Revista Postasul Martie-Aprilie 2014

Actualitate

courier&Postal Services Forum 2014

ForuMul induStriei PoștAle roMânești Primul forum autohton dedicat exclusiv serviciilor poștale și de curierat a avut loc pe 13 martie, la Hotelul Athenee Palace Hilton din București.

Evenimentul, sprijint de Poșta Română, AOCR (Asociația Operatorilor de Curierat din România), ARMAD (Asociația Română de Marketing Direct) și ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), a fost gândit și pus în practică de Govnet Conferences, o organizație media independentă, care se ocupă și cu organizarea de astfel de evenimente.

Practic, acest forum vine să certifice faptul că sectorul de curierat și servicii poștale este unul dintre cele mai dinamice din economie și cunoaște o dezvoltare accelerată în ultimii ani, datorată atât avansului luat de segmentul de comerț online cât și liberalizării totale a pieței, survenită pe 1 ianuarie 2013.

Courier & Postal Services Forum 2014 a reunit atât operatori de pe piața poștală din România, cât și alți factori implicați în această arie de activitate – furnizorii sau reprezentanții

comerțul electronic, motorul pieței poștale Poșta Română nu putea lipsi de la un astfel de eveniment, chiar dacă în domeniul curieratului mai are încă lucruri de asimilat pentru a ajunge la o cotă de piață demnă de tradiția și brand-ul pe care-l reprezintă. Chiar și în acest context, așa cum au subliniat inclusiv managerii firmelor private de curierat, CNPR are o cifră de afaceri și un volum de trimiteri mai mari decât ale celoralți operatori la un loc.

Cel care a reprezentat CNPR la forum a fost Directorul Executiv al Direcției Strategie și Dezvoltare, Alexandru Petrescu, care este și președintele Comisiei pentru Privatizarea Poștei Române. Prezentarea sa, susținută în limba engleză, a tratat industria poștală globală din perspectiva operatorilor poștali naționali. „La nivel mondial, sectorul poștal a fost vizibil afectat de criza economică pe care o traversează statele industrializate. Totuși, amploarea pe care a căpătat-o zona de e-Commerce în ultimii ani și previziunile de creștere pe care le are acesta până în 2020 au dus la o stabilitate relativă a cifrei de afaceri a operatorilor poștali. În 2012, consumatorii au cheltuit pe servicii poștale circa 350 de miliarde de dolari, cu 1% mai mult decât cu un an în urmă. Deși în scădere cu 3,5% față de anul 2011, poșta clasică de scrisori a adus 43,9% din veniturile operatorilor poștali naționali 6 ¦

MARTIE - APRILIE 2014

din zone conexe, precum cele juridice și de finanțare, în încercarea de a crea un cadru propice de dezbatere a subiectelor de interes pentru piața de curierat și servicii poștale. În cadrul conferinței au fost abordate subiecte precum soluțiile privind plata (online sau cash), administrarea flotelor, perspectivele legate de finanțarea afacerilor sau de eficientizare a costurilor.

Forumul s-a derulat pe trei sesiuni de lucru, la finalul cărora cei prezenți în sală puteau adresa întrebări persoanelor care au susținut prelegeri.

în 2012. Traficul intern al acestor operatori s-a redus cu1,5%, ca urmare a concurenței tot mai mari pe care au exercitat-o firmele private”.

Măsurile luate pentru a asigura succesul privatizării În prezentarea sa, Alexandru Petrescu a punctat și măsurile pe care managementul Poștei Române le-a luat în cursul anului trecut în contextul restructurării companiei și pregătirii ei pentru privatizare. „Scopul nostru a fost să însănătoșim din punct de vedere financiar compania, să o readucem pe plus, lucru pe care l-am reușit începând cu luna octombrie a anului trecut. Concedierea colectivă din vara-toamna anului 2013, când am restructurat peste 3.600 de posturi, este una dintre cele mai mari din România de după Revoluție. Am redus considerabil și numărul de locații poștale, proces ce va continua. De asemenea, încercăm să micșorăm numărul salariaților cu contract de opt ore de muncă pe zi, în favoarea celor cu contracte part-time, așa cum se întâmplă la nivel mondial în sectorul nostru de activitate. În acest sens, al reducerii costurilor cu forța de muncă, vine și proiectul de francizare a oficiilor poștale, care va debuta în cursul lunii aprilie cu o primă locație de acest tip, ce se va deschide în localitatea Gheghie din județul Bihor.

