Actualitate
S-au jucat de-a poştaşii la „Şcoala altfel” Cum a început „Săptămâna altfel”, elevii au şi luat cu asalt oficiile poştale. În mai multe localităţi din ţară, sediile Poştei Române au fost vizitate de copii, încântaţi să înveţe cum se expediază scrisorile şi cărţile poştale, dar şi cum ajung acestea la destinatar.
NEGREŞTI, VASLUI
Elevii ciclului primar din cadrul Şcolii Gimnaziale „Mihai David”, din Negreşti, au vizitat oficiul poştal din localitate. În total, copii din 11 clase au trecut pragul insti-
Pe 19 aprilie, la sediul OJP Satu Mare şi-au făcut apariţia elevii clasei a II-a de la Şcoala Generală „Constantin Brâncoveanu” din localitate, însoţiţi de învăţătoarea Lengyel Claudia. Aceştia au fost întâmpinaţi de directorul OJP, Nicolina Cristea, şi de Daniela Nistor – agent vânzări. Cei mici au fost invitaţi în sala de şedinţe a OJP Satu Mare, unde au vizionat, cu mare atenţie, un film despre istoria Poştei Române. Copiii au fost iniţiaţi şi în deprinderea utilizării serviciilor poştale, respectiv a completării corecte a corespondenţei clasice. Pentru a înţelege mai bine drumul pe care-l urmează o carte poştală sau o scrisoare, elevii au trecut şi pe la sediul OP Satu Mare 1, aflat în aceeaşi clădire, unde diriginta oficiului le-a explicat cum o scrisoare depusă la ghişeu sau în cutia poştală pleacă mai departe, în ţară sau dincolo de graniţe, spre destinatar. La finalul vizitei, elevii au primit câte o carte poştală, o felicitare, dulciuri, dar şi rechizite: pixuri, creioane colorate, ascuţitori, caiete şi acuarele.
SATU MARE
6 ¦
APRILIE 2016
tuţiei în intervalul 18-20 aprilie. Copiii au fost instruiţi cum să scrie şi să expedieze scrisori şi cărţi poştale. Au vizitat oficiul, s-au întâlnit cu oficiantele şi factorii, iar la final au primit din partea poştaşilor flyere şi broşuri care conţin informaţii legate de serviciile prestate de OP Negreşti. „Le-am arătat modul de lucru, le-am prezentat încăperile care nu sunt expuse publicului, le-am explicat procesul tehnologic al anumitor servicii efectuate de noi, de exemplu prezentarea unei scrisori simple. Au luat la cunoştinţă că o scrisoare depusă la ghişeu poate ajunge în cel mai îndepărtat colţ al ţării, costul fiind de doar 1 leu. Pentru acest leu munceşte o armată de oameni”, a precizat Mihaela Bâcu, dirigintele oficiului, cea care a şi avut iniţiativa invitării tinerilor la sediul Poştei Române. „Dorim să fim deschişi publicului, să fim cât mai cunoscuţi şi cât mai susţinuţi pe piaţă. Cred că am făcut o alegere bună că am încheiat acest parteneriat, deoarece am văzut bucurie pe chipul copiilor. Cred că au înţeles mesajul nostru şi îl vor transmite şi în familie”, a adăugat Mihaela Bâcu.
Peste 30 de elevi ai Şcolii Generale nr. 2 din Alba Iulia au mers, pe 21 aprilie, în vizită la sediul OJP Alba şi al Oficiului Poştal Alba Iulia 1. Cei mici au avut parte de o prezentare a muncii de zi cu zi a unui oficiant sau factor poştal şi au putut afla detalii despre cele mai utilizate servicii poştale: corespondenţă clasică, colete, mandate. La final au vizionat şi un scurt film despre istoria Poştei Române, după care au primit câte un mic cadou de Paşte din partea poştaşilor din Alba.
ALBA IULIA
BUCUREŞTI
„Săptămâna altfel” a fost marcată şi în Capitală. Elevi de clasa a II-a au vizitat Oficiul Poştal Bucureşti 83 şi Centrul Regional de Tranzit, luând pulsul activităţii în două dintre cele mai aglomerate şi mai active locaţii poştale din ţară. La final, micuţii au vizitat şi biroul directorului OPMB, Mircea Tudosie, primind în dar materiale promoţionale şi rechizite din partea reprezentanţilor Poştei Române.
