Actualitate
MSI acceptă continuarea privatizării Statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), a acceptat, în 3 februarie, oferta neangajantă depusă de bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română. Acordul înseamnă trecerea la următoarea etapă a procesului de privatizare, cea de due-diligence, premergătoare depunerii unei oferte angajante. În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acestea răspund cerinţelor din caietul de sarcini. „Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Reamintim faptul că operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valoros pentru un investitor strategic”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională. Admiterea companiei belgiene bpost în etapa de due-diligence a procesului de privatizare presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. În paralel cu etapa de due-diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română. Este de aşteptat ca procesul să se încheie până la finalul lunii iunie a acestui an. Abia după depunerea unei oferte ferme din partea bpost (în cazul în care compania belgiană decide asta), statul român poate accepta propunerea belgienilor şi, prin urmare, investitorul va deveni acţionar majoritar. Statul are însă şi opţiunea de a refuza oferta bpost, dacă aceasta nu răspunde standardelor şi nevoilor acţionarului majoritar.
rCA Pentru 605 AutovehiCule Poşta Română vrea să cumpere RCA pentru 605 autovehicule, iar valoarea estimată a contractului se ridică la 1,15 milioane lei, fără TVA, potrivit unui anunţ de participare postat în SEAP. Potrivit documentului, Poşta Română vrea să achiziţioneze servicii de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, pentru anul 2015, pentru tot parcul auto. Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente este 3 aprilie 2015, ora 16:00, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 7 aprilie 2015, ora 10:00. Deschiderea ofertelor va avea loc în 7 aprilie 2015, ora 11:00, la sediul companiei.
6 ¦
FEBRUARIE 2015
voluntAriAtul Poştei, reCunosCut
Agresorii unui PoştAş, CondAmnAţi definitiv
Spiritul voluntariatului din Poşta Română a primit un mic gest de mulțumire şi apreciere din partea Excelenţei sale Diego Brasioli, ambasadorul Italiei la Bucureşti, pentru participarea colegilor noştri din Poşta Română la evenimentul caritabil organizat de International Women's Association of Bucharest (IWA) în 7 decembrie 2014. Bazarul de Crăciun IWA, eveniment filantropic aflat la cea de-a 22-a ediţie, a avut loc la Romexpo şi a reunit comunitatea internaţională din Bucureşti, în beneficiul mai multor cauze sociale. Prezidat de Comitetul de Caritate al IWA şi de către Excelenţa Sa, Giovanna Brasioli, Preşedinte Onorific al Bazarului de Crăciun, toate fondurile strânse în cadrul Bazarului merg, în fiecare an, către proiectele din România pe care asociaţia le sprijină activ. Oricine se poate implica susţinându-şi ţara, donând produse ce pot fi comercializate la stand sau prin sponsorizări directe.
Patru ani şi şase luni de închisoare cu executare au primit Arif Văduva şi Gilbert Măcelaru, doi tâlhari care au furat, în primăvara anului 2010, geanta unui factor poştal din localitatea prahoveană Bucov, în care se aflau pensiile şi ajutoarele sociale ale localnicilor. Cei doi au fost obligați de instanță să plătească şi daune către Poşta Română de aproape 45.000 de lei, sumă ce reprezintă banii pe care poştaşul îi avea la data furtului în geantă. Văduva şi Măcelaru au fost prinşi în 2 iunie 2010, zi în care au dat două “lovituri”. Mai întâi, la Valea Călugărească, cei doi au furat 300 de lei şi 100 de euro dintr-o maşină de lux. Nemulțumiți de pradă, cei doi s-au oprit la Bucov de unde au furat geanta factorului poştal în care se aflau aproape 45.000 de lei. În urma anchetei, polițiştii şi-au dat seama că au de-a face cu hoți versați, cei doi fiind specializaţi în jefuirea femeilor neajutorate, având la activ nenumărate astfel de fapte.
