Revista Postasul Octombrie 2014

Actualitate

­Investiţiile­PoşteI­Române POŞTA rOmână a investit, în primele nouă luni ale anului în curs, peste 9,3 milioane de lei în flota auto, renovarea spaţiilor şi soft-uri.

Până la finele anului, alte 7,4 milioane de lei vor fi utilizate pentru modernizarea locaţiilor companiei.

Marea majoritate a sumei, respectiv 6,85 milioane lei, a fost cheltuită pentru flota auto a CNPR. Astfel, s-a achitat leasingul mai vechi, prin Porsche, pentru 641 de autovehicule, precum şi 132 de maşini prin leasing în cadrul programului Rabla. În ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea clădirilor Poştei Române, o parte a investiţiilor a vizat lucrări începute în cursul anului trecut şi care au avut termen de finalizare anul 2014. Pentru acest gen de lucrări s-au alocat 1,337 milioane de lei, iar vizate au fost sedii ale CNPR din Bucureşti, Piteşti,

SLOBOZIA Alexandria, Roşiorii de Vede, Mătăsari, Tg. Jiu, Slatina, Deva, Sibiu, Zalău, Iaşi, Podoleni, Galaţi, Focşani şi Odobeşti.

Dintre acestea se detaşează investiţiile efectuate în renovarea sediilor OP Piteşti 1, OP Galaţi 1 şi OP Galaţi 6, care au atras aproape jumătate din suma totală şi au avut ca finalitate transformarea celor trei subunităţi poştale în oficii de tip business.

Investiţiile în lucrări demarate în cursul acestui an se ridică la peste 900.000 de lei. Cu aceşti bani au fost refăcute locaţii din Alexandria, Ploieşti, Slobozia,

Târgovişte, CRTz Bucureşti, Zalău, Neptun, Paltin şi Fabrica de Timbre. În cazul primelor patru este vorba despre transformarea principalelor oficii din reşedinţele respective de judeţ în centre de tip business. Până la finele anului, alte patru locaţii vor fi, la rândul lor, transformate în centre de business: OP Buzău 7, OP Constanţa 9, OP Alba-Iulia 1 şi OP Miercurea-Ciuc 1. Tot până atunci, şi clădirea din Tg. Jiu ce găzduieşte sediile OPD şi OZP Tg. Jiu şi birourile Sucursalei Judeţene de Servicii Express va fi refăcută din temelii.

ALExAndrIA

GALAŢI 6 ¦

OCTOMBRIE 2014

PITEŞTI

Actualitate

Set­complet­de­medalii­la­ Balcaniada­Factorilor­Poştali Delegaţia Poştei Române la cea de-a 43-a ediţie a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali a reuşit o performanţă remarcabilă: o medalie de aur, una de argint şi una de bronz. Toate medaliile au fost aduse de AnDReeA ARsine şi MihAelA AcATRinei: aur la echipe feminin, argint la individual (Andreea) şi bronz în aceeaşi probă feminină individuală (Mihaela).

De la stânga la dreapta: Victor Romaşcanu, Alexandru Petrescu, Andreea Arsine, Claudiu Costescu, Victor Şimon (director Reţea) şi Mihaela Acatrinei

Bilanţul mărşăluitorilor noştri este cu atât mai valoros cu cât el a venit în condiţii speciale. CNPR a trimis la întrecerea de la Karaman (Turcia) doar două fete şi doi băieţi, care s-au antrenat foarte puţin pentru această competiţie. Asta din cauza faptului că participarea lor a fost organizată pe ultima sută de metri. Mai mult, reprezentanţii Poştei Române au avut de trecut peste patriotismul gazdelor, care şi-au dorit cu ardoare o recoltă cât mai mare de medalii. Şi au reuşit-o. Turcii au câştigat restul de aur (echipe masculin, individual masculin şi feminin), plus argintul şi bronzul în proba individuală masculină şi argintul la echipe feminin. „De la bun început mi-am dat seama că nu am nicio şansă la aurul individual. Arbitrii competiţiei, bineînţeles turci, mi-au arătat cartonaşul galben imediat ce m-am apropiat de lideră, o compatrioată de-a lor, Yeliz Aiy, pe care în perioada 2008-2012 o băteam pe unde o prindeam. Am preferat să stau în banca mea şi să mă mulţumesc cu argintul, decât să fiu descalificată.

