Eveniment
ASiguRăRi prin POştA ROMâNă
De la stânga la dreapta: Răzvan Cotovelea, ministrul Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, Directorul General al CNPR, şi Viorel Motoroiu, Directorul General al Poşta Română Broker de Asigurare
Compania Naţională Poşta Română a lansat, în 29 octombrie, propriul broker de asigurări – Poşta Română Broker de Asigurare. Noua entitate va intermedia asigurări generale, de la RCA la poliţe de sănătate, urmând ca în cel mult un an societatea să-şi extindă oferta pe segmentul asigurărilor de viaţă. În 6 noiembrie, compania a lansat şi primul birou teritorial de asigurări, la Oficiul Poştal Cluj Napoca 1.
Clienţii Poştei Române au posibilitatea să încheie asigurări, începând cu 29 octombrie, la ghişeul poştal din Bulevardul Dacia, şi din 30 octombrie, la biroul special amenajat în incinta Oficiului Poştal Bucureşti 39. De asemenea, clujenii pot să se asigure prin Poşta Română, începând cu 6 noiembrie, la Oficiul Poştal Cluj Napoca 1. Până acum, brokerul a încheiat contracte cu majoritatea societăţilor de 10 ¦
NOIEMBRIE 2014
asigurare de pe piaţa românească, peste 12 companii, de la Asirom Vig şi Omniasig Vig, până la Generali Asigurări sau Gothaer. „Înfiinţarea propriei societăţi de intermediere pe piaţa asigurărilor face parte din strategia de dezvoltare comercială adoptată de managementul Companiei Naţionale Poşta Română. Este o realizare notabilă pentru operatorul naţional de servicii poştale pentru că, prin prezenţa pe piaţă,
cel mai nou broker în asigurare va demonstra faptul că Poşta Română face paşi concreţi pe piaţa servicilor financiare. Acesta este un argument solid pentru creşterea economică a Poştei Române”, a declarat Directorul General al Companiei Naţionale Poşta Română, Alexandru Petrescu. Într-o primă etapă, Poşta Română Broker de Asigurare va pune la dispoziţia clienţilor asigurări generale de tip RCA, asigurări obliga-
torii şi facultative pentru locuinţe, răspunderi civile profesionale, asigurări de călătorie şi de sănătate. Poşta Română Broker de Asigurare ia în calcul, în primii trei ani de activitate, investiţii de 6 milioane de lei, prognozând recuperarea integrală a investiţiei în al treilea an de activitate. „Asistăm, astăzi, la un moment important în activitatea Poştei Române. Acum trei-patru luni vorbeam despre diversificarea serviciilor CNPR şi de trecerea de la un management de subzistenţă la elaborarea unui pachet integrat de servicii. Iată că acum anunţăm lansarea Poşta Română Broker de Asigurare, un proiect ambiţios al companiei şi una dintre cele mai promiţătoare activităţi pe care o va derula Poşta. Potenţialul este enorm şi cred că, în cel mult patru ani de zile, CNPR va deveni unul dintre primii trei jucători de pe această piaţă”, a declarat ministrul Societăţii Informaţionale, Răzvan Cotovelea, la evenimentul de lansare a Poştei Române Broker de Asigurare, din sediul CNPR.
