timp să-i scriu şi nici nu mă mai încadrez în categoria de vârstă a concursului, dar sper că Moşul va trece şi pe la mine să-mi aducă în dar sănătate, linişte şi putere de muncă. POªTAªUL386 ¦ 7
Un ghişeu cu potenţial
P
e 14 decembrie, în incinta hipermarketului Kaufland situat pe strada Barbu Văcărescu nr. 2 din Bucureşti, Poşta Română a inaugurat un ghişeu exterior al Oficiului Poştal Bucureşti 30. Excelent amplasat, într-o zonă cu trafic intens, noua locaţie face parte dintr-un program pilot al companiei, de amenajare a unor module comerciale în complexe tip hipermarket.
Serviciile oferite în cadrul acestui ghişeu sunt diversificate, astfel că în interiorul hipermarket-ului Kaufland se vor efectua vânzări de carduri MasterCard CashPlus, trimiteri recomandate, mandate poştale, e-mandate, colete poştale, iar clienţii Poştei Române îşi vor putea plăti aici ratele bancare şi facturile la utilităţi emise de diverşi furnizori, precum Romtelecom, UPC, RCS/RDS, Orange etc. De asemenea, în cadrul acestui ghişeu se vor putea încasa impozitele pentru sectoarele 2 şi 3 şi taxele pentru sectorul 2 al Capitalei. Ghişeul poştal va fi deschis publicului de luni până vineri, în intervalul orar 9:00-20:00, sâmbătă între 10:00 şi 16:00, iar duminică de la ora 10:00 până la ora 14:00. Panglica inaugurală a noii locaţii a fost tăiată de către Aurica Popa, director executiv CNPR, şi Patricia Oana Drăgan, director economic al Kaufland România. „Parteneriatul cu reţeaua Kaufland capătă deja vechime, dacă ţinem cont şi de ghişeul inaugurat la finele lunii noiembrie în Braşov. Acest parteneriat vine, în primul rând, în sprijinul clienţilor noştri, de care ne apropiem cu servicii de calitate şi pe care-i asigurăm de toată consideraţia noastră. Vreau să
8 ¦ DECEMBRIE 2010
mulţumesc cu acest prilej celor de la Kaufland pentru sprijinul acordat şi sper ca această colaborare reciproc avantajoasă să se dezvolte. De asemenea, ţin să le urez mult succes fetelor de la ghişeu, să aibă parte de câţi mai mulţi clienţi şi de venituri cât mai mari”, a precizat Aurica Popa. La rândul său, Patricia Drăgan s-a declarat onorată de parteneriatul dintre cele două companii, precizând că reţeaua Kaufland îşi doreşte să participe la strategia de diversificare a serviciilor Poştei Române.
Amplasare de excepţie Diriginta OP Bucureşti 30, Cătălina Popa, o poştăriţă cu vechi state de serviciu în companie (21 de ani vechime şi de patru ani dirigintă a OP 30) ne-a oferit câteva detalii vizavi de noul ghişeu: „În două săptămâni a fost gata această locaţie. Amplasarea sa este una excelentă, ghişeul are un potenţial extraordinar. Aici vor lucra două salariate, în două ture. Este vorba de oficiantele Nicoleta Racu şi Daniela Chiosu. Dacă se va dovedi că vom avea clienţi mulţi şi ele nu vor putea face faţă, vom suplimenta numărul de oficiante. Chiar mi-aş dori să ajungem într-o astfel de situaţie”. La inaugurarea ghişeului a fost prezentă doar una dintre cele două oficiante ce urmează a deservi clienţii în noul ghişeu, Nicoleta Râcu. La cei 22 de ani ai săi, are deja trei ani de vechime în Poştă. Este nou angajată a OP 30, până acum activând la OP Bucureşti 11. Noul loc de muncă o încântă, mai ales că stă şi prin apropiere. Nu este speriată de posibila „invazie” de clienţi şi de faptul că va trebui să le facă faţă de una singură. „Nu am de ce să mă tem, doar voi face acelaşi lucru ca şi până acum. Locaţia aceasta arată extraordinar, este bine păzită şi de aceea nu-mi fac nici cea mai mică problemă”, precizează tânăra oficiantă.
Un ghişeu şi la sediul companiei Un alt ghişeu deschis în Capitală este cel din B-dul Dacia 140, chiar la sediul central al CNPR şi al CRRP Bucureşti. Ghişeul este amplasat la parterul clădirii şi este destinat cu precădere salariaţilor companiei, dar şi altor trecători prin zonă sau locatari ai zonei. Ghişeul este informatizat şi prestează toată gama de servicii poştale: clasice, de încasări facturi sau financiare. (A.C.) POªTAªUL386 ¦ 9
Locaţie poştală nouă la Braşov oşta Română a inaugurat, pe 29 noiembrie, la ora
P
acces la servicii financiare, precum mandat On-line, e-man-
10.00, o nouă locaţie, într-un hipermarket Kaufland
dat, Eurogiro sau Western Union. De asemenea, aici se vor
din Braşov. Este vorba de Ghişeului Exterior 2 al Ofi-
putea plăti ratele bancare şi facturile la utilităţi emise de
ciului Poştal Braşov 2, situat pe Calea Bucureşti nr. 112.
diverşi furnizori precum Romtelecom, UPC, RCS/RDS,
Programul de funcţionare a Ghişeului Exterior 2 din cadrul
Orange etc. Extinderea reţelei de oficii poştale informati-
Kaufland Braşov este de luni până vineri, între orele 9.00-
zate se înscrie în planul de dezvoltare a C.N. Poşta Română
20.00, sâmbătă între orele 10.00-16.00 şi duminică între
S.A., prin care compania şi-a propus să modernizeze lo-
orele 10.00-14.00.
caţiile din întreaga ţară şi să asigure clienţilor servicii de
La inaugurare au participat Marius Fecioru – secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Mioara Pribescu – director executiv CNPR, conducerea Centrului Regional Reţea Poştală Braşov, precum şi conducerea Oficiului Judeţean Reţea Poştală Braşov. Prin deschiderea acestei subunităţi poştale, Poşta Română urmăreşte să fie mai aproape de clienţii săi, facilitând accesul acestora la servicii de calitate, cu preţuri accesibile. Ghişeul oferă o gamă diversificată de produse şi servicii. Pe lângă serviciile tradiţionale, clienţii noului oficiu vor avea 10 ¦ DECEMBRIE 2010
calitate, indiferent de zona în care se află aceştia.
„Căsuţa poştală” de pe Lipscani În perioada 23 noiembrie - 22 decembrie 2010, locuitorii Capitalei au avut ocazia să participe la „Târgul de Cadouri”, organizat după modelul celebrului Târg de Crăciun de la
Viena, în Centrul Vechi al oraşului. Zecile de căsuţe înşirate de-a lungul străzii Lipscani au oferit celor interesaţi produse tradiţionale, decoraţiuni şi suveniruri.
În acest cadru, Poşta Română a decis să amplaseze o „căsuţă poştală”, care să amintească trecătorilor grăbiţi de apropierea sărbătorilor de iarnă. Locaţia a oferit spre vânzare produse cu specific festiv care, de altfel, pot fi găsite şi în oficiile poştale: felicitări, timbre, pixuri, jucării, cărţi şi jocuri pentru copii, la care se adaugă CD-uri cu desene animate. Clienţii Poştei au avut posibilitatea să achiziţioneze şi un „produs de sezon”, respectiv kitul de Moş Crăciun, care cuprinde un plic şi o foaie de hârtie personalizată, la preţul de 3,5 lei. Amplasarea strategică a ghişeului poştal, într-o zonă centrală, preţurile scăzute şi febra sărbătorilor au strâns în jurul micuţei „căsuţe” de pe Lipscani o mulţime de oameni curioşi, care s-au dovedit a fi clienţi fideli ai Poştei. Aceştia au rămas plăcut impresionaţi atât de calitatea produselor oferite, cât şi de accesibilitatea lor, după cum ne împărtăşeşte Sanda Rădulescu, una dintre clientele Poştei care a aflat de la televizor de existenţa târgului şi a venit hotărâtă să nu plece acasă cu mâna goală. „Toate sunt frumoase la acest ghişeu şi nu sunt nici prea scumpe. Am luat felicitările astea cu 4 lei, iar acum văd că aici, la Poştă, sunt doar 1,50 lei”, spune ea, arătându-ne nişte cărţi poştale viu colorate, pe care le cumpărase de la o altă tarabă. Cea mai scumpă felicitare expusă la Căsuţa Poştei valorează 2,50 lei. Şi nu arată rău deloc... Ghişeul poştal a fost deservit de Matincă Georgiana Andreea şi Cristina Dumitraşcu, angajate la OP Bucureşti 15. Încântată de numărul mare de vizitatori, Cristina ne-a mărturisit: „Am început să avem clienţi încă din prima zi. Participarea Poştei la un astfel de târg a fost considerată o iniţiativă lădaubilă. Cel mai mare succes l-au avut felicitările, urmate de cărţile de colorat, care cuprind şi câte un CD cu colinde de Crăciun cântate de copii”. Ineditul ghişeu poştal a avut o suprafaţă de şase mp, fiind dotat cu sistem de încălzire electric, iluminare şi priză şi a fost deschis zilnic, pe toată durata târgului, între orele 10 şi 19. (Ada Cojan) POªTAªUL386 ¦ 11
Moş Crăciun poştaşul
Î
n buna tradiţie a Poştei Române, nici anul acesta, în prag de Sărbători, compania publică poştală n-a uitat de persoanele cu probleme sociale. De data aceasta, Poşta Română a venit în ajutorul unor copii defavorizaţi de soartă din Bucureşti. Evenimentul s-a petrecut pe 13 decembrie, iar de bu-
rentale, iar 43% suferind de handicap sever sau asociat.