Legislaţie Actualitate Conversia datoriilor pe care CNPR le are la bugetul de stat reprezintă un alt element important în strategia de privatizare. Aceasta este o măsură care poate crește semnificativ atractivitatea companiei în ochii potențialilor investitori”.

Alexandru Petrescu a subliniat faptul că astfel de măsuri au fost luate și în cazul altor operatori poștali care au fost privatizați, integral sau parțial: Post NL (Poșta Olandeză), bPost (Poșta Belgiană),

„O companie publică poștală din a doua țară ca mărime din zona aceasta a lumii reprezintă o investiție atrăgătoare. Este o oportunitate unică pentru potențialii investitori și de aceea sunt convins că, până la finele acestui an, privatizarea CNPR se va finaliza cu succes” Alexandru Petrescu

Deutsche Post sau Royal Mail. De exemplu, Deutsche Post, cea mai importantă companie poștală din Europa, avea înainte de privatizare 28.000 de locații și circa 280.000 de salariați, iar după finalizarea procesului a ajuns la 13.000 de locații plus 7.000 de puncte de vânzare și 180.000 de salariați. „Trebuie spus că privatizarea va aduce o viteză de reacție mult mai mare din partea companiei, inclusiv din punct de vedere al inovației.

Principalele beneficii vor viza restructurarea business-ului și investiția în tehnologii noi – inclusiv în centre automatizate de sortare a corespondenței, de care Poșta are atâta nevoie”, a adăugat Alexandru Petrescu.

Poșta română este deschisă parteneriatelor Faptul că interesul în jurul Poștei Române la acest forum s-a situat la cote înalte a reieșit și în urma sesiunii de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia Alexandru Petrescu s-a bucurat de cea mai mare atenție din partea participanților. Acesta a afirmat că Poșta Română este dispusă să colaboreze cu partenerii privați din piață, inclusiv în ceea ce

AnCOM

privește deschiderea rețelei logistice a CNPR către aceștia sau a punerii la dispoziție a bazelor de date de care compania dispune: „Dacă reușim să stabilim un parteneriat reciproc avantajos din punct de vedere financiar pentru noi și compania sau companiile partenere, totul este în regulă”. „În ceea ce privește oficiile poștale în franciză, ne-am orientat în special spre zona rurală, pentru că aici avem costuri semnificative. La această oră noi suntem deschiși către orice propunere de franciză și discutăm în acest sens inclusiv cu marii retaileri din România care doresc să se implice în acest proiect. O franciză poștală este dificil să fie profitabilă de sine stătător, doar în baza activității poștale pe care o va derula. În celelate țări, deloc puține, care au apelat la această soluție, activitatea poștală a fost asimilată în cadrul altei activități comerciale.

Vă pot spune că oficiile ce vor opera în franciză sub titulatura «Poșta Română – partener» vor avea contract de exclusivitate cu CNPR în ceea ce privește prestarea de servicii poștale”, a ținut să precizeze reprezentantul Poștei Române.

va compensa pierderile rezultate din furnizarea serviciului universal

Cel care a deschis seria expozeurilor a fost Cătălin Marinescu, președintele ANCOM, organismul care reglementează piața poștală internă. Acesta a precizat că serviciile poştale din Europa reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut comunitar, iar furnizorii acestora au înregistrat o cifră de afaceri anuală totală de 90 de miliarde de euro la nivelul anului 2012: „Serviciile poştale la nivel european au totalizat 90 de miliarde euro, cifră de afaceri anuală, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul comunitar. Serviciile expres şi de colete poştale au o creştere dinamică. De asemenea, se dezvoltă comerţul electronic naţional şi european. Serviciile expres şi de colete poştale reprezintă peste 50% din totalul veniturilor poştale la nivel european”.

Potrivit acestuia, sectorul înregistrează o competitivitate crescută, iar traficul privind poşta de scrisori scade, din cauza climatului economic şi a schimbării obiceiurilor de

comunicare. „Volumul poștei clasice de scrisori a fost în scădere, cu aproximativ 4,1% anual, între 2007 - 2011, la o medie de 50 de trimiteri pe cap de locuitor în Europa de Est la nivelul anului 2011 şi de 163 de trimiteri pe cap de locuitor în UE, în același an”, a arătat preşedintele ANCOM. În ceea ce privește strict piața românească, Cătălin Marinescu a subliniat că ea se află sub media est-europeană și mult sub cea comunitară. „La nivelul anului 2012, la noi s-a înregistrat o medie de doar 26 de trimiteri poștale/locuitor, iar serviciile din poșta de scrisori au reprezentat 93,6% din trafic. Cu toate acestea, dinamica sectorului de colete era în creștere, cu 30% în plus în 2011 față de 2010. Pe piața de curierat din România numărul furnizorilor autorizați a fost, an de an, inclusiv de când a venit criza, mai mare decât numărul furnizorilor retrași”.

