Revista Postasul Februarie 2017

Actualitate

PostCollect se consolidează ca un business de succes PostCollect este unul dintre cele mai de succes produse lansate de Poşta Română în ultimii ani. Colaborarea dintre CNPR şi eMag, începută în vara anului 2015, a ajuns la volume apreciabile de colete comandate şi ridicate de clienţii retailerului online din oficiile poştale. Prin intermediul acestui serviciu, Poşta Română s-a înscris în tendinţa mondială de distribuţie alternativă a coletelor poştale cu plata ramburs.

Astfel, în ultimele luni, de când locaţiile care oferă acest serviciu au ajuns la peste 200, numărul trimiterilor a fost într-o creştere continuă, ajungând ca în prima lună a acestui an să fie de 67.233, cu aproape 15 mii mai multe decât în decembrie! Şi asta în condiţiile în care vorbim despre o lună în care oamenii nu mai sunt dispuşi la cheltuieli ca în «luna cadourilor», iar condiţiile meteo au fost destul de dificile. Numărul reprezintă o creştere explozivă faţă de cele 8 mii din septembrie 2016, când, ce-i drept, doar 34 de locaţii poştale ofereau PostCollect.

De altfel, într-o declaraţie acordată săptamânalului „Capital” la finele lunii ianuarie, Iulian Stanciu, directorul general al eMag, a apreciat că aproximativ 15% din comenzile totale lunare făcute de clienţii eMag România sunt ridicate din cele 202 oficii poştale din ţară care prestează PostCollect. Acesta a spus că este foarte mulţumit de colaborarea dintre cele două companii şi de faptul că, în cursul acestui an, numărul locaţiilor PostCollect ale Poştei Române va ajunge la 450. La întrebarea dacă managementul eMag s-a gândit să cumpere CNPR, în condiţiile în care operatorul public poştal cochetează de mai mulţi ani cu ideea privatizării, Iulian Stanciu a precizat că este «un proces complicat, fiind vorba de un business foarte mare». Nici înfiinţarea unei firme proprii de curierat nu este în planul eMag, deoarece “curieratul este un business greu. Presupune mii de

Evoluţia volumului de prestaţii PostCollect

angajaţi, sute de camioane, investiţii. Vedem foarte multe oportunităţi care se deschid şi ne punem timpul acolo unde credem că merită şi producem impact”.

Poşta Bulgară vrea şi ea PostCollect Între timp, succesul prestaţiei PostCollect a depăşit hotarele României. Reprezentanţii Poştei Bulgare au dorit să se informeze despre modul concret în care funcţionează acest serviciu şi despre cele mai bune practici în dezvoltarea comerţului electronic.

Prin urmare, în 18 ianuarie, o delegaţie a Bălgărski Poşti a efectuat o vizită de lucru la sediul central al CNPR. Iniţiativa lor a venit şi în contextul în care business-ul filialei bulgare a eMag cunoaşte o dezvoltare importantă, anul trecut crescând cu peste 30% faţă de 2015.

Membrii delegaţiei de la sud de Dunăre au discutat despre „secretele” ce stau în spatele prestaţiei PostCollect cu specialiştii CNPR din domeniul IT, marketing şi vânzări din partea Poştei Române, discuţiile fiind supervizate de Andrei Stănescu, directorul general interimar al Poştei Române.

Ulterior, aspectele teoretice discutate au putut fi urmărite în practică la Oficiul Business Bucureşti 39, la ghişeul de prezentare al serviciului PostCollect.

Poşta Bulgară pe scurt  Înfiinţare: 1879  Membră a Uniunii Poştale Universale din 1879  1993: membru co-fondator al PostEurop  1997: transformare în societate pe acţiuni  Structură operaţională: 2.981 de oficii poştale şi 141 de agenţii, oferind acoperire naţională prin 28 de centre zonale, din 5 regiuni geografice, cu 5.286 de cutii poştale şi 74.561 km de trasee poştale

6 ¦

FEBRUARIE 2017

Banii pentru capitalizarea CNPR se regăsesc în bugetul de stat al anului 2017 Legea Bugetului de Stat pe anul 2017 a fost aprobată de Parlament pe 7 februarie. Cu acest prilej, în bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost alocată suma de 170 de milioane de lei, prevăzută pentru capitalizarea Poştei Române. Banii sunt destinaţi strict plăţii datoriilor către stat pe care le are Poşta Română.