Avantajul agenţilor proprii Poşta Română Broker de Asigurare este o societate cu personalitate juridică distinctă, autorizată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, ce are ca acţionar unic Compania Naţională Poşta Română. Cel mai proaspăt jucător de pe piaţa intermedierilor în asigurare va dispune de cea mai mare forţă de vânzări, cu cea mai mare capilaritate, reprezentată de factorii poştali autorizaţi ca agenţi de brokeraj şi de punctele fixe din re-
ţeaua naţională de oficii poştale. Angajaţii CNPR care vor lucra şi ca agenţi de asigurare vor fi remuneraţi suplimentar pentru această activitate. „Prin lansarea acestui serviciu, Poşta Română se adaptează trendului european. Unii dintre omologii noştri au ajuns să genereze mai multe venituri din acest gen de activităţi decât din business-ul poştal clasic. Faptul că aproximativ 12 milioane de oameni intră lună de lună în oficiile Poştei Române reprezintă un mare avantaj pentru noi. Ne bazăm pe angajaţii operatorului naţional de servicii poştale, mulţi dintre ei deja acreditaţi ca agenţi de asigurări. Aceştia vor fi remuneraţi suplimentar, pe bază de comision, la nivelul pieţei. Până la finele anului intenţionăm să ne extindem atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, în reşedinţele de judeţ, în oficiile cu trafic foarte mare”, a declarat Directorul General al Poşta Română Broker de Asigurare, Viorel Motoroiu. În doar două zile, la cele două birouri de asigurări deschise în Capitală, Poşta Română Broker de Asigurare a încheiat opt poliţe, în valoare totală de 1.879 de lei. Este vorba despre poliţe RCA şi poliţe facultative pentru locuinţe.
Bani pentru investiţii Potrivit Directorului General al Poştei Române, compania doreşte să orienteze o bună parte din profitul pe care CNPR începe să-l genereze în investiţii. „Mă refer, în special, la investiţii care să îmbunătăţească atât condiţiile de muncă ale angajaţilor, cât şi serviciile oferite clienţilor. Vrem ca sediile
Răzvan Cotovelea a fost primul client al ghişeului de asigurări de la sediul central al CNPR
Poştei Române să arate ca unele de secolul XXI, nu ca unele rămase în perioada interbelică. Vorbim despre investiţii mari, mai ales cele în clădiri de patrimoniu, cum e aceasta în care ne aflăm. Pentru asta trebuie să asigurăm un flux continuu de capital care să intre în companie. Doar aşa ne vom putea dezvolta”, a declarat Directorul General al Poştei Române, Alexandru Petrescu, la Cluj Napoca. Potrivit estimărilor, Poşta Română Broker de Asigurare poate ajunge, în trei ani, între primii trei jucători din piaţă, ceea ce înseamnă asigurarea unei felii importante din profitul generat de acest sector. Companiile de brokeraj în asigurări au înregistrat, anul trecut, un profit net de 114 milioane de lei (26 milioane de euro), marjele celor mai mari 15 jucători din piaţă mergând de la 3% până la 75% din încasările totale, arată calculele efectuate de Ziarul Financiar pe baza raportului anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a datelor de la Ministerul Finanţelor. Piaţa de brokeraj a raportat profit şi creşteri ale afacerilor în mod constant în perioada de criză, spre deosebire de firmele de asigurări care au avut pierderi de 3 miliarde de lei în ultimii opt ani. Numai anul trecut asiguratorii au raportat un rezultat negativ record de 1,3 miliarde de lei (291 milioane de euro). Potrivit datelor ASF, 339 de brokeri au raportat un rezultat pozitiv cumulat de 130 milioane de lei, în timp ce alte 125 de societăţi de brokeraj au înregistrat pierderi de 16 milioane de lei.
Ghişeul de asigurări de la OP Bucureşti 39
POªTAªUL431 ¦ 11
Analizã
SONDAj
POştA ROMâNă, cel mai de încredere brand Compania Naţională Poşta Română este, de departe, cel mai cunoscut şi de încredere brand din sectorul prestaţiilor poştale din România. Acest lucru reiese dintr-o cercetare de piaţă realizată în vara acestui an de compania Ernst & Young, la solicitarea ANCOM.