curie au avut parte cei aproximativ 235 de copii din cadrul
„Pentru că de cele mai multe ori zâmbetul lipseşte de pe
Şcolii Speciale nr. 6 Sfântul Nicolae, amplasată în sectorul
faţa acestor copii, datorită neajunsurilor materiale şi a de-
4 al Capitalei. Surpriza în rândul puştilor a fost cu atât mai
ficienţelor de care suferă, Poşta Română şi-a dorit ca,
plăcută cu cât marea majoritate a lor provine din medii so-
măcar de Crăciun, să ofere motive de bucurie elevilor de la
ciale defavorizate, iar părinţii nu ar fi avut posibilitatea să-i
Şcoala Specială nr. 6. Prin acest demers ne-am dorit să
facă să simtă apropierea Sărbătorilor. De altfel, şcoala la
aducem o rază de lumină în sufletele acestor copii mi-
care învaţă aceşti copii este un aşezământ educaţional des-
nunaţi, dornici de afecţiune, care, deşi întâmpină multe
tinat celor cu deficienţe diverse, mintale şi neuromotorii,
greutăţi, trăiesc cu speranţa unei zile de mâine mai bune”,
tulburări de comportament, sindromul Down sau autism.
a apreciat Aurica Popa, director executiv Poşta Română.
Copiii care au primit cadouri din partea Poştei Române
În cadrul serbări organizate cu acest prilej, Moş Crăciun,
provin, în mare parte, din familii cu risc social, 90% fiind
alias poştaşul Nicu Mehedinţu, a împărţit elevilor cadouri
foarte săraci, 55% din familii dezorganizate şi monopa-
constând în dulciuri, sucuri, rechizite şcolare şi jucării.
12 ¦ DECEMBRIE 2010
Răspunsul celor mici a fost pe măsură: vreme de mai bine de o oră aceştia au recitat poezii, au cântat, au dansat şi s-au distrat, uitând parcă de grijile cotidiene care-i strivesc. „Este una dintre cele mai frumoase zile pe care le-am petrecut la această şcoală”, ni s-a destăinuit Costel, elev în clasa a IV-a. Iar părerea sa a fost susţinută de toţi puştii din jurul său. Şi profesoarele şcolii ne-au mărturisit că bucuria de care au avut parte elevii cu prilejul serbării prilejuită de iniţiativa CNPR cu greu poate fi egalată în timpul zilelor normale de şcoală. Alina Ţuţu, angajat a şcolii de din 1999 ca psihodiagnostician, ne-a făcut o scurtă prezentare a situaţiei acestei instituţii de învăţământ: „Şcoala noastră este destinată copiilor cu deficienţe mintale, de la cazuri uşoare sau medii până la cele mai severe. Tot la noi mai vin şi copii cu anumite deficienţe de la centrele de plasament. Este vorba de copii care nu pot merge în învăţământul de masă pentru că nu fac faţă acolo. Vârsta celor ce studiază la noi variază între 3 şi 20 de ani. În această ultimă situaţie se află o fată ce suferă de Sindrom Down şi care se află acum în clasa a X-a. Şcoala noastră funcţionează în regim de semiinternat, de la ora 08.00 la 16.00”. Situaţia acestei unităţi de învăţământ este una fericită, ea având parte în ultimii doi-trei ani de in-
vestiţii importante, venite din fonduri europene şi din sponsorizări, atât în ceea ce priveşte reabilitarea spaţiilor cât şi dotarea materială. Din păcate, conform spuselor Alinei Ţuţu, mediul în care trăiesc micuţii îşi pune amprenta în mod negativ pe educaţia şi comportamentul lor: „Marele nostru of este că eforturile noastre de peste zi se duc pe apa sâmbetei în momentul în care aceşti copii ajung acasă. Mediului în care trăiesc este unul nociv pentru marea lor majoritate, dar, din păcate, aici nu putem face nimic”. De menţionat că Poşta Română a fost susţinută în tot acest demers de S.C. Grupul Industrial Român S.A., care a răspuns astfel nu doar apelului CNPR, ci mai ales nevoilor copiilor proveniţi din medii sociale defavorizate.
Doi tineri artiºti merg „Pe urmele lui Joan Miró” Concursul de artă plastică „Arta ca mijloc de comunicare – Pe urmele lui Joan Miró”, organizat Poşta Română sub Înaltul Patronaj al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, şi-a desemnat câştigătorii pe 24 noiembrie. Concursul, care a fost lansat chiar de Ziua Mondială a Poştei, a avut ca temă realizarea unei lucrări pornind de
Întrecerea a oferit surprize plăcute chiar de la prima ediţie, iar juriul nu s-a putut opri la un singur câştigător. Prin ur-
la tabloul artistului spaniol Joan Miró, „Inundaţii II”, donat statului român în anul 1970, în semn de solidaritate faţă de românii afectaţi de inundaţiile din acel an.
partea Fundaţiei Löwendal, care s-a alăturat demersurilor Poştei Române de susţinere a tinerilor artişti.
mare, pe 24 noiembrie, la sediul CNPR, după deliberarea ju-
Pe locul al II-lea s-a clasat Radu Pahonţu, student în anul
riului, au fost desemnate câştigătoare lucrările realizate de
II la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, secţia Pic-
George Dragoş Serafim, student la Facultatea de Arte Plas-
tură. Ultima treaptă a podiumului a revenit unei fete,
tice din Bucureşti, şi Vadim Alexandru Bartoş, absolvent al
Teodora Chiroşcă, studentă în cadrul Universităţii de Arte
Academiei de Arte din Cluj-Napoca. Cele două opere au
Plastice din Bucureşti, la Facultatea de Arte Decorative şi
fost transpuse pe un întreg poştal, lucru ce le sporeşte va-
Design. Calitatea ridicată a lucrărilor primite a determinat
loarea. Totodată, cei doi autori vor beneficia de un sejur la
juriul să mai acorde două menţiuni: prima i-a revenit
Barcelona, unde se află sediul Muzeului/Fundaţiei Joan
Mariei-Cătălina Tăbăcaru şi cea de-a doua Mariei Popescu,
Miró. De menţionat că susţinerea financiară pentru depla-
ambele studente în anul III în cadrul aceleiaşi instituţii de în-
sarea unuia dintre câştigători în oraşul catalan a venit din
văţământ bucureştene.
14 ¦ DECEMBRIE 2010
Licitaţie de 13.000 lei Autorii primelor patruzeci de lucrări selectate de juriu pentru o licitaţie în scopuri caritabile au primit câte un catalog cu imaginile celor mai apreciate lucrări din concurs, iar tablourile lor au făcut obiectul unei expoziţii, la Muzeul Naţional Filatelic (MNF). Ele au fost scoase la licitaţie în cadrul unui eveniment caritabil, organizat pe 29 noiembrie, tot la MNF. Evenimentul a vizat, pe lângă promovarea artei
sigure şi primitoare. De asemenea, ne-am dorit ca mesajul nostru umanitar să fie făcut public şi să constituie un exemplu de responsabilitate socială, prin promovarea valorilor culturale şi umanitare. Pentru că ştiu că nu a fost uşor, ţin să mulţumesc tuturor celor care au fost alături de noi încă de la lansarea concursului artistic, în special domnului Alexandru Ghilduş şi Societăţii Designerilor Profesioniști din România, Uniunii Artiştilor Plastici şi reprezentanților
şi a tinerilor artişti, şi strângerea de fonduri, în urma unei
Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Cu aceeaşi
licitaţii organizată de Casa de Licitaţii Goldart. În prima
consideraţie le mulţumesc şi celor care ni s-au alăturat pe
parte a seri de 29 noiembrie au fost premiaţi câştigătorii
parcurs, în vederea realizării evenimentului din această
concursului „Arta ca mijloc de comunicare - Pe urmele lui
seară: Muzeul Național Filatelic, care de fiecare dată ne
Joan Miro”. La eveniment, a cărui gazdă a fost Lia Galic, di-
deschide larg porţile sale şi ne întâmpină cu multă căldură,
rector al MNF, au participat, printre alţii, Marius Constantin
Casa de Licitații Goldart şi colegilor de la Romfilatelia”, a de-
Fecioru, secretar de stat în cadrul MCSI, Dumitru Daniel
clarat Dumitru Daniel Neagoe.