Ideea capitalizării operatorului public poştal este mai veche, fiind anunţată în premieră de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în luna septembrie a anului trecut. Ulterior, la rectificarea bugetară din octombrie anul trecut, guvernul de la acea dată a prevăzut banii pentru această operaţiune.

Din păcate, după refuzul Fondului Proprietatea (care deţine 25% din acţiunile CNPR), procedura de capitalizare a eşuat.

Guvernul Grindeanu a preluat însă această idee şi a specificat în Legea Bugetului că „se alocă suma de 170.000 mii lei MCSI pentru participare la capitalul social al societăților comerciale.

Ministerul poate majora contribuția statului la capitalul social al Companiei Naționale «Poşta Română» - S.A. proporțional cu cota de participare deținută, iar ceilalți acționari pot participa la majorarea capitalului social proporțional cu cota de participare deținută, cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Suma prevăzută se virează de către Ministerul Comunicațiilor şi Societății Informaționale, după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, Companiei Naționale «Poşta Română» - S.A. într-un cont disponibil deschis la Trezoreria Statului şi se utilizează pentru achitarea datoriilor restante la bugetul general consolidat”.

Capitalizarea se poate face şi fără FP Practic, acest lucru înseamnă că procesul de capitalizare se poate face şi în condiţiile în care Fondul Proprietatea ar refuza să participe la proces, parcurgând nişte proceduri extrem de stricte, menite să înlăture orice dubii referitor la un eventual ajutor de stat.

De altfel, în decembrie anul trecut, Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a precizat pentru Agerpres că Guvernul ar fi putut face majorarea de capital social la Poşta Română de unul singur. „Ne-am exprimat interesul de a participa la majorarea de capital social pentru Poşta Română, având în vedere potențialele beneficii care ar rezulta pentru

companie dintr-o astfel de operațiune (...) Drept urmare, am solicitat MCSI un angajament ferm legat de listarea pe bursă a companiei până la finalul lui 2018, un proces care ar asigura dezvoltarea companiei în următorii doi ani şi mai departe de aceştia. Deşi de acord în principiu cu acest obiectiv, ministerul nu a fost dispus până în prezent (n.r. – mijlocului lunii decembrie 2016) să ofere garanții adecvate în cazul în care listarea inițială nu este realizată în termenul solicitat”, a spus, la acea vreme, Konieczny. Tot atunci însă, el adăuga că solicitarea Fondului este o practică standard pentru tranzacțiile similare în companii private şi este în conformitate cu legislația în vigoare. „În perioada următoare, vom continua să sprijinim în orice fel putem Poşta Română pe drumul spre recuperare şi rămânem deschişi pentru a continua discuțiile despre majorarea de capital alături de Guvern. Dar considerăm că Guvernul ar fi putut să participe la această majorare de capital, independent de decizia noastră în această privință”, descria oficialul FP starea de fapt.

Pe parcursul acestui an, revista noastră vă va ţine la curent cu orice noutate apare în procesul de capitalizare al companiei.

Comisionul de pensii rămâne de 1% Tot în bugetul de stat pe anul în curs, Guvernul a prevăzut şi faptul că „sumele cheltuite pentru transmiterea şi achitarea drepturilor de pensii şi asistență socială finanțate din bugetul de stat sau din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale şi care se plătesc la domiciliul beneficiarilor prin Compania Națională «Poşta Română» - S.A. se calculează prin aplicarea unui coeficient negociabil ce nu poate depăşi 1% asupra valorii sumelor plătite. În anul 2017, tariful pentru un talon de plată la domiciliul beneficiarilor, în situația în care aceştia au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card, este de 2,15 lei şi se suportă din bugetul din care se finanțează dreptul respectiv”.

POªTAªUL458 ¦ 7

OJP-ul lunii

Poştaşii dintre Bărăgan şi dunăre Într-un judeţ preponderent agricol, cazul Călăraşiului, poştaşii de aici încearcă din răsputeri să-şi îndeplinească planul de venituri repartizat. Rezultatele consemnate în 2016 vin să certifice faptul că strădaniile lor au fost încununate de succes, în condiţiile în care veniturile le-au crescut cu 6,76% faţă de anul precedent. Vorbim de un avans de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat de Poşta Română în acelaşi interval de timp, la nivel naţional.