serviCii metrologiCe Pentru CântArele Poştei Poşta Română a atribuit societăţii Metroreal un contract în valoare de circa 315.000 de euro, fără TVA, pentru asigurarea serviciilor de verificări metrologice ale cântarelor, potrivit unui anunţ de atribuire publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Obiectul contractului îl constituie furnizarea de servicii de verificări metrologice cântare şi greutăţi cântare mecanice (M2) aflate în dotarea subunităţilor poştale din cadrul oficiilor judeţene de poştă, municipiului Bucureşti, centrelor regionale de tranzit, sucursalelor specializate ale CNPR şi administraţia centrală. Atribuirea contractului a avut loc prin licitaţie deschisă, având drept criteriu de atribuire preţul cel mai scăzut. Achiziţia serviciilor de verificări metrologice se efectuează pe opt loturi. Contractul are o durată de patru ani. Odată achiziţionate, cântarele electronice trebuie verificate metrologic la o anumită perioadă de timp.
Premiu Pentru ProieCtul eurogiro Iniţiativa Poştei Române de a introduce primele transferuri electronice de bani între România şi Republica Moldova a fost premiată de publicaţia economică „eFinance”. Au fost recunoscute astfel meritele operatorului poştal pentru încercarea de a oferi servicii rapide, de calitate şi la costuri reduse cetăţenilor celor două ţări. Cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor eFinance a fost organizată de Finmedia (compania care deţine portalul eFinance şi publicaţia Piaţa Financiară) în 29 ianuarie, la hotelul Ramada Nord din Bucureşti. Alexandru Petrescu a fost cel care a primit premiul cuvenit Poştei Române la categoria “e-transactions”.
PensionAre lA ofiCiul ZonAl PoştAl BârlAd Maricica Vrânceanu a fost, vreme de patru decenii, salariată a Poştei Române. În tot acest timp a lucrat doar la oficii poştale din oraşul Bârlad (OJP Vaslui). Jumătate din această perioadă a petrecut-o ca diriginte la OP Bârlad 4, OP Bârlad 1, OPRM Bârlad, OPDC Bârlad şi, din cursul anului trecut şi până la momentul pensionării, OZP Bârlad. Pe 11 februarie, la petrecerea organizată cu prilejul pensionării sale, Maricica Vrânceanu le-a transmis celor prezenţi câteva gânduri: „Rămâneţi cu bine, dragi colegi! Dacă uneori am fost mai severă, trebuie să ştiţi că acest lucru s-a datorat doar dragostei pe care o port Poştei Române”. Cu acelaşi prilej, Nicuţă Marcu, şeful OJP Vaslui, i-a înmânat proaspetei pensionare o diplomă de excelenţă din partea CNPR: „Este o zi tristă pentru noi, cei de la OJP Vaslui. Ne vor lipsi semnăturile Maricicăi de pe lucrările profesionist întocmite”. POªTAªUL434 ¦ 7
Interviu Benoit PleskA, membru în Consiliul de Administraţie al Poştei române
cu Poşta Română ,,Experienţele au fost întotdeauna pozitive ‘‘ Benoit Pleska este unul dintre cei şase membri ai Consiliului de Administraţie al Poştei Române. Născut în 1969 în oraşul belgian Mons, Benoit Pleska şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei profesionale în Europa de Est, cu precădere în România. Tocmai de aceea, n-a avut nici cea mai mică problemă în a ne acorda acest interviu în limba română. Pe care o vorbeşte excelent.
