Actualitate
Profit net de 3,5 milioane euro, în primul semestru, Poşta Română a înregistrat, în primele şase luni din 2016, un profit brut de 19,6 milioane de lei (4,4 milioane de euro), în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Rezultatul net s-a ridicat, în acelaşi interval, la 15,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro), în creştere cu 2,5% faţă de primele şase luni din 2015. În intervalul de referinţă, s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de venituri. Astfel, veniturile din colete au crescut cu 17,8% faţă de primele şase luni ale anului trecut, iar cele din serviciul Confirmare de primire (AR) cu 11%. Serviciul Express (PrioriPost) a crescut cu 10,7%, iar veniturile din poşta de scrisori au înregistrat un avans de aproape 7%. Pe de altă parte, migrarea clienţilor spre plata facturilor prin bănci sau prin alte mijloace electronice a influenţat uşor indicatorul final. Astfel, veniturile totale s-au diminuat cu 0,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 562
milioane de lei (faţă de 564 milioane de lei în primele şase luni din 2015). „În condiţiile unor resurse financiare limitate şi a unei concurenţe în creştere, Poşta Română a reuşit să securizeze veniturile pe principalele categorii de servicii. Lansarea unor produse inovative ca PostCollect, transferul de bani online sau îmbunătăţirea modalităţilor de furnizare a serviciilor pe segmentul de coletărie au influenţat pozitiv cifra de afaceri a companiei. Pe de altă parte, lipsa investiţiilor în tehnologie, cheltuielile fără cap şi risipa din trecut au afectat segmente precum încasarea de facturi.
Nu ne mai permitem ca tot profitul obţinut să meargă spre plata datoriilor istorice. Orice disponibilitate financiară a companiei trebuie canalizată spre investiţii corect fundamentate, care să asigure un profit sigur şi consistent pentru operatorul naţional de servicii poştale”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.
Cheltuieli mai mici cu trei milioane de lei În acelaşi timp, cheltuielile Poştei Române au scăzut, în primele şase luni ale anului, până la 543 de milioane de
lei, faţă de 546 de milioane de lei în perioada similară a anului trecut. Reducerea unor categorii importante de cheltuieli (carburanţi, chirii, încălzire, energie electrică), ca efect al încheierii unor contracte mai avantajoase, a influenţat semnificativ acest indicator. Pe de altă parte, creşterea cheltuielilor cu personalul a avut o influenţă nefavorabilă. Avansul
Succes pentru serviciul e-mandat online – peste 100.000 de În numai şase luni de la implementarea produsului e-mandat pe platforma web a Poştei Române – www.posta-romana.ro – clienţii operatorului public de servicii poştale au transferat online sume în valoare de 474.000 de lei (106.000 euro). Cele mai multe tranzacţii, în perioada ianuarie-iunie 2016, au fost generate de femeile cu vârsta de până la 34 de ani, din mediul urban. Judeţele cu cel mai mare număr de tranzacţii efectuate direct pe site-ul Poştei Române au fost Bucureşti, Constanţa şi Prahova. În perioada ianuarie-iunie 2016, s-au realizat 1.230 de tranzacţii prin serviciul de e-mandat disponibil pe site-ul www.postaromana.ro. Luna iunie a fost cea mai activă din punctul de vedere al transferurilor, cu 314 e-mandate web achitate. Valoarea medie pe mandat achitat, în perioada de referinţă, a fost de 387 de lei. Cel mai mare număr de mandate web prezentate se regăsesc în tranşa de valori cuprinsă între 0 – 200 de lei, respectiv 591 de
6 ¦
AUGUST 2016
bucăţi (tranzacţii), cu o pondere de 48% din total. Urmează tranşa de valori cuprinsă între 200 – 500 de lei, cu o pondere de 31% (375 de bucăţi), şi tranşa de valori între 500 – 1.000 de lei, cu o pondere de 14% (170 de bucăţi). Restul de 6% reprezintă mandate web din tranşa de valori cuprinsă între 1.100 – 1.500 de lei. „Serviciul de prezentare al e-mandatelor pe site-ul Poştei Române are un grad mai mare de familiarizare, cunoaştere şi utilizare a internetului în rândul clienţilor din mediul urban, respectiv 62%. Cea mai activă grupă de vârstă este 25-34 de ani, cu 37% din totalul tranzacţiilor efectuate pe site, urmată de grupa 45-54 de ani, cu 27% din total, şi de grupa 35-44 de ani, cu 21%. Analiza dinamicii lunare arată că gradul de utilizare a acestui serviciu este în creştere constantă, la această evoluţie contribuind tarifele extrem de competitive percepute clienţilor care
pentru Poşta Română
Poşta Română a adus, în doi ani, 163 de milioane de euro la bugetul statului s-a datorat corelării salariilor din Poşta Română cu salariul minim brut pe economie (majorat în iulie 2015 şi mai 2016) şi creşterii cheltuielilor cu plăţile compensatorii, ca efect al eşalonării la plată a acestor drepturi pentru salariaţii disponibilizaţi în ultimul trimestru al anului 2013. Poşta Română a încheiat anul 2015 cu un profit operaţional de 6,8 milioane de
lei. Rezultatul final a fost afectat negativ de amenda Consiliului Concurenţei (33 de milioane de lei), pentru fapte presupus a fi săvârşite în perioada 2011 – 2012 şi pe care Poşta Română a contestat-o în instanţă. În Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al companiei pentru anul 2016 este prevăzut un rezultat brut pozitiv de 4 milioane de lei.
