Revista Postasul Iunie 2015

Actualitate

Trend financiar pozitiv Poşta Română a înregistrat, în primele patru luni ale acestui an, un profit net de 18,7 milioane de lei (4,16 milioane de euro), ca urmare a creşterii veniturilor cu 3,1% faţă de perioada similară a anului trecut. Această evoluţie consolidează trendul pozitiv al operatorului naţional de servicii poştale, în contextul încheierii anului 2014 cu un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), după cinci ani de pierderi.

Situaţia financiară pentru perioada ianuarie – aprilie 2015 arată un avans al veniturilor totale de 11,7 milioane de lei faţă de perioada similară a anului trecut, până la 391 de milioane de lei, dar şi o creştere a cheltuielilor cu 16,7 milioane de lei, ca urmare a majorării salariale implementate la finalul lui 2014. Cu toate acestea, menţinerea cheltuielilor (371 de milioane de lei) sub nivelul veniturilor a făcut posibilă obţinerea unui profit brut de 19,5 milioane de lei. „Păstrarea constantă a veniturilor din serviciile poştale clasice continuă să fie o provocare, însă intrarea Poştei Române în competiţia proiectelor mari, strategice, s-a dovedit a fi o decizie profitabilă. Astfel, în timp ce veniturile din poşta de scrisori sau din vânzările de mărfuri continuă trendul descendent, încheierea unor contracte cu operatori din zona transferului de bani sau cel de distribuţie a cardurilor de sănătate au adus încasări importante. În perioada următoare, dorim să intensificăm legăturile comerciale cu actori mari din zona de retail sau banking şi să ne întărim poziţia pe segmentul de e-commerce şi de asigurări”, a declarat Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.

Credit Pentru finAnţAreA ACtiVităţii Poşta Română a demarat procedurile necesare accesării unui credit în valoare de 20 de milioane de lei pentru finanţarea activităţii curente. Conform anunţului postat pe SEAP, perioada de rambursare va fi de 12 luni, iar costurile cu acest credit sunt estimate la 1 milion de lei, fără TVA. Achiziţia se va efectua pe două loturi a câte 10 milioane fiecare, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut. Ofertanţii vor putea depune oferte pentru unul sau ambele loturi. Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 26 iunie 2015, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare la licitaţie este 29 iunie 2015. În aceeaşi zi va avea loc şi şedinţa de deschidere a ofertelor.

Creditul va fi garantat prin garanţie reală mobiliară (gaj pe conturi) şi prin garanţie imobiliară asupra unor imobile aflate în proprietatea Poştei Române.

6 ¦

IUNIE 2015

5 1 20

noile tendinţe PoştAle, dezbătute lA AnkArA În perioada 25-27 mai, în capitala turciei, Ankara, a avut loc cel de-a Viii-a ediţie a simpozionului poştal internaţional, cu tema „Modalităţi inovative de abordare în domeniul sectorului poştal", organizat de Poşta turcă (Ptt). la această reuniune au participat reprezentanţi ai uniunii Poştale universale, Posteurop, uniunii Poştale a operatorilor din zona Mediteraneană, precum şi directori generali ai peste o sută de operatori poştali din întreaga lume.

Cu acest prilej, directorul general al Poştei Române, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire cu omologul său turc, Harun Maden, proaspăt numit ca director general al PTT. Tema centrală a discuţiilor dintre cei doi a constituit-o dezvoltarea relaţiilor bilaterale. S-a convenit că acestea ar trebui să se axeze pe trei coordonate: grupul strategic (acolo unde mai multe companii poştale din zona Europei de Est, inclusiv PTT şi Poşta Română, militează pentru consolidarea cooperării şi îmbunătăţirea integrării statelor din această zonă în cadrul organismelor internaţionale), accesarea de fonduri nerambursabile în cadrul mai multor linii de finanţare de tipul „Orizont 2020", Instrumentul de Asistenţă de Pre-Aderare

Poşta Română, cel mai mare angajator Poşta Română a Nr. mediu Nr.crt.