Poştaşul: Cine este Benoit Pleska şi cum a ajuns el în România? Benoit Pleska: M-am născut în Mons, un oraş care, în acest an, este Capitala Culturală a Europei. Aflat la o oră distanță de Bruxelles, Mons se află în regiunea Valonă, zona de limbă franceză a Belgiei. Copilăria mi-am petrecut-o în Boussu, un orăşel cu 20.000 de locuitori, cunoscut pentru exploatările miniere de cărbune. Interesant este că mă trag dintr-o familie de poştaşi. Bunicul meu a fost poştaş la Poşta Bel10 ¦
FEBRUARIE 2015
giană, iar mama a fost director al unui oficiu poştal destul de important. De altfel, până am plecat la Universitate, am locuit într-o casă în care se afla şi oficiul poştal. Prin urmare, cunosc destul de bine universul poştal. Cu toate acestea, nu pot spune că mi-am propus vreodată să ajung să lucrez în acest sector. Am urmat cursurile Universității Fucam din Mons şi am obținut 2 diplome: prima, în ştiințe economice aplicate, iar cea de-a doua în managementul resurselor umane. În perioada studiilor universitare am fost unul
dintre puținii studenți care au ales un internship în Ungaria, la Solvay. Era undeva la începutul anilor ’90 şi acesta a fost primul meu contact cu Europa de Est. În 1995 am ajuns în România, în postura de director de vânzări şi marketing al producătorului de bere Interbrew. Am colindat toată ţara, principalul meu obiectiv fiind să dezvolt reţeaua şi să aduc compania în poziţia de lider pe piaţa berii. În scurt timp, Interbrew a ajuns la o cotă de piaţă de 30%. Am continuat cu înființarea filialei Danone România şi apoi cu proiectul
pilot de rebranding pentru produsele cunoscutei multinaționale Holcim. De perioada Holcim se leagă cea mai importantă experiență educațională, cea de la Stanford. Am obţinut un Master în Science of Management şi am fost selectat din aproape 5.000 de participanți, pe 58 de locuri. Perioada petrecută la universitatea americană a fost un mix de experiență profesională, know-how şi relaționare cu câțiva dintre cei mai cunoscuți şi avizați oameni din domeniul economic şi politic la nivel mondial. Am lucrat apoi în Ucraina, ca director general al unui lanţ de hypermarketuri, iar acum trei ani am revenit în România. Din iunie 2014 am fost selectat să fac parte din Consiliul de Administrație al Poştei Române. Cam asta ar fi, pe scurt, traiectoria mea educațională şi profesională.
Poştaşul: Ați avut contacte cu Poşta Română înainte de a fi numit în această funcție? B.P.: Din postura de client am intrat în diverse oficii poştale. Experiențele au fost întotdeauna pozitive, iar personalul mi s-a părut amabil şi competent. Vreau să spun că există îmbunătățiri considerabile ale serviciilor prestate față de perioada anilor ’90. Atunci mai aveam ceva emoții că nu-mi ajunge trimiterea sau ajunge mai greu, dar acum chiar nu am avut nicio problemă.
Poştaşul: Acum, din interior, cum se văd lucrurile? B.P.: Lucrul care m-a surprins plăcut când am venit la Poştă a fost acela că am văzut o echipă de management tânără şi dinamică. De obicei, se spune că firmele de stat din România au la conducere oameni mai puţin experimentați, care nu prea sunt deschişi la nou. A fost o surpriză totală din punctul acesta de vedere. Am întâlnit un personal motivat, care este foarte implicat în proiectele companiei.
Poştaşul: Care este rolul dumneavoastră în CA? B.P.: Fiecare dintre membrii Consiliului încearcă să ajute la dezvoltarea Poştei Române. Scopul este să dezvoltăm o strategie care să fie benefică acestei companii, să contribuie la eficientizarea ei. O misiune extrem de importantă a noastră ține de reuşita programului de privatizare.
Poştaşul: Ce se întâmplă în situația în care negocierile cu bpost nu se vor încheia cu succes? B.P.: Evident că noi, în CA, am gândit şi o variantă de rezervă. Lumea trebuie să
ştie că noi lucrăm şi pe acest scenariu, pentru că acesta este rolul nostru. Termenii privatizării vor fi însă negociați între Ministerul Societății Informaționale, Comisia de Privatizare şi bpost.
