Revista Postasul Noiembrie 2018

Actualitate

RETUR 30 - prestaţia care închide cercul PostCollect Poşta Română a lansat un serviciu care oferă clienţilor posibilitatea de a returna produsele comandate de pe site-urile eMag şi Fashion Days.

Serviciul „RETUR 30” este disponibil, începând din 12 noiembrie, în cele peste 500 de oficii PostCollect din toată ţara. CNPR preia mărfurile pe care clienţii doresc să le returneze în termen de 30 de zile de la achiziţie, le transportă şi le livrează la adresele indicate de către beneficiar.

Până să fie anunţat oficial, în ajun de Black Friday, RETUR30 După înregistrarea cererii de retur prin CNPR, clientul va a fost testat vreme de o lună şi jumătate în mai multe oficii primi prin e-mail detaliile cu paşii de urmat şi numărul AWB şi din întreaga ţară. Produsul s-a dovedit a fi un succes, lucru are la dispoziţie 7 zile lucrătoare pentru a ajunge în oficiul poşsubliniat şi de Robert Berza, manager general al Fashion tal selectat pentru a preda produsul, ambalat corespunzător.

Days, într-un interviu acordat portalului de business Predarea coletului se face la ghişeul dedicat wall-street.ro. „Am lansat deja returul în Poşta eMAG&Fashion Days, doar pe baza AWB-ului priRomână pentru clienții din Bucureşti şi Ilfov, mit prin e-mail, care trebuie comunicat salariaiar rezultatele vorbesc de la sine. 25% dintre tului poştal. După predarea coletului, clientul retururile din Bucureşti şi Ilfov au fost aduse va fi ţinut la curent prin e-mail cu privire la de clienții noştri într-un oficiu poştal sau statusul returului său. De asemenea, va fi într-unul dintre cele 3 showroom-uri (Băanunţat de îndată ce returul său va ajunge în de oficii poştale din neasa, Titan, Crângaşi), astfel că, alături de depozit. Timpul de livrare pentru o astfel de întreaga ţară prestează serviciul partenerii noştri, am decis extinderea acestei trimitere este Z + 3 zile lucrătoare, de la data PostCollect - Retur 30 opțiuni la nivelul tuturor oficiilor CNPR din reprezentării trimiterii în subunitatea poştală. Triţeaua PostCollect. Clienții noştri vor putea benemiterile Post Collect „RETUR 30” se pot monitoriza ficia de acest serviciu chiar dinainte de cea mai mare prin Track&Trace, pe site-ul Poştei Române, de la prezi de fashion shopping din an, Black Friday”, declara Berza zentare până la livrarea către beneficiar. la finele lunii octombrie.

La momentul lansării oficiale a RETUR30, directorul general al Poştei Române, Mircea Tudosie, a subliniat faptul că prestaţia vine să închidă cercul deschis de PostCollect în urmă cu mai bine de trei ani: „Returul produselor prin intermediul Poştei Române vine ca o continuare firească a serviciului Post Collect, care s-a dovedit un serviciu de succes şi care a meritat dezvoltat, tocmai pentru a face din el un produs complet. Ne dorim, astfel, să atragem cât mai mulţi re Coletul trebuie sigilat pentru a putea fi preluat de taileri online care să-şi livreze mărfurile prin PostCollect”.

Poşta Română; este recomandabil să fie ambalat într-o cutie solidă sau un plic, ambele cu protecţie la interior.

528

Condiţii de predare a coletului în oficiile poştale

Cum funcţionează În urma completării unui formular online, clientul are posibilitatea de a alege ca returul să-i fie preluat de către curier sau să îl predea într-unul din cele 528 de oficii poştale incluse în reţeaua PostCollect. În cazul în care se optează pentru a doua variantă, clientul trebuie să se deplaseze personal într-un oficiu poştal inclus în RETUR30.

6 ¦ NOIEMBRIE 2018

 Trebuie completat un formular de retur pentru fiecare dintre produsele returnate. Acestea vor fi ambalate separat, fiecare cu AWB propriu.  Greutatea maximă admisă a unui colet este de 7 kilograme, iar dimensiunea unui colet trebuie să aibă suma laturilor de maximum 3 metri.

Poşta Română a finalizat procedura de achiziţie a 2.000 de imprimante laser şi consumabile aferente acestora pentru o perioadă de şase luni. Primele o mie de imprimante vor fi instalate până la finele acestui an, cu prioritate în oficiile poştale unde există contracte cu autorităţile publice locale pentru încasarea taxelor şi impozitelor. Până la sfârşitul lunii ianuarie 2019 toate echipamentele noi vor fi instalate în subunităţile poştale.

