Analizã
PoştA roMână – lider de Poşta Română a rămas lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul de trimiteri poştale procesate şi în cursul anului 2014, se arată în raportul statistic anual întocmit de ANCOM. Operatorul public poştal a procesat 366 de milioane de trimiteri, ceea ce reprezintă aproape 59% din totalul de trimiteri procesate, în cursul anului trecut, de cei 371 de operatori poştali autorizaţi.
Analiza comparativă a traficului poştal total în perioada 2013-2014 indicatori
interne
internaţionale
Total
2013
530.106.224
34.152.710
564.258.934
2014
592.921.878
30.283.195
623.205.073
Dinamica (%)
+11,85%
-11,33%
+10,45%
Exceptând Poşta Română, primii 10 furnizori cu cel mai mare trafic de trimiteri poştale în anul 2014 au fost, în ordine alfabetică: Cargus, DPD Parcels, Fan Courier, GLS, Nemo, Poşta Atlassib, Postmaster, Star Storage, Total Post şi Urgent Curier. Alături de operatorul public poştal, aceştia au generat 97,13% din traficul poştal total al anului trecut. Distribuţia pieţei poştale între furnizorii de servicii poştale în anul 2014
Traficul furnizorului de serviciu universal în perioada 2010-2014 Trimiteri interne
Trimiteri internaţionale
Trafic total CNPR
Număr trimiteri poştale
Traficul poştal total în anul 2014 a depăşit 623 de milioane de trimiteri poştale, din care aproape 593 de milioane au fost trimiteri poştale interne, reprezentând 95% din traficul poştal total. Restul au fost trimiteri poştale internaţionale.
Analiza comparativă a traficului poştal al furnizorului de serviciu universal (CNPR) în perioada 2013-2014 indicatori 2013 2014 Dinamica (%)
interne 363.613.300 345.970.400 -4,85%
internaţionale 20.618.141 20.879.465 +1,27%
Total 384.231.441 366.849.865 -4,52%
Pe de altă parte, operatorii privaţi au avut un 2014 demn de pus în ramă, cu o creştere de 42,4%, care s-a tradus în peste 76 de milioane de trimiteri prelucrate în plus faţă de 2013. Explozia s-a datorat traficului intern, care a fost cu aproape 50% mai mare. Traficul furnizorilor privaţi în perioada 2010-2014
Trafic total
Furnizori de volum mare (10)
Restul furnizorilor
Deşi şi-a păstrat poziţia 1 în topul operatorilor poştali, trebuie spus că Poşta Română a procesat cu aproape 17,5 milioane de trimiteri poştale mai puţin decât în 2013 şi a pierdut peste 9% din procentele de piaţă din urmă cu doi ani. Mai exact, în 2013 operatorul naţional de servicii poştale a prelucrat 68% din totalul trimiterilor. De altfel, 2014 a fost cel mai slab an al Poştei din 2010 încoace, când au fost prelucrate aproape 329 de milioane de trimiteri. Scăderea a fost cauzată de traficul intern, care a fost cu aproape 5% la mic, neputând fi compensată de creşterea uşoară a trimiterilor internaţionale, cu un plus de 1,27%. 10 ¦
OCTOMBRIE 2015
Trimiteri internaţionale
Trafic total furnizori privaţi
Număr trimiteri poştale
CNPR
Trimiteri interne
Dinamica traficului furnizorilor poştali, alţii decât CNPR în perioada 2013-2014 indicatori
interne
internaţionale
Total
2013
166.492.924
13.534.569
180.027.493
2014
246.951.478
9.403.730
256.355.208
Dinamica (%)
+48,33%
-30,52%
+42,4%
piaţă, dar în scădere de turaţie traficul intern creşte, cel extern scade Interesant este că numărul de trimiteri interne a crescut faţă de anul precedent cu aproape 12%, cam cu cât a scăzut cel internaţional! Urmărind dinamica traficului total intern, se poate observa că piața trimiterilor interne se înscrie pe un trend ascendent în ultimii cinci ani, excepție făcând anul 2012, când piața s-a menținut aproximativ constantă (scăderea fiind sub 1%).
