Alexandru Monciu-Sudinski by prdgma

Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

Editura Ileana

Coperta: Horia Bernea,,, Colap6", ulei / pdnzd,,

197 0

Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

ISBN 973-97678-8-5

Editura Ileana

I ,,

Dormi tu, Sancho,

spuse don Quijotq cd de asta ai venit tu pe lume, ca sd dormi..." CERVANTES

VRAF DE BOBINE Preambul

Medicul spuse vi-e rudd ? Doamna M spuse nu. $tifi, numai rudelor le putem... dd... dezvalui diagnosticul... e vorba de secretul profesional. ii sunt ca 9i o rudd, domnule doctor, ca gi o rudd, stdm de ani de zile sub acelagi acoperig. De fapt, nu are rude, e emigrantd, nu ne are decAt pe noi... Are cirozd, doamnd, imi pare rdu cd trebuie sd v-o spun. Doamna M. pldnse. I-am fdcut foaia de iegire. Trebuie sd venili s-o luali. Doamna M. plAnse. Apoi: Domnule doctor, asta mi-e imposibil, n-avem unde o fine, credefi-md... am sof... fetila la gcoald, bdiatul la facultate, n-avem cum s-o-ngrijim. N-afi putea sd... Doctorul zise nu. Imi pare rdu... dac-ar fi vorba de doud-trei ziIe, ar mai merge. BdtrAna mai are lnsd... ar mai avea de trdit celputin doud sdptdmAni.

Domnule doctor, zise doamna, vai, domnule doctor, dacd ali putea... Intre ei interveni un mic aranjament.

I{.EBARBOR

tix A ND RU MONCIU-SUDINSKI

loc Ia27 februarie. I]Strdna rdmase in spital, in rezerva numdrul 4, uncle, in noaptea de 12 spre 1-3 martie, muri. Un student, frate al medicului, se mut5. in pensiune la doamna M. Bdiatul doamnei il primi ciudat de rece, aproape ostil.

I)iscutia

ave:a

Dimineata md linge pe frunte, albicioasd si rece

ca o piele cie mort. Dimineata... albicioasd... o piele de mort...

Din'lineafa imi rdcoregte dezobignuiegte-te sd-!i

tot povestegti ceea ce !i se intdrnpld, nu, dar

bine spus, am s-o repet pAn-acasd, aga este, rece ca o piele de mort. Rece ca o piele de mort pietrele gardul rece ca o PIELE de mort n-am dormit de-asta e albicioasd, rece ca o piele de mort pdnd cAnd nu mai inseamnd nimic nici un gAnd, linigtea. Poftim restul. Foftim ? A, da rece ca o piele de mort. Unde vd tot duceli hei,oameni buni in paltoane ALBICIOASA ca o... expresie a inaitului spirit uman Unu de patrujdebani, mormdie. Bdtrdnul are un baston rogu, se uitd la mine, vrea sd-i cedez acest loc. De mort. I)ar poarta spitalului rece ca un fier umed vopsit cu verdeie avea gi alti culoare rece albul culoarea singurdtdtii - ea ntt trebuia sd moard acolo in camera lunga ca o leavd pdtratd horn alb fdrd cer. Cuvinte ce nu-mi aparlin, voi avansa mai in fa!d, stati jos ? e o studentd aga cred

asta se simte, dimineala femeile sunt urAte au fata albd pi rece ca o... parcd sunt rupte in dreptui gurii au mdgti de femei, guri rupte brutal die nesomn. Nu sc6ntejazd nimic. Nici ge;rm';i troleului nici nichelul, nu mai existi cicburi de sticld in aerul pur piele de mort sau poate cd scAnteiazdnu scAnteiazd in creierul meti obosit. Albicios, acoPerit cu o piele de mort. Parcd s-a scurs nilelu9 in gurd are gust insipid gust de pungd de plastic in care cineva a scuipat. Albicios. A trecut. S-a sfArgit slavd Domnului am scdpat am sd vdd filmui la noud pAnd la noud.am sd beau o cafea ca sd-mi treacd greafa, picioarele albe-ale fetei sunt albe gi viruite cu somn. Iulia Andreievna carnea lor pAlpAie ca o firmd cu neon uitatd aprinsd in plind zi. $i inama: ,,Andrei, inlelege odatd, da e penibil asta nu-nseamnd sd-!i spele ciorapii e de-a dreptul revoltdtor ! ,,Da ea a spus, i-a sdrit tanddra gi-a spus dsta-i spdlat de cibrapi ? ei comedie ! si mi i-a spdlat." ,,Tu gi Natalia-n:o sd-nfelegefi odatd cd nu-i servitoarea voastrd? nu ! e o doamnd, o aristro... aristocratd, cum:sd-ti permiti aga ceva." ,,$i cAnd ne spal'd pe jos ?" ,,Andrei !" A]lez-vous en,.avec votre argent... j'pas besoin... i'prends pas diargent pour qa... mais voyons, ie suis de Ia famille, n'este ce pas ?