Călăraşiul este, alături de Giurgiu, cel mai nou judeţ al României, fiind înfiinţat în 1981, prin reorganizarea judeţelor Ialomiţa şi Ilfov. Un judeţ în care cele câteva platforme industriale înfiinţate de comunişti în anii 1970-`80 au dispărut aproape integral în epoca capitalistă şi acum se bazează, în proporţie de peste 80%, pe agricultură şi servicii. În acest context, cei aproape 300 de poştaşi din judeţ trebuie să lupte pentru fiecare leu şi pentru fiecare prestaţie spre a-şi realiza planul de venituri. „La noi, spre deosebire de alte judeţe, luni bune din punct de vedere al veniturilor sunt cele de vară şi septembrie. În acea perioadă a anului sunt foarte multe firme agricole care apelează la serviciile CNPR pentru a distribui dividendele către acţionari”, ne dezvăluie Irina Buţu, directorul OJP Călăraşi. Un bun exemplu în acest sens este Agenţia Poştală din Ştefan cel Mare, unde în iulie-august sunt mii de astfel de mandate. În multe cazuri, aceste firme poartă şi corespondenţă cu

acţionarii lor, ceea ce rotunjeşte suplimentar veniturilor subunităţilor poştale.

Introducerea mandatului încasare facturi a scăzut fluxul de cash din oficiile poştale, însă, din punct de vedere al banilor ce revin CNPR, sumele sunt apropiate de valorile de dinainte. O altă prestaţie nouă care se remarcă este PostCollect: „De la lansare, în toamna anului trecut, se află pe un curs ascendent ca număr de colete pe care le livrăm. Deocamdată este disponibil doar la Călăraşi 1 şi la Olteniţa, însă, în cursul acestui an, probabil că-l vom extinde în alte cinci-şase locaţii. Până acum, în cele trei luni de când l-am lansat, n-am avut nici cea mai mică reclamaţie din partea clienţilor eMag”, ne dezvăluie directorul OJP. De altfel, poştaşii călărăşeni sunt destul de disciplinaţi din punct de vedere al activităţii, din ceea ce ne descrie aceasta: „Numărul de reclamaţii este foarte mic şi toate sunt nejustificate. Anul trecut n-am avut nici cea mai mică problemă legată de delapidări, suveici sau

Clădirea care adăposteşte OJP Călăraşi şi alte patru subunităţi poştale este situată lângă gara municipiului

12 ¦

FEBRUARIE 2017

alte lucruri de genul acesta. Salariaţii au înţeles că trebuie să-şi facă treaba ca la carte... În plus, contextul economico-social din judeţ îi determină să nu dea cu piciorul unui loc sigur de muncă, aşa cum este cel din Poştă”. Iar faptul că anul trecut s-a muncit bine este certificat şi de plusul de peste 322 de mii de lei de la capitolul venituri realizate, faţă de anul 2015. Ca mai peste tot, principala sursă de venit este reprezentată de distribuţia de drepturi sociale, chiar dacă numărul lor este în scădere constantă în ultimii ani. Mai exact, anul trecut peste1,36 de milioane de lei au venit din acest gen de prestaţii. Topul serviciilor bănoase este completat de poşta de scrisori, serviciul Confirmare de primire şi de prestaţiile financiare. În ceea ce priveşte coletăria, aceasta a adus 3,75% din încasările anului trecut, ceea ce în cifre absolute înseamnă peste 190 de mii de lei. Suma este cu peste 21 de mii de lei (12,5%) mai mare ca în anul precedent, însă aici este loc de creştere pe mai de-

Exteriorul OP Călăraşi 1

parte. Din ce ne spune Irina Buţu, alte măsuri ce ar putea contribui în viitorul apropiat la sporirea veniturilor sunt creşterea numărului de oficii informatizate în VPN, de la 6 în acest moment la minim 13, şi o extindere a programului de la ghişeul de vamă al OP Călăraşi 4 (singurul din judeţ, de altfel) spre a face faţă volumului mare de colete ce vin mai ales din China.