Cum Mihaela a venit pe locul 3, am reuşit minunea de a lua aurul pe echipe”, ne-a declarat Andreea Arsine, cvadruplă câştigătoare a probei balcanice individuale în trecut.

La băieţi, Claudiu Costescu a avut şi el de suferit ca urmare a părtinirii de care au dat dovadă organizatorii. Deşi a terminat la egalitate cu ocupantul locului 3, un turc, a fost retrogradat „în buza” podiumului, pe 4. Cel de-al doilea competitor român, Victor Romaşcan, a fost descalificat. La revenirea în ţară, reprezentanţii CNPR au fost primiţi de directorul general al companiei, Alexandru Petrescu, care i-a felicitat pentru rezultate şi le-a înmânat diplome şi flori. Cea de-a 44-a ediţie a competiţiei balcanice de marş va fi găzduită de România. Pentru anul viitor, Poşta Română intenţionează să relanseze Marşul Factorilor Poştali, o competiţie cu tradiţie în companie.

Perspectivele­serviciului­ poştal­universal Autoritatea națională pentru Administrare şi reglementare în Comunicații (AnCOm) a organizat, la mijlocul lunii octombrie, o întâlnire cu reprezentanți ai pieței serviciilor poştale din românia, în care s-a discutat despre serviciul universal din perspectivă europeană. Întâlnirea vine în contextul consultării publice lansate de Grupul European al reglementatorilor din domeniul serviciilor poştale (ErGP) privind implementarea serviciului universal în domeniul serviciilor poştale şi impactul evoluției pieței asupra serviciului universal şi obligațiilor aferente.

În cadrul evenimentului a fost prezentat Documentul de discuție privind implementarea serviciului universal în domeniul serviciilor poștale și efectele modificărilor recente ale obligațiilor aferente serviciilor din sfera serviciului universal în unele state membre, publicat de ERGP. Documentul trece în revistă situația actuală a serviciului universal în domeniul serviciilor poștale la nivel european, evidențiind tendințele și cele mai recente modificări în piață.

Deși a existat o perioadă în care traficul de trimiteri poștale din sfera serviciului universal înregistra un ritm continuu crescător, concomitent cu creșterea economică de ansamblu, în prezent trendul este descendent în aproape toate statele membre. Scăderea este cauzată, printre altele, de evoluția serviciilor din sectorul comunicațiilor electronice. Regresul volumului de trimiteri de corespondență este o caracteristică a pieței globale, nu doar a piețelor poștale din Europa, autoritățile de reglementare, guvernele și/sau furnizorii de serviciu universal din unele țări luând deja măsuri de reformare a acestui domeniu pentru a răspunde scăderii traficului. În vederea implementării celor mai eficiente soluții privind viitorul serviciului universal în Uniunea Europeană, ERGP și-a propus să urmărească atât impactul acestor schimbări asupra sustenabilității furnizării serviciului universal, cât și să analizeze modalitățile prin care s-ar putea interveni pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la servicii poștale de bază.

POªTAªUL430 ¦ 7

Oamenii Poºtei

Poveştile­dirigintelui­din­­eforie­nord căutarea unor subiecte frumoase pentru Poştaşul ne-a îndreptat, şi pentru numărul din octombrie, spre constanţa. Am vrut să mai ţinem puţin vara, şi mai ales marea, alături de noi.

Mai ales că drumul spre litoral ne-a adus mereu poveşti interesante. Şi nici de data asta nu a fost altfel. ne-am oprit la eforie nord, la final de sezon estival, pentru a lua pulsul atmosferei poştale. Şi ne-am întors cu poveşti cât pentru zece numere de revistă, cu personaje colorate, de la infractori până la scriitori, actori şi alte vedete. Toate, istorisite de ion Preoteasa (foto), poştaş cu 43 de ani de vechime în Poşta Română.