Licitaţia a fost câştigată de firma Chrome Computers SRL Bucureşti, aceasta urmând să livreze operatorului public poştal 2.000 de imprimante Lexmark. CNPR va achita pentru acestea 988.000 de lei, fără TVA, timp de 12 luni, faţă de un buget iniţial estimat

pentru această achiziţie de 1,6 milioane lei, fără TVA. La licitație au mai depus oferte alte 10 companii de specialitate. În scurt timp, CNPR va finaliza o altă licitație, pentru achiziționarea a 500 de

rural mare total informatizate şi dotate cu tehnică de calcul nouă, POS-uri şi case de marcat fiscale, ceea ce face parte din planul de măsuri pentru reducerea la jumătate a timpilor de aşteptare la ghişeu. „I mpr imantele laser de mare viteză vor permite scurtarea timpilor de lucru şi îmbunătățirea calității prestațiilor poştale. Prin contract, imprimantele vor avea asigurate consumabile, respectiv tonere, pentru o perioadă de şase luni. Demonstrăm astfel că Poşta Română este în plin proces de revitalizare şi are resursele necesare pentru a se moderniza. Imaginea companiei trebuie să devină din ce în ce mai credibilă şi eficientă în faţa clienţilor noştri”, a apreciat Mircea Tudosie, directorul general al Poştei Române.

CNPR a achiziţionat 2.000 de imprimante moderne calculatoare noi, contractul fiind estimat la un milion de lei, fără TVA. La această licitație s-au înscris Romflex Sistem, Pragma Computers şi Mida Soft Business, care au prezentat oferte cu echipamente Lenovo, Dell şi HP. Practic, la finalizarea acestei proceduri, Poşta Română va avea un număr de 1.000 de oficii din mediul urban şi

Un poştaş cu drag de meserie O

scrisoare inedită ne-a ajuns la redacţie prin intermediul directorului OJP Argeş, Gabriel Chiriţă. Scurta epistolă i-a fost transmisă acestuia de factorul poştal Cezar Sima (25 de ani), proaspăt angajat al OPDC Piteşti. Într-o perioadă în care CNPR se confruntă cu mari probleme legate de recrutarea de personal, gândurile tânărului poştaş piteştean sunt cu atât mai interesante. „M-a surprins plăcut. Cezar a venit la mine la birou pe 8 noiembrie şi mi-a înmânat această scrisoare. Când l-am văzut mă aşteptam să ridice vreo problemă, ceva, pentru că, în general, de asta am avut parte în ultima vreme, mai ales demisii... Aşa că, atunci când Cezar mi-a spus că este foarte mulţumit de jobul pe care-l are şi că a scris o epistolă în care îşi exprimă satisfacţia pentru ceea ce face, m-a uns pe suflet. M-am gândit că, prin intermediul revistei interne, este bine să popularizăm şi astfel de situaţii, că de necazuri suntem sătui”, ne-a transmis Gabriel Chiriţă.

Contactat telefonic, Cezar ne-a confirmat faptul că este îndrăgostit de ceea ce face: „M-am angajat prin august, după ce am văzut un anunţ de angajare pe site-ul AJOFM. În prealabil am lucrat la un birou de executor judecătoresc, însă nici nu se compară munca aceea cu cea de factor. Acum am parte de o activitate antrenantă, îmi place foarte mult că merg pe teren şi intru în contact cu multă lume, cunoscuţi sau necunoscuţi. Nu ascund faptul că jobul acesta îmi oferă o independenţă financiară şi posibilitatea de a sta alături de prietena mea”. Interesant este că eroul acestor rânduri este licenţiat al

Facultăţii de Drept din Baia Mare, iar mama sa este judecător în cadrul Tribunalului Piteşti. Chestionat asupra planurilor de viitor, Cezar ne-a confirmat că acestea sunt legate de Poştă: „Deocamdată ador meseria de factor, însă, pe viitor, mă văd avansând în cadrul CNPR, într-o postură din cadrul structurii administrative a companiei”.

