Revista "Postasul" Decembrie 2012 by Compania Nationala Posta Romana SA

Actualitate Ion SmeeIanu despre planurile de viitor ale CnPR

Asigurări, servicii bancare, platformă IT, operator MVNO Pe 5 decembrie, cu ocazia participării la un eveniment organizat de revista „Comunic@ţii mobile”, preşedintele Ca şi directorul general al Poştei Române, Ion Smeeianu, a făcut aprecieri despre situaţia la zi a CnPR şi despre planurile de viitor ale companiei. "Poşta Română nu este într-o situaţie bună la ora actuală. În ultimii trei ani, CNPR a avut pierderi de 422 milioane lei. La aceste pierderi au contribuit supraevaluarea unor contracte, rezilierea acestora şi inutilitatea lor. În 2013, vom pierde dreptul rezervat asupra serviciilor poştale cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 de grame, urmând să existe o metodă de a ne compensa serviciul universal pe care îl prestăm în condiţii neeconomice, în cătunele şi satele României. Trebuie spus că operatorul de serviciu poştal universal este obligat să fie prezent în unele localităţi mici şi de cinci ori pe săptămână. Este vorba de o obligaţie socială a statului, care trebuie îndeplinită. Noi am fost desemnaţi pentru încă un an să îndeplinim această obligaţiune şi, pentru aceasta, va trebui să ni se compenseze pierderile pe care le avem în aceste zone neprofitabile. Vom vedea dacă vom primi vreun ban, în orice caz ne aşteptăm la o cădere a cifrei de afaceri pentru anul viitor”, a apreciat Ion Smeeianu. Directorul general a precizat apoi că a fost pregătită şi o strategie pe termen scurt şi mediu, care să ţină cont de toate aceste evoluţii de pe piaţa serviciilor poştale şi care urmăreşte securizarea şi atragerea de noi clienţi prin diversificarea portofoliului de prestaţii.

Reţeaua densă, principalul atu „Avem o strategie pentru minimizarea reducerii veniturilor, care se bazează pe menţinerea actualilor clienţi şi pe atragerea de noi clienţi. Vrem să îmbunătăţim portofoliul de servicii şi în acest sens ne vom îndrepta pe mai multe direcţii. În primul rând, vizăm serviciile de asigurări. Pentru zona rurală şi cea mic urbană există asigurările obligatorii pentru locuinţe, care la ora aceasta nu sunt încheiate nu neapărat din cauza faptului că persoanele nu au resurse materiale să-şi facă asigurarea ci pentru că nu există un

asigurător care să bată la uşă şi să le facă oamenilor oferta de asigurare a locuinţei. Noi credem că, prin capilaritatea reţelei noastre, vom reuşi să facem acest lucru. În al doilea rând, ne vom orienta spre serviciile financiar bancare. Şi aici ne va ajuta densitatea reţelei şi faptul că serviciile bancare sunt deficitare în zona rurală şi mic urbană. Ne gândim ca în 2013 să lansăm aceste servicii în parteneriat cu o bancă sau, cine ştie, poate vom avea chiar o bancă proprie a Poştei Române. Vom vedea", a apreciat Ion Smeeianu. „De asemenea, vrem să introducem o platformă informatică foarte puternică în fiecare oficiu poştal, cu capabilităţi de a oferi servicii de asigurări, servicii bancare şi servicii de statistică poştală, precum şi alte servicii pe care potenţialii clienţi le-ar putea solicita”, a precizat Directorul General al CNPR, adăugând că Poşta Română vrea să activeze şi în zona serviciilor de telefonie mobilă. „Compania a lansat o cerere de ofertă privind implementarea unui operator virtual de telecomunicaţii mobile (MVNO), în varianta cea mai facilă, respectiv revânzător de servicii de telefonie mobilă. Acest demers a avut la bază tot reţeaua extinsă de care dispunem şi prezenţa poştaşului la poarta clientului neinstruit în domeniul comunicaţiilor mobile”, a spus Ion Smeeianu, care a adăugat că Poşta a primit două oferte şi că, undeva pe la mijlocul acestei luni, va fi anunţat câştigatorul licitaţiei. Un MVNO este un operator care furnizează servicii de voce şi date mobile fără a-şi construi propria reţea de antene şi fibră optică, ci închiriind infrastructura de la operatori existenţi. POªTAªUL409 ¦ 3