Neagoe, preşedinte-director general Poşta Română, An-
Sosită la vernisaj direct de la aeroport, Andreea Marin
dreea Marin Bănică,Ambasador Naţional al Bunăvoinţei
Bănică a apreciat gestul pe care Poşta Română l-a făcut cu
pentru UNICEF România, Dorin Dănilă, director al Fundaţiei
acest prilej: „Este meritul Poştei Române că ne aflăm aici în
Löwendal, Alexandru Ghilduş, prof. univ. Dr. Decan al Uni-
această seară. UNICEF este organizaţia care are onoarea de
versităţii Naţionale de Arte Bucureşti. „Noi, cei de la MCSI,
a folosi fondurile strânse de Poştă în urma acestui proiect,
am fost extrem de încântaţi de acest proiect şi ne bucurăm
iar acest lucru mă face să mulţumesc din inimă companiei
că putem sprijini atât tinerii artişti plastici autohtoni, cât şi
poştale naţionale”.
pe oamenii ce au avut de suferit de pe urma dezlănţuirii
În urma licitaţiei organizate cu sprijinul Casei de Licitaţii
naturii”, a apreciat, în deschiderea evenimentului, Marius
Goldart s-au strâns aproximativ 13.000 lei, bani ce vor fi di-
Constantin Fecioru.
recţionaţi către UNICEF România şi care se vor îndrepta
„Prin acest demers ne-am propus, prin eforturi comune
către reabilitarea unor şcoli din Moldova avariate de ploile
susţinute, să aducem mai multă bucurie în sufletul copiilor
abundente care au cauzat numeroase ravagii în această
afectaţi de inundaţii, oferindu-le locuri de studiu reabilitate,
vară. POªTAªUL386 ¦ 15
în care Poşta Română s-a implicat total. Tema principală a reprezentat-o comunicarea, de aici am plecat. Am urmărit apoi cunoaşterea creaţiei acestui mare artist care este Joan Miró şi aplicarea ei de către tinerii creatori într-un termen relativ scurt. – Cam cât valorează lucrarea lui Joan Miró, „Inundaţii II”, care este expusă la MNF? – Este greu de spus o valoare exactă, aceasta depinde de foarte multe considerente, dar cu siguranţă trece de un milion de euro. – Cum vi s-a părut nivelul concursului? – Acum, după ce s-au decantat impresiile, vă pot spune că
Alexandru Ghilduş, profesor universitar doctor:
„Concursul a atins un nivel foarte ridicat”
a fost unul extraordinar. Cele 40 de lucrări expuse la Muzeul Naţional Filatelic pot face faţă cu succes în orice secţiune de artă contemporană a oricărui muzeu din lume. Dovada că am avut parte de lucrări de un ridicat nivel este certificat de faptul că juriul nu s-a putut decide asupra unui singur câştigător. Aşa că am hotărât, beneficiind şi de sprijinul Fundaţiei Lowendal, care, prin doamna Ariadna Avram, a luat
– Am înţeles că de la d-voastră a venit ideea acestui concurs. – Da, acum şase ani, când am fost solicitat să mă ocup
pe loc decizia de a suporta financiar încă un loc 1, să avem doi câştigători. – Vă aşteptaţi la un număr mai mare de lucrări?
de designul MNF, am avut plăcerea să descopăr, undeva
– Recunosc că am tremurat un pic, pentru că venea ter-
într-o magazie a Poştei de pe Calea Griviţei, tabloul pe care
menul limită şi tinerii nu prea se înghesuiau. Finalmente,
Joan Miró l-a oferit Poştei Române şi statului român în anul
aşa cum stă bine artiştilor, în ultima zi au venit mai toate
1970. I-am găsit un loc de expunere chiar la intrarea în
lucrările, aproximativ 110. Deci, în concluzie, pot spune
muzeu şi, vreme de cinci ani, am aşteptat ca publicul să-l
că au fost chiar destule. Mă bucur că am avut participanţi
descopere. Nu s-a întâmplat acest lucru şi, în urmă cu
din toate zonele ţării, din Iaşi, din Cluj, din Timişoara,
câteva luni, la un eveniment organizat de Ambasada
Braşov, Craiova, Constanţa şi, normal, grosul din Bu-
Braziliei la sediul MNF, am revăzut lucrarea alături de un
cureşti.
grup de iubitori de artă. Atunci am plănuit acest concurs,
Vadim Alexandru Bartoş: „Am trăit la limită acest concurs” – În primul rând, felicitări. Te aşteptai la acest rezultat? – Sincer să spun, eu am fost atras în primul rând de ideea de a apărea pe plicuri, mai ales că sunt un filatelist vechi. De altfel, din 2004, particip la concursurile de machetare organizate de Romfilatelia, câştigând chiar câteva dintre ele, mai ales cele cu teme cosmice, o mare pasiune a mea. – Eşti clujean? Cum ai trimis plicul cu lucrarea câştigătoare? – Sunt clujean get-beget. Plicul l-am trimis, normal, prin Poşta Română. L-am pus la poştă în ultima zi posibilă, conform regulamentului concursului. Mai trebuie să adaug faptul că şi vârsta mea, 35 de ani, a fost la limita maximă admisă. Ca o concluzie, am trăit la limită acest concurs. – Ce studii ai în domeniul plastic? – Am absolvit, în anul 2000, cursurile Facultăţii de Artă Grafică din ClujNapoca, unde, în cei patru ani de studii, am făcut doi ani de pictură şi alţi doi de pictură murală şi restaurare. Înainte de asta am urmat şi cursurile Liceului de Arte Plastice din Cluj. Acum lucrez în domeniul restaurării şi al graficii, dar am grijă să nu uit de concursurile Romfilatelia... Trebuie să mai spun că provin dintr-o familie de plasticieni, mama, tatăl şi fraţii mei lucrând în acest domeniu. M-am născut într-o casă cu tablouri şi mi s-a insuflat pasiunea pentru pictură încă de mic. – Cum ai aflat de acest concurs? – A, aici tot pasiunea pentru filatelie m-a ajutat. Am văzut afişul concursului în magazinul Romfilatelia din Cluj-Napoca, undeva în jurul datei de 10 noiembrie. – În cât timp ai finalizat lucrarea? – Concepţia ei a durat câteva zile, iar transpunerea pe hârtie am făcut-o în două zile. Bineînţeles că am depus-o la Poştă în ultimul moment, pe 19 noiembrie, cu doar o jumătate de oră înaintea expirării timpului limită. Finalmente, mi-a ieşit… – Ne poţi decripta lucrarea ta? – A, nu, îmi pare rău, dar nu pot face asta. Las criticii de artă să-şi dea cu părerea în acest sens.
Dragoş Serafim: „Tema concursului mi-a venit mănuşă” – Din câte ştiu, tu ai „antecedente” în privinţa participării la concursurile de desen organizate de Poşta Română. – Da, aşa este. Până acum vreo doi-trei ani am participat, şi am şi câştigat câteva premii, la concursurile pentru copii organizate de Poştă. Pe vremea aceea eram membru al cercului de pictură „Culoare şi vis” din Corbeni, judeţul Argeş, cerc condus de profesoara Elena Stoica. – Între timp, ai trecut la alt nivel... – Au trecut anii, ce să fac? Acum am 20 de ani şi sunt student în anul II la Universitatea Naţională de Artă, secţia de Grafică. Normal că nivelul este mult mai înalt, e o altă experienţă aici. – Cum ai aflat de acest concurs? – Prin şcoală. Am văzut în holul Universităţii afişul şi am decis că e cazul să particip. Vreme de vreo zece zile m-am gândit la cum ar trebui să arate lucrarea şi după aceea, în două zile, am transpus-o pe hârtie. – Ţi s-a părut grea tema? – Bineînţeles că este greu să intri în pielea şi în simţirile altcuiva, să renunţi la trăirile tale, dar am încercat şi, se pare, mi-a reuşit. Trebuie să recunosc însă că Joan Miró este printre preferaţii mei şi de aceea tema concursului iniţiat de Poşta Română mi-a venit mănuşă. – Premiul cum ţi se pare? – Cel mai mult mă încântă faptul că desenul meu va fi transpus pe un plic şi va putea fi văzut de lumea întreagă, pentru că el va circula şi în afara graniţelor României. Este un lucru extraordinar pentru CV-ul meu de artist plastic.
Câºtigãtorii concursului George Dragoş Serafim
„Pe urmele lui Joan Miró” Locul I - ex aequo Vadim Alexandru Bartoş, 35 de ani, Cluj-Napoca George Dragoş Serafim, 20 ani, comuna Corbeni, jud. Argeş
Locul II Radu Pahonţu, 25 ani, Braşov
Locul III Vadim Alexandru Bartoş
Teodora Chiroşcă, 21 ani, Bucureşti
Menţiuni Maria-Cătălina Tăbăcaru, 22 ani, Bucureşti Maria Mihaela Popescu, 21 ani, comuna Voineşti, jud. Dâmboviţa
P
rintre cele 40 de lucrări selectate de juriu pentru licitaţie s-au mai aflat lucrări semnate de următorii participanţi la concurs: Andrei Apostol
(21 ani, Bucureşti), Adina Elena Mocanu (20 ani, comuna Botoroaga, jud. Tele-
Radu Pahonţu
orman)- cu 2 lucrări, Diana Rozalia Tăicuţu (28 ani, Râmnicu Sărat, jud. Buzău) – cu 2 lucrări, Monica Chiriac (23 ani, Bucureşti), Alin Dumitru (19 ani, Focşani), Cătălina Vasilescu (23 ani, Bucureşti), Alexandru Săhlean (22 ani, Bucureşti), Mihaela Emilia Munteanu (18 ani, Focşani), Georgeta Gherghinoiu (20 ani, comuna Corbeni, jud. Argeş), Lia-Maria Bîra (20 ani, Craiova), Andreea-Maria Macovei (24
Teodora Chiroşcă
ani, Iaşi), Ana Mohonea (22 ani, Bucureşti) – cu 2 lucrări, Marcela Irina Grămătic (Iaşi), Ioana Nestorescu (32 ani, Bucureşti), Cătălina Elena Florescu (21 ani, Bucureşti), Alexandra Andreea Rusu (26 ani, Bucureşti), Emilia-Daniela Tudoran (21 ani, Amărăştii de Jos, jud. Dolj), Clara Manea (19 ani, Bucureşti), Mihaela Gherghel (22 ani, Roman, jud. Neamţ), Iulia Ghenea (21 ani, Bucureşti), Nicoleta Gal (25 ani, Bucureşti), Marin Adriana Rotaru (22 ani, Tg. Ocna, jud. Bacău), Cătălina Manu (20 ani, Bucureşti), Florentina Rizea (26 ani, Bucureşti), Ecaterina Scoruş (24 ani, Bucureşti), Maria Poştea (17 ani, Bucureşti), Andreea Ciornea (17 ani, Bucureşti), Ruxandra Eugenia Socaciu (32 ani, Curtea de Argeş, judeţul Argeş), Flavia Stamate (Galaţi), Silvia Florentina Nedeloaia (21 ani, Roşiori de Vede, jud. Teleorman), Noemi Portik (17 ani, Miercurea Ciuc, jud. Harghita). Componenţa juriului: Alexandru Ghilduş - preşedinte, prof. univ. dr. decan al Facultatea de Design Bucureşti, Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plas-
Maria-Cătălina Tăbăcaru
tici din România, Eugen Alexandru Gustea, şef Catedră Grafică la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Marius Constantin Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Camelia Enăchioiu, purtător de cuvânt al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ariadna Avram, preşedinte al Fundaţiei Löwendal, Nicoleta Micu, şef Serviciu Relaţii Publice CNPR, Gabriela Botici, secretar al juriului.