POªTAªUL479 ¦ 7

Anul Centenarului

Străjerul moştenirii sufletului românesc Începutul lunii noiembrie ne-a scos în cale un om frumos ca toamna asta lungă şi încă colorată în creştetul copacilor. Un om al cărui univers este satul românesc din partea de nord a ţării şi care s-a văzut într-o zi invitat la oraş, la una dintre cele mai apreciate emisiuni de divertisment din industria de televiziune. Tocmai în cel mai mare studio al Televiziunii Române, ca oaspete al cunoscutei realizatoare Marina Almăşan, colegul nostru, factorul poştal Gheorghiţă Ciocârlan, a glumit, dar a şi lăsat câteva lacrimi în colţul ochilor când a povestit crâmpee din viaţa sa. Una trăită atât în slujba tolbei de poştaş, cât şi a tradiţiilor populare moştenite de la înaintaşi, pe care le promovează şi le transmite viitoarelor generaţii.

Gheorghiţă Ciocârlan are 44 de ani şi este factor poştal în comuna Dolheştii Mici din judeţul Suceava. Te întrebi ce a putut face la viaţa lui un poştaş simplu, care a trăit numai în satul sucevean unde s-a născut, de a ajuns să participe la o emisiune importantă de televiziune unde să povestească din postura de prim invitat câte ceva din viaţa sa. Răspunsul? Are două părţi: trecut şi viitor.

Despre trecut: pe lângă faptul că onorează cu brio meseria de poştaş pentru comunitatea pe care o serveşte, Gheorghiţă Ciocârlan a dus în ultimii douăzeci de ani o susţinută activitate de culegere, conservare dar şi promovare a obiceiurilor populare din zona satului moldovean, la graniţa cu Bucovina. Mai exact, în Dolheştii Mici, o aşezare străveche cu rădăcini până în anul 1828, ai cărei locuitori au luptat cu eroism în Războiul pentru Independenţa Ro-

12 ¦ NOIEMBRIE 2018

mâniei, poştaşul a înfiinţat ansamblul „Străjerii”, care duce pe mai departe moştenirea culturală şi spirituală a acestor locuri, prin cântece, dansuri, datini şi obiceiuri. Formaţia a reprezentat folclorul bucovinean pe scenele a numeroase festivaluri, evoluţiile lui fiind recompensate cu numeroase distincţii şi premii. Despre cea de-a doua parte, viitorul: suntem la finele unui an, iar sărbătorile de iarnă vor veni cu ale lor magice întoarceri în lumea copilăriei.

Perioadă în care datinile şi obiceiurile populare se vor purta din nou. Aşadar, în rândul Străjerilor lui Gheorghiţă, măştile cu chipuri colorate vor scoate aburi din spatele lor, opincile vor topi sub ele omătul prin jocul bătut, cojoacele vor deveni mai grele, iar zurgălăii, beţele şi toiagele vor bate ritmurile dictate de buhai, spre alungarea energiilor negative. La fel şi focurile aprinse peste

munţi şi dealuri. O lume arhaică trăită pentru consolidarea sufletului românului modern. Asta va face de fapt şi poştaşul Ciocârlan, în perioada imediat următoare. Va alunga indiferenţa faţă de ce înseamnă a fi român şi va chema binele, prin readucerea în inimile generaţiilor tinere a datinilor de iarnă.

Când a venit în Bucureşti pentru a participa la emisiunea „Bărbaţi de 10 – Femei de 10” de la TVR 2, difuzată sâmbătă, 10 noiembrie, poştaşul Gheorghiţă Ciocârlan ne-a destăinuit că tot timpul când are treabă în oraşele mari ale ţării este tentat să se oprească, să dea bineţe şi să schimbe câteva cuvinte cu fiecare om pe care îl întâlneşte. Abia când vede că oamenii nu prea reacţionează şi trec nepăsători îşi dă seama că nu mai e acasă, în Dolheştii lui şi îşi vede de treabă. Şi parcă cercul nu se închide în sufletul lui. Asta i-a povestit şi realizatoarei Marina Almăşan, chiar în timpul filmărilor, care s-a amuzat copios de trăirile colegului nostru în marele oraş. „Când am fost sunat de cei de la Televiziunea Română să mă invite la Bucureşti m-au cuprins toate emoţiile, pentru că ştiam ce mari personalităţi au participat la această emisiune. Aici, în platoul acesta, au fost personalităţi mari. I-am văzut pe Florin Piersic, cosmonautul Dumitru Prunariu sau mulţi artişti ai cântecului popular românesc ca Sofia Vicoveanca, de la noi din zonă, şi mă întrebam în sinea mea ce să caut eu. Ce merit am eu de am o asemenea onoare?”, ni s-a destăinuit cu modestie factorul poştal chiar înaintea intrării în platoul tv.