Poşta Română deţine o poziţie mult mai solidă în privinţa traficului extern. Din traficul poştal internaţional realizat în anul 2014, Poşta Română a procesat peste 20 de milioane de trimiteri, însemnând un procent de aproape 70%. Următorii zece furnizori de volum mare din acest segment de piaţă au realizat un trafic de 7,9 milioane de trimiteri, reprezentând 26,17% din total, iar restul furnizorilor au realizat un volum de 1,4 milioane de trimiteri, ceea ce reprezintă 4,8% din acest segment de piaţă. Distribuţia pieţei poştale internaţionale între furnizorii de servicii poştale în anul 2014
Dinamica traficului total intern în perioada 2010-2014 Număr trimiteri poştale
%
re şte cre
cu
% ,73
7,43% scădere cu 0,59% creştere cu
,85 u 11 ere c creşt
28
Trafic internaţional
Din traficul poştal intern realizat în anul 2014, Poşta Română a procesat 345 de milioane de trimiteri, însemnând peste 58% din total. Următorii zece furnizori de volum mare din acest segment de piaţă au realizat un trafic de 231 de milioane de trimiteri, reprezentând 39% din totalul traficului de trimiteri interne procesate. Restul furnizorilor au realizat un volum de numai 15 milioane de trimiteri, ceea ce reprezintă 2,6% din acest segment de piaţă. Distribuţia pieţei poştale interne între furnizorii de servicii poştale în anul 2014
Furnizori de volum mare (10)
Restul furnizorilor
Structura traficului poştal Raportul ANCOM a defalcat expediţiile poştale pe şase categorii de trimiteri: poşta de scrisori, coletărie, servicii express, corespondenţă şi imprimate, trimiteri de publicitate şi mandate poştale. Dintre acestea vă prezentăm cum stă situaţia cu primele trei, care, cumulat, reprezintă aproape 96% din total trimiteri poştale în 2014.
1. Poşta de scrisori
Trafic intern
CNPR
CNPR
Furnizori de volum mare (10)
Restul furnizorilor
Pe segmentul internaţional, se constată o scădere de aproape 4 milioane de bucăţi, adică peste 11%. De altfel, în ultimii cinci ani, traficul total internaţional a fost caracterizat de creşteri şi scăderi alternative.
Poşta de scrisori şi-a atras, de departe, partea leului. În această categorie s-au înscris peste 540 de milioane de trimiteri. Cu peste 348,5 milioane de bucăţi, Poşta Română şi-a rezervat aproape 65% din acest sector. Următorii zece furnizori de volum mare de pe acest segment de piaţă au realizat un trafic de 181 de milione de trimiteri (33,67%), iar restul operatorilor au realizat un volum de 9,7 milioane de trimiteri (1,8%). Traficul poştei de scrisori în perioada 2010-2014 Trafic intern
Trafic internaţional
Trafic total poşta de scrisori
Număr trimiteri poştale
1%
cu tere creş
2% 14,7
cu tere 2% creş
scădere cu 3,4
14,4
scăd
ere c
u 11
,33%
Număr trimiteri poştale
Dinamica traficului total internaţional în perioada 2010-2014
POªTAªUL442 ¦ 11
Analizã indicatori
interne
internaţionale
Total
2013
492.863.288
30.064.299
522.927.587
2014
518.726.191
21.467.666
540.193.857
Dinamica (%)
+5,25%
-28,60%
+3,30%