Studiu de piaþã
8 din 10 clienţi preferă Poşta Română Mai bine de jumătate dintre utilizatorii de servicii poştale preferă Poşta Română, în special pentru tarifele accesibile, potrivit unui studiu ANCOM. Totodată, pentru 8 din 10 clienţi, operatorul naţional de servicii poştale este furnizorul preferat pentru expedierea de corespondenţă şi colete.
Reglementatorul pieţei de Comunicaţii, ANCOM, a realizat la finalul anului trecut, în toată ţara, un studiu privind percepţia consumatorilor din România cu privire la serviciile poştale. Eşantionul a fost unul reprezentativ, de aproape 1.500 de bărbaţi şi femei din mediul urban şi rural, cu vârsta peste 16 ani. La studiu au participat şi 1.500 de firme cu sediul în România, care au folosit servicii poştale în ultimele 12 luni. Potrivit cercetării, Poşta Română conduce detaşat în ceea ce priveşte notorietatea spontană (96% la nivel național), asistată (100%) şi notorietatea de furnizori disponibili în zona de reşedință a respondenților (97%). Notorietate spontantă este atunci când persoanele declară în mod spontan marca preferată, fără nici un alt indiciu din partea recenzorului. La polul opus, notorietate asistată este atunci când respondenţii, respectiv consu14 ¦
APRILIE 2016
matorii, recunosc marca pornind de la o listă propusă. Fan Courier Express ocupă locul secund, cu 65% notorietate spontană, 75% notorietate asistată şi 45% notorietate de furnizor disponibil în zonă, urmată de Urgent Cargus (44% notorietate spontană, 56% notorietate asistată, 29% notorietate de furnizor disponibil în zonă) şi Poşta Atlassib Curier Rapid (32% notorietate spontană, 46% notorietate asistată, 16% notorietate de furnizor disponibil în zonă). Toți ceilalți furnizori au obținut scoruri mici de notorietate (sub 20% notorietate spontană, sub 30% notorietate asistată).
Corespondenţa, cârligul pentru notorietate Poşta se află pe primul loc şi în ceea ce priveşte utilizarea tuturor categoriilor de servicii poştale, situându-se cu mult înaintea operatorilor
privaţi. Cele mai cunoscute servicii poştale sunt şi cele mai utilizate: trimiteri de corespondenţă naţională şi internaţională (85% grad de cunoaştere), trimiteri de colete (80%) şi trimiteri recomandate (77%). În eşalonul secund se încadrează serviciile de mandat poştal (61%), confirmare de primire (62%) şi ramburs (58%). În general, locuitorii din mediul urban folosesc mai des serviciile poştale decât cei din mediul rural. Cele mai mari diferențe se remarcă pentru trimiterile de colete (40% utilizare în urban față de 32% în rural), trimiterile cu valoare declarată (10% utilizare în urban, 4% în rural), serviciul ramburs (19% utilizare în urban, 6% în rural) şi serviciul confirmare de primire (18% utilizare în urban față de 9% utilizare în rural). Peste 50% din respondenţi au declarat că preferă serviciile Poştei Române, cu precădere pentru tarifele ac-
cesibile. De pildă, la Poştă, plicurile cu documente, trimise recomandat cu confirmare de primire, costă mai puţin decât la firmele private. Pentru aproximativ 8 din 10 utilizatori, Poşta Română este furnizorul preferat pentru expedierea de corespondenţă şi colete. Pe locul secund se plasează Fan Courier Express, cu 13% din utilizatori, urmat de Urgent Cargus, cu 4%. În ceea ce priveşte evoluţia serviciilor poştale în ultimii ani, percepţia generală este că Poşta Română a încercat să îşi îmbunătăţească serviciile pentru a veni cât mai bine în întâmpinarea nevoilor clienţilor.