Ada Cojan Într-o zi de sfârşit de septembrie, cei şapte anagajaţi ai oficiului poştal din Eforie Nord, din care două oficiante, patru factori poştali şi un diriginte, erau prezenţi la datorie. Venind dinspre centrul staţiunii, ochii ni s-au oprit asupra unui bărbat înalt, care părea să aibă în jur de 45 de ani şi care tocmai deschidea uşa oficiului poştal. Am intrat şi noi în clădire, fără să bănuim că bărbatul în urma căruia am intrat în oficiu este dirigintele. Ştiam că şeful poştei din Eforie lucrează în companie din 1971, aşa că ne aşteptam la un bărbat mult mai în vârstă. Doar că Ion Preoteasa doar arată de 45, căci în realitate are 62 de ani.

La terminarea liceului, neavând posi16 ¦

OCTOMBRIE 2014

bilităţi financiare pentru a urma o facultate, actualul diriginte de poştă a fost nevoit să îşi găsească un loc de muncă. Într-o zi, întâmplarea a făcut să se întâlnească cu unul dintre foştii colegi de liceu, Mitruş, cum îi spuneau ei.

Primii­paşi­în­Poştă Din vorbă-n vorbă, Mitruş i-a propus să se angajeze la poştă, idee care lui Ion, a cărui situaţie profesională nu era chiar roz, i s-a părut cel puţin năstruşnică. „Nu ştiam mai nimic despre poştă. Dar Mitruş îmi zice: «Hai că te duc eu!» În

acea zi ne-am angajat amândoi. Pe fişa mea de angajare scria «factor poştal».

Dar acolo era cu totul altceva. Diriginte era chiar unchiul lui Dan Spătaru. Semăna foarte bine cu el. A zis că nu mă poate angaja ca mânuitor de valori pentru că trebuia să am stagiul militar satisfăcut ca să pot purta pistol. Pe atunci, mânuitorii de valori aveau, obligatoriu, pistol. Noi aveam abia 19 ani.

Aşa am făcut primii paşi în Poştă. În scurt timp, cel mult şase luni, am fost promovat şef de tură”, şi-a început Ion Preoteasa povestea. În vara anului 1972, a aflat de la o colegă din poştă că, la Bucureşti, exista o şcoală de diriginţi. Stagiul de practică

l-a făcut la Brăila, la control ulterior, iar acesta s-a finalizat cu obţinerea diplomei de diriginte.

transfer­la­Costineşti Doi ani mai târziu a fost transferat, ca oficiant, la Oficiul Poştal Costineşti. „Deşi aveam şcoala de diriginţi, abia mă descurcam ca oficiant, dar aveam un diriginte înţelegător care m-a învăţat meserie şi mi-a plăcut. Am făcut stagiul militar şi, în februarie '76, m-am întors la Costineşti. Aici am lucrat până în 1978, când am plecat pe postul de casier la Eforie Sud”, ne povesteşte omul Poştei. Dar nici aici nu a fost ferit de necazuri. „Într-o zi a lui 1979 a venit CPI-ul, actualul CFG (Control Financiar de Ges-tiune, n.r.), şi i-am invitat la o bere. În acea zi nu m-am mai întors să pun banii în casierie şi, chiar în acea noapte, ne-au spart oficiul. Pe lângă cei 10.000 de lei din oficiu au mai furat atunci un colet unde se afla un pachet de Kent auriu şi 1.200 de lei din lada de valori a unui factor. Şef la Biroul Financiar din Constanţa era o doamnă pe nume Buzduceanu care mi-a zis: «Te duci şi aduci banii». Ştiind că am un CEC de 10.000 de lei acasă, am venit în Eforie Nord, am scos banii şi i-am dus. De la miliţie a venit un maior pe nume Târziu, care avea informatorii lui. Iar unul dintre ei, care era şofer, îi spune: «În cutare zi, pe drumul care ducea de la Constanţa la Mangalia, mi-a făcut cu mâna un puşti. L-am dus la Mangalia, iar pe drum am aflat că era de la o şcoală ajutătoare din Bacău. A zis că are o în-