Poştaşul: Care este momentul cel mai dificil pe care l-ați avut ca manager în România? B.P.: Cred că bătăile cele mai mari de cap le-am avut cu birocrația. Mai ales în anii ’90, am trăit clipe teribile. Acum nu mai este chiar aşa, uşor-uşor România a avansat. Sunteți pe drumul cel bun în acest sens.
Poştaşul: Există o diferență între managementul unei companii private şi cel al unei companii de stat? B.P.: În opinia mea, nu ar trebui să existe. Cred ca managmentul e competent sau nu. Contextul în care operează este însă diferit, mai ales fiindcă în sectorul de stat există un mediu legislativ care este diferit. De exemplu, legea achizițiilor publice care îi este specifică şi impune nişte constrângeri ce ţin mai ales de timpul necesar implementării unui proiect, dar odată înţeles
Poştaşul: Copiii au crescut în România? B.P.: Da, şi le place foarte mult. Mi se pare o țară mult mai sigură decât cele din Occident. Aici delicvența în rândul tinerilor este mult mai mică, siguranța pe străzi e mai mare. Ei ştiu foarte bine limba română, au prieteni români, sunt extrem de bine integrați în societate.
Poştaşul: Mulţi tineri vor să plece din România. Ei ce vor? B.P.: Foarte probabil, după ce-şi vor definitiva studiile superioare în străinătate, vor reveni în România. Asta e ţara tuturor oportunităţilor. Au locuit în multe ţări, dar consideră România ţara lor de suflet. Dacă sunt întrebaţi unde vor să trăiască, ei răspund fără nicio ezitare: România.
Poştaşul: Planurile dumneavoastră de viitor sunt legate de România? B.P.: Da, în principiu m-am întors aici pentru un termen mai lung. Însă nu se ştie niciodată unde te duce viața. Eu sunt plecat din Belgia din 1992, mai merg acolo doar în vizită la rude sau prieteni.
care m-a » Lucrul surprins plăcut
când am venit la Poştă a fost acela că am văzut o echipă de management tânără şi dinamică.
acest sistem, devine„Business as usuaĺ”. Ce contează este proiectul în sine.
Poştaşul: Care sunt hobby-urile dumneavoastră? B.P.: Îmi place motociclismul. Am un motor cu care merg pe Transalpina şi Transfăgărăşan des. În primavară şi vară primesc numeroase grupuri de prieteni din străinătate, cărora le arăt frumuseţea României. Fac şi motocross cu copiii mei, o fată de 16 ani şi un băiat de 19 ani, pentru că sunt şi ei pasionaţi de acest sport şi, deseori, mă însoţesc în plimbările mele prin ţară. Fata mai are o pasiune: caii. În 2013 a fost campioană a României la echitație.
Poştaşul: Cum vedeți România în contextul regional complicat pe care-l traversează această parte a lumii? B.P.: Trebuie investit în infrastructură pentru ca țara să se dezvolte. Este nevoie de autostrăzi, căi ferate rapide, aeroporturi. În plus, ar trebui ca firmele româneşti să profite de faptul că schimburile comerciale dintre Ucraina şi Rusia s-au redus cu 50% şi să intre agresiv pe aceste piețe, aşa cum fac deja polonezii. Sunt trenuri pe care România nu-şi permite să le mai piardă, pentru că are potenţial de a deveni lider regional şi trebuie să dezvolte relaţiile comerciale cu ţările vecine. POªTAªUL434 ¦ 11
Oficiul lunii
Primul între oficiile Capitalei Oficiul Poștal București 1 este un adevărat aspirator de bani. În cursul anului trecut, aici s-au adunat venituri de aproape 1 milion de euro, mai exact 4,4 milioane de lei. Profitul anului 2014 a ajuns la 3,8 milioane de lei (860.000 de euro). Cifrele au fost bifate de o unitate poștală care numără doar 20 de angajați. OP 1 este amplasat în Sectorul 1, într-o zonă centrală a Buprintre salariații oficiului, iar ei se ocupă primordial de prelucrarea cureştiului: la doar 50 de metri de Calea Victoriei, vizavi de Pacupoanelor de pensii care sosesc de la Casa Națională de Pensii. latul Telefoanelor şi în imediata