Actualitate AutoutilitAre noi Pentru ServiCii exPreSS Poşta Română organizează, în 20 ianuarie, o licitație pentru achiziţionarea a 50 de autoutilitare, valoarea contractului fiind estimată la 1,5 milioane de euro. Contractul va include servicii de asigurare CASCO pe o perioadă de trei ani şi RCA pe 12 luni şi va fi finanțat din surse proprii. La finalul perioadei de leasing, Poşta Română urmează să-şi exercite dreptul de opțiune în sensul de a dobândi proprietatea asupra obiectelor în leasing. „Asigurarea CASCO încheiată pentru autoutilitare va acorda despăgubiri pentru avarii produse în staționare sau în mers, cu franşiză zero, conform condițiilor de asigurare pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini al licitației. Autovehiculele sunt destinate Sucursalei Servicii Express, pentru a susţine cele două obiective de bază ale segmentului de coletărie: viteza şi livrarea door-to-door.
Premiu pentru PostCollect Serviciul lansat de Poşta Română, în parteneriat cu eMag, a primit premiul „Best Innovation in eCommerce”. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a 12-a ediţii a Galei Telecom, care s-a desfăşurat, în 10 decembrie, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti.
Creşterea calităţii Potrivit Georgetei Budeanu, Director SSE, prin intermediul acestei achiziţii, sucursala îşi poate îndeplini obiectivul fixat pentru prima parte a anului 2016, şi anume extinderea numărului de trasee destinate livrărilor express la nivel naţional. „Cursele în cauză sunt proiectate astfel încât să nu se suprapună ci să se completeze, asigurând eficienţă maximă în utilizarea parcului auto, contribuind astfel la creşterea calităţii serviciilor oferite de Poşta Română şi la întărirea poziţiei pe care CNPR o deţine pe piaţa de curierat din România prin intermediul SSE”, a declarat şefa sucursalei. În prezent, SSE dispune de o flotă auto de 141 de vehicule, folosite pentru preluarea şi livrarea la domiciliul clienţilor a trimiterilor interne şi externe din gama express.
Alexandru Petrescu (stânga), alături de reprezentantul eMag
Produsul PostCollect a fost dezvoltat de Direcţia Operaţiuni şi Relaţii Comerciale a Poştei Române. Potrivit Irinei Purcaru, directorul Direcţiei, la baza acestui produs a stat un model implementat deja cu succes de Royal Mail. „Pornind de la ceea ce operatorul din Marea Britanie aplică în acest moment şi adaptând principiile de funcţionare la specificul Poştei Române, am reuşit să dezvoltăm un produs care a reuşit să atragă, în scurt timp, atenţia retailerilor din comerţul electronic. Parteneriatul cu eMag este foarte important şi am colaborat excelent cu ei. Este esenţial ca extinderea PostCollect la nivel naţional să aibă suportul întregii reţele operaţionale”, a punctat Irina Purcaru.
Focus pe e-commerce Potrivit Directorului General al Poştei Române, Alexandru Petrescu, premiul reprezintă recunoaşterea unui proiect cu un potenţial extrem de mare, pe care compania trebuie să-l consolideze masiv în 2016. “Poşta Română are foarte mult de recuperat pe ceea ce numim poşta rapidă, adică e-commerce. Ponderea este de 6%, deosebit de mică, față de 16-18% cât găsim în alte țări mai avansate. Această dezvoltare se poate face organic, prin parteneriate, cum este parteneriatul cu cei de la eMag. Foarte mulți dintre utilizatori preferă să-şi ridice coletele din puncte fixe. Vreau să dedic acest premiu celor 27.000 de angajați ai companiei care vor dezvolta acest concept în 2016 şi în anii următori”, a subliniat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române, la momentul primirii premiului. Gala a fost precedată de o sesiune de dezbateri, prilej cu care reprezentanţii operatorului public poştal au reamintit celor prezenţi că au transmis către BNR, spre aprobare, proiectul privind lansarea serviciilor financiare în oficiile poştale.