Ampla analiză de piaţă face parte din proiectul ANCOM cu privire la evaluarea cererii de compensare a costului net al prestării serviciului universal de către CNPR şi s-a derulat între 25 iulie şi 13 august 2014. Studiul s-a realizat pe un eşantion de 648 de utilizatori de servicii poştale, 404 persoane fizice şi 244 de persoane juridice. Prin această analiză s-a urmărit determinarea gradului de notorietate al operatorilor poştali, obţinerea de informaţii cu privire la utilizarea serviciilor operatorilor poştali şi frecvenţa utilizării lor sau estimarea cheltuielilor anuale cu prestaţiile poştale. Un capitol aparte al studiului vizează modul în care este percepută Poşta Română de către utilizatori şi felul în care aceştia şi-ar schimba comportamentul de utiliCe operatori poştali cunoaşteţi?
zare a serviciilor CNPR în diverse ipoteze. Eroarea maximă admisă a rezultatelor este de plus sau minus 3,85%. Prima întrebare a studiului, cea referitoare la notorietatea brand-ului, confirmă faptul că Poşta Română este o companie de care a auzit aproape toată populaţia României. Mai exact, 93% din persoanele chestionate au auzit de CNPR, în cazul celor din mediul rural procentul ajungând chiar la 97%. Locul 2 în top aparţine FAN Curier, cu 58% grad de notorietate. Locul trei, Urgent Curier, este deja la distanţă mare: 26%. Nu numai că românii au auzit de Poşta Română, dar au şi folosit în mod frecvent serviciile ei. Astfel, un procent de 90% din respondenţi au declarat că au apelat la CNPR, respectiv 95% din rural şi 85% Pentru serviciile poştale utilizate, în ce lile dvs. personale în ultimele 12 luni? Persoane fizice
12 ¦
NOIEMBRIE 2014
din urban. La întrebarea directă „Care este operatorul dumneavoastră principal?”, 86% au nominalizat Poşta Română, cu un vârf de 90% pentru zona rurală. Cele mai utilizate servicii sunt cele de plată a diverselor facturi şi debite, scrisorile recomandate şi cele simple, mandatul poştal şi coletăria.
Pentru care dintre următoarele servicii aţi folosit Poşta Română în ultimele 12 luni?
Sumele alocate prestaţiilor poştale Un capitol interesant este cel al sumelor investite în prestaţii poştale. În acest caz, studiul a urmărit separat cheltuielile persoanelor fizice de a celor juridice, în funcţie de mediul urban sau rural în care trăiesc sau îşi derulează activitatea. A rezultat că persoanele fizice cheltuiesc, în medie, 72 de lei pe an pe servicii poştale, în timp ce firmele alocă aproximativ 850 de lei pe an pentru acelaşi lucru. Vă prezentăm în continuare principalele rezultate ale acestui studiu, sub forma graficelor originale. În numărul viitor vom reveni cu alte detalii ale acestui interesant sondaj de opinie. Serviciile căror operatori poştali le-aţi utilizat în ultimele 12 luni?
interval s-au încadrat cheltuie-
Pentru care dintre următoarele servicii aţi folosit alt operator decât Poşta Română în ultimele 12 luni?
Pentru serviciile poştale utilizate, ce valoare aproximativă au avut cheltuielile companiei dvs. în ultimele 12 luni? Persoane juridice
POªTAªUL431 ¦ 13
Oamenii Poºtei
ştefan şi Feri Bac
Unul român, altul maghiar. Unul la oraş, de cinste în CNPR. Poşta Română, la alege în luna octombrie pentru merite deosebite pentru care Ştefan Petrar şi Francisc Incze plomele profesionale. Iar poveştile lor mer Ada Cojan însă în fiecare sâmbătă merge şi prin Floreşti, o localitate din apropiere. Muncind de dimineaţă până seara a reuşit să distribuie, în numai două luni, din septembrie până în noiembrie, în jur de 1.200 de carduri doar în sectorul său, la care s-au adăugat alte 750 în Floreşti.