Firma Judeţ angajaţi rămas cel mai mare Bucureşti 25.240 1 COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ SA angajator din RoBucureşti 22.040 2 COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA mânia şi în cursul Gorj 18.438 SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA 3 anului 2014, cu Bucureşti 17.866 OMV PETROM SA 4 toate că, la finele Bucureşti 16.706 5 REGIA AUTONOMĂ A PĂDURILOR ROMSILVA RA anului 2013, a treArgeş 14.063 6 AUTOMOBILE - DACIA SA cut printr-un proBucureşti 13.195 CFR CĂLĂTORI SA 7 ces de restructurare Bucureşti 12.180 KAUFLAND ROMÂNIA SCS 8 care a presupus Bucureşti 10.746 REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT Bucureşti RA 9 concedierea a Constanţa 10.500 10 TARKON SRL peste 3.600 de anTOTAL 160.974 gajaţi. Locul doi în acest top a revenit Companiei Naţionale de Căi Ferate, cu puţin peste 22.000 de salariaţi, iar pe trei s-a situat Complexul Energetic Oltenia, cu aproximativ 18.400 de angajaţi. În top Top 10 au mai intrat OMV Petrom, Romsilva, Automobile Dacia, CFR Călatori, Kaufland România, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, CDB Net Telecom şi RCS-RDS. Nicio altă companie de curierat nu a intrat în primii 100 de angajatori la nivel naţional în cursul anului trecut. Cei mai mari 100 de angajatori din România aveau, anul trecut, un număr mediu de 513.180 de salariaţi, faţă de 505.573 de angajaţi în 2013, potrivit informaţiilor colectate de portalul wall-street. ro de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, primii zece angajatori au avut în 2014 un număr mediu de 160.974 de angajaţi, aceştia reprezentând în jur de o treime din angajaţii primelor 100 de companii. În 2013, primii zece angajatori aveau 154.204 de salariaţi. În total, la finalul anului trecut, în România erau 4,42 milioane de angajaţi, mai mult cu aproximativ 100.000 de persoane faţă de finalul lui 2013, conform Institutului Naţional de Statistică.

(IPA II) sau Erasmus Plus şi dezvoltarea de relaţii comerciale, cu focus pe sectorul de e-commerce. „Administraţiile poştale de succes şi consecvenţa în profit se dezvoltă îmbinând trei repere: inovare, integrare, incluziune. Efortul de diversificare a activităților, altele decât cele eminamente poştale, trebuie să continue şi să se materializeze în fluxuri de venit menite să substituie reducerea accentuată a volumelor din portofoliul tradițional de produse poştale. În cazul concret al Poştei Române, eficientizarea tehnologică a serviciilor poştale tradiționale trebuie să progreseze în paralel cu dezvoltarea brokerului de asigurări, cu lansarea serviciilor financiarbancare, cu dezvoltarea e-commerce-ului.

Ghişeul poştal - unic punct de contact (interfața în relația populaţie - administraţie locală/centrală) este şi el un proiect important pe care trebuie să-l atingem, iar în viitorul apropiat trebuie să analizăm o posibilă prezenţă pe piața telecom, clouding, real estate, de brokeraj sau pe piaţa de gaze şi electricitate. Am preluat conceptul „all inclusive services” de la această conferinţă şi sper ca el să-şi găsească materializarea în strategiile de dezvoltare ale Poştei Române”, a sintetizat Alexandru Petrescu la finalul conferinţei.

ziuA iei, Sărbătorită lA PoştA roMÂnă Ziua Universală a Iei a fost marcată pe 24 iunie şi la sediul central al Poştei Române, când 15 colege din diverse departamente şi direcţii s-au mobilizat prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare (Facebook, mai exact) şi au venit îmbrăcate în tradiţionalul obiect vestimentar românesc. Printre ele s-a numărat şi Gabriela Mantu, directorul Direcţiei Economice, care şi-a aniversat cu acest prilej şi ziua de naştere. (La mulţi ani, doamna Mantu !)