Piaţa serviciilor poştale din România a înregistrat o cifră de afaceri totală de 1,52

miliarde de lei, în 2012 (aproximativ 340 milioane euro), ceea ce reprezintă 0,26% din PIB-ul României.

Președintele ANCOM a vorbit și despre recenta desemnare a CNPR ca furnizor de serviciu universal pentru perioada următorilor cinci ani. „Desemnarea furnizorului de serviciu universal pe o perioadă de 5 ani asigură viabiliatea economică a serviciilor furnizate și, implicit, recuperarea eventualelor investiţii făcute de CNPR. Dacă se va dovedi că furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal reprezintă o sarcină injustă pentru CNPR și compania suferă pierderi din această cauză, ANCOM poate decide compensarea costului net aferent eventualelor pierderi înregistrate. Compensarea costului net se va face numai la cererea CNPR şi va fi finanţată prin intermediul unui fond de serviciu universal, administrat de ANCOM. În ipoteza în care suma colectată prin acest fond va fi insuficientă, diferenţa dintre costul net ce urmează a fi compensat şi suma colectată va fi suportată din fonduri publice”, a precizat acesta.

POªTAªUL424 ¦ 7

Actualitate

teZAuRul filAteliC Al ROMâniei

tReCe De lA CnPR lA BnR

 transportul se va face sub escortă armată MuZeul nAțiOnAl filAteliC (MNF) a fost deschis în septembrie 2004, cu scopul de a pune în valoare vastul tezaur filatelic pe care Poșta Română îl avea în patrimoniu. festivitatea de inaugurare a fost una memorabilă, la ea participând prim-ministrul de la acea vreme, Adrian năstase, mai mulți miniștri ai guvernului, ambasadori și foarte mulți reprezentanți ai delegațiilor ce erau prezente la București în acea perioadă pentru lucrările celui de-al 23-lea Con-

– Care este situația actuală a Mnf? – Conform unei legi adoptate de Parlamentul României anul trecut și intrată în vigoare în luna noiembrie 2013, din decembrie anul trecut Muzeul Național Filatelic s-a desființat și a devenit departament în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Legea respectivă mai prevede trecerea colecției filatelice a țării noastre din administrarea Poștei Române în cea a Băncii Naționale a României și faptul că obiectele care compuneau expoziția de istorie a serviciilor poștale vor fi expuse într-o sală a Muzeului Național de Istorie.

Această din urmă decizie este una mai mult decât firească, în condițiile în care sediul Muzeului de Istorie este fostul Palat al Poștelor, construit, în principal, pe banii Poștei și ai lucrătorilor poștali. Măcar o cameră a sa să amintească de istoria uneia dintre cele mai vechi instituții din această țară...

– Cum a apărut această lege care, practic, a sistat activitatea Mnf? – Mai mulți senatori și deputați au demarat această inițiativă, undeva prin 2011. Ei s-au bazat, în principal, pe un raport discutabil al Curții de Conturi, care afirma că din colecția pe care noi o aveam în administrare s-ar fi furat foarte multe timbre de valoare, care ar fi fost înlocuite cu falsuri. Afirm că acest raport este discutabil pentru că, așa cum am demonstrat în cursul anului trecut, câteva puncte din acel raport erau interpretate greșit și noi am reușit să dovedim că nu s-au furat timbre din colecție.