Salvatorul de vieţi
de ani) este facŞTefAN PeTRAR (46 tor poştal la Oficiul Poştal de Distribuire Cluj-Napoca, având o vechime de zece ani în CNPR, dar este şi lider de sindicat pe municipiu. După spusele şefului OJP, Ovidiu Săcară, Ştefan este unul dintre cei mai devotaţi salariaţi pe mediul urban. „Este un angajat serios, conştiincios, care se apleacă mult asupra problemelor profesionale. De asemenea, este un poştaş cu un cuvânt greu de spus în colectivul din care face parte”, declară Săcară. Munca de poştaş nu este una uşoară, dar pentru Ştefan lucrurile au devenit ceva mai complicate în ultima vreme. Timp de o lună şi jumătate a lucrat des peste program pentru a termina de împărţit toate cardurile de sănătate, iar sâmbetele s-au transformat în zile lucrătoare cu normă întreagă. Situaţia este comună multor poştaşi din ţară. „Am lucrat şi 13 ore pe zi. Deşi a fost extrem de obositor, am muncit cu plăcere. Ne-am dat toţi silinţa să facem lucrurile ca la carte”, ne-a povestit poştaşul. Ştefan distribuie zilnic corespondenţa locuitorilor din Cluj,
14 ¦
NOIEMBRIE 2014
Altruismul şi prezenţa de spirit de care a dat dovadă poştaşul în unele momente au făcut din el un fel de erou al comunităţii din care face parte. „Într-o zi, mergând să distribui corespondenţa, am avut parte de un moment emoţionant. Ajungând în dreptul uşii uneia dintre pensionare în vârstă de 70 de ani, Lucaci Edith, m-am oprit stupefiat. Era căzută în faţa uşii, iar în apartament nu se afla nimeni. Ştiam că suferă de disfuncţii locomotorii. Am sunat imediat la urgenţă, a venit salvarea şi a fost dusă la spital. Şi acum, de câte ori îi duc pensia, îmi mulţumeşte că i-am salvat viaţa”, se destăinuie Ştefan. Şi nu a fost singurul caz de acest fel. „Fiind pe traseu, m-am întâlnit, întâmplător, cu unul dintre clienţi. Ne-am salutat şi am apucat să fac doar un pas, că în următoarea secundă a căzut ca secerat din picioare. I-am pus geanta cu corespondenţă sub cap şi am sunat la salvare. Se pare că făcuse o criză de epilepsie”. Ştefan ştie să povestească cu modestia omului simplu. Intervenţiile sale salvatoare nu i se par ieşite din comun, deşi sunt oameni care, în faţa unor astfel de situaţii, ar fi dat bir cu fugiţii. Indiferent de provocări, poştaşul a ştiut să îşi păstreze întotdeauna optimismul, motiv pentru care şi-a amintit o istorioară amuzantă. „S-a întâmplat în urmă cu două ierni: era perioada de distribuire a pensiilor. Îmi amintesc că am intrat în casa unei bătrâne pentru a-i înmâna pensia. Eram îmbrăcat mai gros, cu geanta pe umăr. M-a invitat în bucătărie, o încăpere foarte mică. Pe aragaz era o oală cu ciorbă. Când am trecut pe lângă aragaz să mă aşez pe scaun, doamna mi-a zis: «Domnu' Ştefan, polonicul unde-i? Când mă uit, polonicul era agăţat de geantă şi toată ciorba era pe pantalonii mei”, îşi aminteşte poştaşul cu umor.