Inițiată în ianuarie 2013 şi coordonată de comunitatea „La Blouse Roumaine”, Ziua Universală a Iei s-a sărbătorit pentru prima dată pe 24 iunie 2013, de Sânziene.

POªTAªUL438 ¦ 7

OJP-ul lunii

Două secole de istorie la OJP iaşi Clădirea din care se coordonează activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Iaşi – sau Palatul Poştei, cum o ştiu localnicii – este monument istoric şi uimeşte prin splendoarea arhitecturală a secolului XVIII. Chiar dacă zidurile au rămas neschimbate, poştaşii ieşeni s-au adaptat vremurilor. În ciuda condiţiilor economice mai puţin favorabile din regiunea Moldovei, veniturile OJP Iaşi s-au ridicat la aproape 15 de milioane de lei anul trecut, peste media naţională a veniturilor oficiilor judeţene din ţară, de aproximativ 12 milioane de lei.

Ada Ioana Cojan În centrul vechi din Iaşi se află peste o mie de imobile cu valoare de patrimoniu.

Iaşiul medieval avea centrul chiar în zona actuală a Halei Centrale. În aceeaşi zonă se află limita fostei Curţi Domneşti, dar şi pivniţele cronicarului Grigore Ureche.

12 ¦

IUNIE 2015

Judeţul iaşi este situat în partea de nord-est a României şi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de Prut. Iaşiul este un judeţ mediu ca întindere, având o suprafaţă de aproape 5.500 kilometri pătraţi, dar ca număr de locuitori se situează pe locul al doilea după Bucureşti. Conform ultimului recensământ, ju-

amplasată în stânga uşii de la intrare consemnează că aici a locuit, între 1796 şi 1803, marele cărturar grec Dimitrie Philippide.

Locuită de către logofătul Dumitrache Sturza, dregător luminat şi unul dintre „stâlpii” ţării, se spune că locuinţa a rămas, ulterior, fiului său, Costache Sturza, un căr-

Structura administrativă a OJP iaşi

» Venitul nostru s-a ridicat la aproape

30 de milioane de lei în 2014

Dragoş Serseniuc

deţul Iaşi are o populaţie de peste 772.000 de locuitori. Acest lucru, precum şi contractele încheiate cu instituţiile publice din judeţ, ar putea explica nivelul financiar la care a ajuns Oficiul Judeţean de Poştă Iaşi în ultimii ani. „Venitul nostru s-a ridicat la aproape 30 de milioane de lei în 2014, fapt care se datorează, în primul rând, contractelor cu administraţiile locale. Pe lângă trimiterile zilnice, multe dintre aceste instituţii expediază, în fiecare an, somaţii de plată către clienţii datornici, şi nu sunt deloc puţine”, a declarat Dragoş Serseniuc, şeful Oficiului Judeţean de Poştă. Veniturile provenite din corespondenţă au depăşit, în februarie anul trecut – luna cu cele mai mari încasări din an pe acest segment poştal –, suma de 800.000 de lei, cu peste 20% mai mult decât în luna ianuarie a aceluiaşi an. „Spre deosebire de prima jumătate a anului, în perioada septembrie-decembrie a fost înregistrată, la Oficiul Judeţean de Poştă Iaşi, o creştere vizibilă a veniturilor provenite din coletărie, de la aproape 135.000 de lei în mai, la peste 274.000 de lei în ultima lună din an”, a mai spus Serseniuc.