6 ¦
DECEMBRIE 2015
DOuă OFICII POştAle DIN BuCureştI, relOCAte
Noul sediu al OP 22 se află pe Calea Victoriei
Ca urmare a schimbărilor legislative în domeniul siguranţei imobilelor, dar şi din raţiuni de eficienţă economică, conducerea Oficiului Poştal Municipal Bucureşti a relocat, în luna decembrie, două oficii poştale din Capitală, respectiv OP 12 şi OP 22. Potrivit directorului OPMB, Mircea Tudosie, măsura de relocare a OP 12 a fost luată ca urmare a modificării cadrului legislativ cu privire la activitatea centrelor comerciale din clădirile cu risc seismic. „La baza deciziei de relocare a Oficiului Poştal 12 a stat promulgarea legii care interzice orice activităţi în clădiri cu grad mare de risc seismic. Am luat toate măsurile în vederea identificării unui spaţiu în care salariaţii poştali să îşi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai bune”, a declarat Tudosie. În Monitorul Oficial din 19 noiembrie 2015, a fost publicată Legea nr. 282/2015 care interzice „organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) si altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de interven-
ţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.
Zonă cu mulţi clienţi Pe lângă respectiva subunitate poştală, toate spaţiile comerciale de la parterul imobilului şi-au închis porţile pentru clienţi, din motive de siguranţă. Oficiul 12 era situat într-una dintre cele patru clădiri cu risc seismic de pe bulevardul Dinicu Golescu, peste drum de Ministerul Transporturilor. Până la găsirea unui sediu adecvat, activitatea subunităţii poştale se desfăşoară, temporar, în zona Gării de Nord. Spre deosebire de Oficiul 12, OP 22 se afla într-o zonă sigură din punct de vedere seismic. Directorul OPMB ne-a ex-
plicat motivele care l-au determinat să reconsidere locaţia subunităţii poştale de pe Calea Victoriei. „Relocarea oficiului are ca scop atât îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru salariaţii poştali, cât şi reducerea cheltuielilor, prin micşorarea chiriei cu 2.000 de euro pe lună. Este un oficiu foarte important pentru noi. Deserveşte peste 9.700 de gospodării, aproape 19.000 de locuitori şi 1.780 de agenţi economici”, a spus Tudosie. Noul spaţiu al oficiului poştal Bucureşti 22 oferă salariaţilor condiţii optime de muncă şi se încadrează în politica de imagine promovată de CNPR. În viitorul apropiat, conducerea OPMB are în vedere şi relocarea Oficiului Poştal Bucureşti 19, din cauza condiţiilor improprii de muncă.
PenSionAre duPă 50 de Ani de Poştă Ioan Perşa a lucrat o viaţă întreagă ca factor poştal la Turda. Timp de 47 de ani a înfruntat ploia, vântul şi arşiţa, pentru a duce corespondenţa oamenilor. A străbătut, aproape zilnic, câte zece kilometri şi a trecut pragul a sute de locuinţe. Începând cu 1 ianuarie 2016, va ieşi la pensie. Sufletul lui, însă, va rămâne la poştă, la locul pe care l-a îndrăgit încă de la 17 ani, când s-a angajat la Oficiul 1 din Turda. Îşi aminteşte şi acum data exactă: 25 octombrie 1968. În 1990, în localitate a fost înfiinţat un al doilea oficiu poştal, unde Ioan Perşa a fost transferat. În 2002 a devenit factor poştal la Post Curier, iar după doi ani a ajuns la Oficiul Poştal de Distribuire Turda. În 2013,
după reorganizarea activităţii, poştaşul a revenit la oficiul la care s-a angajat în urmă cu 47 de ani, unde a şi rămas. Cu toate obstacolele pe care le-a avut de înfruntat, poştaşul s-a dovedit a fi un om puternic. În toată activitatea lui a avut o singură lună de concediu medical. „Şi-a făcut meseria cu devotament şi responsabilitate. Mai mult decât un salariat corect şi dedicat meseriei, este un om cu suflet de aur”, ne-a declarat Mihaela Irimescu, diriginta OP Turda 1 . Colegii îl descriu ca pe un om sufletist, aşa că e lesne de înţeles de ce momentul pensionării lui Ioan Perşa este trăit cu tristeţe de fostul lui colectiv. Îi dorim viaţă lungă, frumoasă şi liniştită!