Situațiile de dubiu asupra unor originale vor fi clarificate la momentul unor expertize calificate. Probabil că vor exista cazuri în care se va constata că sunt și falsuri în colecție, însă, acestea, cu siguranță, nu vin din perioada de după Revoluție. Din analiza mea, ele provin, cu precădere, din perioada 1900-1940 și vizează, mai ales, Capetele de Bour, care au fost cele mai falsifi-

8 ¦

MARTIE - APRILIE 2014

în tezaurul BnR. Celebrele Cap de Bour, matriţele lor, ziarul „Zimbrulu şi Vulturulu” – cel mai scump din lume, tabloul „Inundaţii” donat de Joan Miro în 1970 şi multe alte piese de inestimabilă valoare vor face obiectul acestui spectaculos transfer. În total, vorbim de circa 15 milioane de timbre şi obiecte filatelice ce trec în custodia BnR. Pentru a afla detalii despre toate aceste lucruri am stat de vorbă cu iOAn CRiSteSCu, ultimul director al Muzeului.

gres al uniunii Poștale universale, pe care Capitala îl găzduia. Până în decembrie anul trecut, Mnf și-a desfășurat activitatea într-o aripă a Muzeului național de istorie de pe Calea victoriei (fostul Palat al Poștelor), ca sucursală a Poștei Române.

Acum, la ceva mai mult de nouă ani de la inaugurare, Mnf a devenit istorie. În cursul lunii aprilie cele câteva tone de timbre aflate în Conservatorul din Calea griviţei vor ajunge, sub transport armat,

cate timbre de la noi de-a lungul timpului. Am și demonstrat Curții de Conturi câteva astfel de cazuri petrecute în perioada domniei Regelui Carol al II-lea.

Un alt argument folosit de cei care au avut inițiativa trecerii colecției de timbre la BNR a ținut de posibila privatizare a CNPR. În acest caz, oricum colecția de timbre n-ar fi făcut obiectul unei tranzacții, pentru că este considerată bun de patrimoniu național și nu poate fi înstrăinată.

colecțiA nuMără PeSte

15

MilioAne de tiMbre

– emisiunile Cap de Bour sunt cele mai valoroase piese ale colecției de timbre a României?

– Ele sunt demne de toată prețuirea, însă, după părerea mea, valoarea inestimabilă a acestei colecții nu stă doar în aceste timbre. Mai valoroasă este matrița lor originală sau alte bunuri filatelice care sunt unicat. De exemplu, la BNR va fi transferat și tabloul pe care Joan Miró l-a donat statului român în august 1970 și pe care Poșta l-a folosit pentru o emisiune filatelică. În acest caz vă pot spune că valoarea tabloului, ca bun muzeal, este de 300 de mii de euro. Nici colecția de timbre străine pe care o deținem nu trebuie neglijată.

– la ce sumă este estimată întreaga colecție?

– Din punctul meu de vedere, fiind vorba de bunuri muzeale, adică neutilizabile pe piața liberă, colecția are o valoare inestimabilă. Sigur, avem o sumă contabilă în dreptul fiecărui timbru, al fiecărui obiect, însă aceasta nu este relevantă. Sunt

Legislaţie poştală În ceea ce privește transportul, acesta va fi asigurat de mașinile de transport valori ale BNR și va fi supravegheat atent de organele în drept. Se vor respecta toate normele de siguranță specifice BNR, inclusiv escortă armată.

– Ce se va întâmpla cu această colecție după preluarea ei de către BnR? – Legea îi obligă să expună publicului larg timbrele de patrimoniu. Știu că există preocupare la BNR pentru amenajarea unui muzeu al Băncii, care ar urma să conțină și colecția filatelică.

nici un SAlAriAt

n-A răMAS Pe druMuri Ca formaţie, Ioan Cristescu este profesor de limba română, însă, din 2007, a început să lucreze ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române din București. Pe 1 iunie 2012 a preluat funcția de director al MNF. La ora actuală este și conferențiar universitar doctor al Facultății de Arte a Universității Hyperion, unde predă istoria teatrului universal. Ca pregătire ulterioară este critic de teatru, dar a ținut să precizeze că marea sa pasiune „au fost și au rămas muzeele”. După ce a aflat că MNF se desființează, a aplicat pentru postul de manager al Muzeului Literaturii Române. A reușit să câștige concursul, iar timp de patru ani, după ce va termina de predat colecția de timbre către BNR, va fi directorul acestui muzeu.

convins că valoarea lor, dacă ar fi pe piață, ar fi extrem de mare.

Pe plan european, colecția de timbre a României este una dintre cele mai frumoase și mai valoroase.

– Ați terminat procesul de predare-primire a colecției?