Un trecut controversat Clădirea Oficiului Judeţean de Poştă Iaşi este cunoscută, de locuitorii oraşului, sub numele de Palatul Poştei Vechi, Casa Balş – Sturza sau, mai simplu, Poşta Veche. Situată pe vechea uliţă Golia, actuala stradă Cuza Vodă, clădirea Poştei datează, după unele surse, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, însă unele săpături arheologice arată că edificiul este mult mai vechi. O placă de marmură

de la etaj. Toate aceste elemente arhitecturale ale stilului neoclasic al secolului al XVIII-lea, întâlnite astăzi în încăperile în care lucrează poştaşii ieşeni, ne duc cu gândul la eforturile depuse pentru conservarea, cel puţin parţială, a unui colţ de istorie din capitala culturală a Moldovei.

turar luminat al Iaşiului, care a refăcut-o pe la 1857. Tot în acest an (după alte surse 1852), aici a început să funcţioneze Banca Naţională a Moldovei care, pentru a instala tiparniţa, a dat dispoziţie să fie lărgite unele camere pentru a putea fi aduse dulapuri, ghişee şi lăzi de fier. După nici un an de activitate, banca a ajuns în pragul falimentului, iar după 1860 a devenit bancă particulară.

Familia Balş, primii proprietari Iniţial, casa a aparţinut familiei boiereşti Balş. Din datele rămase până acum, putem intui cu uşurinţă sensul numelui sub care este cunoscut edificiul: Casa Balş – Sturza. În anul 1914, clădirea s-a transformat în sediul Băncii Naţionale a României, iar după al Doilea Război Mondial a intrat în posesia Poştei Române.

Sala de conferinţe de la etaj a fost martoră la momente memorabile de-a lungul timpului. Este locul în care s-a hotărât ca uliţa Golia să poarte denumirea de Cuza Vodă, aici, în 1863 a luat fiinţă Societatea „Junimea” şi tot aici, Titu Maiorescu a inaugurat renumitele prelecţiuni ale Junimii ieşene.

Aflat în centrul vechi al Municipiului, palatul boieresc de odinioară, în prezent sediul Oficiului Judeţean de Poştă Iaşi, poartă amprenta mai multor generaţii. O încărcătură istorică se revarsă din scările monumentale care duc la etaj, camerele spaţioase şi luminoase, coloanele adosate şi mozaicul din piatră al Oficiului Poştal Iaşi 1, lambriurile, vitraliul care înlocuieşte tavanul de la parter, foarte asemănător cu cel al Palatului Peleş şi, bineînţeles, acoperişul din sticlă

 La Oficiul Judeţean de Poştă Iaşi lucrează 711 salariaţi: 17 la Compartimentul Funcţional Administrativ, 7 la Colectivul Control Ulterior, 33 la Colectivul Transport, 6 la Colectivul Întreţinere Clădiri, 3 la Depozitul de Timbre şi Efecte Poştale, iar restul personalului lucrează la subunităţile poştale din judeţ. Acestea sunt împărţite în 16 oficii poştale urbane, 13 rurale – din care doar două au rămas neinformatizate –, două Oficii Zonale Poştale, 30 de ghişee exterioare rurale şi 110 agenţii poştale.  Spaţiul în care lucrează salariaţii OJP Iaşi are peste 2.400 metri pătraţi, din care doar 211 metri pătraţi sunt alocaţi birourilor salariaţilor care fac parte din această structură. Aceştia ocupă parterul, alături de personalul de la informatizare, de la resurse umane şi grupa operativă, precum şi o parte din spaţiul de la subsol.

Acolo se află şi încăperea destinată arhivării pensiilor. Tot la parter este şi Oficiul Poştal Iaşi 1, cel mai important oficiu din judeţ din punct de vedere al veniturilor, dar şi al arhitecturii impresionante de secol XVIII. Cea mai mare suprafaţă a imobilului din strada Cuza Vodă este ocupată de dispersiile teritoriale de la etajele 1 şi 2. Etajul doi este, de fapt, o mansardă care a fost renovată odată cu clădirea în perioada 2002-2003, când vechiul pod a fost transformat în spaţiu de birouri.

POªTAªUL438 ¦ 13

Reportaj

ATENţiE, animale în Tranzit!