apropiere a Parcului Cişmigiu. Din spusele Vasilicăi Brătulescu rezultă că veniturile oficiului Oficiul se află într-o clădire veche, pe strada Matei Millo. Un provin, cu precădere, din activitatea de coletărie, din vânzarea bloc cu cinci etaje, construit la sfârşit de secol XIX, la parterul de roviniete şi din diversele contracte pe care oficiul le are cu şi mezaninul căruia unitatea poştală ocupă un spațiu generos, de aproximativ 500 de metri pătrați. Pe cât de arhaic arată zona, pe atât de dinamică este atmosfera în sediul OP 1. Diriginta Veniturile ofiVasilica Brătulescu ne-a întâmpinat cu zâmbetul ciului provin, pe buze, iar salariații prezenți în tura de dimineață cu precădere, erau extrem de amabili şi destinşi. „Este adevărat din activitatea că toată clădirea, nu numai oficiul, ar trebui un pic de coletărie, renovată, însă vă pot spune că spațiul este extrem din vânzarea de util şi de adecvat pentru activitatea poştală. Şi de roviniete şi mai are o calitate, deloc de neglijat: este propriedin diverse tatea Poştei Române, prin urmare nu presupune contracte cu cheltuieli cu chiria. Este şi acesta un factor importerţii tant, care contribuie la profitul pe care-l înregisdiriginta oP 1, vasilica Brătulescu trăm lună de lună”, ne spune diriginta. OP 1 este un oficiu de prezentare, care trăieşte în „simbioză” cu OP Bucureşti 15, cu care de altfel se învecifirme private şi agenții guvernamentale din zonă. Printre parnează. Cei de la OP 15 asigură distribuirea în zonă, în vreme ce tenerii importanți se numără Agenția Națională pentru Plăți şi angajaţii OP 1 au preluat partea de mesagerie a oficiului 15, Inspecție Socială, Domeniile Statului, ANAF sau Primăria Secdar şi pe cea a oficiului 22 (al cărui sediu este în zona Unirii), torului 5. acestea nedispunând de spații care să le permită derularea Un potențial venit suplimentar este aşteptat să aducă şi o acestei activităţi. În total, oficiul are 20 de salariați: un diriginte, parte a spațiului OP 1, care se doreşte a fi închiriat. Până la mijun casier, un oficiant superior şi 17 oficianți, care acoperă inlocul anului 2014, în acea încăpere, care este total separată de clusiv un ghişeu exterior extrem de profitabil, amplasat în incea în care se derulează activitatea de zi cu zi a oficiului, erau cinta Curții de Apel Bucureşti. Doar trei bărbați pot fi găsiți mai multe ghişee. Cum spațiul din sediul „de bază” o permite,
»
18 ¦ FEBRUARIE 2015
ghişeele respective au fost transferate în sediul principal, iar acum se caută chiriaş pentru o suprafață care măsoară aproximativ 100 de metri pătrați.
Comunicarea face viața plăcută Vasilica Brătulescu are 43 de ani şi ocupă funcția de diriginte a OP 1 de la începutul anului trecut. Până atunci mai lucrase ca oficiant şi apoi diriginte la OP Bucureşti 64, un oficiu tot de prezentare, care se afla în incinta BNR şi care s-a desființat la finele anului 2013. „De când am venit aici am încercat să unesc oamenii, să-i fac să comunice unul cu altul, să se ajute atunci când este cazul. Eu sunt de zece ani salariată a CNPR şi cunosc bine activitatea dintr-un oficiu, pentru că am început ca oficiantă. Îi laud atunci când este cazul şi le spun în față ce au greşit, atunci când se întâmplă să calce pe bec. Înainte de a fi şefa lor, sunt colegii mei de muncă. De sărbători sau în perioadele aglomerate, toată lumea pune osul la bătaie, pentru a termina mai repede treaba. Ne petrecem jumătate din viață la locul de muncă şi dacă nu reuşim să creăm o atmosferă destinsă este greu să dăm randament. Oamenii trebuie înțeleşi, ajutați, în aşa fel încât să muncească de plăcere. Acesta este principiul după care mă ghidez în coordonarea activității acestui oficiu”, ne precizează Vasilica Brătulescu.