ci, poştaşi la Cluj
celălalt la ţară. Şi unul, şi altul – poştaşi erea şefului OJP Cluj, a decis să-i premieze e. Am vrut să vedem care au fost motivele e au fost cei care şi-au agăţat de perete dirită împărtăşite. de ani) este fRANCISC INCze (41 agent poştal în satul Vaida-Cămăraşi, comuna Sata, judeţul Cluj. S-a angajat la Poştă în 2007, ca factor poştal înlocuitor, după care, în 2009, a devenit factor poştal pentru o perioadă de trei ani şi, apoi, agent poştal. Munca lui Francisc nu e deloc uşoară. Agentul bate patru sate la picior atunci când are de împărţit corespondenţa: Vaida-Cămăraşi, Sava, Băgaciu şi Mureşenii de Câmpie. Gospodării sunt aproximativ 800, iar satele sunt la o distanţă de 15 kilometri de agenţia poştală, deci acesta parcurge zilnic în jur de 23 de kilometri. Dar Francisc nu se plânge: „Îmi place să lucrez cu actele, dar şi cu oamenii”, ne-a spus el. Francisc este dovada faptului că, atunci când pui suflet în ceea ce faci, rezultatele nu întârzie să apară, lucru confirmat de şeful OJP Cluj, Ovidiu Săcară. „Având în vedere calitatea prestaţiilor, veniturile, numărul de încasări şi faptul că nu a avut nicio reclamaţie în toată activitatea pot spune, cu convingere, că este cel mai bun agent poştal din judeţ”, punctează şeful OJP Cluj. Poştaşul şi-a amintit o întâmplare de pe vremea când a luat în primire postul de factor poştal. „Pe vremea când eram încă factor poştal înlocuitor, s-a ivit ocazia să ajung pe postul de factor poştal, după plecarea colegului meu. Dorind să fiu cât mai prezentabil, m-am echipat cu uniforma pe care o aveam, am luat cămaşa albastră şi vesta reflectorizantă şi am plecat pe teren. Când am ajuns la ultima casă, obosit şi transpirat, am bătut la uşă. Femeia care mi-a deschis părea că tocmai s-a trezit din somn. Văzându-mă îmbrăcat aşa mi-a spus: «Nu vă supăraţi, sunteţi de la salubrizare?» Am început să râd şi i-am spus: «Nu, doamnă, sunt noul poştaş, am venit să îmi semnaţi pentru recomandată.» Pe colegul meu nu îl văzuse niciodată echipat astfel”.
turbaţi de furie Peripeţiile agentului Francisc nu au fost însă întotdeauna amuzante. La fel ca multor poştaşi i s-a întâmplat şi lui să se afle, la un moment dat, faţă în faţă cu colţii ameninţători ai câinilor. „Într-o zi, mergând să distribui corespondenţa, m-am întâlnit cu doi câini cât mine de mari care păzeau o turmă de oi. Eram pe undeva prin capătul satului, unde se afla o păşune. Eu am scos spray-ul paralizant
şi atât le-am spus: «Hai la tata!» Ei lătrau de zor, stăpânul striga la ei, dar câinii parcă nu auzeau nimic, erau turbaţi de furie. Cum aveau gura căscată, le-am dat un jet puternic de spray de s-au dus ca focul. Nu le-a plăcut, le-a cam iritat botul. Au luat-o la fugă prin livadă şi abia după trei zile s-au mai întors acasă”, îşi aminteşte poştaşul. Nu a fost singura luptă pe care agentul poştal a dus-o cu câinii furioşi. „Una dintre casele în care distribui corespondenţa este păzită cu străşnicie de un câine. Se pare că nu îi plac poştaşii pentru că numai pe ei îi latră. Ajungând în faţa casei, câinele a început să latre şi s-a urcat pe gard încercând să mă muşte. Atunci am scos spray-ul paralizant, dar în loc să arunc jetul spre câine, l-am îndreptat spre mine şi, din greşeală, am dat pe haine. Am ajuns la uşă, le-am spus că au o recomandată, că au de achitat o factură. Când să fac chitanţa, au început să mă usture ochii, îmi curgea nasul, nu mai vedeam să scriu. Acolo era şi preotul satului cu soţia şi toţi au început să strănute şi să se întrebe, supăraţi, ce s-a întâmplat. Iar clienta mea a zis: «Nu vă supăraţi, părinte, tocmai am schimbat butelia şi cred că are o scurgere» Şi i-am spus: «Hai să fac repede chitanţa să pot pleca» Ce mai puteam să fac? Doar nu le puteam spune că mi-am dat singur cu spray”, ne povesteşte Francisc. POªTAªUL431 ¦ 15