Actualitate

Seminar pe tema

Managementului Proiectelor În zilele 21 şi 22 noiembrie, la iniţiativa Departamentului Cooperare Internaţională, Strategie şi Planificare, a avut loc primul workshop cu tema “managementul Proiectelor Strategice în CnPR”, adresat în principal membrilor echipelor de proiect nominalizate de către management să asigure implementarea proiectelor definite în Strategia de Dezvoltare a CnPR. Scopul workshop-ului a fost de a dezvolta abilităţi manageriale şi antreprenoriale necesare perioadei dificile pe care o traversează compania, oferind atât exemple şi studii de caz, cât şi analize şi exerciţii de diagnosticare utile în etapele organizării şi implementării proiectelor. Focusul workshop-ului a fost InteRaCtIVItate şi dezvoltarea de aBILItăŢI de succes în derularea proiectelor strategice definite de Strategia de Dezvoltare a CnPR.

Această sesiune de două zile a beneficiat de interesul reprezentanţilor proiectelor lansate dar şi de cel al altor salariaţi din centrala CNPR, care au dorit să valorifice oportunitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele în această disciplină managerială specifică. Iniţiativa a rezultat din derularea cu succes a unei serii de acţiuni prealabile, printre care:  Lansarea proiectelor strategice şi iniţierea primelor etape în desfăşurarea acestora;  necesitatea prezentării Procedurii de management al proiectelor strategice în CnPR.  Comunicarea rolului Departamentului Cooperare Internaţională, Strategie şi Planificare, prin intermediul Biroului Strategie, în avizarea documentaţiilor şi monitorizarea etapelor de iniţiere, implementare şi încheiere a proiectelor strategice;  Finalizarea etapelor I şi II aferente majorităţii proiectelor strategice lansate;  utilitatea armonizării cunoştinţelor şi abilităţilor de management de proiecte în rândul membrilor echipelor de implementare a proiectelor strategice.

Întâlnirile s-au desfăşurat în sala de şedinţe din cadrul sediului central CNPR. Cristina Catai din cadrul Departamentului Cooperare Internaţională şi Strategie, având pregătire în domeniul Managementului Proiectelor precum şi experienţa practică în implementarea de proiecte în mediul economic naţional şi internaţional, a susţinut prezentările din cadrul acestui 4 ¦

DECEMBRIE 2012

workshop, la care s-au înscris peste 50 de persoane. Participanţii au beneficiat de un workshop cu un pronunţat caracter aplicativ, care a corelat cunoştinţele teoretice cu situaţiile practice ale proiectelor reprezentate de participanţii la eveniment conţinând studii de caz, analize şi exerciţii de diagnosticare utile şi oferind o privire de ansamblu asupra activităţilor ce trebuie întreprinse pentru analiza, planificarea, derularea, controlul şi închiderea proiectelor. Ioana Marinescu, reprezentantul Departamentului Resurse Umane, a afirmat că „Desfăşurarea şi succesul acestui workshop îmi dau speranţa că instruirea cu formatori din cadrul Companiei poate fi reluată pe scară largă. Feedback-urile primite, interesul arătat, inclusiv din partea celor neimplicaţi direct în derularea proiectelor strategice, arată nevoia, dar şi capacitatea Poştei Române, de a-şi instrui angajaţii cu resurse interne”. La finalul seminarului, participanţii au completat o fişă de evaluare a organizării, prezentării şi conţinutului sesiunilor. Din analiza fişelor a rezultat că iniţiativa a reprezentat un real succes, atât din punctul de vedere al organizării, al actualităţii/relevanţei/utilităţii subiectului precum şi al conţinutului informaţional. De asemenea, participanţii au apreciat modul de desfăşurare, prezentarea interactivă şi sistemul participativ de diseminare a informaţiilor şi analiză, majoritatea solicitând continuarea acestor iniţiative, cu preponderenţă pe secţiuni aplicative de analiză de proiect, analiză financiară, business plan, studii de fezabilitate. În calitate de lector, Cristina Catai a apreciat “Implicarea colegilor prezenţi şi interesul în acest domeniu. Am convingerea că vor identifica în aria lor de responsabilitate oportunităţi de a aplica cu succes cunoştinţele acumulate pe parcursul acestor sesiuni. Apreciem în mod deosebit deschiderea şefilor de proiecte de a participa personal şi a-şi încuraja colegii să participe la acest eveniment. Poşta Română beneficiază de un personal cu dorinţa de autoperfecţionare permanentă ceea ce constituie o şansă pentru Companie şi o condiţie pentru succesul individual şi colectiv la locul de muncă”. La rândul său, Ciprian Boloş a precizat că „Departamentul pe care îl conduc este implicat activ în realizarea obiectivelor strategice ale CNPR şi va continua dialogul cu membrii echipelor de proiect atât pe durata implementarii efective a proiectelor strategice cât şi prin organizarea şi susţinerea unor asemenea evenimente”.