euro transferaţi în şase luni accesează segmentul transferurilor de bani”, apreciază Irina Purcaru, Director Direcţia Operaţiuni şi Relaţii Comerciale la Poşta Română.
Femeile au făcut cele mai multe tranzacţii În cea mai importantă grupă de vârstă generatoare de achiziţii (25-34 de ani), femeile iniţiază 57,78% din tranzacţii. În cea de-a doua grupă de vârstă (45-54 ani), femeile generează 79% din tranzacţii, iar în cea de-a treia grupă de vârstă (35-44 ani), bărbaţii generează 65% din tranzacţii. Poşta Română a implementat, în toamna anului trecut, o nouă platformă web care permite o serie de tranzacţii şi operaţiuni accesibile, anterior, doar din oficiile poştale, respectiv expedierea de bani, plata online şi acces mai rapid la informaţiile de interes pentru clienţi. Prin www.posta-romana.ro, utilizatorii au la dispoziţie servicii e-poştale noi şi îmbunătăţite faţă de versiunea iniţială a site-ului. Serviciul e-mandat web a devenit operaţional prin intermediul unei platforme de plăţi electronice oferită de BCR, în parteneriat cu euplatesc.ro, şi este complementar produsului tradiţional e-mandat, disponibil şi la ghişeele poştale.
Operatorul public poştal a contribuit, în 2014 şi 2015, cu 163 de milioane de euro la bugetul statului. Banii reprezintă impozit pe profit, TVA aferentă contractelor comerciale, contribuţie la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale. De asemenea, în iunie 2016, Poşta Română a achitat integral creditul de 100 de milioane de lei contractat la Eximbank, în martie 2014. Operatorul naţional de servicii poştale a virat, în 2015, la bugetul general consolidat 334,6 milioane de lei (74,9 milioane de euro) din care 23%, respectiv 76 de milioane de lei (17 milioane de euro), constituind TVA aferentă contractelor comerciale. Contribuţiile la bugetele de asigurări sociale reprezintă 61,6%, respectiv 206 de milioane de lei (46,2 milioane de euro). De asemenea, impozitul pe profit achitat pentru anul 2015 se ridică la 10,5 milioane de lei (2,36 milioane de euro). „Poşta Română depune eforturi substanţiale pentru menţinerea disciplinei financiare şi pentru asigurarea unui raport pozitiv între veniturile şi cheltuielile companiei. Anii de risipă şi de gestionare defectuoasă a resurselor financiare ale companiei atârnă greu în activitatea operatorului de servicii poştale. Cu toate acestea, Poşta Română a reuşit să crească bugetul alocat investiţiilor, esenţiale pentru creşterea calităţii serviciilor şi pentru implementarea unor proiecte noi”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române. Poşta Română a încheiat anul 2015 cu un profit operaţional de 6,8 milioane de lei. Rezultatul final a fost afectat negativ de amenda Consiliului Concurenţei (33 de milioane de lei), pentru fapte presupus a fi săvârşite în perioada 2011 – 2012 şi pe care Poşta Română a contestat-o în instanţă. În Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al companiei pentru anul 2016 este prevăzut un rezultat brut pozitiv de 4 milioane de lei. Printre obiectivele fundamentale ale companiei, pentru perioada 2015 – 2019, se află realizarea de profit anual cel puţin la nivelurile prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al Poştei Române, modernizarea informatică şi informaţională, dar şi creşterea satisfacţiei clienţilor. Poşta Română este o companie naţională înfiinţată conform Legii 31/1990, şi nu o instituţie publică. Ea funcţionează pe gestiune economică, ceea ce înseamnă că îşi formează singură veniturile din contracte comerciale şi, prin urmare, se autofinanţează. Toate situaţiile financiare şi Rapoartele Auditorului, conform OUG 109 – 2011, sunt documente publice şi se află pe site-ul companiei, posta-romana.ro.