Omul sfințește locul Carmen Degeratu este oficiantă la OP 1 de 18 ani. Are 36 de ani şi s-a angajat în Poştă imediat după ce a terminat liceul. Iubeşte meseria de oficiantă şi colectivul Oficiului 1. Deşi ar fi avut ocazia să se mute la o subunitate poştală mai apropiată de casă (stă în zona Berceni), nu a profitat de ocazie tocmai pentru că este ataşată de oamenii cu care lucrează de aproape două decenii şi de atmosfera din oficiu. „Ne înțelegem, ne ajutăm unul pe altul, ne respectăm între noi şi acest lucru îl apreciez extrem de mult. Este foarte important să vii cu sufletul deschis la muncă, să nu fii stresat... Dai randament mult mai bun atunci când munceşti cu zâmbetul pe buze. Chiar dacă soțul sau copilul şi-ar fi dorit să vin cu locul de muncă mai aproape de casă, până la urmă au înțeles că îmi place locul
acesta şi mi-au respectat opțiunea”, se destăinuie Carmen. Lucrează şi la ghişeu, dar ajută şi la întocmirea formularisticii de zi cu zi, cea care, după cum bine se ştie în Poştă, necesită destul timp şi răbdare. Şi mai mare vechime în cadrul oficiului are oficiantul Ion Gruleț. La cei 54 de ani ai săi, a apucat vremurile de glorie ale
ileana Blânda, oficiant la datorie Oficiului 1, când aici lucrau mai bine de 210 salariați. Este de 26 de ani angajat al Poştei Române şi, totodată, al OP 1. S-a angajat în Poştă înainte de Revoluție, ca factor. „Oficiul Poştal Bucureşti 1 era, cu adevărat, oficiul nr. 1 pe vremea aia. De aici se dădea ora exactă în toată Poşta Română. Pe lângă cei 500 de metri pătrați de acum mai aveam şi tot etajul 1 din clădirea fostului sediu al Direcției de Poştă Bucureşti (DRP), care, până acum opt ani, era în imediata noastră apropiere. La demolarea clădirii DRP, factorii de la OP 1 au migrat la OP 15, iar noi am rămas cu partea de prezentare. Pe care, aşa cum o dovedesc cifrele, reuşim să o facem destul de bine”, ne spune cel căruia colegii i se adresează cu apelativul Nea Nelu. Deşi regretă faptul că starea de sănătate nu-i mai permite să practice meseria de factor, pe care o consideră cea mai nobilă dintre toate ocupațiile din lume, Nea Nelu apreciază că „funcția de oficiant te solicită la maxim. Trebuie să fii tot timpul atent, pentru că lucrezi cu bani şi nu-ți permiți o clipă de neatenție. În plus, la ghişeu vin tot felul de clienți, trebuie să te adaptezi la caracterul fiecăruia şi la solicitările sale. De aceea noi încercăm să ne ajutăm unul pe altul şi să facem în aşa fel încât cei ce ne trec pragul să fie mulțumiți de serviciile noastre”. Un lucru care, conform cifrelor pe care ni le-au furnizat cei de la OPMB, le reuşeşte pe deplin salariaților de la OP Bucureşti 1.
De la stânga la dreapta, o parte a colectivului OP 1: nicoleta dumitreşcuţa, elena ursuleac, livia neacşa, ion gruleţ, vasilica Brătulescu, Carmen degeratu, mihai Călţuneanu şi mihai mocanu
POªTAªUL434 ¦ 19