Cum se va realiza legal acest transfer din proprietatea CnPR în cea a BnR? – La ora actuală împachetăm, sigilăm, pregătim tot acest proces de transfer. S-a formulat procesul verbal de predare-primire și s-a ajuns, după îndelungi discuții, la un protocol în ceea ce privește transferul. Scriptic, noi vom preda colecția către BNR prin intermediul Muzeului Național de Istorie. Legiuitorul a ținut cont de faptul că CNPR este o societate comercială, de acela că BNR are un statut propriu și de aceea a introdus Muzeul de Istorie în ecuație. Colecția face parte din patrimoniul național, iar cel care are autoritate în acest domeniu este Ministerul Culturii, care-și exercită această autoritate prin intermediul Muzeului Național de Istorie.

– Care este numărul de timbre ce va fi predat și cum vor fi ele preluate concret de BnR? – În urma inventarierii a rezultat un număr de aproximativ 15 milioane de mărci poștale, ca să vă dau o cifră rotundă. Dintre acestea, circa 8 milioane sunt timbre românești, iar restul străine. La acestea se adaugă matrițele și alte obiecte ce vor fi transferate. Pentru a realiza cât de vastă este colecția de timbre a României, vă pot spune că, din calculele noastre, ar trebui un convoi de circa 40 de mașini speciale pentru a transporta întreaga colecție la BNR.

– Ce s-a întâmplat cu angajații Mnf? – Noi aveam 18 salariați. Din fericire, nici unul n-a rămas pe drumuri după ce muzeul s-a desființat. Unul dintre salariați a cerut să fie disponibilizat în toamna anului trecut, o parte s-a orientat către alte domenii de activitate din cadrul CNPR, cinci dintre ei, respectiv gestionarii, vor fi preluați de BNR, alți cinci vor fi preluați de Muzeul Național de Istorie, iar eu voi pleca la Muzeul Literaturii Române.

La ora aceasta, foștii noștri salariați sunt detașați la vechiul sediu până la momentul finalizării procesului de predare a colecției către noul proprietar. Cred că undeva pe la finele lunii aprilie vom finaliza acest proces, după care fiecare dintre noi va merge la noul său loc de muncă.

– vă gândeați, în iunie 2012, la momentul preluării conducerii Mnf, că veți ajunge în situația de a fi ultimul director al muzeului?

– Știam de inițiativa din parlament, dar nu credeam că se va ajunge la acest moment. Aveam planuri mari cu această instituție, doream să fac din MNF unul dintre cele mai importante muzee din București și chiar din țară. Existau toate premisele în acest sens, mai aveam puțin și urma să devenim un muzeu de sine stătător și să punem în practică numeroase programe culturale și de păstrare a valorilor poștale. Din păcate, n-a fost să fie...

Sincer să fiu, nu pot spune că preluarea colecției de către BNR este un lucru bun, dar nici unul rău. Nu este bine pentru că se desființează prea ușor o instituție de tipul MNF, care era destul de „rotundă” ca gândire și putea să devină importantă; pe de altă parte, îmi dau seama că BNR este un loc mai potrivit pentru a păstra tezaurul filatelic al țării decât Poșta Română, care este o societate comercială.

– Ar trebui să existe un Muzeu al Poștei, care să reflecte istoria serviciului poștal pe teritoriul României?

– Cred că acest lucru este o necesitate. În general, în statele civilizate, instituțiile vechi își creează structuri în care prezintă publicului larg istoria lor. Poșta Română ar trebui să-și pună în valoare istoria de peste un veac și jumătate pe care o are în spate, vechime pe care puține instituții autohtone o au.

POªTAªUL424 ¦ 9

Internaţional

,,

Ne confruntãm cu o mobilitate fãrã precedent a populaþiei lumii. La nivel global, una din ºapte persoane este emigrant. Sistemul poºtal trebuie sã þinã cont de sumele considerabile de bani pe care aceste persoane le trimit dintr-o þarã în alta ºi sã acþioneze în consecinþã

,,

(William lacy Swing, director general organizaţia internaţională pentru Migraţie)

inCluZiuneA finAnCiARă, un atu al administraţiilor poştale Încă din cele mai vechi timpuri, administraţiile poştale de pretutindeni au fost liantul dintre sat şi oraş, asigurând trimiterea corespondenţei şi banilor în orice colţ al lumii. În zilele noastre, pe fondul dezvoltării tehnologice, serviciul

poştal este văzut de către unii drept perimat şi ineficient, incapabil să ţină pasul cu o piaţă în evoluţie. Recent însă, la un forum organizat de Uniunea Poştală Universală (UPU), experţii financiari au subliniat faptul că administraţiile poş-