Ioan Perşa va agăţa geanta în cui
POªTAªUL444 ¦ 7
Analizã
lupta pentru profit a Poştei române În 2014, operatorul naţional de servicii poştale a înregistrat un profit operaţional de 5 milioane de euro, după cinci ani de pierderi. Şi 2015 se prefigurează a fi pe profit operaţional. Pentru o companie care era în pragul insolvenţei şi căreia clienţii nu-i mai acordau prea mult credit a fost un semnal foarte bun. Acest câştig trebuie gestionat însă cu grijă, pentru că el rămâne fragil.
vicii, şi pentru plata unor datorii, cu variantă să mai creşti o dată salariile Prima tentaţie a angajaţilor unei dobânzile lor cu tot. Iar să explici ne(în condiţiile în care ele au fost deja companii, atunci când aceasta intră pe voia acută de investiţii la Poşta Romajorate în 2014), dar ar trebui să profit, este să ceară salarii mai mari. mână este inutil. Toată lumea ştie că în tragi obloanele peste câteva luni, fiinSolicitările sunt justificate, pentru că ultimii ani s-a funcţionat cu resurse dedcă banii nu ar mai ajunge pentru este firesc să vrei sa câştigi mai mult, păşite, atât din punct de vedere moral, nimic altceva. dacă produci mai mult. În cazul Poştei cât şi tehnic”, arată Gabriela Mantu. Române însă, nu se poate vorbi încă de „produs” mai mult, ci, momentan, doar de „proÎn ritm cu privaţii dus” mai eficient. Potrivit Gabrielei Mantu, DirectoCel mai mare curier din România are Cel mai mare curier din rul Direcţiei Economice, România are aproximativ aproximativ 2.300 de angajaţi, un parc cheltuielile cu personalul 2.300 de angajaţi, un parc auto de peste 1.600 de autovehicule şi reprezintă aproape 69% auto de peste 1.600 de aurealizează, anual, peste 18 milioane de din total cheltuieli pe tovehicule şi realizează, companie. Un procent expediţii în toată ţara. În 2012 a anunţat anual, peste 18 milioane de extrem de mare, după expediţii în toată ţara. În o cifră de afaceri de 54,7 milioane de toate standardele. „Ca o 2012 a anunţat o cifră de euro. În acelaşi an, Poşta Română a făcut comparaţie, cheltuielile afaceri de 54,7 milioane de o cifră de afaceri de 265 de milioane de de personal în total cheleuro. În acelaşi an, Poşta Rotuieli la bugetul general euro, de aproape cinci ori mai mare, cu de mână a făcut o cifră de afaconsolidat al României, în ceri de 265 de milioane de 14 ori mai mulţi angajaţi. ” 2014, reprezentau 22% euro, de aproape cinci ori din total cheltuieli. De mai mare, cu de 14 ori mai ce? Fiindcă un stat (şi, mulţi angajaţi. Potrivit Gaprin analogie, o compabrielei Mantu, în 2012, Poşta nie de stat) are nevoie de bani pentru Aşadar, din 5 milioane de euro este imRomână s-a confruntat cu cea mai grea investiţii, sau ceea ce se cheamă chelposibil să faci tot ce e prioritar în comsituaţie pe linie de cash flow, fapt care a tuieli de capital, şi pentru bunuri şi serpanie. Sigur, unii spun că ar fi o destabilizat fluxul de numerar şi a avut
,,
10 ¦
DECEMBRIE 2015
consecinţe grave în anii care au urmat. Astfel, în decembrie 2010, Consiliul Concurenţei a emis decizia prin care compania a fost obligată să achite o amendă de peste 24 de milioane de euro, reprezentând 7,2% din cifra de afaceri de la acea vreme. Amenda a fost pusă în aplicare în luna iunie 2012, când a devenit scadentă. „Prin popularizarea în presa vremii a situaţiei create de încălcarea unor principii de concurenţă, şi a sancţiunilor impuse Poştei, două mari bănci
,,
Se va acorda un tichet cadou în valoare de 90 de lei, adică exact suma care ar urma să fie eliminată din salariul fiecărui angajat în luna decembrie.”