2. Coletărie În ceea ce priveşte coletăria, cu puţin peste 62 de milioane de bucăţi procesate, aceasta a reprezentat aproape 10% din traficul poştal total al anului 2014. Creşterea a fost remarcabilă, numărul pachetelor prelucrate de operatorii poştali fiind mai mult decât dublu faţă de anul precedent şi de aproape patru ori mai mare ca în 2010! La acest capitol Poşta Română stă ceva mai slab: cu aproape 6,4 milioane de colete are o cotă de piaţă de aproximativ 10%. Următorii zece furnizori de volum mare din acest segment de piaţă au realizat, împreună, un trafic de 51 de milioane de colete (82,38%). Restul operatorilor au realizat un volum de 4,5 milioane de colete, reprezentând 7,32% din traficul total de colete, mult peste alte categorii de trimiteri. Traficul de colete în perioada 2010-2014 Trafic intern
Trafic internaţional
Traficul de trimiteri aferente serviciilor Express în perioada 20102014 Trafic total
Trafic internaţional
Trafic intern
Număr trimiteri Express
Dinamica traficului poştei de scrisori în perioada 2013-2014
Dinamica traficului serviciilor Express în perioada 2013-2014 indicatori
interne
internaţionale
Total
2013
12.792.787
1.670.331
14.463.118
2014
7.412.106
1.308.213
8.720.319
Dinamica (%)
-42,06%
-21,68%
-39,71%
Poştaşi tot mai puţini
Trafic total colete
Număr colete
În anul 2014, pe piaţa serviciilor poştale din România au lucrat mai puţin de 36.800 de salariaţi, din care 26.784 (reprezentând 72,8% din totalul personalului angajat în domeniul serviciilor poştale) au fost salariaţi ai Poştei Române. Este de remarcat că numărul total al poştaşilor a scăzut cu 10,5% faţă de 2013. În cazul Poştei Române, scăderea a fost de circa 700 de angajaţi (scădere datorată ieşirilor naturale din sistem), în vreme ce operatorii privaţi au raportat un număr de angajaţi cu peste 15% mai mic decât anul precedent. Dinamica numărului angajaţilor în sectorul poştal în perioada 2013-2014
Dinamica traficului de colete în perioada 2013-2014
indicatori
indicatori
intern
internaţional
Total
2013
24.450.149
2.418.080
26.868.229
2014
55.469.759
6.544.784
62.014.543
Numărul angajaţilor Poştei Române Numărul angajaţilor furnizorilor din sectorul privat
Dinamica (%)
+126,87%
+170,66%
+130,81%
Total număr de angajaţi în sectorul poştal
La această categorie ANCOM a inclus servicii poştale care presupun, în mod cumulativ: eliberarea de către furnizor expeditorului a unui document care atestă data şi ora depunerii, precum şi, de regulă, plata tarifului; predarea trimiterii poştale la adresa destinatarului, personal către acesta sau către persoana autorizată să primească trimiterea poştală; răspunderea furnizorului pentru predarea cu întârziere a trimiterii poştale; predarea rapidă a trimiterii poştale. Domeniul a cunoscut o scădere spectaculoasă, de aproape 40%, faţă de 2013. De altfel, este cea mai scăzută valoare din ultimii cinci ani. Din traficul total al serviciilor Express (8,7 milioane), primii zece furnizori din acest segment de piaţă, inclusiv Poşta Română, au realizat un volum de 8,6 milioane de trimiteri (99%), restul furnizorilor realizând un volum de puţin peste 86.000 de trimiteri, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din traficul total al serviciilor Express.