Popescu Maria Mihaela
Fiecare copil merită un cadou de Crăciun
În urma campaniei umanitare „Fiecare copil merită un
cadou de Crăciun”, lansată la nivel naţional de Poşta Română, poştaşii nemţeni au adunat zeci de zâmbete,
cu ocazia împărţirii jucăriilor strânse în acest judeţ unui număr de peste 80 copii din şcoala Vulpăşeşti şi de la gră-
diniţele din Vulpăşeşti şi Lutca, comuna Sagna, eveniment derulat pe 17 decembrie. Trebuie să precizăm că această campanie s-a adresat atât salariaţilor cât şi clienţilor săi, persoane fizice sau juridice, şi că în acest mod ne-am propus să aducem un strop de bucurie în sufletul copiilor amărâţi în perioada Sfintelor Sărbători. Cu acest prilej am avut plăcuta supriză ca inclusiv copiii să vină personal la sediul OJRP Neamţ şi să doneze diverse jocuri şi jucării pentru cei aflaţi în situaţii dificile.
Un exemplu în acest sens este Ioana Ciubotaru, o fetiţă de doar 8 ani şi 4 luni, care s-a prezentat la sediul
nostru cu un sac în care avea peste 40 jucării din pluş şi cărţi, spunându-ne că „este mult mai bucuroasă acum, că poate să le dăruiască, decât a fost atunci când le-a primit” şi exprimându-şi dorinţa ca „fiecare copil să primească câte o jucărie”. Reprezentanţii Poştei Române, printre care s-au numărat Aurica Popa – director executiv CNPR, Vasile Trifescu – preşedintele Sindicatului de Poştă Neamţ şi subsemnatul, s-au deplasat la Şcoala cu clasele I-IV din
Vulpăşeşti, la Grădiniţa Vulpăşeşti şi Grădiniţa Lutca, com. Sagna, unde, în prezenţa primarului Gheorghe
Iacob şi a directorilor ce răspund de cele 3 unităţi de învăţământ de mai sus, respectiv Rodica Anghel (Vulpăşeşti) şi Gabriela Elena Băhan (Lutca), au oferit jucăriile colectate, dar şi dulciuri. OJRP Neamţ mulţumeşte cu această ocazie tuturor celor care s-au implicat în această campanie, asigurându-i că toate donaţiile au ajuns la copii şi că au contribuit astfel la îmbogăţirea cadoului pe care aceştia îl aşteptau de la Moş Crăciun. Cristian Tapalagă, director restructurare OJRP Neamţ 20 ¦ DECEMBRIE 2010
Poşta Română si , copiii oşta Română şi Raiffeisen Bank au lansat cam-
P
pania „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, dedicată copiilor cu vârste cuprinse
între 5 şi 14 ani. Astfel, în perioada 10 noiembrie – 31 decembrie a.c., copiii şi părinţii lor au putut achiziţiona din oficiile poştale din ţară un kit care conţine un plic, o coală A4 şi o carte poştală. Plicul şi coala A4 au fost completate de către copii sau de către reprezentanţii legali ai acestora şi trimise la următoarea adresă pretiparită de pe plic: Santa Claus’ Main Post Office Santa’s Workshop Village, 96930 – Arctic Circle, ROVANIEMI, FINLAND. La rândul său, cartea poştală conţinută în kit a fost completată cu datele expeditorului şi trimisă la următoarea adresă pretipărită de pe cartea poştală: COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ S.A. OP 83 – CP 81, Bucureşti. Toate cărţile poştale trimise până la 31 decembrie inclusiv (data poştei) vor participa la tragerea la sorţi care va avea loc la data de 17 ianuarie 2011, la sediul S.C. HIT MAIL ROMANIA S.A., din Bucureşti, Str. Pictor Iser nr.19. Tragerea la sorţi electro-nică se va efectua în prezenţa unei comisii formate din reprezentanţi ai organizatorilor şi a unui notar public. Premiile acordate în cadrul campaniei „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, vor consta în vouchere valorice, care vor putea fi consumate, în intervalul 17 februarie – 17 mai 2011, la Libraria Cărtureşti, valoarea a acestora ridicându-se la 10.000 Euro.
Colectã de jucãrii e 22 noiembrie, Poşta Română a lansat campania
P
cetăţenilor şi clienţilor Poştei Române.
naţională „Fiecare copil merită un cadou de Crăciun”,
Scopul campaniei este acela de a veni în sprijinul copiilor
prin care urmăreşte colectarea de jucării pentru copiii or-
sărmani şi de a le aduce zâmbetul pe buze în perioada săr-
fani şi cei proveniţi din familii defavorizate. Proiectul se ter-
bătorilor de iarnă. Prin acest demers, Poşta Română îşi
mină pe 20 decembrie a.c., iar colectarea jucăriilor se va
propune sensibilizarea şi solidarizarea cetăţenilor, precum
face în oficiile poştale urbane din ţară. Toţi cei care doresc
şi încurajarea lor în vederea realizării de donaţii pentru
să se alăture campaniei au putut dona jucării sau jocuri edu-
copiii orfani sau cei proveniţi din familii dezavantajate
cative copiilor care beneficiază de mijloace materiale re-
socio-economic. Totodată, compania urmăreşte formarea
duse. Pentru buna desfăşurare a campaniei, recipientele
unei atitudini civice şi dobândirea de sentimente de în-
de colectare au fost amplasate într-un spaţiu atent delimi-
ţelegere şi respect faţă de toţi oamenii, indiferent de pozi-
tat şi protejat în cadrul oficiilor poştale, accesibil tuturor
ţia ori statutul lor social.
POªTAªUL386 ¦ 21
Serbare de Crãciun la Poºta Românã ărbătorile de iarnă sunt un prilej de a ne strânge
S
sunt cu adevărat implicaţi în activitatea artistică, elevii cla-
laolaltă, de a petrece împreună şi a ne aminti cât
sei a VI-a au interpretat sceneta „Moş Crăciun”, sub îndru-
este de important să dăruim. Ca în fiecare an, Poşta Română
marea profesoarelor Ioana Drăgulin şi Georgiana Onişor,
a organizat o petrecere de Crăciun, la care au fost invitaţi
după care au continuat programul de colinde.
să participe copiii angajaţilor, însoţiţi, desigur, de părinţi.
Lipsiţi de emoţii nu au fost nici părinţii care s-au bucurat,
Evenimentul s-a petrecut pe 15 decembrie, la sediul CNPR.
alături de cei mici, de sosirea Moşului cu barbă albă. În
Ca de fiecare dată, atmosfera a fost condimentată de
ciuda crizei economice, sacul lui Moş Crăciun a fost ticsit cu
cântece şi multă voie bună.
dulciuri şi jucării, spre marea bucurie a copiilor care l-au
Cei care ne-au încântat cu prezenţa la acest eveniment
aşteptat cu sufletul la gură. El a promis că nimeni nu va
au fost elevii Cercului de lectură intitulat „Sub aripa tainică
rămâne fără cadouri, fără însă a uita să le atragă atenţia că
a cărţii preferate”, de la Şcoala Generală cu clasele I-VIII
trebuie să fie ascultători. Cărţile (donate de Editura Ne-
nr. 1 din Fundeni Frunzăneşti, judeţul Călăraşi, cititori pasi-
mira) au prezentat cel mai mare interes pentru elevii Cer-
onaţi, dar şi veritabili purtători ai tradiţiilor de iarnă prin
cului de lectură, indiferent de vârstă.
colindele interpretate. A fost prima apariţie în public de
Atracţia serbării au fost Spiriduşul şi Omul de Zăpadă,
acest fel pentru cei 22 de şcolari, cuprinşi de emoţii încă
altfel studenţi la Universitatea de Artă Bucureşti, care au
dinainte de a-şi face intrarea pe scenă. Au repetat întreaga
dat frâu liber creativităţii prin picturile realizate pe feţele
săptămână, deşi antrenamentul nu le-a lipsit niciodată,
copiilor şi confecţionarea de baloane cu forme din cele mai
după cum ne spune Elena Grigore, director al Şcolii din
variate. Verde la faţă, Spiriduşul Bobocel a fost efectiv
Fundeni Frunzăneşti: „În fiecare an ne colindăm prietenii
asaltat de copii care i-au promis că îl poartă până la Polul
şi, de altfel, întreaga comunitate. Prin ceea ce facem, vrem
Nord dacă le va oferi, în dar, baloane. Gălăgioşi şi zglobii,
să transmitem mai departe tradiţiile şi obiceiurile poporu-
aceştia au început să se simtă ca la ei acasă şi să zburde,
lui nostru.”
plini de elan, prin toată încăperea. Unii dintre ei, mai re-
Pentru a ne dovedi că nu se pricep doar la muzică şi că 22 ¦ DECEMBRIE 2010
traşi, au urmărit serbarea din culise.