„Generalul iarnă” le tot pune piedici Paradoxal, deşi Călaraşiul se zbate să iasă din topul celor mai sărace judeţe, este pe primul loc în ceea ce priveşte kilometrii de autostradă din ţară. Fix 103,3 kilometri din Autostrada Soarelui taie judeţul şi Câmpia Bărăganului de la est la vest, asigurându-i astfel supremaţia în acest domeniu. Acest lucru nu-i ajută prea tare pe şoferii curselor poştale din judeţ, pentru că traseele lor nu prea se derulează pe autostradă. Mai mult, pe timp de iarnă, cursa intraregională care leagă Călăraşiul de Slobozia şi apoi de Tranzitul din Bucureşti are probleme mari la fiecare viscol. „În general, în judeţul nostru iarna sunt probleme cu drumurile de fiecare dată când vremea se înrăutăţeşte.

Pe A2 ele sunt şi mai mari şi ne afectează destul de mult. Norocul nostru că doar cursa spre Bucureşti merge pe aici”, ne spune Irina Buţu. Ultima păţanie de acest gen l-a avut drept protagonist pe şoferul Vasilică Ilie. Acesta a rămas blocat pe A2 în seara zilei de joi, 5 ianuarie, ca urmare a viscolului puternic ce s-a abătut peste zona de est şi sud a României în acea perioadă.

Era la volanul MAN-ului de 15 tone ce efectuează CPA intraregională Călăraşi-Slobozia-Bucureşti şi retur. Toată cursa s-a transformat într-o aventură de trei zile, cu şoferul călărăşean luat cu vola de echipa-

Irina Buţu, director OJP Călăraşi

jele de salvare şi transportat la adăpost la Drajna, colegi veniţi cu chiu-cu vai în sprijinul său cu mâncare şi ceai fierbinte şi cu reprezentanţii MAN sosiţi în miez de noapte să repare camionul... Interesant este că acelaşi şofer a fost protagonistul unui episod asemănător, cu trei ani în urmă, pe drumul spre Slobozia, în timp ce efectua aceeaşi cursă poştală.

Cinci subunităţi poştale într-o singură clădire Sediul OJP Călăraşi este unul atipic. Se află amplasat chiar lângă Gara Călăraşi, într-o clădire de tip centru de tranzit. De altfel, la inaugurarea sa, care a avut loc în 1985, el era destinat acestui tip de activitate. În timp, din lipsă de spaţii, birourile administraţiei poştale judeţene s-au

mutat la etajele 1 şi 2 ale clădirii din strada Eroilor nr. 1. La parterul clădirii se află alte patru subunităţi poştale: OZP Călăraşi, OPD Călăraşi, Ghişeul Exterior al OP Călăraşi 1 şi Oficiul Poştal Express Călăraşi. „În 1991, după despărţirea dintre Poştă şi Romtelecom, clădirea din centrul oraşului în care se afla sediul Direcţiei Judeţene de Poştă şi Telecomunicaţii a revenit celor de la Romtelecom, pe motiv că aveau acolo echipamente de valoare care erau foarte greu de relocat. Din lipsă de spaţii, noi am venit aici. Iniţial s-a spus că va fi doar o mutare temporară, până vom găsi ceva de închiriat în centrul municipiului, însă, între timp, interimatul s-a permanentizat. Sinceră să fiu, trebuie să recunosc că este unul dintre cele mai urâte sedii de OJP-uri din ţară... Însă este complicat acum să găsim alt sediu, mai

Sediul OP Călăraşi 4

POªTAªUL458 ¦ 13

OJP-ul lunii o altă carieră. Oricum, iubesc poşta şi dacă ar fi să o iau de la capăt n-aş schimba nimic din cariera mea profesională”, se destăinuie directorul.

OP Călăraşi 1 – „regele” veniturilor

Pe durata prezenţei la Călăraşi am fost martorii unui fenomen rar: Dunărea era îngheţată tun, cei curajoşi putând trece în Bulgaria pe jos

degrabă ar trebui renovat acesta”, precizează Irina Buţu.