POªTAªUL452 ¦ 7
Marºul Factorilor Poºtali
Vremea ploioasă nu i-a împiedicat pe poştaşi să ia startul competiţiei
Câştigători noi la
mARşUL FACTORILOR POşTALI Ediţia 2016 a marşului Factorilor Poştali va rămâne una memorabilă. După şase ediţii consecutive în care supremaţia a fost deţinută de Constantin Brânză şi andreea arsine, anul acesta competiţia a adus doi câştigători noi: Victor Romaşcanu (Suceava) şi Felicia moisă (moineşti). Cea de-a 37-a ediţie a Marşului Factorilor Poştali s-a desfăşurat pe 12 august, la stadionul din Gura Humorului, judeţul Suceava. La întrecere au participat câştigătorii etapelor judeţene, derulate pe parcursul acestei veri. Ghinion, însă, pentru participanţi. Vremea nu a ţinut cu ei, în ziua concursului a plouat şi temperatura n-a depăşit 18 grade. Din cauza vremii nefavorabile, festivitatea de deschidere, care a avut loc în piaţeta Catedralei Naşterea Maicii Domnului din staţiunea bucovineană, s-a desfăşurat pe repede înainte. Directorul general al Poştei Române, Alexandru Petrescu a transmis un scurt mesaj celor 42 de delegaţii (41 de judeţe plus OPMB): „Este un examen şi o fază naţională a Marşului Factorilor Poştali, dar şi o fază naţională în redresarea Poştei Române. După cum ştiţi, avem în faţă un examen de maturitate pentru compania noastră şi doar împreună îl putem trece în ur14 ¦
AUGUST 2016
mătoarele cinci-şase luni. Vă doresc succes şi să ne vedem cu bine la linia de sosire”.
Succes la 49 de ani! Fetele au intrat primele în competiţie, acolo unde, în lipsa Andreei Arsine, care se afla la Rio de Janeiro pentru a parti-
Felicia a dat lovitura vieţii la 49 de ani
cipa la proba olimpică de 20 de km marş, oricare dintre ele avea şansa la podium. Locul 3 anul trecut, Despina Dragomir, a pornit ca din puşcă şi s-a detaşat uşor-uşor de restul concurentelor. Din păcate, salariata OJP Gorj nu a respectat regulamentul marşului, ceea ce i-a adus trei avertismente din partea arbitrilor şi, la final, descalificarea. Prin urmare, câştigătoare a fost veterana Felicia Moisă, salariată a OP Moineşti, care le-a întrecut, pe ultimii zeci de metri din cursă, pe mai tinerele Mioara Făcăoaru şi Maria Szasz. Felicia nu este la prima clasare pe podiumul naţional, însă precedentele poziţii în topul Marşului datau din perioada 2005-2006. „În 2006 am prins, ultima oară, locul 3 şi am mers la Balcaniadă, care s-a ţinut atunci în Serbia. Ţinând cont de cei 49 de ani pe care-i voi împlini pe 9 septembrie, chiar nu mă aşteptam la această victorie. Am profitat, însă de conjunctura
favorabilă, datorată absenţelor primelor două clasate de anul trecut şi a descalificării colegei din Gorj”, ne-a mărturisit băcăuanca, adăugând că cei 3.000 de metri ai cursei nu i s-au părut deloc grei şi că ar mai fi rezistat încă vreo 2 km. Interesant este că Felicia participă la această competiţie de 33 de ani, de când s-a angajat în poştă: „Mi-a plăcut această întrecere încă de la 16 ani, când m-am anga- jat în companie. În toţi aceşti ani, exceptând ediţia de anul trecut, când am fost descalificată la faza judeţeană, am reprezentat Bacăul la faza naţională”.