Elena Grigore a ţinut să mulţumească, o dată în plus,
colaborarea. În urma unor astfel de acţiuni, efectele se răs-
conducerii CNPR pentru contribuţia la îmbunătăţirea
frâng, întotdeauna, asupra elevilor, ceea ce ne umple su-
fondului de carte a Bibliotecii din Fundeni cu încă 1500 de
fletul de bucurie”, ni s-a destăinuit Elena Grigore.
cărţi, ca urmare a campaniei „O carte deschide o lume
Serbarea a fost un bun prilej de a aduce împreună salari-
nouă”. „Întrucât elevii noştri sunt membri ai Cercului de lec-
aţii poştali şi, totodată, de a picura un strop de bucurie în
tură şi intră, de multe ori, în biblioteca şcolii, au acum
sufletele unor copii care au ştiut să profite din plin de
ocazia să citească şi cărţile oferite de Poşta Română. Când
fiecare moment pregătit în cinstea lor. A fost doar o zi din
rostim aceste două cuvinte ne gândim la nişte prieteni
an, dar o zi în care protagonişti au fost copiii, suprave-
adevăraţi care ne-au demonstrat ce înseamnă prietenia şi
gheaţi, îndeaproape, de părinţi.
Ada Cojan
Andreea Arsine rămâne cea mai rapidă poştăriţă din Balcani
Între 3 şi 6 decembrie, în Albania, s-a derulat cea de-a 39-a ediţie a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali. A fost o ediţie cu peripeţii, plină de neprevăzut şi în care gazdele au ţinut cu tot dinadinsul să-şi umfle muşchii. În pofida vicisitudinilor de tot felul, delegaţia Poştei Române a reuşit să cucerească câte o medalie din fiecare culoare: aur prin Andreea Arsine (individual fete), argint (echipa de fete), bronz (echipe băieţi).
Povestea unei gazde neaşteptate
tat turcilor să preia organizarea, susţinând că a găsit banii
Cea mai târzie Balcaniadă din istorie (niciodată până
necesari şi că doreşte să găzduiască, pentru a doua oară în
acum această competiţie nu s-a ţinut aşa de aproape de
istorie, după 2006, întrecerea celor mai rapizi mărşăluitori
finalul anului) a avut o poveste aparte. Acum doi ani, la
din Balcani. Toate bune şi frumoase până aici. Primul semn
Sibiu, delegaţiile participante stabiliseră ca ediţia 2010 să
de întrebare l-a ridicat data târzie la care noii amfitrioni au
se deruleze în Grecia. Anul trecut, în Turcia, supăraţi că la
programat competiţia. Totuşi, climatul mediteraneean
competiţie au fost invitaţi şi poştaşii din noua Republică
specific Albaniei lăsa o portiţă de ieşire.
Kosovo, grecii n-au mai venit şi au declinat inclusiv orga-
Pentru a se adapta la condiţiile geografice în care urma
nizarea ediţiei din acest an. Bulgaria s-a oferit să preia rolul
să aibă loc competiţia, „trupa” lui Vasile Axintoaie s-a
de gazdă al Balcaniadei 2010. Criza şi necazurile din ţara
pregătit vreme de zece zile, chiar înainte de plecarea la
de la sud de Dunăre, reflectate şi în situaţia financiară a
Tirana, la malul mării, la Eforie Sud. Şi s-a plecat...
Poştei Bulgare, i-au determinat pe bulgari să renunţe, la
Din păcate, necazurile au apărut imediat ce s-a ajuns în
rândul lor, la organizare. Mai mult, reprezentanţii Poştei Bul-
Albania. Toate delegaţiile au fost cazate într-un hotel din
gare nici măcar nu s-au mai deplasat la ediţia din acest an.
Durres, o localitate-port la Marea Adriatică. Stabilimentul
Cum, în primă instanţă, nimeni nu s-a mai oferit să preia
se prezenta în condiţii jalnice, în România cu greu putând
rolul de gazdă, prin septembrie turcii au decis să mai or-
fi catalogat la două stele. „Apa se întrerupea când erai sub
ganizeze o dată întrecerea. Au stabilit inclusiv luna şi locul
duş, energia electrică când te bărbiereai, la televizor nu se
competiţie: noiembrie, undeva prin Antalia. Cu doar două-
prindeau decât câteva posturi locale şi te trezeai că apa-
trei săptămâni înainte de start, Poşta Albaneză le-a solici-
ratul porneşte de unul singur în miez de noapte şi tot aşa.
24 ¦ DECEMBRIE 2010
Nu mai spun că în primele zile a plouat torenţial de n-am putut ieşi din camere...”, ne-a povestit Vasile Axintoaie. Nici masa nu a fost pe măsură, singurul lucru bun fiind faptul că gazdele au asigurat delegaţiei noastre un traducător care ştia destul de bine limba română, studiind cu ani în urmă în ţara noastră.
Tiranie la Tirana Şi a venit ziua cea mare, ziua de 5 decembrie, în care urmau să se stabilească noile ierarhii balcanice. Competiţia propriu-zisă s-a derulat pe Stadionul Naţional Qemal Stafa din Tirana, cel mai mare din această ţară, iar în tribune au luat loc câteva sute bune de spectatori.
bucurau de sprijinul consistent al arbitrilor, care se făceau
În competiţia feminină s-au aliniat la strat 17 competi-
că nu văd modul în care alergau gazdele. În schimb, aceiaşi
toare, reprezentând 6 ţări: Albania, Grecia, Macedonia, Tur-
„arbitri” au descalificat-o pe turcoaica Ay undeva pe la
cia, România şi Croaţia, aceasta din urmă în premieră la
jumătatea cursei, după care şi-au mutat atenţia spre
Balcaniadă. Fetele noastre, Andreea Arsine, Leontina Sărăcuţ
românce. Andreea şi Leo erau lidere autoritare, botoşă-
şi Alexandra Suciu, s-au instalat în fruntea plutonului încă
neanca având un avans de circa cinci metri în faţa colegei.
de la primii metri ai cursei a cărei lungime era de 5 km.
Speriaţi că vor pierde medalia de aur pe echipe, albanezii
După câteva tururi de stadion era clar că lupta pentru
au recurs la metoda cea mai simplă: i-au acordat cartonaş
medalii se va da între fetele noastre, turcoaica Yeliz Ay
roşu total gratuit Leontinei şi au eliminat-o din întrecere!
(multiplă campioană balcanică şi participantă la Olimpiadă,
Nici protestele delegaţie noastre, nici lacrimile clujencei
Campionate Mondiale de marş şi multe alte competiţii ofi-
nu i-au putut face să se răzgândească pe localnici. Final-
ciale) şi, surpriză, albanezele. Numai că acestea din urmă se
mente, Andreea Arsine a câştigat cursa cu peste trei
Furt la drumul mare, „jaf armat” cum se mai spune prin Liga lu’ Mitică. Odată creat precedentul, albanezii şi-au folosit „know-how-ul” şi în cursa băieţilor. Aici au făcut măcel de-a dreptul. Au câştigat locul 1, 2 şi 4 la individual (prin Genc Lugja, Bledar Mesi şi Nimet Gashi) şi, bineînţeles, aurul pe echipe. Ai noştri au terminat grupat, pe următoarele poziţii: 5 – Constantin Brânză, 6 – Constantin Văcăraşu, 7- Claudiu Costescu, 8Victor Romaşcan şi 12- Gheorghe Talpoş. Aceste rezultate le-au adus medalia de bronz pe echipe, după gazde şi turci, un rezultat meritoriu în condiţiile date şi ţinând cont de faptul că la startul cursei s-au secunde avans faţă de albaneza Luiza Gega şi cu cinci
aliniat 33 de poştaşi din 7 ţări (dele-
peste o altă băştinaşă, Igera Sulaj, trecându-şi în cont cea
gaţiilor din cursa feminină li s-a adăugat cea din Kosovo).
de-a treia victorie consecutivă (din tot atâtea participări!!!)
„Din păcate, n-am câştigat câte medalii ar fi trebuit să
la Balcaniadă. Pe patru a sosit Alexandra Suciu, numai că,
câştigăm, conform muncii şi valorii poştaşilor ce ne-au
incredibil!, „arbitrii” i-au acordat această poziţie unei tur-
reprezentat la Balcaniadă. Oricum, chiar şi aşa, se poate
coaice, spre a putea acorda apoi Albaniei aurul pe echipe!
spune că Poşta Română şi-a onorat poziţia de putere
26 ¦ DECEMBRIE 2010
sportivă în Balcani. Toţi cei 8 concurenţi şi antrenorul Vasile
că nu are nici o vină, arbitrii au descalificat-o total aiurea.
Axintoaie merită felicitările şi mulţumirile noastre”, ne-a
Leo se putea bate de la egal la egal cu Andreea dacă era
mărturisit Mioara Pribescu, director executiv CNPR şi mem-
lăsată, de aceea îmi pare cu atât mai rău. În plus, pe lângă
bru al delegaţiei noastre la Balcaniadă.
argintul lui Leo, ne-au lăsat şi fără aurul pe echipe. E frus-
La revenirea din Albania, delegaţia CNPR a primit felicitări, flori şi premii din partea conducerii companiei, într-o
trant, pentru că fetele meritau aceste medalii, munciseră pentru ele!
ceremonie ce a avut loc la sediul central al companiei.