care aveau contracte de finanţare încheiate cu această companie şi-au activat clauzele de retragere de urgenţă a capitalului de lucru pus la dipoziţie”, arată şefa Direcţiei Economice. Astfel, compania s-a aflat în situaţia de a rambursa către instituţiile de credit în cauză aproape 60 de milioane de lei în numai patru luni. Iar la aceasta s-au adăugat şi alte scadenţe, dar şi reducerea semnificativă a încasărilor lunare. În iunie 2012, atât la Poşta Română, cât şi în presa de specialitate, se vorbea despre insolvenţa
iminentă a companiei. Cu ajutorul acţionarului majoritar şi a Ministerului Finanţelor, această procedură a fost evitată. Dar au rămas datorii care se rostogolesc şi astăzi şi care se vor rostogoli şi în anii următori. Ele trebuie plătite.
O zi liberă neplătită Pentru 2015, pentru a se încadra în cheltuielile cu salariile, aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli, s-a luat în calcul reducerea cu o zi a programului de lucru în luna decembrie 2015, pentru întreg personalul. Se previzionează ca la cheltuielile cu bonusurile să se înregistreze o economie pe 2015 de 2,29 milioane de lei. Din acest motiv, se va acorda un tichet cadou în valoare de 90 de lei, adică exact suma care ar urma să fie eliminată din salariul fiecărui angajat în luna decembrie. Aceasta va compensa pe deplin scăderea rezultată din ZLN. Măsura a fost îndelung analizată, în condiţiile în care era obligatoriu să se respecte BVC-ul aprobat de Finanţe, şi aşa extrem de târziu. Reamintim că, în 2011, Poşta Română a redus numărul de zile lucrătoare cu două zile pe lună, cu reducerea corespunzătoare a salariilor. Măsura a durat până în aprilie 2012 şi a dus la o scădere a cheltuielilor cu salariile cu aproximativ 4,8 milioane de lei pe lună, în intervalul respectiv, şi scăderea lunară cu două tichete de masă.
Amenzi vechi, probleme curente Cea mai mare problemă pentru situaţia financiară a Poştei române este, în continuare, plata datoriilor istorice, provenite din GAbrielA MAntu amenda Con- director direcţia economică siliului Concurenţei din 2010 şi din controalele ANAF pentru perioada 2003 – 2012. Acestea grevează, lunar, fluxul de numerar cu aproximativ 5,5 milioane de lei, din 2012 până în prezent, la care se adaugă rate şi dobânzi de 7 milioane de lei lunar, pentru credite contractate cu scopul acoperirii datoriilor istorice. „Practic, dacă nu ar fi existat amenda de la Consiliul Concurenţei şi obligaţiile fiscale suplimentare de la ANAF, completate cu situaţia rambursării accelerate a unei finanţări de 59 de milioane de lei către bănci, situaţia fluxului de numerar ar fi fost mult mai relaxată şi ar fi permis şi asigurarea fondurilor de dezvoltare a flotei auto şi informatizarea reţelei de subunităţi poştale”, precizează Gabriela Mantu.