dAn MihAi toAder

eMAnoil lepădAtu

Andrei MArineScu

SENTINţELE ÎN „DOSARUL POŞTA” dAn MihAi toAder, fost preşedinte al consiliului de Administraţie şi director general al poştei române în perioada februarie 2005- februarie 2009, a fost condamnat la 6 ani de închisoare în „dosarul poşta". Andrei MArineScu, directorul executiv al direcţiei de dezvoltare Strategică din cadrul cnpr în aceeaşi perioadă, a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar eMAnoil lepădAtu, fost director executiv economic al cnpr, a primit cinci ani de detenţie. Fostul ministru al comunicaţiilor, Zsolt nagy, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiţiei, tudor chiuariu, a fost achitat. la rândul său, ioan Folfă, administratorul societăţii topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Sentinţele de mai sus au fost pronunţate de către un complet al curţii Supreme în data de 27 noiembrie, după mai multe amânări în acest caz. de precizat că sentinţa nu este deﬁnitivă, ea putând ﬁ atacată cu recurs la completul de cinci judecători al Înaltei curţi de casaţie şi Justiţie. Aşa numitul „Dosar Poşta” a vizat modul în care, în perioada 2005-2007, un teren aflat în proprietatea Poştei Române a ajuns la o firmă, SC Imopost Developments SA, prin intervenţia foştilor miniştri Nagy şi Chiuariu. Firma respectivă a fost creată în 2005, ca un parteneriat între Poşta Română, SC Procema SA, SC Comnord SA şi două persoane fizice. Scopul constituirii S.C. Imopost Developments S.A. a fost demolarea de către societate a clădirilor existente pe terenul din Bucureşti situat pe Calea Victoriei nr.133-135 şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei nr.133-135 să fie adus de companie ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate. "În tot acest demers s-a urmărit favorizarea concernului S.C. PROCEMA S.A. - S.C. COMNORD S.A. astfel că, la nivelul anului 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri: ignorarea faptului că imobilul din Calea Victoriei este bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia", au arătat procurorii Parchetului General, care su stabilit că prejudiciul suportat de stat a fost de peste 8,6 milioane de euro.

toaDeR şI maRIneSCu, aBuz În SeRVICIu Cei trei foşti directori ai Poştei condamnaţi în acest dosar au fost acuzaţi că au subevaluat cu intenţie imobilul respectiv. „Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poştei Române în cel al IMOPOST trebuia însoţită de o evaluare a terenului astfel că firma inculpatului Folfă Ioan, S.C. TOPCADEX 99 S.R.L., a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoare imobiliară mult mai mică decât cea

reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro. Având în vedere faptul că acest raport de evaluare trebuia întocmit de către un expert judiciar, iar Folfă Ioan nu avea această calitate, acesta a modificat raportul, a semnat în fals în locul unui expert din cadrul firmei sale şi a aplicat ştampila acestuia de expert judiciar. Atât Folfă Ioan, cât şi expertul, avuseseră anterior colaborări cu S.C. PROCEMA S.A. şi S.C. COMNORD S.A., iar inculpatul Lepădatu Emanoil, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de selecţie a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asigurat că S.C. TOPCADEX 99 S.R.L. va realiza evaluarea terenului, pentru ca imobilul să fie evaluat de o firmă apropiată consorţiului şi girând practic subevaluarea imobilului", mai arată procurorii. Dan Mihai Toader şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave şi de stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale. Conform rechizitoriului, între timp, fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a iniţiat o hotărâre de Guvern prin care să clarifice statutul terenului respectiv, aflat într-un litigiu la Curtea de Apel Bucureşti. „Practic, Zsolt Nagy a iniţiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, în vederea promovării intereselor private ale consorţiului format din S.C. PROCEMA S.A. şi S.C. COMNORD S.A", au apreciat procurorii. Ca ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (PNL), a avizat acest proiect legislativ, "cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine, care susţinuseră că acest demers este ilegal".

POªTAªUL409 ¦ 5

Poştă & Poştaşi

OPDC Timişoara,

Mândria poştaşilor P

utem să vorbim ore în şir, dacă nu chiar zeci de ore, despre sistemul poştal din România care, asemeni unui ceasornic elveţian, dă semnificaţie timpului care trece. Dar dacă nu vorbim despre rotiţele lui, cei mai mulţi dintre noi pierdem partea umană şi, credem noi, cea mai importantă. Rotiţele ceasornicului sunt oamenii potriviţi la locul potrivit. Cei care dau viaţă angrenajului cu mai multe inimi. Pentru că, în Poştă, dacă ceva s-a stricat sau nu mai merge bine dă peste cap întregul

Dinastie poştală Lucian Someşan provine din Ardeal. În timpul războiului, familia lui s-a refugiat în Banat, mai precis la Timişoara. În tinereţe, bunica lui a lucrat o viaţă întreagă ca oficiant la Poştă, acesta fiind şi locul de unde s-a pensionat. Mama sa i-a urmat bunicii, iar soţia are deja 12 ani de poştă. În 1995 l-a tras şi pe el aţa către serviciile poştale. Până a învăţat meserie a tot înlocuit diriginţi, în cele din urmă ajungând el însuşi diriginte, mai întâi la OP Timişoara 11, apoi la OP 15, OP Vamal, OPRM şi, în final, la OPDC, unde şi-a pus în valoare întreaga experienţă. „Am muncit cot la cot cu toţi salariaţii să punem pe picioare OPDC-ul. Înainte, când funcţiona la subsolul clădirii, era un dezastru. Zece ani am lucrat în subsolul Poştei Mari. Nu era nici amenajat, erau condiţii foarte grele... Deşi exista aer condiţionat, spaţiul nu era izolat cum trebuie, motiv pentru care se formase igrasia. Încăperea era foarte mare, avea în jur de 50 metri pătraţi, semăna cu o hală, dar degeaba. Toţi cei 109 factori poştali erau la un loc. Au fost ani foarte grei, dar frumoşi. Erau camioane întregi ale hipermarketurilor care veneau încărcate cu sute de saci cu pliante. Aveam un tobogan cu deschidere spre geam prin care sacii erau trimişi la noi”. 6 ¦

DECEMBRIE 2012

ansamblu, şi nimeni nu îşi doreşte acest lucru. mergând către rotiţele ceasornicului numit Poşta Română, am ajuns, într-o dimineaţă răcoroasă, în Banat, şi anume la timişoara. ne-am suflecat manecile şi am luat pulsul serviciului poştal timişorean fără să mai stăm pe gânduri. unde altundeva dacă nu la oPDC timişoara, unde ştiam că este de lucru zi şi noapte. aici l-am întâlnit pe Lucian Someşan, diriguitorul „uzinei”, cum îi spune chiar el oPDC-ului.