La băieţi am fi meritat un argint sau un bronz la indivi-
„Vreau să mulţumesc întregului lot pentru că ne-a repre-
dual şi locul 2 pe echipe, după Turcia, care, recunosc, a fost
zentat cu cinste la această competiţie de tradiţie în zona
peste noi. Din păcate, aici gazdele nu ne-au lăsat nici o
noastră geografică. Îmi pare rău de necazurile pe care le-aţi avut de îndurat acolo, dar tocmai acest lucru sporeşte strălucirea medaliilor şi rezultatelor pe care le-aţi obţinut la Tirana”, le-a transmis Dumitru Daniel Neagoe membrilor delegaţiei Poştei Române.
şansă. Practic am avut două competiţii în una: una de cros, pentru albanezi, şi una de marş, pentru restul competitorilor”, ar fi rezumatul celor spuse de Vasile Axintoaie. Silviu Tănase
Concluziile lui Vasile Axintoaie Cel mai în măsură să ne facă o analiză a celor petrecute în Albania este Vasile Axintoaie, antrenorul lotului Poştei Române. Pentru poştaşul de la OPDC Botoşani, această Balcaniadă este cea de-a zecea consecutivă, ultimele trei din postură de „coach”. „În ceea ce priveşte organizarea competiţiei, din toate punctele de vedere a fost cea mai groaznică ediţie la care am participat. Din punct de vedere al modului în care s-au prezentat elevii mei, categoric sunt mulţumit. Ei s-au pregătit pentru acest concurs din septembrie, iar cele zece zile de pregătire de la Eforie le-au prins foarte bine. Ţin să o evidenţiez pe Leontina, care a fost într-o formă cum eu n-am văzut-o niciodată. Vă rog să mă credeţi
POªTAªUL386 ¦ 27
Sfârşit de an cu lauri la CRRP Iaşi ecembrie e lună de
D
bilanţ. Ne găseşte mai plini sau mai
seci, mai bogaţi sau mai săraci, mai optimişti sau mai pesimişti, după caz. E luna când privim înapoi, pe firul anului care pleacă. Am făcut tot ce se putea să ne schimbăm în bine viaţa? Puteam mai mult? Unde ne-am blocat şi unde am mers întins? Sunt întrebări pe care ni le punem în mod firesc, omeneşte. Uneori găsim răspuns clar la întrebările noastre. Şi asta se întâmplă când, fără echivoc, ni se recunoaşte valoarea. De către alţii! Atunci inima noastră e plină de stimă. Iar acest sentiment minunat ne face să uităm toate greutăţile parcursului şi să vedem numai rezultatele. Care ne umplu de mândrie. La nivelul Centrului Regional Reţea Poştală Iaşi se munceşte. Se munceşte din greu, poştăşeşte, trecând peste lipsurile reţelei, peste micile neînţelegeri care apar tot din „nu-i”, peste criza care ne alungă clienţii. Suntem cea mai mare regiune poştală, 6 judeţe, 4.630 salariaţi, 1.157 subunităţi. Nimeni nu se plânge... esenţial. Voci se mai ridică, dar - în general - conducere, sindicate, diriginţi, factori şi ofi-
faza regională, să-i departajeze corect după competenţe şi abilităţi. Pe cei clasaţi pe podium la faza regională i-am pregătit pentru faza naţională-atât cât s-a putut, cu eforturi, cu marş după programul zilnic, cu scoatere din producţie şi cantonament de câteva zile uneori. Eforturi au făcut şi colegii care i-au suplinit pe perioada desfăşurării concursurilor şi a stagiilor de pregătire, cărora le mulţumim, diriginţilor care au găsit soluţii de înlocuire, factorilor poştali care le-au efectuat traseul. Nu e uşor şi am fost tot timpul conştienţi de asta. Atunci când intri în horă te străduieşti
cianţi, toţi trag din greu într-un singur sens: să avem de trea-
s-o joci bine. La Iaşi, jucăm hora aceasta din 2002. Este anul
bă, să o facem cum trebuie, să obţinem profit pentru Poşta
când actualul antrenor al lotului naţional de mărşăluitori al
Română, să ne luăm salariile, acestea fiind problemele
CNPR, Vasile Axintoaie, de la OPDC Botoşani, concurent
noastre.
atunci, lua pentru prima dată pentru Regionala Iaşi locul I
Şi, pentru că suntem serioşi în tot ce facem, muncim şi
pe ţara la băieţi, la Snagov. Ulterior, echipa s-a sudat. A
când e vorba de Marşul Factorilor. Dintotdeauna am selec-
apărut Victoraş Ambrozie, de la Iaşi. A apărut Costel Vă-
tat cu atenţie mărşăluitorii, încă de la fazele locale şi
caraşu, de la Paşcani. Au ţinut podiumul Marşului Naţional
judeţeane. Am chemat întotdeauna arbitri profesionişti la
din 2002 până în 2008, când a aparut şi Andreea Arsine, tot
28 ¦ DECEMBRIE 2010
din Botoşani. Andreea a devenit chiar de la început cam-
gional Servicii Financiare, Tudor Grecu, şef al Centrului Re-
pioană regională, naţională şi balcanică. Vasile Axintoaie s-a
gional Transport, Valentin Berbinschi, şef al Centrului Re-
retras din competiţie şi a devenit antrenor. Şi-a luat munca
gional IT&C, directorii de restructurare şi operaţionali
aceasta benevolă în serios, la fel cum face munca de poştaş
Gabriel Toncean şi Dragoş Serseniuc (OJRP Iaşi), Sorin Şova
la geantă. În 2010 a apărut Victor Romaşcan, de la Suceava,
şi Irina Şerban (OJRP Bacău), Cristian Tapalagă şi Daniel
tânăr, atletic, o altă speranţă a noastră, iar prin alipirea
Stoleru (OJRP Neamţ), Mihai Ştefan (OJRP Botoşani), Mari-
Bacăului l-am primit în dar pe Costel Brânză, campion na-
oara Idriceanu (OJRP Vaslui) şi Nicolai Costrâş (OJRP Su-
ţional, pe care l-am „înşfăcat” cu amândouă mâinile, pentru
ceava şi lider Sindicat Suceava) şi subsemnata. Au fost cu
că e moldovean de-al nostru, tenace, muncitor, vesel, ade-
sufletul alături de noi, ţinuţi acasă de răceală, Marian
vărat.
Ionescu (OJRP Suceava) şi Marcu Nicuţă (OJRP Vaslui).
Aşa se face că, pe 17 decembrie 2010, ne-am bucurat îm-
Dacă reprezentanţii CRRP Iaşi (în special Serviciul Ges-
preună pentru laurii muncii noastre de 9 ani! Trebuie spus
tionare Reţea, CFG şi Marketing) au avut grija florilor, a
că la Balcaniada de la Tirana, CRRP Iaşi a reprezentat Poşta
diplomelor, a felicitărilor, a mesei şi dansului, liderii de sindi-
Română cu 50% dintre concurenţi (4 factori din cei 8 pre-
cat au sponsorizat cu premii în bani performanţele celor 5
zenţi) + 1 antrenor! Iar rezultatele au fost excelente, mai ales
reprezentanţi ai CRRP Iaşi. Au fost lângă noi şi le mulţumim
ţinând cont de context:
pentru contribuţia lor, chiar dacă nu au avut concurenţi din judeţul lor, Elena Bârlescu (lider Sindicat Iaşi), Geta Turbatu
Locul I – concursul individual feminin – 5000 m marş – Arsine Andreea (OJRP Botosani); Locul II – concursul pe echipe feminin – 5000 m marş – Arsine Andreea, Sărăcuţ Leontina (Sucursala Transport – Centrul Regional de Transport Cluj) şi Suciu Alexandra (OJRP Alba);
(lider Sindicat Vaslui), Vasile Trifescu (lider Sindicat Neamţ), iar ceilalţi doi lideri care n-au putut fi lângă noi, Olguţa Cocrea (lider Sindicat Bacău) şi Casian Prisecaru (lider Sindicat Botoşani), ne-au asigurat că şi-au premiat concurenţii pe plan local. Pe scurt, cu mic, cu mare, aproape o sută de persoane ne-am adunat în holul public al OP Iaşi 1, i-am aplaudat pe câştigători, le-am oferit premii, diplome şi flori,
Locul III – concursul pe echipe masculin – 10.000 m marş Brânză Constantin (OJRP Bacău), Costescu Claudiu (OJRP Vrancea), Romaşcan Victor (OJRP Suceava), Văcăraşu Constantin ( OJRP Iaşi) şi Talpoş Gheorghe (OJRP Maramureş).
am dansat şi am stat cu ei şi printre ei, ca să-i cinstim, să ne bucurăm de prezenţa lor, să le recunoaştem valoarea. A fost momentul nostru de bilanţ, cel de care vorbeam la începutul articolului. A fost întâlnirea noastră cu munca lor. Într-un speach de început, Radu Ionel Ursanu a ţinut să mulţumească tuturor pentru colaborare şi şi-a exprimat speranţa
Lecþie de viaþã
continuării muncii noastre împreună. Ca o echipă. Şi am înţeles cu toţii, directori, lideri, şefi mai mari sau mai mici:
Într-o atmosferă de sărbătoare, ne-am adunat la Iaşi cu
modelul de echipă ei sunt - sportivii noştri! Care muncesc
toţii ca să-i cinstim pe factorii sportivi, să-i premiem şi să
pentru un singur ţel. Noi, şefii lor, ne mai poticnim în mici
petrecem câteva ore în compania lor. Când spunem cu toţii
orgolii. Mai facem un pas înapoi sau împingem pe alţii să-l
ne referim la staff-ul CRRP, OJRP şi celelalte centre re-
facă. Ei au fost constanţi în efortul lor, de aceea au şi ajuns aici.
gionale, la salariaţii CRRP şi la diriginţi, factori, oficianţi de
La 17 decembrie 2010, noi, salariaţii CRRP Iaşi, am învăţat
la Iaşi. Ninsoarea care pornise dezlănţuită nu a ţinut nici o
de la poştaşii noştri campioni o lecţie de viaţă: tenacitatea
maşină pe loc. Au fost cu noi: din partea CNPR Radu
şi unirea eforturilor aduc lauri!