Călărăşeancă prin adopţie Irina Buţu lucrează în cadrul OJP Călăraşi de la înfiinţarea acestuia, în 1981. Interesant este că la origini este olteancă get-beget, de pe lângă Băileşti. „Am venit în Călăraşi în 1981, la iniţiativa unui unchi de-al meu, care lucra aici. M-am angajat în Poştă pe 12 octombrie în acel an, ca oficiant prestaţii speciale la Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii. Iniţial mă gândeam că voi sta aici o perioadă scurtă de timp şi voi ajunge la Craiova. N-a fost să fie, deşi în timp am avut destule posibilităţi să mă trag mai spre casă. A ajuns să-mi placă aceste locuri, să le îndrăgesc, în aşa fel încât acum, după mai bine de trei decenii şi jumătate, pot spune că

Echipa administrativă a OJP Călăraşi 14 ¦

FEBRUARIE 2017

mă simt de-a locului”, ne dezvăluie Irina Buţu. De-a lungul timpului a îndeplinit diverse funcţii în cadrul companiei: tehnician de exploatare poştală, şef birou logistică, şef serviciu exploatare, şef oficiu teritorial, pentru ca, într-un final, în 2001, să ajungă şef al OJP Călăraşi. De atunci, cu o pauză de trei ani, între 2009 şi 2012, a condus destinele OJP-ului din Câmpia Bărăganului. „Acum totul este o provocare, trebuie să cauţi orice modalitate de a strânge bani. Prin anii 2000 situaţia era mult mai relaxată, concurenţa nu era aşa de acerbă şi nici societatea aşa de divizată, de înrăită”, spune diriguitoarea poştei călărăşene. Ar trebui să iasă la pensie peste fix trei ani: „Am avut prilejul de-a lungul timpului să-mi schimb locul de muncă, dar n-am făcut-o. E clar acum că voi ieşi la pensie de la Poştă, pentru că la vârsta mea e mai complicat să mai încep

Ca mai peste tot în ţară, şi în cadrul OJP Călăraşi există un oficiu în reşedinţa de judeţ care-şi taie partea leului din veniturile totale. În acest caz vorbim de OP Călăraşi 1, care, de exemplu, în ianuarie 2017 a atras mai bine de jumătate din veniturile întregului OJP. Ce-i drept, procentul subunităţii fanion a Călăraşului la nivelul anului trecut este ceva mai mic, pe la 25% din veniturile totale ale OJPului, însă rămâne oricum remarcabil. OP 1 a fost relocat în cursul anului 2013 întrun sediu nou, situat la parterul unui bloc cu patru etaje din zona centrală a municipiului de pe malul Dunării. Nu dispune de cel mai generos spaţiu, nu este nici amplasat stradal, însă profesionalismul salariatelor, pentru că vorbim numai de angajate femei în cazul său, este motorul principal în ceea ce priveşte atragerea veniturilor. „Am fost nevoiţi să ne mutăm aici în 2013, după ce Romtelecomul ne-a solicitat chirii tot mai mari pentru vechiul sediu. Nu avem noi cel mai generos spaţiu la dispoziţie aici, însă suntem foarte bine amplasaţi, în centrul nou al oraşului.

De jur împrejurul nostru sunt toate instituţiile publice importante ale municipiului şi judeţului, cum ar fi Prefectura, Primăria, ANAF, Judecătoria, Tribunalul,

OJP CĂlĂRAŞi în cifre  Număr de salariaţi: 294 (dintre care 13 funcţional administrativ, 21 de diriginţi, 6 casieri, 80 de oficianţi, 138 de factori poştali, 18 agenţi poştali, 7 mânuitori de valori şi agenţi de transport valori şi 8 şoferi) Colectivul OP 1, cu diriginta Rădiţa Constantinescu (vestă neagră) în centru

Consiliul Judeţean şi cel Local, Spitalul Judeţean etc. Grosul veniturilor îl facem din prestaţiile pe care le efectuăm pentru aceste instituţii”, ne spune diriginta Rădiţa Constantinescu.

Oficiul pune la dispoziţia clienţilor patru ghişee, dintre care unul este rezervat PostCollect şi mesageriei interne. Prima parte a zilei este dedicată în special clienţilor persoane juridice, după care, de la 11.00 până pe la 12.30 apar persoanele fizice – cu precădere pensionari. Afluxul persoanelor fizice creşte din nou după ora 16.00, când populaţia activă a oraşului scapă de la muncă. În plus, OP 1 are şi un ghişeu exterior, amplasat în clădirea de la Gară, acolo unde este şi sediul OJP. În total, în cele două locaţii lucrează 10 salariate: un diriginte, un oficiant superior, un casier şi şapte oficiante. „Aici, la sediul central, avem foarte multe prestaţii din sfera poştei de scrisori pe baza contractelor pe care le avem cu diversele instituţii publice, în vreme ce ghişeul exterior lucrează în special cu cei de la Registrul Auto, care-şi au sediul pe lângă ei”, ne descrie Rădiţa specificul activităţii oficiului.