12 ¦
OCTOMBRIE 2015
2014 dinamica (%)
27.451
26.784
-2,43%
13.659
10.011
-26,71%
41.110
36.795
-10,49%
Dinamica numărului de angajaţi din sectorul poştal în perioada 2010-2014
Număr angajaţi
3. Servicii express
2013
Raportând valorile traficului poştal total aferent anului 2014 la populaţia României, rezultă o medie de 31,75 trimiteri poştale pe cap de locuitor, creşterea fiind cu aproape 20% față de anul
2013. Aceasta este şi o consecinţă a scăderii numărului de persoane la care ANCOM s-a raportat în acest raport, după ce datele recesământului populaţiei din 2012 au fost aprobate oficial. Dinamica mediei trimiterilor poştale pe cap de locuitor (trafic total/număr locuitor) în perioada 2010-2014
trafic total/număr locuitori
3%
%
,77
u ec ter
43
scădere cu
creştere cu 2,04%
tere creş
cu
19,6
6,7%
din venituri. Asta în condiţiile în care 58,86% din traficul poştal total al anului 2014 revine Poştei Române. Următorii 10 furnizori de volum mare, în ordine alfabetică Atlassib, Cargus, DPD Parcels, DHL Internaţional, Fan Courier, Nemo, TNT România, UPS România, Urgent Curier şi Zipper Services, şi-au atras 57,31% (peste 1,3 miliarde de lei), iar restul sumei (341 de milioane de lei) a intrat în conturile celorlalţi furnizori. Distribuţia veniturilor realizate de furnizorii poştali în anul 2014
ş
cre
CNPR Furnizori de volum mare (10) Media Poştei Române
venituri din servicii poştale
Livrări duble la privat ANCOM a calculat şi gradul anual de încărcare a angajaţilor din sectorul poştal. Acesta reprezintă raportul dintre traficul total de trimiteri poştale şi numărul de angajaţi din sectorul poştal. Cifrele seci arată că opertorii privaţi au reuşit anul trecut o performanţă Gradul de încărcare a angajaţilor din sectorul poştal Anul
CnPr
Alţi furnizori
2013
13.997 tp/om/an – 55 tp/om/zi 13.180 tp/om/an – 52/tp/om/zi
2014
13.697 tp/om/an – 54 tp/om/zi 25.607 tp/om/an – 102 tp/om/zi
*tp = trimiteri poştale
senzaţională: aproape că au dublat numărul de trimiteri pe care fiecare angajat al lor l-a livrat! Asta în vreme ce, la Poşta Română, numărul a rămas relativ constant, ba chiar a înregistrat un mic regres, pentru prima oară în ultimii cinci ani. Per total piaţă, în 2014, gradul anual de încărcare a fost de 16.937 trimiteri poştale/angajat/an, în timp ce în anul 2013 a fost de 13.726 trimiteri poştale/angajat/an, ceea ce înseamnă o creştere de 23,4%. Gradul zilnic de încărcare este raportul dintre gradul anual de încărcare şi numărul de zile lucrătoare din an (în anul 2014 au fost 252 zile lucrătoare). În anul 2014 gradul zilnic de încărcare a unui angajat din sectorul poştal a fost de 67 de trimiteri poştale/angajat/zi, în timp ce în 2013 a fost de 54 trimiteri poştale/angajat/zi. Gradul de încărcare a angajaţilor din sectorul poştal în perioada 2010-2014 Media CNPR
Media celorlalţi
Media Pieţei Poştale
Acoperirea teritorială În anul 2014 reţeaua poştală din România a fost compusă din 8.054 puncte de acces şi de contact deservite de personal, care au aparţinut atât furnizorului de serviciu universal, cât şi celorlalţi furnizori. Imensa majoritate a punctelor de prezenţă, respectiv 5.746, a fost reprezentată de subunităţile Poştei Române. De altfel, a fost pentru prima oară în ultimii cinci ani când operatorul naţional şi-a suplimentat subunităţile faţă de anul precedent. Firmele private au adoptat o strategie opusă, numărul punctelor de prezenţă în cazul lor reducându-se la jumătate, de la 4.213 în 2013 la 2.308 în 2014.
reclamaţii mai puţine la Poşta română decât la firmele private Deşi a procesat aproape 60% din totalul trmiterilor din 2014, Poşta Română a înregistrat aproximativ 21.900 de reclamaţii, de peste şapte ori mai puţin decât în cazul frunizorilor privaţi, care au fost reclamaţi de aproape 155.900 de ori. Mai mult, în cazul operatorului public, sub 25% dintre acestea s-au dovedit a fi întemeiate, pe când operatorii privaţi au avut parte de reclamaţii întemeiate în 30% din cazuri. Pe cale de consecinţă, şi valoarea totală a despăgubirilor acordate este mult mai mică în cazul Poştei Române, de 298.000 lei, faţă de companiile private, care au alocat aproape 4 milioane de lei pentru acest lucru. Statistica reclamaţiilor utilizatorilor de servicii poştale în anul 2014
CNPR
Furnizori privaţi
Total reclamaţii
o piaţă de 2,3 miliarde lei Consecinţa cifrelor anterioare se reflectă în modul în care se împart veniturile din piaţa poştală, care au totalizat anul trecut aproape 2,3 milarde de lei. În acest top, realizat în premieră de ANCOM, Poşta Română ocupă locul întâi, însă are doar 27,83% POªTAªUL442 ¦ 13
Oamenii Poºtei
Schimb de locuri O situaţie neprevăzută la oficiul poştal din Cristian, o localitate cu vreo şapte mii de locuitori din judeţul Braşov, a fost rezolvată cu succes numai atunci când dirigintele a ajuns factor poştal, iar oficianta, diriginte. Poştaşii şi-au luat noile atribuţii în serios şi s-au pus pe treabă.