Mironeanu Hâra, director al Sucursalei Imobiliara, Radu Ionel Ursanu, director regional CRRP Iaşi, Florentina Vieru, director Economic CRRP Iaşi, Daniela Popa, şef al Centrului Regional Servicii Poştale, Iulia Vădeanu, şef al Centrului Re-
Fie ca noul an să ne mărească procentul de campioni, iar noi toţi să tragem la aceeaşi căruţă! Laura Gabriela Limbău, director Operaţional Centrul Regional Reţea Poştală Iaşi POªTAªUL386 ¦ 29
Poşta redacţiei... Poşta redacţiei... stanţa, unde, de cinci ani, ocup funcţia
apreciez pentru efortul pe care-l
de şef tură corespondenţă şi vreau să
depun (...) Încerc prin rândurile de mai
unt o simplă oficiantă în cadrul
spun tuturor cu ce doamne minunate
jos să le mulţumesc şi să le arăt că
Centrului Regional de Tranzit Con-
lucrez tură de tură şi cât de mult le
mereu am fost mândră de ele.
Dragă redacţie,
S
Aici, la malul Mării, Unde vântul suflă cu putere, Într-un cartier îndepărtat, Există un colectiv minunat Majoritatea cu păr grizonat.
Noaptea e lungă şi grea, Dar ele mi-au demonstrat Că în armonie trece mai uşor Şi se munceşte bine.
Sunt doamne muncitoare,
În încheiere
Sunt doamnele cartatoare,
Nu mi-aş lua la revedere
Cu care mă mândresc
Şi le-aş ura
Şi din suflet le spun
Să o ţină tot aşa.
Că le iubesc.
La mulţi ani! Claudia Carmen Şerban, oficiant CRTz Constanţa
Port tocuri şi pălării Tata m-ar fi vrut doctor,
Am crescut, tată…
să nu-l mai doară inima
Mâinile mele scriu frumos
de atâta grijă pentru mine,
despre cât de mult vreau să vin să te văd,
în vreme ce, eu iubeam cuvântul scris
dar ajung tot mai rar
şi scrisorile…
pentru că mă preocupă atât de mult tinereţea mea şi mă dedic întru totul profesiei mele.
Mai apoi, i-am simţit barba aspră într-o îmbrăţişare,
Port tocuri şi pălării,
când am devenit dirigintă de Poştă
departe de halatul alb,
şi aveam să mănânc pe ziar
şi îţi pun toată iubirea mea într-un plic
prima bucată de pâine muncită
când îţi scriu că mă-ntorc,
alături de colegii mei, toţi mai în
ceea ce un medic nu are timp să facă.
Ştefania Puşcalău, diriginte Of. Poştal Mănăstirea Caşin, jud. Bacău
vârstă ca mine.
In memoriam ste decembrie, pluteşte în aer bucuria sărbătorilor. Dar
E
pentru noi, salariaţii din cadrul OPDC Brăila această bu-
curie este umbrită de pierderea celei care a fost MARIANA
TIRON – revizor gestiune în cadrul OJRP Brăila, un om deo-
Despărţirea ne îndurerează pe toţi, de aceea îi inchinăm un moment de reculegere pentru a ne aduce aminte de nobleţea sufletului său ales. Lui DUMNEZEU îi plac astfel de oameni şi ne-a lăsat pe noi să-i ducem dorul.
Dumnezeu s-o primeascã cu braþele deschise!
sebit, cu o înaltă conduită morală şi probitate profesională, un suflet timid şi bun pe care era imposibil să nu-l placi.
30 ¦ DECEMBRIE 2010
Colectivul OPDC Brăila
Poşta redacţiei... Poşta redacţiei... m primit la redacţie o scrisoare extrem de interersantă din partea factorului poştal Daniel
A
Ursu, salariat al OP Făgăraş 4, o scrisoare care conţine mai multe materiale realizate de către acesta,
printre care o poezie şi mai multe epigrame cu referire la poştaşi şi la activitatea poştală.
„Poºtaºul”
Îl vezi trecând pe stradă
Şi ştii că-n tolba lată
Cu pasul lui vioi
E-un gând din alte zări
Chiar de-i noroi, zăpadă,
Căci asta-i este soarta
Căldură, poate ploi
Chiar de-i uşor sau greu
Călcând străzile toate Bâtând mereu oraşul
Merge tăcut c-o tolbă
El poartă cu-a lui mână
Se-aud şoapte în spate
De umăr agăţată
Gândul străin pribeag
Iar a trecut poştaşul
Mai schimbă câte-o vorbă
Îl strânge şi-l adună
Zâmbind cu faţa toată
Apoi ţi-l pune-n prag
O fată cu chip hâtru Ce gâfâie din greu
Bătând din poartă-n poartă
Îl recunoşti îndată
Le spune cu glas mândru
Urcând la scări mereu
Sunând de două ori
Este POŞTAŞUL... meu!
Epigrame O vizita poştaşul
Are-o dilemă mare
Ca marca de scrisoare
Era un factor cunoscut
Pe zi măcar o dată
De când e la oraş,
Stăteau în lizieră
Ştiindu-l strada toată,
Căci ştie tot oraşul
Cum să îl strige, oare
Poştaşul oarecare
Bătrânii îi spuneau „salut”
I-a fost recomandată!
Domn` factor sau poştaş?
Şi-o doamnă casieră
Copii-l strigau „tată”!
Apel umanitar Dragă redacţie,
berculoasă Bourneville, epilepsie
gii poştaşi din toată ţara spre a se
parietală crirpologică. Tratamentul,
mobiliza şi a încerca să-i ofere
internările şi deplasările din locali-
Teodorei bucuria de a trăi.
tate către clinicile de specialitate din ţară depăşesc bugetul părinţilor.
Toţi cei care vor să aducă o rază de lumină în sufletul fetiţei de poştaş, care vor să doneze bani, să dea
Fiecare dimineaţă înseamnă înce-
Glasul de durere al micuţei a fost
putul unei zile de suferinţă pentru
auzit de colegii tatălui ei de la OPDC
micuţa Teodora. Ce poate să înţe-
Râmnicu Vâlcea, care i-au dat ascul-
leagă un copil de doar 4 ani când
tare şi vor să facă tot ce le stă în pu-
Vâlcea, factor poştal Marius Con-
este diagnosticat cu o boală despre
tinţă pentru sănătatea ei.
stantin Gheorghe.
care chiar şi medicina modernă nu
Facem un apel din suflet către oa-
ştie prea multe detalii: scleroză tu-
menii de bună credinţă, către cole-
informaţii vizavi de boala acesteia, să trimită gânduri bune, pot face acest lucru la adresa: OPDC Rm.
Ion Maria, diriginte OPDC Rm. Vâlcea
POªTAªUL386 ¦ 31
Romfilatelia, partener al Organizatiei , Salvati, Copiii România la Festivalul Brazilor de Crãciun, editia , a X-a
Emisiuni filatelice noi România – Premiere Mondiale
La data de 9 decembrie, a avut loc Gala Festivalului Brazilor de Crăciun, ediţia a X-a, găzduită de Palatul Parlamentului, Sala I.C. Brătianu.
Spaţiul românesc a fost, de-a lungul timpului, o sursă inepuizabilă de personalităţi care au influenţat, prin îndeletnicir-
Companii şi oameni de afaceri din România au
ile lor, nu doar istoria şi existenţa noastră, ci au reprezentat un
donat bani copiilor din centrele Salvaţi Copiii Româ-
punct de reper pentru evo-
nia, licitând brazii creaţi în exclusivitate pentru acest
luţia ulterioară a omenirii. Pentru a onora îndelun-
eveniment. Brazii licitaţi au fost creaţi de 20 de designeri
gata lor activitate, Romfila-
români, cărora li s-au adăugat cei realizaţi de copiii
telia a introdus în circulaţie
de la Mark Twain International School, Şcoala Euro-
emisiunea de mărci poştale
peană şi Salvaţi Copiii România, fondurile colectate
intitulată România – Pre-
urmând să asigure suportul necesar şcolarizării
miere Mondiale I, prima din
copiilor din cele 43 de centre socio-educaţionale ale
ciclul cu acelaşi titlu, dedicat
Salvaţi Copiii România aflate în 39 de oraşe ale ţării.
promovării valorilor româneşti la nivel internaţional.