Ruralul, ataşat emoţional de Poşta Română Poşta Română ocupă primul loc şi la nivel de acoperire, ceea ce face ca serviciile poştale să fie accesibile tuturor. Oficiile sunt extinse şi în zonele rurale, căsuţe poştale
se află în fiecare sat, iar factorii poştali se deplasează şi în cele mai inaccesibile cătune. Drept urmare, unul din patru expeditori au întâlnit o situaţie de acoperire teritorială deficitară la Poşta Română, spre deosebire de unu din opt la Fan Curier. Chiar dacă majoritatea serviciilor poştale oferite de Poşta Română pot fi înlocuite, găsindu-şi un substitut în diverşi furnizori privaţi, acestea rămân, totuşi, în topul opţiunilor şi preferinţelor, mai ales pentru targetul trecut de 40 de ani, dar şi pentru locuitorii din mediul rural, care au dezvoltat un ataşament emoţional faţă de Poşta Română. Anii în care se trimiteau scrisori, vederi şi felicitări de sărbători, când era în vogă colecţionarea de timbre poştale, stârnesc şi acum un sentiment de melancolie. Pe de altă parte, familiaritatea faţă de brandul Poşta Română provine din asocierea poştaşului cu un prieten de încredere, al cărui efort este apreciat de clienţi. În decursul timpului, con-
sumatorii au acordat serviciilor poştale un grad sporit de încredere. Poşta Română este considerată a fi „mai sigură” decât furnizorii privaţi şi datorită faptului că nu eliberează coletele decât destinatarilor. Mai mult, acestea pot fi păstrate timp de câteva zile dacă nu au disponibilitatea de a le ridica. Satisfacţia clienţilor vine şi din convingerea că, ori de câte ori trimit un colet, acesta nu va fi deschis sau deteriorat.
Firmele preferă expedierea prin Poşta Română Potrivit statisticilor, 67% din respondenţii persoane juridice preferă Poşta Română pentru serviciile de expediere trimiteri poştale, iar 65% pentru expedierea de coresponenţă cu AR (confirmare de primire). Serviciile poştale cel mai des utilizate de către persoanele juridice sunt: expedieri de coresponenţă (32%), expedieri de corespondenţă cu confir-
mare de primire (27%) şi expedieri de colete poştale (24%). O altă componentă a studiului a fost obţinerea unui set de informaţii relevante în ceea ce priveşte preferinţele de consum ale utilizatorilor de servicii poştale cu deficienţe vizuale şi identificarea nevoilor de consum ale acestora. Studiul a fost derulat în rândul a trei grupuri de utilizatori din mediul rural, respectiv 12 grupuri din urban. În percepţia participanţilor, serviciile poştale sunt asociate, în primul rând, cu Poşta Română. În ceea ce priveşte evoluţia acestora în ultimii ani, au fost menţionate câteva elemente pozitive precum: lărgirea gamei de servicii poştale şi ne-poştale, dar şi creşterea rapidităţii livrării trimiterilor. Pentru cei de peste 55 de ani, Poşta reprezintă, în continuare, prima opţiune, datorită, în principal, tradiţiei dezvoltate pentru utilizarea serviciilor oferite de acest furnizor. Această preferinţă a rezultat din folosirea frec-
ventă a unor servicii (primirea lunară a pensiei), din interacţiunea frecventă cu factorii poştali sau din familiaritatea cu sediile oficiilor poştale. Prin urmare, pentru această categorie de respondenţi, Poşta Română este furnizorul cel mai uşor de folosit şi nu au de gând să îl schimbe. Persoanele cu deficienţe de vedere au declarat că întâmpină dificultăţi în privinţa interacţiunii cu furnizorii privaţi. Nu ştiu unde îşi au sediile şi nu pot să caute informaţii despre ei pe internet. Toate aceste lucruri sunt valabile şi pentru cei din mediul rural, care utilizează şi mai puţin serviciile furnizorilor privaţi. În concluzie, serviciile poştale reprezintă pentru persoanele cu deficienţe vizuale un ajutor important. Deşi alte mijloace de comunicare (telefonia, internetul) au câştigat teren în domeniul comunicaţional, serviciile poştale rezolvă, încă, nevoi importante ale acestei categorii de utilizatori şi nu numai.