Ada Ioana Cojan Meseria de poştaş nu este uşoară. Nu o dată am întâlnit poştaşi care cunosc toate tainele muncii lor, dar şi pe cele ale colegilor lor de pe alte posturi. Cine ajunge să lucreze într-un oficiu poştal, de la oficiant la diriginte, are mereu ceva de învăţat. Corina Gherghel nu a bănuit niciodată că la oficiul poştal unde lucrează va face
altceva în afara meseriei de oficiant. Nu va uita însă, niciodată, ziua în care i s-a spus că trebuie să ţină locul dirigintelui. Ce anume a dus la această întorsătură de situaţie ne spune chiar ea. „Când m-am angajat la poştă, la oficiu erau două posturi de oficiant şi patru de factori. După normarea din 2012, numărul lor s-a redus la jumă-
tate, iar volumul de muncă a rămas acelaşi. Mai mult, anul trecut, în iulie, din doi factori a rămas doar unul. Până în ianuarie, dirigintele a fost factor poştal pe teren, în timp ce eu i-am preluat atribuţiile”, ne spune Corina. Dirigintele de la Cristian a primit cu seninătate provocarea, mai ales că meseria de factor nu îi era deloc străină. „În cei 41 de ani de poştă am făcut de toate. M-am angajat ca factor poştal în 1974 şi am rămas pe acest post mai mulţi ani. Apoi am devenit oficiant şi, în cele din urmă, diriginte”, ne spune Ioan Crăciun.
Cursa de anduranţă a Corinei
1
Corina Gherghel, alături de dirigintele Ioan Crăciun (foto 1)
2 18 ¦ OCTOMBRIE 2015
Intrarea în Oficiul Poştal Cristian arată impecabil (foto 2)
Toate acestea nu ar fi fost posibile fără înţelegerea a ceea ce înseamnă munca în echipă. Pentru Corina Gherghel nu era prima dată când ţinea locul dirigintelui. Acest lucru se întâmpla ori de câte ori el se afla în concediu. Lovitura cea mare a venit atunci când, colac peste pupăză, a început perioada de distribuire a cardurilor de sănătate.„A fost asemeni unei curse de anduranţă. La un moment dat, am crezut că voi ceda. Ajungeam acasă pe la opt-nouă seara. Soţul meu îmi spunea să nu mă îngrijorez, că sunt o luptătoare”, ne împărtăşeşte Corina. Cele spuse de ea sunt susţinute şi de diriginte, cu acelaşi optimism caracteristic. „Am lucrat şi în week-enduri pentru a termina ceea ce aveam de făcut. Nu ne-a fost uşor, dar trebuia să ne facem treaba până la capăt”, ne spune el, zâmbind. Corina a fost singurul angajat din judeţul Braşov care a primit anul acesta o diplomă ca semn de recunoaştere a meritelor dovedite în activitatea profesională. „În cei 15 ani de poştă, am învăţat mereu de la colegi şi am avut tot timpul ceva de demonstrat. Mie, în primul rând. Şi anume că pot. Am învăţat ce înseamnă răbdarea. Nu mă arunc cu capul înainte când apare o problemă. Mai întâi mă liniştesc şi apoi găsesc soluţia. Doar aşa pot face faţă stresului”, ne spune Corina.
omenia unui diriginte de poştă Diriginta Oficiului Poştal Braşov 1 nu este doar o bună profesionistă în activitatea poştală, ci şi un om cu suflet mare. Aflată, nu de puţine ori, în faţa unor cazuri sociale neprevăzute, Crina Pătrăşcanu a dovedit că este capabilă de gesturi pe care nu mulţi le fac în situaţii similare.