În cadrul Galei prezentate de Andi Moisescu, au fost strânse, de asemenea, fonduri din biletele de
Profitând de această oca-
tombolă, Romfilatelia, în calitate de partener al Or-
zie, Romfilatelia prezintă
ganizaţiei Salvaţi Copiii România, a oferit pentru
patru dintre invenţiile spec-
tombolă produse filatelice purtând autografele ma-
taculoase ale românilor:
rilor sportivi români Gabriela Szabo, Ilie Năstase şi
moara de apă cu făcaie – pe
Ivan Patzaichin. De asemenea, a oferit organizatorilor
timbrul cu valoarea de 4,30
un panou filatelic echipat cu emisiunea de mărci poş-
lei, vagonetul din mina de
tale intitulată „20 de ani de la ratificarea Convenţiei
la Brad – pe timbrul cu va-
ONU cu privire la Drepturile Copilului”.
loarea nominală de 3 lei,
Fondurile colectate vor asigura suport pentru cele
stiloul – invenţia lui Petra-
43 de centre socio-educaţionale pe care Salvaţi Copiii
che Poenaru – este ilustrat
România le are în 39 de oraşe ale ţării.
alături de bustul celebrului
În discursul său, Cristina Popescu, Preşedinte Di-
său părinte, pe timbrul cu
rector General Romfilatelia, a reliefat colaborarea
valoarea nominală de 5 lei,
avută cu Organizaţia Salvaţi Copiii România, „anul
iar automobilul aerodina-
acesta reunindu-şi eforturile pentru a serba cum se
mic a lui Aurel Perşu ilus-
cuvine două momente importante. Primul dintre ele
trează timbrul cu valoarea nomi-
a avut loc pe 9 iunie şi a sărbătorit 20 de ani de activi-
nală de 8,10 lei, împreună cu un bust al inginerului care l-a
tate a Organizaţiei Salvaţi Copiii România 1990 – 2010.
proiectat.
Cel de-al doilea important proiect a fost dezvoltat pe
Începând cu data de 17 decembrie 2010, emisiunea filatelică
seama aniversării a 20 de ani de la ratificarea Con-
poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din
venţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului.”
Bucureşti şi din ţară.
32 ¦ DECEMBRIE 2010
Emisiuni filatelice noi
Emisiuni filatelice noi
Emisiune comună România-Vatican Crăciun 2010 Cu ocazia Sărbătoririi Naşterii Domnului, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea comună de mărci poştale România-Vatican intitutulată Crăciun 2010. În acest an se împlinesc 90 de ani de când au început primele tratative dintre statul român şi Sfântul Scaun în vederea încheierii unui Concordat. Tot în 1920, Dimitrie C. Penescu devine primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar ce îşi prezintă scrisorile de acreditare la Prima vizită a unui Pontif Roman
serici Creştine. În acest sens, cu un an
într-o ţară majoritar ortodoxă a avut
înainte, Nunţiul Apostolic a devenit
loc în 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea
decanul corpului diplomatic în Româ-
permis reorganizarea pe teritoriul
s-a întâlnit cu Patriarhul Teoctist, într-o
nia. Pentru a ilustra această emisiune,
României a Bisericii Catolice de rit latin
vizită oficială, prin care s-a încercat o
pe timbrul cu valoarea nominală de 1
şi garantarea exprimării libertăţii reli-
mai mare apropiere şi întărire a relaţi-
leu, a fost reprezentată imaginea pro-
gioase credincioşilor.
ilor de colaborare între cele două Bi-
pusă de România – o icoană pictată
Vatican. Relaţiile dintre cele două ţări au fost oficializate în 1927, odată cu semnarea Concordatului, prin care s-a
de Gheorghe Tattarescu (1820-1894) – Naşterea Domnului – ce aparţine patrimoniului Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei a fost ilustrată, la propunerea Sfântului Scaun, o icoană a Şcolii Murillo (1618-1682) – Naşterea Domnului – reprodusă după o pictură din 1861.
POªTAªUL386 ¦ 33
Zodiac
Horoscopul lunii ianuarie
Berbec Nu au trecut bine sărbătorile de iarnă, că sunteţi gata să treceţi la acţiune. Sunteţi foarte ambiţios, dar preferaţi căi subterane şi scurte pentru a atinge poziţia socială pe care o ţintiţi. După 11 ianuarie, căpătaţi ceva mai mult tact şi acest fapt se va vedea mai ales în comportamentul în societate. Deveniţi ceva mai secretos şi mai sensibil la reacţiile celorlalţi.
Balanță După 4 ianuarie, reveniţi în câmpul muncii. Cât v-ar veni de greu să acceptaţi, trebuie să mai şi munciţi. Pentru a împăca şi capra şi varza, provocaţi în jurul dvs. foarte multă veselie. În general, sunteţi destul de apreciat din acest punct de vedere, dar colegii vor căuta să profite de deschiderea dvs. În a doua parte a lunii va trebui să daţi dovadă de mai multă seriozitate.
Taur Aţi fost implicat în tot felul de petreceri mondene şi încă vă simţiţi ameţit. Nu sunteţi foarte mulţumit şi pentru că simţiţi că aţi depăşit cota de cheltuieli planificată. Puteţi fi uşor naiv, cu capul în nori, dar nu atunci când este vorba de bani. Pot avea loc tot felul de tratative şi de contracte, dar, începând cu 17 ianuarie, ar fi bine să nu fiţi sigur că tot ce se discută astăzi va fi valabil în aceeaşi formă şi mâine.
Scorpion Până la jumătatea lunii, puteţi să vă bucuraţi de relaţii foarte bune cu prietenii. Şi relaţiile cu fraţii vor fi foarte importante. Sunteţi foarte dinamic, comunicativ şi vă apucaţi destul de entuziast de muncă. Problemele apar pe la mijlocul lunii, când puteţi avea unele ghinioane ce vă vor afecta situaţia financiară. Spre finalul lunii, apar probleme familiale destul de grave. Agitaţia va spori treptat.
Gemeni Ianuarie este o lună grea. Apar ghinioane la tot pasul şi dependenţa de parteneri va fi foarte greu de suportat. Chiar dacă vă onoraţi invitaţiile şi participaţi la diverse întruniri, sunteţi cu totul pe dinafara lor. Situaţia va deveni greu de suportat între 20 şi 27 ale lunii. Ultima dată va marca şi o oarecare desţelenire a situaţiei, dar nu e cazul să vă hazardaţi, căci veţi mai avea de luptat.
Săgetător Până spre finalul lunii, preferaţi să acţionaţi pe cont propriu. Nu sunteţi prea vorbăreţ şi tot ţeseţi planuri în mintea dvs. Vă place foarte mult să vă întâlniţi cu prietenii acasă şi să discutaţi nestingheriţi tot felul de lucruri. Sunteţi foarte curios să aflaţi diverse intrigi, dar până la finalul lunii nu prea vă implicaţi în cine ştie ce acţiuni.
Rac Începeţi anul cu un mare avânt profesional. Sunteţi foarte bine dispus şi nu credeţi că ar putea cineva să vă stea în cale. Nu fiţi prea sigur pe dvs., mai ales după 17 ianuarie! Trebuie să vă controlaţi impulsivitatea şi să nu intraţi în tot felul de cacialmale la locul de muncă. Din fericire, aveţi o bună dispoziţie molipsitoare, care vă face să ieşiţi cu bine din multe situaţii jenante. Leu Sunteţi foarte interesat de latura pragmatică a existenţei. Acest început de an vă găseşte la datorie. Toată luna veţi fi preocupat să vă puneţi la punct. După data de 11, veţi începe tratative în vederea unor asocieri, dar nu este cazul să vă grăbiţi. Oricum, luna aceasta aveţi o intuiţie foarte puternică legată de sforile care se trag pe la serviciu şi veţi fi dvs. înşivă un maestru în aşa ceva. Fecioară Începutul de an este destul de paşnic şi puteţi să-l folosiţi foarte bine pentru a vă apuca de treabă. După 11 ianuarie, reintraţi în ritmul obişnuit de muncă. Vă simţiţi foarte optimist, mai ales că restul lumii vă încurajează şi meritele dvs. sunt recunoscute. Vă păstraţi totuşi o modestie cam ciudată. După mijlocul lunii ar fi bine să fiţi foarte atenţi unde călcaţi, pentru că puteţi să vă împiedicaţi aiurea.
42 ¦ DECEMBRIE 2010
Capricorn Ianuarie este o lună foarte bună pentru a vă ocupa de muncă. Nu sunt indicate proiecte noi, dar puteţi să vă apucaţi să plănuiţi, fără să puneţi în aplicare. Cu prietenii pot apărea certuri pe la mijlocul lunii, din pricina banilor. Vă va surprinde opoziţia lor puternică. Vă simţiţi foarte singur în ceea faceţi. Puteţi profita până pe 15 ianuarie, pentru că veţi avea idei foarte bune. Vărsător Idealismul dvs. nu va fi prea bine înghiţit de cei din jur. Nu încercaţi să-i convingeţi pe ceilalţi cât de minunat ar fi dacă ar aplica ideile dvs.! Sunteţi foarte singuratic şi vă petreceţi mult timp lucrând la planurile dvs. Frustrarea este mare, dar în ultima decadă veţi deveni ceva mai optimist, chiar dacă opoziţia se menţine puternică. Finalul lunii va fi destul de surprinzător. Pești Până la jumătatea lunii, totul va fi bine, liniştit. Începând cu 15 ianuarie, puteţi avea tot felul de surprize, mai ales legate de familie şi de partenerii de afaceri. Aveţi grijă, pentru că sunteţi puţin cam naiv. Prietenii vă pot provoca, dar vă sfătuim să nu le muşcaţi prea uşor nadele. De asemenea, atracţia fizică vizavi de un coleg vă poate face subiect de bârfa şi scandal.