Actualitate
ION SMeeIANu, despre Cu prilejul prezentării noului concept de oficiu poştal de tip business, directorul general al Poştei Române, Ion Smeeianu, a susţinut o conferinţă de presă, ocazie cu care a expus în faţa reprezentanţilor mass-media proiectele pe care CNPR le-a derulat sau le va derula în perioada imediat următoare. Restructurarea reţelei poştale „Odată cu restructurarea de personal, am gândit şi o restructurare a reţelei poştale, în încercarea de a ne apropia tot mai mult de cerinţele clienţilor şi de noile tendinţe în sectorul comunicaţiilor poştale. În cazul OP Bucureşti 39 vorbim despre un oficiu business, care va fi multiplicat în fiecare sector al Bucureştiului şi în fiecare reşedinţă de judeţ. Această operaţiune o vom efectua într-un ritm alert: până la finele anului vor mai fi gata trei sau patru astfel de oficii, iar în cursul anului viitor restul, până la 47. În aceste oficii vom separa ghişeele destinate persoanelor fizice de cele destinate persoanelor juridice, în aşa fel încât fiecare categorie să fie prompt deservită. Astfel, Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi persoanele fizice îşi vor putea rezolva mult mai rapid şi mai eficient problemele legate de prestaţiile poştale. Mai avem un tip de subunitate poştală, de genul celui deschis la parterul sediului central al CNPR, care se numeşte «ghişeu tip business center». Acest tip de ghişeu îl vom amplasa în clădirile de birouri sau hipermarketuri. În afara acestor două noi tipuri de subunităţi poştale vor rămâne oficiile poştale clasice şi un număr majorat de agenţii poştale, cu precădere în mediul rural. În acest ultim caz vorbim despre aproximativ 3.500 de subunităţi cu un singur angajat şi care, de regulă, îşi desfăşoară activitatea în locuinţa agentului poştal. În total, Poşta Română are o reţea de circa 5.600 de subunităţi poştale, distribuite pe întreg teritoriul României, dintre care aproximativ 700 sunt în mediul urban şi restul de 4.900 în rural.” 4 ¦
NOIEMBRIE 2013
Actualitate
teme actuale din CnPR Rolul social al Poştei Române „Am încercat, şi zic eu că am reuşit, să facem din serviciul poştal un serviciu social. Acesta este principalul motiv pentru care imensa majoritate a subunităţilor noastre este amplasată în mediul rural, mediu pe care-l deservim undeva la limita profitabilităţii şi pe care operatorii privaţi îl evită. Poşta Română însă, în calitate de operator public poştal, nu trebuie să se dezică de rolul social pe care o companie de genul său îl are în societate”.
partener de franciză. La ora aceasta discutăm cu o serie de potenţiali parteneri, de genul unor lanţuri de farmacii sau retaileri. Tipul de servicii poştale ce se va presta în oficiile francizate depinde de locaţie. De exemplu, în cazul farmaciilor nu vom distribui pensii. În schimb, dacă vorbim de zone mic urbane sau rurale vom presta toate tipurile de prestaţii, inclusiv distribuirea drepturilor sociale”.
SC Broker Poşta Română Profit de 100 de milioane de lei în 2014 „În urma restructurării CNPR, 3.650 de salariaţi au fost disponibilizaţi, două treimi dintre aceştia părăsind compania la propria dorinţă. La această oră, Poşta Română are aproximativ 27.500 de salariaţi. Am diminuat numărul de oficii poştale, ceea ce a dus implicit la reducerea personalului de tip diriginte sau casier, şi am comasat agenţii la un singur oficiu poştal, ceea ce a dus la diminuări importante de costuri cu salariile. Toate aceste măsuri au dus la reducerea cheltuielilor cu fondul de salarii cu 12%, ceea ce ar putea determina revenirea pe profit a companiei începând cu luna octombrie. De altfel, pentru anul viitor, estimez că Poşta Română va face un profit de 100 de milioane de lei”.