POªTAªUL444 ¦ 11
Reportaj
a l e p , e r e c e r În t Centrele de tranzit reprezintă punctele de convergenţă ale sistemului poștal, iar decembrie este luna în care se pot face şi cei mai mulţi bani, dar şi cele mai multe greşeli. Companiile private au propriile lor experienţe la acest capitol, pe care nu le vom comenta însă aici. La Centrul Regional de Tranzit din Bucureşti, cei aproape 670 de salariaţi ai Poştei Române lucrează intens, tocmai pentru ca greşelile să nu existe.
Noapte de noapte, în cele şapte locații de tranzit ale Poştei Române intră milioane de trimiteri, care sunt prelucrate atent, urcate în camioane şi expediate către destinatari. Luna cea mai aglomerată a anului din punct de vedere al traficului poştal este decembrie, atunci când lumea ține să marcheze Sărbătorile de final de an prin cadouri şi felicitări expediate în ţară şi peste hotare. Centrul Regional de Tranzit din Bucureşti (CRTB) resimte şi el acest vârf de trafic şi încearcă să-i facă față aşa cum se cuvine. În acest loc se strânge şi se prelucrează corespondența a zece județe din Sudul şi Estul țării şi tot aici se face şi schimbul interregional de trimiteri, cu celelalte centre de tranzit (Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, 14 ¦
DECEMBRIE 2015
Iaşi şi Galați). „Cel mai mare volum şi cei mai mulți oameni sunt alocați prelucrării trimiterilor din Capitală. De departe, aici se înregistrează cel mai mare trafic”, ne spune George Barbu (foto medalion), şeful CRTB .
Oameni şi maşinării Salariații Centrului sunt împărțiți pe patru segmente de muncă: corespondență internă, mesagerie internă, colectivul reclamații şi formația auto, care cuprinde şoferii şi agenții mânuitori de valori. La aceştia se adaugă cei din stafful administrativ, cinci la număr. Chiar dacă programul de lucru este 24/24, cel mai fierbinte interval este cuprins între orele 21.00 şi 7.00. Atunci încep să sosească toate trimiterile din județele arondate şi de la celelalte şase tranzite din țară. Odată sosite, maşinile trag la banda se-
miautomată de sortare. Sacii albaştri burduşiți de scrisori sunt băgați în liftul de mare capacitate din apropiere şi transportați la etajul I al clădirii, în imensa hală în care lucrează muncitorii care se ocupă de cartarea trimiterilor simple prioritare sau neprioritare. Coletele sunt puse pe banda semiautomată şi parcurg un drum de circa 100 de metri până la locul în care sunt triate în funcție de destinație. La pupitrul de comandă al benzii, doi cartatori se ocupă de procesul de direcționare corectă a lor. Departe de a fi la nivelul standardelor tehnologice de sortare din zilele noastre, banda din CRTB, veche de mai bine de patru decenii, reuşeşte totuşi să facă faţă. După ce sunt triate, coletele sunt încărcate pe paleți şi transportate către camioanele MAN de 12, 18 sau 28 de tone, care aşteaptă cuminți la rampă să fie umplute. Mai întâi
se pun coletele şi apoi sacii cu scrisori. „Camioanele sunt repartizate în funcție de traficul pe care noi ştim că-l avem. Mai exact, cele de capacitate mare sunt pe relațiile cu trafic intens, cum ar fi Constanța, Braşov, Timişoara, Iaşi sau Cluj. Mai ales în această perioadă, înainte de sărbători, ele se umplu până la refuz. Rar, dar ni s-a întâmplat, sunt zile în care rămân trimiteri care nu mai încap în camion. În astfel de situații luăm decizia de a reține o zi în plus trimiterile neprioritare”, ne explică Gabi Vişan, inspector exploatare şi şeful schimbului de noapte.