La iniţiativa Uniunii Poştale Universale, în luna octombrie a anului trecut, la Geneva, 200 de reprezentanţi aparţinând administraţiilor poştale, guvernelor, băncilor centrale, organizaţii membre ONU şi non-guvernamentale, donatori şi specialişti în incluziunea financiară, s-au reunit în cadrul unei conferinţe pentru a analiza posibilitatea de realizare a incluziunii financiare la nivelul sectorului poştal. „Subiectul incluziunii financiare a intrat în atenţia comunităţii internaţionale abia în ultimii zece ani, dar a fost una dintre preocupările principale ale sectorului poştal din ultimii 140 de ani”, a afirmat, în deschiderea conferinţei, Bishar Hussein, directorul general al UPU. Trebuie spus că incluziunea financiară presupune accesul persoanei la un cont bancar de bază şi, având în vedere reţeaua extinsă şi vasta experienţă în domeniul serviciilor financiare, Poşta poate

tale au un rol esenţial în a facilita accesul persoanelor la serviciile financiare, cu condiţia să continue procesele de modernizare şi să găsească modalităţi noi, specifice fiecărei regiuni, de a face acest lucru.

deveni instituţia capabilă de a bancariza cele 2,7 miliarde de persoane excluse din sistemul bancar. În prezent, la nivel mondial, mai mult de un miliard de persoane deţin în jur de 1,6 miliarde de conturi poştale. Numărul acestora ar putea fi, însă, majorat, dacă administraţiile poştale ar reuşi să faciliteze accesul la serviciile financiare prin continuarea procesului de modernizare şi inovare, după cum susţin experţii participanţi la conferinţă.

Ca o măsură de atragere de noi clienţi, a fost adusă în discuţie reducerea cheltuielilor transferurilor de fonduri, mai ales că, în prezent, există 230 de milioane de emigranţi în întreaga lume, dintre care mai mult de jumătate sunt activi economici.

Oricum , chiar şi la această oră, conform Băncii Mondiale, Poşta este instituţia cu cele mai mici tarife ale acestor servicii.

Restructurare SeRviCiile finAnCiARe RefleCtă DeZvOltAReA unei ţăRi Directorul general adjunct al UPU, Pascal Clivaz, este de părere că un atu al administraţiilor poştale în privinţa modernizării sistemelor de plată este întinderea vastă a reţelei, ceea ce poate duce la atragerea unui număr mai mare de emigranţi şi, implicit, la reducerea tarifelor. Acesta a adus în discuţie subiectul operatorilor poştali din Africa care au beneficiat de suport din partea UPU pentru modernizarea reţelei transferurilor de bani prin reducerea, în unele cazuri, a tarifelor cu procente cuprinse între 30 şi 50%. Totodată, administraţiile poştale africane au încheiat acorduri cu prestatorii privaţi, în scopul reducerii concurenţei.

Conform lui José Ansón, economist în cadrul UPU, cererea de servicii financiare este direct proporţională cu nivelul de dezvoltare al unei ţări. „În decursul ultimilor zece ani, am constatat că, din ce în ce mai multe ţări aflate în curs de dezvoltare se modernizează şi ating un nivel comparabil cu ţările dezvoltate.

Totuşi, serviciile financiare poştale sunt, încă, foarte limitate în unele din aceste ţări.”

Participanţii la conferinţa de la Geneva au ajuns la concluzia că băncile centrale din foarte multe ţări ale lumii „trebuie să îşi actualizeze normele şi reglementările pentru a nu stopa inovaţia în domeniul transferurilor financiare”, a indicat Innocent Nbabarushimana, reprezentant al băncii centrale din Burundi.

Un exemplu în acest sens este Banca Poştală din Africa de Sud. Deşi aceasta a bancarizat deja 6,3 milioane de oameni prin intermediul conturilor de economii, nu şi-a atins potenţialul maxim de incluziune financiară deoarece nu poate oferi la fel de multe servicii ca o bancă poştală acreditată pe deplin, a explicat Roelof Goosen, reprezentant al ministerului de finanţe din Africa de Sud. În opinia sa, odată licenţiată, banca poştală ar putea funcţiona la acelaşi nivel cu băncile comerciale. „Incluziunea financiară trebuie să fie viabilă pentru prestatorii de servicii şi să funcţioneze în beneficiul clientului”, a explicat acesta.