oficii în franciză „Foarte probabil, într-o lună de zile vom deschide primul oficiu poştal în franciză. Vorbim despre un tip de oficiu în care Poşta Română vine cu brand-ul şi knowhow-ul, îşi prestează anumite tipuri de servicii în colaborare cu partenerii, care, la rândul lor, îşi vor presta serviciile standard. Prin această alăturare urmărim o sporire a veniturilor, atât în cazul CNPR, cât şi al viitorului
„Începând din luna ianuarie a anului viitor, Poşta Română va deveni broker de asigurări. entitatea prin care vom presta aceste servicii se va numi SC Broker Poşta Română. Am obţinut deja de la OSIM şi de la Guvernul României ok-ul pentru titulatură, iar la ora aceasta suntem în faza de acreditare la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Vreau să precizez că nu vom deveni societate de asigurare ci vom vinde produsele societăţilor de asigurări, în funcţie de dorinţa clientului”.
Ghişeul telecom „În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa operatorilor mobili virtuali vă pot spune că Poşta Română a renunţat la acest proiect, în urma reanalizării lui. Ne-am reorientat către proiectul denumit «Ghişeul Telecom», prin care urmărim să vindem serviciile oricărui operator telecom de pe piaţa noastră în condiţii de egalitate, fără a influenţa în vreun fel opţiunile clienţilor finali. Deja avem cereri din partea companiilor Romtelecom şi 2K Telecom şi suntem în discuţii avansate cu Orange şi Cosmote. Vom vinde abonamente, cartele prepaid, toată gama de servicii... Veniturile noastre vor veni în baza comisioanelor pe care le vom percepe”.
POªTAªUL420 ¦ 5
Actualitate
Respectul clienţilor şi veniturile mari, principalele beneficii ale unui oficiu modern Oricât de incerte ar fi unele aspecte ale capitalismului, un lucru este cât se poate de clar: pe o piaţă competitivă rezistă doar cei puternici. Iar a fi puternic înseamnă a te ghida după principii ca inovaţie şi profesionalism, fie că vorbim despre micii întreprinzători sau despre marile companii de pe piaţa serviciilor poştale.
De la restructurarea de personal la restructurarea oficiilor Într-o perioadă de profunde schimbări la nivel operaţional, managementul CNPR a decis să facă trecerea de la restructurarea de personal la restructurarea oficiilor poştale, pas important în conturarea imaginii unei companii care pune accent atât pe interacţiunea cu clienţii, cât şi pe asigurarea unor condiţii de muncă cât mai bune pentru angajaţii săi. Astfel s-a născut ideea proiectului „standardizare oficii poştale”, proiect ce are drept scop implementarea unor măsuri de modernizare a 47 de oficii poştale, şase în Capitală (câte unul în fiecare sector) şi 41 în ţară (câte unul în fiecare reşedinţă de judeţ). Până în prezent, în Bucureşti au fost modernizate două dintre oficiile poştale incluse în proiect, şi anume OP 39 şi OP 41.
rează faptului că, atunci când nu au clienţi, oficiantele care deservesc persoanele juridice, în măsura în care timpul le permite, acordă atenţie şi clienţilor persoane fizice. Amabilitatea şi zâmbetul larg cu care întâmpină fiecare client în parte îi determină pe mulţi să vină, chiar din zone îndepărtate ale Bucureştiului, numai pentru a fi trataţi aşa cum se cuvine.
o subunitate poştală de top La Oficiul Poştal Bucureşti 39, situat pe Şoseaua Iancului, am stat de vorbă cu diriginta Mihaela Crăciun, salariat cu o vechime de peste 24 de ani de poştă. De la ea aflăm că, de la jumătatea lunii octombrie, OP 39 se poate lăuda cu titulatura oficială de „oficiu poştal de tip business”. Pe lângă spaţiul proaspăt zugrăvit şi reparaţiile necesare, acest lucru mai înseamnă şi separarea ghişeelor pentru persoane fizice de cele pentru persoanele juridice, dar şi construirea lor în aşa fel încât să permită o mai bună interacţiune cu clienţii. Spre surprinderea noastră, la OP 39 nu am mai găsit proverbialele cozi pe care ne-am obişnuit să le vedem de multe ori într-un oficiu poştal şi acest lucru se dato6 ¦
NOIEMBRIE 2013
Mihaela Crăciun este mândră de felul în care arată acum oficiul pe care-l conduce
Legislaţie Actualitate În prezent, populaţia deservită de OP 39 este de 200.000 de locuitori iar lungimea traseelor factorilor poştali însumează 218 kilometri, acest lucru însemnând aproximativ 40.000 de gospodării deservite, case şi blocuri deopotrivă.