Emoţii de tată Cu toate emoţiile sale, Gheorghiţă Ciocârlan a intrat dezinvolt în platoul de filmare, îmbrăcat în uniformă de poştaş, călare pe bicicletă şi cu geanta pe umăr. A urmat o discuţie cu Marina Almăşan, în care colegul nostru a făcut audienţa să râdă cu glumele şi poveştile lui spuse în viul grai moldovenesc. A povestit cum este să fii poştaş în satul lui, cum are o relaţie de prietenie cu toţi oamenii satului, pe care îi ajută, ori de câte ori are ocazia.

Dar, şi-a umezit şi ochii la auzul că fata lui cea mare i-a împărtăşit câteva cuvinte despre tatăl ei realizatoarei emisiunii, pe care aceasta, surpriză, le-a citit în emisiune. „Tata este cel mai modest om cunoscut în cei 28 de ani de viaţă ai mei şi, din frica de a nu părea că se laudă,o să fie mai subtil în a spune ceea ce a făcut pentru satul şi comunitatea din Dolheşti. Nu o spun pentru că este tatăl meu, dar el este exemplul perfect de ţăran român care trăieşte şi face mai mult pentru comunitate decât pentru el sau pentru familie. Meseria de poştaş nu se rezumă la împărţit ziare şi pensii căci, înainte de a veni acasă, se asigură că bătrânii pe la care trece au o găleată de apă în casă, treaba pe afară terminată, iar în seara de Ajun merge şi colindă fiecare bătrân al satului ca să fie sigur că emoţia sărbătorilor de iarnă este prezentă în fiecare casă. Am mers cu el la Alba Iulia, de 1 Decembrie şi abia când l-am văzut plângând şi cântând imnul naţional mi-am dat seama că eu nu voi pleca niciodată din România. De fiecare dată când mă întorceam din America îmi spunea că cea mai mare bucurie a lui ar fi dacă noi, cei 3 copii ai lui, am rămâne acasă şi asta am şi făcut. Am luat din energia şi iubirea lui pentru sat şi am înfiinţat Asociaţia pentru promovarea Văii Şomuzului şi am început să aducem turişti în sat. Bineînţeles că nu am putea face nimic fără el, căci el are grijă ca toată lumea să se bucure de tradiţiile locului, că mâncarea e bine făcută şi că fiecare oaspete pleacă de aici cu o sticlă de vin făcută de el. Sunt foarte multe lucruri de spus despre tata, iar dacă o să întrebaţi pe mama, o să vă spună că toate salariile lui au fost investite în renovarea căminului cultural şi în costumele străjerilor şi că nu prea îl vedem pe acasă în perioada sărbătorilor de iarnă. Nu pot decât să doresc fiecărui sat un poştaş ca tata! Mulţumim că îl chemaţi şi îi daţi şansa să vorbească despre ceea ce îl face să lupte în fiecare zi”. Semnat, Camelia Ştefania Ciocârlan, o tânără care, văzând dragostea tatălui ei pentru ţară, s-a întors din Ame-

rica, unde studia, pentru a participa cumva la viitorul ţării ei. Pe fundal, în platoul de filmare, se auzeau cântecele folclorice şi tropăit de dans îndârjit, semn că din regie rula pe ecranele de acasă o manifestare artistică a Străjerilor din Dolheştii Mici. Spatele i se face arc, iar pieptul i se umflă uşor când vine vorba despre ţară şi folclor, cu ale sale obiceiuri strămoşeşti. Atunci îţi dai seama că nu e ca un om obişnuit al timpurilor noastre. Dacă îl prinzi la vreo manifestare publică sau îl vezi prin fotografii cum îi stă cuşma pe creştet, îţi dai seama că parcă stă de pază undeva, la o graniţă imaginară. Să nu lase să treacă ceva rău în cetatea sa, acolo unde are tot ce este bun neamului lui. De fapt, Gheorghiţă Ciocârlan asta este: un străjer al portului popular şi al obiceiurilor lăsate de străbuni din generaţie în generaţie pentru a fi date cu datorie spre cei care vin după noi. Acea graniţă imaginară care, oricând poate fi reală şi asaltată de invadatori. Dacă am avea câte unul ca poştaşul Gheorghiţă Ciocârlan pe fiecare margine de ţară, înăuntru ei parcă ar fi mai mult loc pentru binele din viitor.

POªTAªUL479 ¦ 13