Notorietate furnizori servicii poştale la nivel naţional %
Notorietate asistată generală Notorietate asistată-furnizori disponibili în zonă Notorietate spontană
Număr mediu de furnizori cunoscuţi spontan: 3,2 Număr mediu de furnizori cunoscuţi asistat: 4 Baza = toţi utilizatorii de servicii poştale (n= 1466)
F1. Ce furnizori de servicii poştale cunoaşteţi, indiferent dacă dvs. personal aţi utilizat sau nu serviciile lor? F2. Dintre cei de pe această listă, pe care îi cunoaşteţi ca şi furnizori de servicii poştale? F3. Care dintre aceştia furnizează servicii poştale în zona în care locuiţi dvs.? POªTAªUL448 ¦ 15
OJP-ul lunii
La Galaţi, KPI-urile „se trec” cu atitudinea corectă Cu venituri de peste 10 milioane de lei în 2015, OJP Galaţi se situează în prima treime a topului OJP-urilor, realizat pe baza veniturilor din exploatare. Şi anul în curs a debutat bine pentru poştaşii gălăţeni, care au un procent de realizare a veniturilor pentru primul trimestru de 102,26%. În acest context, indicatorii de performanţă (KPI) merg ca unşi, iar cea mai mare contribuţie la această evoluţie o are atitudinea şefului OJP. O performanţă rezonabilă pentru o regiune care, în ultimii ani, odată cu declinul Sidex sau al Şantierului Naval, a pierdut mult din anvergura de „citadelă industrială” sub care era cunoscută până la debutul crizei din 2008. Din iunie 2012, Angela Nadă şi-a început cel de-al doilea mandat în fruntea OJP Galaţi. A mai fost la şefia Poştei gălăţene între 1995 şi 2000, după care a ocupat diverse funcţii în cadrul direcţiilor financiare ale fostei DRP Galaţi şi în Administraţia Centrală din Bucureşti. „Nu există comparaţie între cele două mandate în fruntea OJP Galaţi. În anii ’90, Poşta Română practic nu avea concurenţă, iar economia locală duduia. Sidexul era cel mai mare exportator din România, Şantierul Naval era în vogă, iar Poşta, la rândul său, prospera”, îşi aminteşte directoarea OJP Galaţi. Între timp, cei doi mari angajatori de pe malul Dunării şi-au diminuat personalul cu mai bine de 60% şi cifra de afaceri - cam la fel. Şomajul în judeţ este de peste 9%, Galaţiul fiind în top 5 pe ţară din acest punct de vedere. „În ceea ce priveşte firmele concurente, acestea au răsărit ca ciupercile după ploaie. Acţionează, cu precădere, în municipiul Galaţi şi pe ruta Galaţi-Tecuci, acolo unde sunt cele mai popu-
Colectivul administrativ al OJP Galaţi
16 ¦
APRILIE 2016
late şi mai bogate comune din judeţ”, precizează Angela Nadă. Potrivit şefei OJP, Total Post şi Blue Arrow sunt cele mai agresive. Deşi în ultima vreme s-au pierdut câteva contracte cu companiile de Angela Nadă, directoarea OJP Galaţi utilităţi din oraş, printre care cel mai important fiind cel cu Apă-Canal Galaţi, directoarea este convinsă că situaţia nu va dura prea mult: „Sunt sigură că vor reveni la noi din simplul motiv că firmele private vor avea mari probleme în a asigura distribuirea corectă a facturilor. Au mai fost situaţii de acest gen în anii trecuţi”. În ceea
ce priveşte principalele surse de venit ale OJP-ului, în cursul anului 2015, poşta de scrisori, cu 45%, nu a avut rival. Urmează banii încasaţi din pensii, cu 16%, şi cei din servicii financiare şi mesagerie, fiecare cu aproximativ 12 procente. De semnalat ar fi şi numărul mare de transferuri Western Union, care au totalizat, pe întreg anul trecut, 984.000 de euro şi 5,1 milioane de lei.