Venituri medii lunare de peste 580.000 de lei Oficiul Poştal 39 se află la parterul unui bloc şi are o suprafaţă de 900 metri pătraţi, dintre care 210 are numai sala publicului. Are în componenţă două ghişee pentru persoane juridice şi cinci pentru persoane fizice. De asemenea, în spate, la mesagerie, sunt alte două ghişee, care sunt programate pentru modernizare anul viitor. În prezent, la OP 39 lucrează 95 de salariaţi, 41 de oficianţi şi 38 de factori poştali, cu opt mai puţin faţă de maximul de 103, câţi erau în 2010. Ca venituri, OP 39, în calitate de oficiu de prelucrare, se află în topul celor mai profitabile oficii poştale, lucru care se datorează
poziţionării sale strategice, mai ales dacă ne gândim că în zonă se află în jur de 1.000 de instituţii publice şi de firme private. „În medie, veniturile lunare ajung la circa 580.000 lei şi provin din prestaţiile tradiţionale, scrisori, colete, mandate. Desigur, sunt şi perioade fluctuante. De exemplu, în perioada de vară scad uşor, de sărbători cresc. Cel mai mare venit al nostru a fost de 900.000 lei într-o singură lună, şi anume în ianuarie, atât anul acesta, cât şi în 2012”, ne spune diriginta oficiului poştal. Activitatea de renovare a oficiului poştal s-a întins pe o perioadă de aproximativ două luni şi jumătate, timp în care salariaţii poştali nu şi-au întrerupt munca. Efortul nu a fost în zadar. De câte ori păşesc pragul oficiului poştal business, clienţii poştei pătrund, parcă, într-o lume în care, brusc, are loc o răsturnare de percepţie. E vorba tocmai despre percepţia pe care şi-o construiseră despre cea mai mare companie de pe piaţa de curierat din România. Acest lucru este confirmat de Mihaela Crăciun: „Atunci când intră în oficiu clienţii au, parcă, altă atitudine, mai multă încredere şi respect. Ne tratează ca pe o sucursală bancară, aş putea spune...” (Ada Cojan)
Noul Ghişeu Poştal din Bulevardul Dacia Pe lângă „sediul central”, OP 39 are şi patru „sateliţi”, respectiv patru ghişee exterioare. Primul dintre ele este amplasat în incinta Direcţiei Venituri Buget Local Sector 2, un altul în incinta unei firme de editare CD-uri şi altul în incinta firmei Tehnoprest, unde volumul de prestaţii este considerabil. Cel de-al patrulea ghişeu aparţinând de OP 39 este şi ultimul deschis şi se află la parterul sediului central al Poştei Române din Bulevardul Dacia. Acesta şi-a deschis porţile pentru clienţii săi vineri, 1 noiembrie, iar vestea s-a dus repede, ca la Poştă. „Deja avem prestaţii, clienţii se anunţă unul pe altul, le spunem şi noi să ducă vorba”, spune Consuela Popa, una dintre oficiantele ghişeului exterior din B-dul Dacia. Tot ea este de părere că „era nevoie de o renovare a oficiilor poştale. Ne bucurăm că au fost luate astfel de măsuri, acum e mai mare dragul să intri într-o astfel de locaţie. În plus, şi clienţii se comportă altfel. Se spune că omul sfinţeşte locul, dar cred că e valabil şi invers”. De aceeaşi părere este şi Aura Eftimie, oficiant la acelaşi ghişeu poştal. Chiar dacă are 25 de ani şi o vechime de numai un an în poştă, cunoaşte bine impactul pe care imaginea unei instituţii îl poate avea în ochii clienţilor. „Sunt mult mai amabili acum, mai civilizaţi, şi sunt convinsă că are legătură cu felul în care arată noua locaţie. Cât despre mine, mi-e mai mare dragul să vin la muncă”, spune tânăra oficiantă. Dacă la OP 39 programul cu publicul este cuprins între orele 8 şi 19, în timpul săptămânii, şi 9 şi 13 sâmbăta, ghişeele poştale au programul în funcţie de cel al firmelor în incinta cărora îşi desfăşoară activitatea. Acesta poate varia de la 9 la 17 sau chiar de la 9 la 16, şi doar de luni până vineri.