voire şi că se duce la părinţii lui. Ce m-a frapat e că m-a plătit cu 100 de lei, în timp ce un cetăţean, la ocazie, nu ar fi dat mai mult de 20». Asta l-a pus pe gânduri. A aflat maiorul despre cine era vorba şi s-a dus acolo. Primul lucru pe care l-a văzut pe masă a fost un pachet de Kent auriu. Costa 25 de lei pachetul, iar el era un ţigan mai procopsit. Le-a întors casa pe dos, nu înţelegea de unde are pachetul. Când s-a uitat sub capotă, a găsit cei 10.000 de lei şi mi i-a dat. Nici măcar o bere nu a acceptat”, îşi aminteşte dirigintele din Eforie.

Întâmplări­cu­vedete S-au împlinit 32 de ani de când Ion Preoteasa lucrează în Eforie Nord ca diriginte de poştă. În 1974, staţiunea mişuna de străini, iar români erau prea puţini pe litoral. Din acest motiv, încasările oficiului erau enorme, iar efortul poştaşilor era răsplătit, în fiecare an, printr-o diplomă de unitate fruntaşă. Vedetele de televiziune se aflau printre puţinii români care îşi făceau concediul pe litoralul românesc, iar Ion Preoteasa se poate lăuda că a cunoscut şi el câţiva. „L-am cunoscut pe Adrian Păunescu, stătea la hotel Europa şi venea cu cenaclul Flacăra. În '84 nu a mai fost cazat acolo, ci la Union. Şi după ce se cazează, spune: «Domne', să vină dirigintele să-mi pună telefon». Nu asta era treaba mea de diriginte. L-am sunat pe şeful de la telefoane: hai să vedem ce vrea nebunul ăsta! Şi zice: «Ce diriginte tânăr!

Hai, vino-ncoace». Avea o sufragerie imensă. Şi zice: «Mie îmi puneţi fir aşa:

să îmi ajungă la masa de lucru, la dormitor şi la toaletă»”, ne-a povestit, râzând dirigintele.

Vorbăreţul­Florin­Piersic Alte întâmplări amuzante sunt legate de numele uneia dintre cele mai îndrăgite personalităţi ale scenei româneşti. „Cel mai mult m-a enervat Florin Piersic. Venea la mine la birou şi atâtea poveşti avea ... te înnebunea de cap. Avea o masă întreagă de vederi şi de plicuri, îl mai sponsorizam eu cu timbre. Trimitea în toată lumea, America, Canada, Israel. Venea Tamara Buciuceanu cu Stamate şi îi ziceau: «Hai mă, Florine, odată!». El zicea: «Mai stai cinci minute». Şi îmi făcea capul calendar. Şi i-am spus odată: «Domnu' Florin, mata ştii ce faci? Faci o greşeală.

Mata începi acum să amesteci realitatea cu fabulaţiile. Că sunt multe pe care nu pot să cred că le-ai făcut». Şi zice: «Noi, artiştii, mai facem şi de-astea».

Altă dată, pe vremea când lucram cu Banc Post, îmi amintesc că au făcut ei un chef. Piersic avea un cec de Banc Post de vreo 3.000 de lei. Şi vine înnebunit la mine, a doua zi: «Mi-au furat cec-ul». Am sunat la bancă, i-au blocat cec-ul. Dar, până la urmă, s-a dovedit că îl rătăcise”, ne povesteşte poştaşul amuzat.

Ion Preoteasa este asemeni unei cărţi pline de învăţături şi întâmplării hazlii, o carte pe care, odată ce o iei de pe raft, nu o mai poţi lăsa din mână.