Victor, cu V de la victorie La băieţi, situaţia a fost oarecum similară. Din cauza unor probleme personale, Constantin Brânză (OP Oneşti), câştigătorul ultimelor şase ediţii ale întrecerii, a fost nevoit să spună „pas” competiţiei din acest an. În lipsa acestuia, lupta pentru medalia de aur s-a dat între localnicul Victor Romaşcan şi vâlceanul Claudiu
Costescu. S-a impus primul, avantajat de vârstă şi de faptul că a concurat în judeţul natal. Pe ultima treaptă a podiumului sa urcat sibianul Tibi Crăciun, singurul care a reuşit să ţină piept tandemului fruntaş, rămânând puţin în urmă pe finalul celor 7.000 de metri pe care i-au avut de parcurs băieţii. „I-am spus lui Claudiu, când mai erau vreo 50 de metri, că acum e care pe care. Am reuşit să-l întrec cam cu un metru, ceea ce mi-a adus primul titlu de campion după patru ediţii în care am prins mereu un loc pe podium. Culmea este că anul acesta chiar nu mă aşteptam la victorie pentru că nu m-am pregătit ca în anii precedenţi”, ne-a dezvăluit suceveanul de 32 de ani. La festivitatea de premiere, Alexandru Petrescu i-a felicitat pe câştigători şi a concluzionat că „în orice condiţii meteorologice noi suntem în stradă şi ne facem treaba aşa cum ştim mai bine, şi nu de ieri, de azi, ci de peste 150 de ani.
Victor (dreapta) şi Claudiu s-au „bătut” pentru victorie până la final
Aş vrea să vă felicit, a fost o competiţie minunată pentru că am fost împreună şi vă mulţumesc pentru asta”. Primele trei concurente la proba feminină şi primii cinci concurenţi la proba masculină vor reprezenta Poşta Română la întrecerea balcanică, organizată în această toamnă de către unul dintre operatorii poştali din Balcani.
Premianţii ediţiei 37 a marşului
Feminin locul 1: FeliCiA moisă (OP Moineşti/ OJP Bacău) locul 2: mioArA FăCăoAru (OPD Miercurea Ciuc/OJP Harghita) locul 3: mAriA szAsz (OPD Sibiu/ OJP Sibiu)
masculin locul 1: ViCtor romAşCANu (OPD Suceava/OJP Suceava) locul 2: VAsile CostesCu (OP Horezu/ OJP Vâlcea) locul 3: tiBeriu CrăCiuN (OPD Sibiu/ OJP Sibiu) locul 4: CoNstANtiN VăCărAşu (OP Paşcani 1/ OJP Iaşi) locul 5: silViu Bălăiţă (Ghişeul Secuieni/ OJP Bacău)
Cea mai tehnică participantă: PetriCA CioBANu (OPD Piteşti/OJP Argeş) Cea mai tânără participantă: ANCA solesCu (Ghişeul Dobrovăţ/ OJP Iaşi) – 28 de ani Cea mai vârstnică participantă: rodiCA GAVril (OPD Braşov/ OJP Başov) – 50 de ani
Cel mai tehnic participant: mAriAN şiNdilă (Agenţia Eriu-Sâncrai/ OJP Satu Mare) Cel mai tânăr participant: mArius PAlAde (OP Chitila/ OJP Ilfov) – 30 de ani Cel mai vârstnic participant: mihAil hAjA (OP Reghin 1/ OJP Mureş) – 57 de ani
POªTAªUL452 ¦ 15
Cãlãtor de Poºtã
Kavala, paradisul din nordul Greciei
Fiul Floricăi, hrănind pescăruşii
Flori, în turnul Castelului din kavala
Frumuseţea Greciei antice reflectată în piatră
una dintre străzile boeme din kavala
Pentru FloRiCa GaGu, tehnoredactor la Fabrica de timbre, vara aceasta va rămâne una memorabilă. şi-a împlinit visul, acela de a-şi petrece o vacanţă în Grecia. a fost prima sa ieşire din ţară şi s-a întors acasă impresionată atât de peisajele frumoase de pe malul mării Egee, cât şi de preparatele culinare din bucătăria tradiţională grecească. Flori a plecat în sejurul spre Kavala, Grecia, la mijlocul lunii iulie. „Mi-am dorit foarte tare acest concediu, era prima mea ieşire din ţară. Am plecat cu fiul meu, nora şi un nepot. Am demarat din Bucureşti la ora 2.00, cu maşina personală. După un drum de 580 de km care a durat, cu tot cu popasuri, vreo 12 ore, am ajuns la destinaţie, trecând în Grecia pe la punctul de frontieră nou deschis de la Makaza. Imediat ce ne-am cazat am dat fuga la plajă. Egeea era de un albastru-verzui, cum văzusem doar la televizor, şi limpede de se vedeau peştii înnotând. Seara, în ciuda oboselii, am ieşit să facem cunoştinţă cu oraşul în care urma să ne petrecem următoarele şase zile”, a povestit salariata Fabricii de Timbre. Dimineaţa plajă, la prânz odihnă, seara plimbări pe faleza frumos amenajată a oraşului, savurând priveliştea oferită de Marea Egee, cam aşa au decurs, pentru Flori, majoritatea zilelor petrecute la Kavala. „Cea mai importantă stradă pietonală din Kavala este Megalou Alexandrou. Aici