PARteneRiAte StRAtegiCe Cu SiSteMele BAnCARe José Ansón, economist în cadrul UPU, susţine că „Aşteptările băncilor centrale cu privire la administraţiile poştale vor depinde de nivelul existent de incluziune financiară”, dar rămâne optimist. „Există o disponibilitate instituţională a băncilor centrale în privinţa pătrunderii reţelei poştale în sistemul financiar cu scopul de a profita de reţeaua existentă şi a facilita astfel incluzi-

Pascal Clivaz, director general adjunct al uPu

unea financiară pentru un număr cât mai mare de persoane”, a adăugat acesta. „Băncile centrale realizează că trebuie să fie mai flexibile, astfel încât să poată facilita inovaţia, rămânând, totodată, suficient de riguroase, pentru a evita riscul economic al unui faliment”. Acesta a îndemnat instituţiile poştale să profite de flexibilitatea băncilor centrale atât cât se poate şi să stabilească parteneriate cu bănci comerciale.

Inovaţia necesită investiţie şi expertiză şi presupune, prin urmare, atragerea de noi parteneri. Specialiştii avertizează, însă, că, deşi administraţiile poştale au un atu în privinţa reţelei, ar putea părea, în acelaşi timp, învechite, ceea ce ar putea să ţină la distanţă eventualii parteneri.

Megan Oxman, specialist de program la Fundaţia Bill şi Melinda Gates, este de părere că administraţiile poştale au, încă, dificultăţi în identificarea celor mai rentabile metode în atragerea clienţilor cu posibilităţi financiare reduse. Sfatul său este „formarea parteneriatelor strategice cu operatori de telefonie mobilă sau cu bănci de dimensiuni mai mici.”

La finalul forumului, Pascal Clivaz a mulţumit participanţilor la colocviu pentru ideile şi entuziasmul lor şi a tras concluziile: „Trebuie să continuăm dialogul şi să introducem acţiuni concrete şi ambiţioase pentru a reduce în mod semnificativ costul transferurilor financiare prin accesul oferit persoanelor excluse la ora aceasta din sistemul bancar mondial”, a conchis vicedirectorul general al UPU. Material tradus şi adaptat de Ada Cojan, după un articol apărut în numărul din decembrie 2013 al revistei „union Postal”

StuDiu De CAZ: ASiguRăRi inOvAtOARe În MAli La colocviul mondial cu privire la posibilităţile de dezvoltare prin intermediul incluziunii financiare, participanţii au convenit că administraţiile poştale trebuie să introducă servicii financiare noi.

Un exemplu de succes în acest sens este cel al Poştei din Mali, care acoperă, în prezent, o piaţă neexploatată de către bănci. Conform directorului general al poştei din Mali, Wandé Diakité, instituţia sa deţine, încă din anii 1980, un monopol virtual asupra cecurilor şi conturilor de economii, dar, din cauza unei modificări de regulament, a fost nevoită să stopeze exploatarea serviciilor financiare timp de

două decenii. În 2011, operatorul poştal malian a primit autorizaţia să presteze servicii financiare, iar în prezent funcţionează în parteneriat cu compania de asigurări NSIA Mali. „Odată cu revenirea serviciilor financiare în portofoliul nostru, am fost nevoiţi să reflectăm la modul în care le putem readuce la viaţă în condiţiile unei concurenţe puternice din partea băncilor şi a societăţilor de asigurări.” În prezent, poşta din Mali oferă o poliţă de asigurări unică în lume, destinată văduvelor musulmane, care nu pot lucra în perioada doliului, mai precis timp de

patru luni şi zece zile. „Am fost nevoiţi să evaluăm ceea ce exista deja pe piaţă şi să concepem un produs total nou, care să aibă impact în veniturile noastre”, explică directorul general al NSIA, Basile Worou. „Dacă recomandaţi clientului un produs de încredere, trebuie ca acest produs să răspundă nevoilor sale şi să soluţioneze o problemă specifică a vieţii curente”, a adăugat acesta.

Poşta din Mali va dezvolta şi o asigurare de repatriere care să se adreseze diasporei naţionale. Basile Worou consideră că acest produs ar oferi familiilor fondurile necesare pentru repatrierea rudelor decedate peste graniţe şi pentru a permite emigranţilor să se întoarcă în Mali ca să asiste la funeraliile celor dragi.

POªTAªUL424 ¦ 13