Aflaţi și alte povești de-ale dirigintelui din Eforie Nord pe Intranet, la secţiunea Poștașul/Oamenii Poștei.

POªTAªUL430 ¦ 17

Internaþional

Deutsche­Post­DHL,­Germania

Privatizarea­poştelor­europene, de­la­Royal­mail­la­Deutsche­Post­DHL considerate servicii strategice peste tot în lume, serviciile poştale tind să se desprindă treptat de sub dominaţia statului. Fie că se întâmplă cu scopul rentabilizării prin privatizare, fie din alte motive (reducerea deficitului bugetar, atragerea de capital străin etc.), procesul de valorificare a activelor publice are ca miză încheierea celor mai bune tranzacţii în favoarea statului.

Serviciul Cooperare Internaţională

În domeniul poştal, privatizarea cu cel mai mare impact economic, social şi mediatic a fost de departe cea a Royal Mail, în Marea Britanie. Procesul s-a încheiat în octombrie 2013, prin listarea la bursă a acţiunilor Royal Mail. Însă până să ajungă să fie cotată la Bursa din Londra, Royal Mail a trecut printr-o perioadă lungă de discuţii la masa guvernului, tatonări şi chiar acţiuni radicale soldate cu greve ale lucrătorilor poştali şi respingerea de către aceştia a planului de privatizare. În 2011, guvernul britanic promulgă Legea Serviciilor Poştale.

Această lege permite ca 90% din compania Royal Mail să fie privatizată, iar cel puţin 10% din acţiuni să poată fi cumpărate de angajaţii operatorului de poştă. La 31 martie 2012, Executivul a preluat activele şi pasivele istorice ale sistemului de pensii Royal Mail, eliberând

20 ¦ OCTOMBRIE 2014

compania de un deficit uriaş. La 1 aprilie 2012, Post Office Ltd. a devenit independentă de Royal Mail şi a fost reorganizată ca subsidiară a Royal Mail, având administraţii şi conduceri separate.

Venituri­din­privatizare În octombrie 2013, Departamentul Acţionariat Executiv a vândut 60% din acţiunile statului la Royal Mail către investitori privaţi, la 330 pence fiecare, generând venituri de aproape 2 miliarde de lire sterline. În urma acestei tranzacţii, acţiunile Royal Mail au fost cotate la Bursa din Londra, iar compania s-a alăturat operatorilor poştali din Europa care s-au privatizat în ultimii ani în Austria, Belgia, Germania şi Olanda.

Potrivit raportului privind privatizarea Royal Mail, elaborat de Biroul Naţional de Audit, publicat la 1 aprilie 2014, 167.000 de salariaţi

Itella­Posti­oy,­Finlanda

au primit cele 10% din acţiunile Royal Mail şi 690.000 de investitori au cumpărat acţiuni. O altă informaţie relevantă care se regăseşte în acest raport se referă la preţul acţiunii Royal Mail, valoare care a crescut cu 72% în primele cinci luni de la tranzacţionare. Efectele pozitive pe care le-a avut privatizarea asupra companiei au fost: preţurile accesibile, posibilitatea livrării şi în ziua de duminică, servicii de o mai bună calitate, acces în zonele rurale, servicii dezvoltate şi pe plan internaţional.

Poste­Italiane,­Italia

Portughezii­au­vândut

Spre deosebire de omologii lor spanioli, în septembrie 2014, guvernul portughez a finalizat privatizarea operatorului poştal naţional Correios Portugal. Compania de stat Parpública a anunţat că a vândut acţiunile rămase ale Grupului CTT 31, 5%, respectiv 47,2 milioane de acţiuni. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 343 de milioane de euro, la rata de 7,25 euro per acţiune. Acest lucru a însemnat că guvernul portughez a realizat un profit de peste 900 de milioane de euro din listarea companiei la bursă.