Numărul viitor vă vom prezenta şi cel de-al doilea oficiu ce a intrat în programul de modernizare, este vorba de OP Bucureşti 41.
POªTAªUL420 ¦ 7
Filatelie
85
eMISIuNI FILATeLICe NOI
Radioul Românesc la ceas aniversar
de ani de voci de aur lansate în er
„ALO, ALO, AICI RADIO BUCUREŞTI!...” Sunt cuvintele auzite pentru prima dată de ascultătorii români la 1 noiembrie 1928, moment ce a însemnat naşterea Radioului Românesc, marcând, astfel, evoluţia tehnologică naţională şi permiţând alcătuirea unui fond unic inestimabil, o adevărată panoramă sonoră a istoriei şi culturii româneşti. Cei 85 de ani scurşi de la prima emisiune radiodifuzată au permis Societăţii Române de Radiodifuziune să-şi creeze cea mai veche şi mai cuprinzătoare arhivă media naţională: Fonoteca de Aur, ce reuneşte voci ale unor personalităţi marcante ale istoriei, culturii, literaturii, ştiinţei, filozofiei, muzicii şi diplomaţiei româneşti. La ceas aniversar, Romfilatelia se alătură manifestărilor ocazionate de celebrarea a 85 de ani de existenţă a Radioului Românesc şi introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale intitulată Fonoteca de Aur a României. Aducând elogiu istoriei şi culturii româneşti, emisiunea de mărci poştale ilustrează doar 12 dintre comorile Fonotecii de Aur, care se regăsesc printre cele mai valoroase înregistrări aflate în arhiva sonoră naţională. Astfel, cele două timbre ale emisiunii reproduc imaginile lui Nicolae Iorga (ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,00 leu) şi elena Văcărescu (redată pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei). Alături de acestea, emisiunea mai conţine un plic prima zi şi un întreg poştal, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 4 timbre şi blocul de 2 timbre + 14 viniete. Blocul emisiunii are ca element distinctiv un disc imprimat în folio aur, cele două mărci poştale ale emisiunii, precum şi viniete ce ilustrează personalităţi româneşti de seamă: George enescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Henri Coandă, Mihail Jora, Tudor Arghezi, George Călinescu, Maria Tănase, Mihail Sadoveanu şi Nicolae Titulescu.
Începând cu ziua de luni, 4 noiembrie 2013, emisiunea de mărci poştale Fonoteca de Aur a României poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Cele mai apreciate exemplare din
fauna românească
Spre bucuria colecţionarilor de timbre şi iubitorilor de animale, Romfilatelia continuă seria emisiunilor filatelice cu una dintre cele mai apreciate tematici – fauna şi introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale intitulată Faună: Specii din România. Cele patru mărci poştale ale emisiunii ilustrează specii reprezentative pentru fauna terestră din ţara noastră – specii rare sau chiar unice pe continent, România numărându-se printre ţările cu una dintre cele mai bogate şi variate biodiversităţi din europa: – pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este reprezentată marmota (Marmota marmota), cea mai mare specie de rozătoare din familia Sciuridae; – timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei prezintă ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), specie prezentă în pădurile de conifere din centrul şi estul Europei; – pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este ilustrat râsul (Lynx lynx), denumit şi pantera Carpaţilor; – timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei redă zimbrul (Bison bonasus), cel mai greu animal terestru din Europa. emisiunea de mărci poştale mai conţine şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre şi minicoala de 5 timbre + 1 vinietă. Începând cu ziua de vineri, 25 octombrie 2013, emisiunea de mărci poştale Faună: Specii din România poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
POªTAªUL420 ¦ 19