Viaţă de poştaş În prezent, la OPDC lucrează 202 persoane, deşi volumul prestaţiilor necesită un număr de 230 de oameni. Demn de reţinut este şi faptul că OPDC Timişoara are cartare loco încă de când şi-a început activitatea. Astăzi este un sistem care se traduce prin experienţă şi beneﬁcii pe toate

planurile. „Toată corespondenţa pentru Timişoara vine la noi, se cartează pe sectoare, pe străzi. Dacă la unele OPDC-uri abia acum s-a introdus cartarea loco, noi am avut-o de la început. Lucrăm în două schimburi, de noapte (22.00 – 06.00) şi de zi (06.00 – 14.00). Avem 18 cartatori cu doi oﬁcianţi de cartare, nouă cabine de încărcare-lichidare cu nouă salariaţi care vin să

dea factorilor banii. Avem 109 factori poştali pe sectoare, în oraş, la care se adaugă două sectoare speciale, poliţia, frontiera, mallul, şi cele din afara localităţii. Trebuie să ducem citaţii şi în afara localităţii, unde sunt mai toate ﬁrmele mari din Timişoara. În realitate, avem cu 17 factori mai puţin decât în mod normal. Este puţin în comparaţie cu alte localităţi mari care au în jur de 130, 140 de factori pe 40 de sectoare. Din acest motiv, la noi se munceşte de dimineaţă până seara. Dacă se distribuie pensiile se lucrează şi până la şapte, opt seara. Nu e vorba de kilometri parcurşi, factorul are multe case şi blocuri unde trebuie să ajungă. Spre exemplu, Clujul, Craiova sunt oraşe întinse, dar nu încărcate de case şi blocuri. La noi, volumul de trimiteri e mare, pot ﬁ şi o sută de recomandate pe zi, la care se adaugă şi ziare.”

Poliţiştii, prietenii poştaşilor Viaţa de poştaş, în condiţiile actuale, chiar dacă ne repetăm, este extrem de grea. În Timişoara, spre exemplu, am aﬂat că unii merg cu maşinile lor personale şi se grupează între ei. Au existat şi microbuze dar poştaşii nu au timp de aşteptat. În plus,

timişoreni ca peste tot în ţară, relaţia cu poliţia locală trebuie sa fie strânsă. „Poliţiştii i-au instruit pe poştaşi, se întâlnesc tot timpul, mă sună să mă întrebe dacă s-au schimbat angajaţii. Ei au numărul de telefon al poştaşilor noştri, iar poştaşii pe cel al poliţiştilor. Dacă au o problemă, îi sună imediat şi poliţistul vine ori trimite un coleg. Important e să ştii să te fereşti. Poştaşul cunoaşte pe toată lumea, când intră pe o stradă, nu de puţine ori câte un pensionar i se alătură, merge cu el pe sector. Uneori, important e să nu fie singur”, precizează dirigintele. Important de semnalat este şi volumul de presă pe care „îl înghite”, metaforic vorbind, judeţul Timişoara. Mai mult poate ca oriunde, aici presa scrisă este importantă nu doar pentru timişoreanul de rând, având în vedere viteza cu care se schimbă ştirile de la o oră la alta. „La cabina de presă vine toata presa din judeţ. Se cartează pe sectoare, iar la ora opt se poate pleca. Avem în jur de 9.000 de abonamente de presă”. Curioşi din fire, ne-am gândit să dăm o raită prin clădirea OPDC-ului. Ghidul nostru a fost, desigur, dirigintele oficiului. „De la casieria colectoare ne vin banii, aici sunt şi toţi banii din judeţ. De aici pleacă în tot judeţul pe ghişee, pe agenţii, pe oficii. La punctul informatic programul e în

trei schimburi, câte şase oficianţi pe schimb. Aici se introduc electronic mandate, pensii, recomandate, citaţii, toate trimiterile înregistrate. Nu lipsesc, de asemenea, cabina de verificator a oficiantului superior, unde îşi desfăşoară activitatea trei oficianţi, şi ghişeul de relaţii cu publicul, cu două oficiante care lucrează în două schimburi.”