Ca mai peste tot în reţea, tehnica de calcul depăşită reprezintă şi cea mai mare problemă a fetelor de la Călăraşi 1. „Măcar nişte imprimante mai noi dacă am fi avut...

Ar fi una ceva mai nouă, însă s-a defectat şi trebuie să stăm cu ea în braţe ca să o facem să meargă atunci când avem nevoie. Am înţeles că s-ar fi defectat un senzor la ea şi este greu de înlocuit... În plus, am mai avea nevoie de un salariat, pentru că a ieşit de curând o colegă la pensie şi ne este greu să facem faţă, mai ales că în perioada următoare o salariată va intra în concediu prenatal”, ne dezvăluie diriginta OP 1 problemele cu care se confruntă. Din ce ne spune, personalul este foarte unit, cu experienţă mare, în condiţiile în care cea mai nouă dintre cele zece salariate are un deceniu de vechime în sistem. Diriginta Constantinescu este cea mai veche, având 29 de ani de poştă, toţi petrecuţi la OP 1.

A început ca oficiant în 1988, a continuat

ca oficiant superior în 2006, pentru ca, din 2010, să preia conducerea oficiului.

Oficiul oamenilor simpli Şi diriginta OP Călăraşi 4, Valentina Savu (47 de ani), este un om cu vechime în sistem. Ce-i drept, ceva mai mică, fiind angajată în Poştă în 1999. De zece ani a preluat şefia oficiului, care este al doilea din judeţ din punct de vedere al veniturilor. Cu toate că dispune şi el de un ghişeu exterior, are un specific diferit de cel al OP 1, lucrând în proporţie de peste 90% cu persoane fizice. În plus, aici se află singurul ghişeu vamal din judeţ. Marele său atu este că este amplasat lângă Piaţa Mare

 Număr de subunităţi poştale: 68 (21 de oficii poştale – dintre care 6 urbane, 13 rurale, un OZP şi un OPD – acestea din urmă în municipiul Călăraşi; 26 de ghişee exterioare – 2 urbane şi 24 rurale; 18 agenţii; 2 CPRS şi un Punct Judeţean de Tranzit)

 Număr de curse poştale auto: 6 (4 teritoriale, una locală şi una intraregională)

 Maşini în dotare: 6 (dintre care o autoutilitară MAN de 15 tone)

 Suprafaţa judeţului: 5.088 km pătraţi (locul 28)

 Populaţia deservită: 285.050 locuitori (locul 36)

 Adrese de distribuire: 113.442  Venituri totale în 2016: 5.098.070 lei Valentina Savu, diriginta OP 4

din Călăraşi, ceea ce-l face uşor frecventabil pentru toţi locuitorii municipiului care se perindă prin zonă de dimineaţă până seara. „În 2014 a fost transferată la noi activitatea vamală, după ce OP 1 s-a mutat într-un spaţiu mai mic, care nu-i permitea să deruleze aşa cum se cuvine şi această prestaţie”, ne spune Valentina. La acest oficiu lucrează momentan şapte salariate, în condiţiile în care, în toamnă, casiera şi-a dat demisia şi acum sunt în derulare procedurile pentru înlocuirea ei. „Toate colegele sunt nişte femei extraordinare, foarte bine pregătite, amabile şi săritoare. Ne înţelegem foarte bine şi încercăm să ne suplinim una pe alta, pentru că, vorba aceea, stăm mai mult la serviciu decât acasă. Am fost şi suntem alături şi la bine, şi la rău”, adaugă diriginta.

 Structura veniturilor: poşta de scrisori – 981 mii lei (19,2%), distribuţia de pensii – 1,36 milioane lei (26,7%), serviciul confirmare de primire – 891 mii lei (17,5%), servicii financiare – 710 mii lei (13,9%)

Top 3 venituri în 2016  Oficii urbane: OP Călăraşi 1, OP Călăraşi 4, OP Olteniţa

 Oficii rurale: OP Fundeni, OP Dragalina, OP Chirnogi

 Agenţii poştale: Nana, Şoldanu, Ştefan Vodă

POªTAªUL458 ¦ 15