Mii de români expediază şi primesc lunar colete cu animale, păsări şi insecte vii prin intermediul Poştei române. salariaţii poştali s-au obişnuit atât de mult cu acest gen de trimiteri încât, de multe ori, au grijă de necuvântătoarele pe care le transportă de-a lungul şi de-a latul ţării.

Câini, porumbei, găini de rasă sau obişnuite, pisici, melci, albine, şerpi, iepuri, hamsteri, lipitori, papagali, canari, peruşi, castori – sunt câteva dintre genurile regnului animal pe care le transportă Poşta Română. Pentru că, da!, poştaşii trebuie să se adapteze pieţei şi să distribuie şi ei, la fel ca privaţii, cam tot ce vrea omul să expedieze. Obligatoriu este ca „trimiterile speciale” să fie ambalate în colete corespunzătoare şi să cântărească până în 20 de kilograme.

Operatorul public poştal este însă singurul care îşi asumă transportul animalelor vii, iar vestea s-a răspândit rapid în rândul celor ce au nevoie de acest gen de prestaţii.

Cei care se ocupă de preluarea, trans-

portul şi distribuirea coletelor cu animale sunt salariaţii Sucursalei Servicii Express (SSE). În majoritatea cazurilor, datorită seriozităţii şi profesionalismului de care dau dovadă cei de la SSE, coletele fac mai puţin de 24 de ore din momentul în care sunt preluate de Poşta Română şi până când sunt predate destinatarului, indiferent de distanţa pe care o au de parcurs. Acest lucru este posibil pentru că expeditorii se interesează în prealabil când este bine să aducă trimiterea. „Dacă ştim că avem o cursă programată să plece la ora 20:00, cum sunt cele de Timişoara sau Cluj, noi îi transmitem clientului că este bine să vină la noi, la sediu, undeva în jurul orei 18:00, cu pachetul respec-

tiv. Cei care ne contactează pentru a trimite astfel de colete ştiu ce reguli trebuie să respecte şi vin cu pachetul ambalat corespunzător, în cutii, cuşti, colivii etc. Noi îl cântărim, încasăm banii, îl preluăm şi îl introducem în circuitul poştal. Pe colet se trece inscripţia «Fragil», ce tip de animal este şi numele acestuia, dacă este cazul. Peste noapte este transportat la destinaţie, iar la primele ore ale dimineţii ajunge în centrul de tranzit regional de care aparţine destinatarul. De multe ori, acesta vine la sediul punctului de poştă rapidă de care aparţine spre a-şi ridica pachetul. Dacă nu se întâmplă acest lucru, oamenii noştri îl duc la destinaţie cât mai rapid cu putinţă, adică în prima parte a zilei.

Salariaţii SSe au grijă de animalele pe care le transportă

22 ¦ IUNIE 2015

Practic, acest gen de trimiteri nu fac mai mult de 24 de ore din momentul în care le luăm în custodie şi până le livrăm. Aş spune chiar că media este undeva pe la 18 ore”, ne descrie circuitul unui astfel de colet Lucian Sipoş, dirigintele Oficiului Poştal Express Bucureşti.

Provincia bate Capitala Toate trimiterile de acest gen se adună peste noapte la tranzitul din Braşov, acolo unde se fac schimburile de trimiteri între toate centrele de acest fel din ţară. Din ceea ce ne spune Lucian, care a fost detaşat o perioadă la Braşov, aproximativ 60 de colete cu animale vii se distribuie zilnic, în toată ţara, prin Poşta Română. În ceea ce priveşte Capitala, aici se livrează până la şase colete pe zi. „În provincie se expediază mai multe animale decât în Bucureşti. Cei mai activi sunt columbofilii şi apicultorii, iar pe aceştia nu prea-i găseşti în Capitală”, explică Lucian. De multe ori, peste noapte, mai ales în momentul în care ajung în tranzitul de destinaţie, animalele primesc apă şi mâncare din partea poştaşilor. „Multe animale sunt speriate şi stresate de drumul pe care l-au parcurs. Mai ales câinii mici, care sunt mai agitaţi, mai zgomotoşi, se întâmplă destul de des să schelălăie şi să ne atragă atenţia asupra lor. Salariaţii le dau apă, mâncare şi încearcă pe cât posibil să-i liniştească. Un caz special sunt cocoşii.