Venituri pe măsura prestaţiilor Tot de la Lucian Someşan am aflat că, la OPDC Timişoara, volumul de trimiteri este de câteva milioane pe lună. Nu mai este ca înainte, când oamenii îşi trimiteau felicitări de sărbători. În schimb, fiind unul dintre cele mai industrializate judeţe din ţară, numărul firmelor a crescut şi, bineînţeles, extrasele de cont şi facturile reflectă acest lucru. „Astăzi, mai mult ca niciodată, volumul de corespondenţă comercială internă şi externă este mai mare, ajungând în jurul cifrei de trei milioane. Cea internă e în jur de 2.700.000 de trimiteri pe lună, iar cea externă de aproximativ 200.000. Aici ne referim atât la corespondenţa simplă, cât şi la cea înregistrată. În medie, volumul a rămas constant. Chiar dacă am pierdut pe partea de corespondenţă clasică, a crescut volumul de corespondenţă comercială. În perioada de concedii, după cum e normal, scade, dar nu e o scădere prea mare”. La sfârşitul convorbirii noastre ne-am reamintit vremurile când totul era manual şi extrem de anevoios. Vremuri care, spre mulţumirea tuturor, nu se vor mai întoarce: „Aveam în jur de 140-150.000 de recomandate pe lună, zi şi noapte eram aici. De şase ani, e mult mai simplu, totul este computerizat şi acest lucru face viaţa tuturor lucrătorilor poştali mai uşoară. E şi ăsta un semn că viitorul nu

este chiar atât de negru pe cât vedem şi auzim în jurul nostru.”

Geanta grea, semn bun pentru viitor Cât timp am stat de vorbă, dirigintele nu pierdea nici o ocazie de a socializa cu factorii, unii proaspăt sosiţi de pe traseu, alţii pe picior de plecare. Am proﬁtat de moment şi am stat un minut de vorbă cu unul dintre aceştia. Marius Ignat are 44 de ani şi este factor poştal de 12 ani. Munca

pe care o are de făcut este şi grea, şi uşoară, după cum spune el. Parcurge câte zece kilometri pe zi, dar s-a obişnuit: „Dacă am rămas în Poştă până acum, pe lângă faptul că a intervenit obişnuinţa, înseamnă că îmi place. Geanta parcă e mai grea decât în ziua în care m-am angajat la Poştă, şi devine mai grea pe zi ce trece, dar acesta nu poate ﬁ, zic eu, decat un semn bun pentru viitorul Poştei Române.” Ada Cojan POªTAªUL409 ¦ 7

Poştă & Poştaşi

Ocii cu ca ne mândrim:

OP Sânnicolau Mare

„Sunt pur şi simplu îndrăgostită de ceea ce fac acum”, au fost cuvintele cu care Irina Moşchici, diriginta OP Sânnicolau Mare, ne-a întâmpinat. Cel mai vestic oficiu poştal din România, pe lângă această curiozitate ce îl scoate în peisaj, este un oficiu cu tradiţie, „întotdeauna fruntaş”, după spusele dirigintei, faimă care se datorează, în primul rând, prosperităţii oraşului, recunoscut în România ca fiind „oraşul fără şomeri”.

Irina Moşchici lucrează în Poştă din 1990. „De pe băncile şcolii am aterizat la oficiul PTTR din Teremia Mare, o comună din judeţul Timiş. Acolo am primit repartiţie după ce am terminat Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii din Timişoara. Am fost oficiant de prezentare timp de o lună, apoi casier. După şase ani, în 1996, în urma unui concurs, am ajuns la Sânnicolau Mare, pe vremea aceea Oficiul Teritorial de Poştă, ca oficiant la control. După desfiinţarea Oficiului Teritorial m-am angajat ca oficiant la OPRM, iar din 2003 sunt diriginte la OP Sânnicolau Mare.”