Privatizarea­Deutsche­Bundespost Prima fază a vânzării a constat într-o ofertă publică iniţială, lansată în decembrie 2013, când 70% din acţiunile companiei au fost Deutsche Post DHL este succesoarea Deutsche Bundespost, care vândute cu aproximativ 580 de milioane de euro. 60% din acţiuni a fost privatizată în 1995. Din privatizare au rezultat trei entităţi: Deutsau mers spre investitori instituţionali, 5% au fost oferite angajache Post AG - furnizor de servicii poştale, Deutsche Bundespost Teleţilor la preţ special, iar 5% kom AG - furnizor de seraltor ofertanţi. Cea de-a doua vicii de telecomunicaţii, şi Un serviciu poştal complet nu mai este sustefază a venit după ce a expirat Deutsche Postbank AG, nabil şi se impune o analiză amănunţită a ceea angajamentul luat de guvern care avea ca activitate furce trebuie întreprins din punctul de vedere al de a deţine o parte a Grupului nizarea de servicii bancare.

CTT şi a constat într-un proces În prezent, 25,5% din acstructurii şi a modalităţii de finanţare accelerat de creare a unui reţiunile Deutsche Post DHL gistru electronic, astfel încât sunt deţinute de stat prin reprezentanţii Poste Italiane acţiunile să poată fi vândute banca KfW, iar 74,5% îl recătre investitori internaţionali. prezintă pachetul de acţiuni dispersate, din care 67% sunt deţinute de instituţii, iar 7,5% de investitori privaţi. De la privatizarea sa, Deutsche Post DHL şi-a extins Italienii­vor­listare semnificativ aria activităţilor, devenind lider pe piaţa serviciilor poşOperatorul poştal Poste Italiane, pe care Guvernul l-a nomitale şi de curierat, compania fiind listată la Bursa de valori DAX. nalizat pentru privatizare, a anunţat în iulie 2014 că este nevoie de mai multe fonduri pentru a putea oferi servicii complete de Operatorul poştal spaniol Correos, una dintre cele mai mari comlivrare a corespondenţei. „Un serviciu poştal complet nu mai este panii de profil din lume, cu 62.000 de angajaţi, este deţinută 100% sustenabil şi se impune o analiză amănunţită a ceea ce trebuie de stat. Problema care se pune este dacă Correos Group va decide întreprins din punctul de vedere al structurii şi a modalităţii de sau nu să urmeze modelul de privatizare al Deutsche Post. Privatifinanţare”, au transmis reprezentanţii Poste Italiane. Poşta itazarea acestei companii presupune obţinerea de către SEPI (organiliană este una dintre companiile de stat propuse pentru privazaţia de stat care deţine acţiuni publice în societăţi spaniole, tizare în acest an, ca măsură luată de Guvern pentru a reduce corespondentul AVAS în România) a unei sume care poate varia între datoriile Italiei, care se află pe locul doi în ceea ce priveşte cu700 de milioane de euro şi 2,5 miliarde de euro. Correos alocă 75% antumul obligaţiilor financiare în zona euro, după Grecia. Trezodin câştigurile anuale pentru a plăti salariile angajaţilor, un procentaj reria din Italia şi noua administraţie a companiei Poste Italiene nesustenabil pentru o companie care este obligată prin lege să menau în vedere listarea unui pachet de aproape 40% din acţiuni la ţină o structură logistică solidă, care să asigure densitatea cerută şi Bursa din Milano, spre jumătatea anului 2015. Anterior, Trezoreafacerile puţin profitabile ale serviciului poştal universal. Cota de ria a sugerat listarea companiei Poste Italiene în luna noiembrie piaţă a grupului şi reţeaua logistică sunt atuurile companiei, dar proa acestui an, sperând să obţină cel puţin 4 miliarde de euro din ductivitatea scăzută, costurile ridicate ale forţei de muncă şi pierdevânzarea acţiunilor. Acţiunea a fost ulterior amânată, fiind invorile recurente ale veniturilor din exploatare reprezintă punctele slabe cate probleme tehnice. ale privatizării.

,,

,,

POªTAªUL430 ¦ 21