Internaţional
Acţiunile Royal Mail sunt la mare căutare pe bursa londoneză
Î
n urma ofertei publice iniţiale, guvernul britanic a obţinut 1,7 miliarde de lire sterline (peste 2 miliarde de euro) şi a păstrat o participaţie de 37,8% la Royal Mail, care ar putea fi redusă la 30% dacă preţul acţiunilor se va menţine ridicat în perioada următoare. Titlurile Royal Mail, vândute investitorilor la preţul de 3,3 lire sterline pe unitate în cea mai mare vânzare de active de stat din Marea Britanie după divizarea British Rail în anii ’90, au urcat cu până la 1,26 lire, la 4,56 lire pe unitate. Alocarea de acţiuni Royal Mail investitorilor instituţionali, a căror cerere a fost de 20 de ori mai mare decât oferta, a fost redusă de la 70% la 67%, pentru a respecta cererea peste aşteptări venită din partea investitorilor individuali. Circa 90% din alocarea către investitorii instituţionali a fost plasată către investitori pe termen lung, precum fonduri de pensii şi companii de asigurări de viaţă, iar 10% către fonduri de hedging (fondurile de hedging sunt fonduri de investiții cu număr limitat investitori -cel mult 100-, care sunt administrate agresiv și dețin atât poziții sigure, cât și poziții speculative). Între câştigători se află Threadneedle Investments UK, Fidelity, Blackrock Inc. şi Standard Life. Cei 150.000 de angajaţi ai Royal Mail au primit gratuit acţiuni evaluate iniţial la circa 2.200 de lire, dar a căror valoare a urcat rapid la peste 3.000 de lire. Demn de subliniat este că aceştia nu pot vinde titlurile primite o perioadă de trei ani. Oferta publică a Royal Mail este cea mai mare din Europa după aprilie 2011, când Glencore Xstrata a obţinut 10 miliarde de dolari prin listarea la aceeaşi bursă din Londra.
Gâlceava politicienilor întreţinută de bancheri Nivelul cererii a determinat Partidul Laburist, aflat în 18 ¦ NOIEMBRIE 2013
opoziţie, care a dorit ca Royal Mail să rămână în proprietatea statului, să pună sub semnul întrebării administrarea ofertei publice. „Guvernul a fost avertizat că oferta este subevaluată, iar ştirile de la Bursă confirmă acest fapt", a declarat parlamentarul laburist Katy Clark, membră în comisia pentru afaceri a Camerei Comunelor. Ministrul pentru Mediul de Afaceri al executivului de la Londra, Vince Cable (foto), a declarat că această creştere a preţului acţiunilor nu înseamnă că oferta publică iniţială, în care statul a obţinut 1,7 miliarde de lire sterline, a avut un preţ subevaluat sau că a fost administrată prost: „Valoarea acţiunilor a fost un pilon central al strategiei noastre în pregătirea vânzării de acţiuni printr-o ofertă publică iniţială. Valorificarea banilor nu ţine numai de nivelul veniturilor câştigate în prima zi". Cable a precizat că intervalul de vânzare al unei acţiuni a Royal Mail (care implică o evaluare a companiei la 2,6 miliarde - 3,3 miliarde lire sterline) a fost recomandat de băncile Goldman Sachs şi UBS, coordonatori globali ai ofertei, şi avizat de Lazard din poziţia de consilier independent. Surse bancare, citate de prestigiosul cotidian „Financial Times”, susţin că preţurile propuse de bănci în timpul procesului de selecţie a intermediarilor sunt de multe ori mai scăzute faţă de valoarea finală la care se realizează operaţiunea. Aceiaşi bancheri precizează însă că acest „obicei" nu poate explica distanţa uriaşă dintre preţul de listare şi preţul ulterior al acţiunilor, deoarece în cazul companiilor mari această diferenţă nu depăşeşte 20%. În sprijinul Guvernului, bancherii au adăugat însă că apetitul investitorilor pentru oferte publice iniţiale s-a îmbunătăţit considerabil în acest an, în special în cazul companiilor bine văzute, precum Royal Mail, care a terminat anul trecut cu un profit de peste 400 de milioane de lire sterline (476 milioane de euro).