Cea mai nordică insulă grecească, thassos
24 ¦ AUGUST 2016
găseşti o mulţime de magazine de toate felurile. Sunt şi numeroase cafenele şi taverne la care grecii stau la un frappe, lăsând impresia că nu le pasă de scurgerea timpului. M-au încântat şi micile străduţe, înguste, intime şi boeme, care comercializau îngheţată, kebab sau suveniruri. Pe străduţele acestea pitoreşti am întâlnit cele mai multe pisici pe care le-am văzut vreodată în viaţa mea. Cât am stat în Kavala nu am auzit niciun claxon, nicio maşină de salvare, pompieri sau poliţie. Bineînţeles că am întrebat unde era poliţia lor. Mi s-a spus că poliţiştii, fie umblă pe stradă îmbrăcaţi în civil, fie stau în maşini fără inscripţie, ca să-ţi dea senzaţia de libertate. Dar amenzile erau atât de mari dacă încălcai legea, că toţi respectau regulile”, istoriseşte Flori.
A hrănit pescăruşii de pe feribot A vizitat Cetatea, Biserica, Moscheele, Apeductul din Kavala. Acesta din urmă,
devenit emblema oraşului, a fost construit de Suleiman Magnificul şi refăcut recent, având 25 de metri înălţime şi 60 de arcade. „Castelul este foarte bine conservat, cel mai impresionant lucru fiind turnul său, de unde poate fi admirată panorama oraşului Kavala, a Mării Egee şi a insulei Thassos, aflată la o oră distanţă de mers cu feribotul”, spune ea. Flori a profitat de ocazie şi a vizitat şi cea mai nordică insulă grecească, Thassos, si ne-a povestit că, pe parcursul drumului cu feribotul, a hrănit, cu biscuiţi, zecile de pescăruşi care însoţeau vasul. „Sincer, este greu să povestesc pe scurt tot ceea ce m-a impresionat în Grecia. Mai bine vă dau un sfat: mergeţi la Kavala! Pentru plajă, pentru relaxare, pentru a te simţi răsfăţat ca turist, pentru preparatele culinare din bucătăria tradiţională grecească, pentru tavernele de la malul mării sau pentru a descoperi istoria prezentă peste tot!”, a conchis colega noastră de la Fabrica de Timbre.
Bucãtar de Poºtã
Balmoş
de Bucovina
Vasile Mitocariu este un bucătar redutabil
Premieră la Rubrica „Bucătar de Poştă”! La doi ani de la apariţie, timp în care, femeile au deţinut „monopolul” la prepararea reţetelor, un bărbat găteşte pentru „Poş-
taşul”. Cel care sparge gheaţa este VAsile mitoCAriu, dirigintele OZP Fălticeni. Bucovinean getbeget, la cei 56 de ani ai săi, Vasile este angajat vechi în Poştă şi un pa-
sionat de bucătăria românească. Astfel, el ne-a pregătit un balmoş bucovinean, o mâncare simplă şi delicioasă, specifică stânelor din obcinile judeţului din nord-estul ţării.
INGREDIENTE: 1 kg de mălai 300 de grame de brânză telemea de oaie 1,5-2 litri de smântână mai subţire 200 grame de unt 500 de grame de caş de oaie 200 de grame de kaiser (opţional)
mOD DE PREPARARE:
Dirigintele din Fălticeni este îndrăgostit de obcinele bucovinene
Se pun la foc mic smântâna şi aproximativ o sută de grame de unt. Când compoziţia începe să fiarbă, adăugăm mălaiul în ploaie, având grijă să amestecăm continuu. Mărunţim bine brânza telemea, după care o adăugăm în compoziţie, fără a ne opri niciun moment din amestecat. Lăsăm să fiarbă întregul amestec, până în momentul în care acesta capătă consistenţa unei mămăliguţe. În funcţie de preferinţe, la final putem adăuga kaiser tăiat în bucăţele mici. Balmoşul se serveşte în blide, presărat cu caş proaspăt şi stropit cu restul de unt topit. POªTAªUL452 ¦ 25