1 Ada Ioana Cojan La prima vedere, cele întâmplate la Oficiul Poştal Braşov 1 în ultimul an par a fi lucruri mărunte. Dar, dacă privim cu sufletul, vom vedea altceva. Într-o lume în care ne lovim la fiecare pas de indiferenţa oamenilor şi de multele deficienţe ale sistemului de asistenţă socială, poştaşii braşoveni au deschis larg uşile oficiului, la propriu şi la figurat, unor oameni bătuţi de soartă. Anul trecut, chiar în sala publicului, a avut loc o întâmplare care i-a dat palpitaţii dirigintei de la OP Braşov 1. Într-o zi, un bărbat şi-a pierdut cunoştinţa în oficiu. „Nu am stat prea mult pe gânduri şi am chemat imediat salvarea. Până să vină ambulanţa, şi-a mai revenit şi l-am întrebat dacă a mai avut astfel de probleme. Mi-a spus că a venit tocmai din Bacău, la fratele său din Sfântu Gheorghe”, îşi aminteşte Crina Pătrăşcanu. Negăsindu-l acasă, omul a venit la Braşov, iar în drum spre gară i s-a făcut rău pe stradă. O ambulanţă l-a dus la spital unde i-au fost făcute perfuzii, după care l-au lăsat să plece. Intrase în oficiu din cauza căldurii. „Era cât de cât curat îmbrăcat, dar se vedea că, pe lângă faptul că era slăbit şi bolnav, era un om amărât. Am avut nişte bănuieli şi l-am întrebat dacă mâncase ceva în acea zi. A coborât capul în pământ, fapt care mi-a confirmat că aveam dreptate. Am plecat repede să cumpăr ceva de mâncare şi i-am făcut un pachet să aibă cu el la drum. Am contribuit, împreună cu o colegă, cu câte 25 de lei fiecare să-şi poată cumpăra un bilet şi să se
Crina Pătrăşcanu , diriginta OP Braşov 1 (foto 1) Intrarea în Oficiul Poştal Braşov 1 este aceeaşi cu a OJP-ului (foto 2)
întoarcă acasă. Astfel de cazuri se întâmplă des la oficiu”, povesteşte diriginta, încă impresionată.
refugiu la poştă În altă zi, urcând scările oficiului, pregătită pentru o nouă zi de muncă, diriginta a rămas mută de uimire când a văzut o femeie cu un copil în braţe, dormind într-un colţ pe trepte . „În faţa uşii, ghemuită într-un colţ, dormea o fată cu un copilaş de vreo doi ani în braţe. Era o vreme mohorâtă şi ploua torenţial. Bineînţeles că m-a impresionat şi am chemat-o înăuntru, unde am întrebat-o ce s-a întâmplat. Mi-a spus, vădit speriată, că tatăl copilului, cu care locuise până atunci, a o gonit-o de acasă. Era atât de obosită încât, în timp ce povestea, biata de ea a
2 adormit cu capul pe masă. Am sfătuit-o să meargă la protecţia copilului. Dar mi-am dat seama că nu ştia în ce parte să se îndrepte. Fără să stau pe gânduri, am sunat la o asociaţie unde le-am povestit tărăşenia, întrebându-i dacă au un loc pentru mame abuzate”, îşi aminteşte diriginta de la OP Braşov 1. Nu sunt singurele cazuri de acest fel de la oficiu. În ciuda programului destul de încărcat, angajaţii de aici au reuşit, totuşi, să ofere puţin din timpul lor unor oameni care aveau nevoie de o mână de ajutor. La plecare, ne-a atras atenţia vitrina de lângă uşa biroului în care lucrează Crina. De departe, cele mai vizibile sunt diplomele acordate, de-a lungul timpului, diriginţilor care s-au perindat pe la Oficiul 1. Printre ele am zărit şi numele ei, premiată pentru derularea, cu succes, a unui contract de colaborare. POªTAªUL442 ¦ 19