Un orăşel occidental Deschiderea spre Occident i-a ajutat pe locuitorii oraşului să dezvolte condiţii economice favorabile traiului de zi cu zi. „Doar dacă nu vrei să lucrezi eşti şomer în Sânnicolau. Este normal ca, având un nivel de trai mai ridicat, fiind şi mai aproape de Occident, să avem influenţe în modul în care suntem percepuţi nu doar la nivel geografic. Iar asta se poate observa în activitatea noastră”, a mai spus Irina Moşchici. Dacă ar fi să îndrume un turist către un obiectiv turistic din localitate, diriginta oficiului spune că prima oprire ar fi la Poşta Română. „Sunt biciclişti care fac tururi prin ţări străine, iar la Poşta Română e un popas, locul de unde pot cumpăra o vedere să o trimită celor dragi, să arate că au fost la Sânnicolau.” La o populaţie de aproape 13.000 de locuitori, oficiul poştal deserveşte în jur de 4.700 de gospodării, împărţite în nouă sectoare de distribuire. La oficiu lucrează nouă factori poştali şi şase oficianţi la ghişeu, în două schimburi, programul lor fiind de la 7 la 19. Oficiul este informatizat şi permite efectuarea tuturor prestaţiilor existente în Poşta Româna. „Prestăm toată gama de servicii poştale, începând de la transfer de bani intern şi internaţional, încasări rate bănci, utilităţi, serviciile tradiţionale de poştă (corespondenţă, mesagerie). Anii trecuți, când eram înscrisă la masterul serviciilor poştale la Universi-

10 ¦

DECEMBRIE 2012

tatea Vasile Goldiş din Arad, am făcut un studiu în ceea ce priveşte sursa veniturilor şi am constatat că 50% din veniturile pe oficiu vin din mesagerie. Pe judeţ ne situăm pe locul trei la capitolul venituri obţinute, după Timişoara şi Lugoj”, a ţinut să menţioneze diriginta oficiului.

O mană cerească pentru OP Sânnicolau Mare Sânnicolau Mare are doi mari investitori străini, specializaţi în telecomunicaţii prin cablu, care au acaparat toată forţa de muncă din zonă, ceea ce face ca rata şomajului să fie mai scăzută decât în alte localităţi din ţară şi, de aici, alte consecinţe, cum ar fi folosirea, pe scară largă, a gamei de servicii poştale. „Pe lângă instituţiile statului (judecătorie, parchet, finanţe, primărie), clienţi fideli ai Poştei Române, care sunt surse de venit lunar şi sigur, îi avem şi pe ei, şi sunt ca o mană cerească! În plus, prin dezoltarea reţelei internet şi, implicit, a comerţului electronic, oamenii comandă online diverse produse, noi primim coletele, le distribuim, încasăm banii pe ramburs şi îi virăm la expeditorii coletelor”, dezvăluie Irina Moşchici.

Oameni de încredere Pentru ca treaba să meargă e bine să ai întotdeauna în preajmă oameni în care poţi avea încredere. Ligia Calciov, care lucrează ca oficiant din 1990, este unul din colegii pe care Irina Moşchici se poate baza. „Munca de oficiant înseamnă cunoaşterea prestaţiilor, răbdare în relaţia cu clientul, amabilitate, atenţie. Am venit la Poştă pentru că mi-a plăcut să relaţionez. Tot la Poştă mi-am cunoscut şi soţul, el a fost diriginte la OP Dudeştii Vechi. Ne înţelegem bine aici, este un mediu propice de lucru. Ne împărtăşim necazuri şi bucurii, ne ajutăm, ne înţelegem”, se confesează ea. Diriginta Irina Moşchici o aprobă: „Noi suntem ca o familie, ne cunoaştem atribuţiile, depunem eforturi maxime deoarece imaginea noastră contează şi de asta depinde, până la urmă, prestigiul, destul de bun în Sânnicolau, al Poştei. Ceea ce contează în primul rând în activitatea poştală e profesionalismul, restul vine de la sine. Cred că, indiferent de progresul tehnologic, forţa umană nu poate fi înlocuită de o maşină automatizată. Poşta e o instituţie complexă, nu poate fi comparată cu nici una dintre instituţiile privatizate sau în curs de privatizare.” (Ada Cojan)