Cartarea pentru Capitală, făcută pe distanţe de factor Cei aproape 90 de şoferi ai CRTB se ocupă şi de vidarea cutiilor poştale amplasate pe teritoriul Capitalei. „Avem itinerarii bine stabilite, pe care fiecare
t i z n tra
668
de salariați avea CRTB la finele lunii noiembrie, fiind cea mai mare subunitate poştală din țară
10
județe, în afara Bucureştiului, sunt arondate CRTB: Argeş, Călăraşi, Ialomița, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Constanța, Buzău, Ilfov şi Dâmbovița
de kilograme de trimiteri au prelu9,25 milioane crat anul trecut cele şapte centre regionale de tranzit. Aproape 4 milioane de kilograme au fost revendicate de către CRTB
şofer trebuie să le respecte, în aşa fel încât între orele 13.00 şi 17.00 să fie vidate toate cutiile din Bucureşti. Toată corespondența ridicată vine aici şi este predată personalului de la sortare trimiteri simple. În primă fază, ele sunt triate pe categorii, respectiv prioritară sau neprioritară, internă sau externă. După aceea se trece la o sortare mult mai exactă, într-un final ajungânduse ca trimiterile care au destinatari din Bucureşti să fie cartate, în funcţie de distanță, de către factor”, spune Gabi Vişan. Practic, cursele de dimineață care
ordinea în care doresc să o distribuie. Pentru aceasta, oamenii de la cartare trebuie să ştie exact zonele pe care le acoperă colegii din oficii. „Sunt oameni cu experiență, care au ajuns să cunoască sectoarele şi străzile Bucureştiului mai bine ca taximetriştii”, adaugă Gabi. De altfel, dexteritatea lor în a carta iese imediat în evidență. La nici o secundă după ce-şi aruncă ochii pe adresa destinatarului, plicul deja a poposit în stelajul corespunzător. Pentru celelalte zece județe, cartarea scrisorilor se face pe localitate, pentru că numărul de trimiteri este mult mai mic.
Disciplină de fier
Gabi vişan, inspector exploatare
pleacă din CRTB către subunitățile poştale bucureştene duc gata sortată corespondența fiecărui factor, aceştia trebuind doar să o aranjeze în
Potrivit lui George Barbu, volumul de corespondență din ultimii ani se menține relativ constant. „Exceptând Bucureştiul, cel mai mare trafic se înregistrează pe relația cu Constanța şi Prahova, două județe mari şi dezvoltate din punct de vedere economic. Ceva mai redus este volumul de poştă pe
125
de angajați (cartatori, oficianți prelucrători, şoferi, mănuitori de valori, staff administrativ) lucrează în schimbul de noapte la CRTB
relația cu Ialomița şi Călăraşi. De altfel, pentru aceste două județe avem un singur camion”, ne precizează Barbu. Din statistica anului în curs, finalizată până în luna noiembrie, inclusiv, rezultă că martie a fost cea mai bună lună, cu aproape 350.000 de kilograme de corespondență prelucrată. Pe de altă parte, ziua record a anului a fost 5 ianuarie, când se strânsese corespondența din zilele nelucrătoare de la început de an, cu 22.220 de kilograme. Dacă lunile martie, octombrie şi decembrie sunt cele mai aglomerate, lunile de vară, cu precădere august, sunt mai lejere. „Firmele au activitate mai redusă, oamenii intră în concediu şi
activitatea scade. Este un lucru bun până la urmă, pentru că astfel putem să acordăm concedii angajaților”, adaugă şeful CRTB. Într-o unitate de mărimea şi complexitatea CRTB, disciplina salariaților este un lucru esențial. „Cine violează o trimitere sau cine vine băut la serviciu îşi pierde postul imediat. Nu stăm la discuții în astfel de situații. Au fost cazuri de salariați cu vechime, pe care-i apreciam, şi care au făcut greşeala să «bage mâna». Mi-a părut rău pentru ei, dar a trebuie să ne despărțim”, explică George felul în care stau lucrurile în Tranzit.