Sediu de patrimoniu
Indicatorii nu sunt o sperietoare Indicatorii de performanţă (KPI) pe care managementul judeţean trebuie să-i îndeplinească de la începutul acestui an nu o sperie pe directoarea gălăţeancă. „Este un lucru bun, în opinia mea. Oricum, noi, ca directori judeţeni, trebuia să ne încadrăm într-un anumit număr de personal, o limită maximă de cheltuieli, să îndeplinim anumite standarde de calitate a prestaţiilor poştale şi să încercăm să aducem venituri cât mai mari. Prin urmare, criteriile impuse de managementul companiei nu reprezintă mari noutăţi. Sigur, ar fi de preferat să ni se dea ceva mai multă libertate de mişcare, mai ales în ceea ce priveşte problemele de personal, spre a ne putea îndeplini mai bine rolul de manager local, însă orice sistem este perfectibil”, ne dezvăluie Angela Nadă. Tot ea precizează că a transferat cerinţele impuse de KPI şi în teritoriu. „Eu pot îndeplini indicatorii ceruţi doar cu sprijinul colegilor din teritoriu. De aceea, am defalcat cerinţele impuse la nivel judeţean pentru fiecare oficiu din subordine. Am făcut şedinţe cu toţi diriginţii din subordine şi le-am explicat ce se cere de la noi şi ce aşteptări am, la rândul meu, de la ei. Fiecare diriginte a primit nişte indicatori de îndeplinit şi mă bazez pe profesionalismul şi devotamentul lor”, explică şefa OJP Galaţi. Rezultatele financiare ale primului trimestru arată că lucrurile sunt pe drumul cel bun: veniturile au depăşit planul cu 60.000 de lei, respectiv 2,26%. Printre cele mai bănoase contracte se numără cele cu: Primăria Galaţi, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Poliţia Judeţeană sau Direcţia pentru Protecţia Copilului. „Sunt înţelegeri pe care le-am încheiat la nivel local şi de care sunt foarte mulţumită”, ne spune Angela Nadă.
OJP Galaţi în cifre Număr de salariaţi: 534 (dintre care 220 de factori, 64 de agenţi, 140 de oficianţi)
Subunităţi poştale: 116 (dintre care 8 oficii urbane, 10 oficii rurale, 7 ghişee exterioare urbane, 64 de agenţii, 23 de ghişee exterioare rurale) Suprafaţa judeţului: 4.466 km pătraţi (locul 34) Populaţie deservită: 536.000 de oameni (locul 13) Adrese de distribuire: 232.000 100.000 de gospodării deserveşte OPD Galaţi, cea mai mare structură poştală din judeţ
metri pătraţi este suprafaţa 2.100 de totală a clădirii ce adăposteşte sediul OJP Galaţi
OJP Galaţi, dar şi OP Galaţi 1, îşi desfăşoară activitatea într-o clădire veche de mai bine de un secol, care a fost inclusă în 2004 pe lista monumentelor istorice. În anul 1906, generalul Cerkez a făcut cunoscut Primăriei Comunei Galaţi că Direcţia Generală a Telegrafelor, Poştelor şi Telefoanelor (DGTPT), pe care o conducea, este autorizată a construi localuri proprii pentru serviciile sale în diferite localităţi din ţară. Cu acest prilej, el roagă municipalitatea să elibereze autorizaţia pentru construcţia localului din Galaţi, localitate în care telegraful funcţiona din anul 1856. Terenul pe care urma a fi ridicat sediul poştei fusese achiziţionat în anul 1894 de la Leibiş Goldberg, un comerciant local de origine evreiască. Mai mult, DGTPT avea aprobat de ceva timp un credit de 80.000 de lei pentru construirea unei clădiri telegrafo-poştale în Galaţi. Lucrarea urma să fie terminată la 1 iulie 1907. Însă, din documentele vremii, reiese că au apărut probleme la construcţia Palatului Poştelor. Astfel, Primăria, Compania apelor din Galaţi şi vecinii s-au plâns de depozitarea materialelor necesare construcţiei Palatului pe toată strada municipală, dar şi de ruperea conductei principale de apă sub greutatea materialului depus peste ea, deteriorarea trotuarului, a pavajelor şi întreruperea circulaţiei. Palatul Poştelor din Galaţi a fost finalizat cu un an întârziere, în iunie 1908, construcţia fiind realizată din beton şi zid de cărămidă. Subsolul cuprindea serviciile de poştă, arhivă, bucătăria cantinei şi atelierul de tâmplărie. La parter urmau să funcţioneze serviciile de poştă, serviciile de Cecuri şi Economii, Serviciul Societăţii Române de Radiodifuziune, cabinetul şi locuinţa dirigintelui, garajul şi magazia de materiale, iar etajul cuprindea serviciul de telegraf, Serviciul Telefonic Judeţean, Serviciul Cenzurii, camera de oaspeţi, toate serviciile administraţiei şi controlul, precum şi cantina funcţionarilor.
POªTAªUL448 ¦ 17