Atunci când avem astfel de musafiri avem parte de dimineţi inedite. Cântecele lor trezesc la viaţă tot Tranzitul”, ne spune şeful OPE.

iepurele buclucaş Printre cele mai ciudate colete cu animale vii trecute prin CRTz Bucureşti se numără unul cu un câine din rasa Labrador. „Era un animal de toată frumuseţea. Cântărea spre 20 de kilograme şi avea vreo 50 de centimetri înălţime. Era închis într-o cuşcă specială, foarte bine făcută”, povesteşte şeful OPE Bucureşti. O altă trimitere insolită a fost un şarpe veninos. „Era asigurat ca lumea, într-o cutie metalică cu geam de plastic şi grilaj, n-a fost nicio problemă cu el. Nici măcar nu pot spune că ne-am speriat, ne uitam la el ca la un animal de la Zoo”, precizează Lucian. Ceva mai multe pro-

bleme le-a pus celor din tranzit un iepure aflat într-o cutie de carton.

Acesta şi-a făcut nevoile în cutie, cartonul s-a înmuiat şi, în momentul în care agentul curier a dat să ia coletul şi să-l ducă în maşină, iepurele a căzut din cutie. A fost nevoie de mobilizarea întregului colectiv pentru a recupera iepurele şi a reface coletul.

Deşi pare extrem de periculos, transportul albinelor nu ridică niciun fel de probleme. Acesta se face în cutii speciale de lemn şi carton, prevăzute cu o plasă fină de sârmă. De multe ori ele se

pe care Poşta o depune pentru transportul animalelor vii.

Clienţi mulţumiţi de Poşta Română În ceea ce priveşte clienţii, aceştia sunt extrem de satisfăcuţi de modul în care poştaşii se achită de transportul acestui tip de trimiteri.

La OPE Bucureşti din Calea Giuleşti am stat de vorbă cu Cătălin Ciugudean, venit să ridice un colet cu porumbei ex-

lucian şipoş, şeful oPe bucureşti

distribuie prin poşta clasică, fiind destul de uşor de transportat.

Tarifele percepute pentru aceste colete cu animale vii sunt aceleaşi ca pentru cele clasice din categoria Prioripost. Lucian Sipoş ne-a spus că a făcut propuneri pentru a introduce o categorie nouă de tarife, ceva mai mari, care să reflecte mai exact munca

iepuraşi la cutie

pediat de la Botoşani. Expeditorul livrase pachetul în ziua precedentă, la ora 17:00, iar el îi primea deja la ora 9:00 a zilei următoare. „Sunt foarte mulţumit de Poşta Română. Eu trimit şi primesc cam zece astfel de colete lună de lună şi niciodată, în cei trei ani de când mă ocup de columbofilie, nu am avut probleme”, spune clientul Poştei Române.

Tot cuvinte de laudă are şi Adrian Novacovici din Arad, care la începutul lunii a expediat trei căţei din rasa Amstaff în diverse colţuri ale ţării. „Nu fac acest lucru regulat, dar la finele lunii mai căţeaua a născut mai mulţi pui. În afara celor pe care i-am vândut în judeţ, am mai expediat trei – în Constanţa, Bucureşti şi Suceava – cu plata ramburs. De fiecare dată totul a mers strună, iar Poşta Română şi-a făcut treaba ca la carte”, ne-a spus telefonic arădeanul.

Iar forumurile online ale columbofililor şi apricultorilor sunt şi ele pline de aprecieri pozitive la adresa operatorului public poştal pentru acest sector de activitate.

POªTAªUL438 ¦ 23