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Mama era rosie Ia fafd, gesticula apoi

REBARBOR

ii vAri in

Iulia Andreievna, inaltd si uscatd, ." Otrp"lt'til3; de loc alb, se apropie si o imbrdtisd.. Era mai mult emotionatd decAt jignita 9i repeta: mais ie suis de Ia famille, Irdne, ils me diseni graici

rnaman, babugca... Ies enfants sentent toite ces choses; pourq.uoi me donner ce sacr6 argent ? Era cu un an in urmd, cAnd mama voia"sA scape de Iulia Andreievna dAndu-i acesti bani; acu'm inteleg cred cd din gelozie avea si de ce; era dupd ce tot.spusese cd nu-i servitoare pentru c-a fost odinioard contesd Ia comtessq tneaghina, dar Revolu-tia... Ii dddea acegti bani pentru cd ne spdla pe jos 9i fdcea rnAncare si tot ce se putea faie intr-o casa in care rnama nu prididea nici mdcar sd ne iubeascd, iar Iulia Aridreievna prididea. Dar prea ii spuneam babugcb si o sdrutam rnai ales seara cAnd n-o ldsam sd plece la culcare q3$ cAnd nu ne fdcea_iepuri siiupi pe perefi; ii ddduse fald de mine (Nitalia se jirci pb covor) ca sd se vadd clar cd trilaba asta-i piatiti si ea. Iulia Andreievna nu primise aceibani. Ce sacte sa]e argent. Ce pldcut e sA ilrergi cu troleul, calm, maiestuos, sd te uiti pe fereastrd si sd nu vezi nimic decdt qri-argrptiu zgomote, dimineala cu frig f.a1a pi-mbulzeald grdbitd, Ca o piele de mort. b,a nu spunea cancer/ spunea rac, vorbea cara-

ghios romAneste, desi bra pe-aici de vreo do-

u.aj'de ani, dupd rd.zboi, multe cuvinte le spunea chiar complet^aiurea gi cdnd scria vreo sciisoare mureai de rAs cum a fost la Sovata acum doud

veri.

tot timpul de rac. Trebuia sd moard joi 10 martie n-a murit. Trebuia sd moari vineri 11 martie, cel tArziu noaptea, n-a rrcurit. O femeie din MAndstirea i-a pus lumAnarea in mAnd, i-a apdsat degeteie in carnea tare a lurnAndrii, ea a deschis ochii, a aruncat lumAnarea gi n-a murit. Singurd ca un monstru inchis intr-un borqan de sticld in camera horn, albd 9i lungd gi astupatd sus cu tavan, n-a murit. Singurd fdrd ofilerui acela de doudzeFpatru de ani care zAmbegte la noi pe perete c-un an inainte de Galifia, unde a muiit, Tara fotografia iAngd care Iulia Andreievna a imbdtrAnit, devenind din solia fotografiei marna ei iar apoi bunicd acum, incAt era carefghios ceea ce pretindea ea cd bdiatul dla e solul ei Mon mari sinsurd fara el. Pieiduta in fundul camerei aibe, ca un dop pe fundul unei sticle baute demult, singurd fdrd ofiter fdr6, 7afi, fara familie fdrd casa din SanctPetersburg fard limbd fdrd puteri fdrd samovarul de-argTnt pi fotoliul adus din zeci de reftlgii ca sd moard in el singurd fdrd casa ei de pe urmd casa noastrd cu covorul vechi viginiu gi miSe temea

rosul linigtitor de lucruri confortabile un pic prdfuite sinqurd fdrd ochii scrutdtori de vietate ielin-ai Nadiliei, singurd fara mine gi comoda din camera cealaitd unde ar fi putut muri rnult mai pufin sigurd numai cd n-a murit. Ci in fundul camerei albe horn astupat. Am deschis u9a sdmbdtd 12 martie, mirosea inchis a piele galbend 9i bolnavd gi-a pdturd im-

l.!

nl,l':\nNI)lilJ f\'1()N( ll i',t'l rll J'.t.

lil,.ltz\lilJ( )l(

bAcsita cu mirosul medicarnentelor si sudorii zeeilor de muribunzi care stdtuser6 inaintea ei, cu ochii-n becul gAlbui din tavan, numdrAnd piciiturile de durere neorrreneascd., scurse tacut in linistea aceea unicd de

cdine inchis in laboratorul de fiziologie-ntre

sclipirile noptatice ale retorteior tiemurd ascultAndu-si saliva cum picurd in eprubetele plasate-n stomac apor zgdltAie brusc urlet de groazd-ncercAnd sd acopere picuratr.ll tainic meschin si indiferent pic.. pic... pic-pic,.. picpic...

TIMPUL sau poate chiar'IIMPUL insugi, adevdrat dar nereusind apoi am intrat inchizAnd cu grija usa ln urma

Am spus tanti Iulia, ea se uita la mine gi r"#;:; tanti tanti-iulia se uita am fdcut cei cAfiva pasi cdtre pat la mine atent babusca lulia-andreievna ce-i cu tine de ce fix cdtre mine cu ochii mari. Respira. Babusca, eu sunt Andrei, ce Dumnezeu... Se uita fix intr-un punct dar punctul acela nu putea fi vizorui ugii era un punct mult mai indepdrtat spre care se crispaserd cele doud pupile reduse straniu la dimensiunile unor g;dmdiii negre de ac, pupiiele ei care intepau uga gi zidul spitalului spre punctul pe care eu el nimeni nu-l poate vedea nurnai ea il vedea respira respira re-pira" Asta e tot. Acum dacd l-a vdzut nu-si va mai intoarce niciodatd privirea la noi. Va respira apoi nu va mai respira dar niciodatd privirea la noi. Migc n"lAna prin fata r:chiior ei. Nu. I-am adus prdjiturile preferate, doud, din banii rnei. Desfac

lrirt'lrcful nrii asez ii rn:inAnc prajiturile preferate

rrr.rirttt: de a pleca. ,lsto (.l lrrrrta urnflartd ca o pernd nu trebuie sd-mi dau seama mdndnc

A rrir ! 'l'r:t'serr, mototolesc hArtia merg la chiuvetd, des* t hirl robinetul beau umplu paharul m6-ntorc o

apuc de ceafa nu vede pahartrl Ilca, haide, paharul ciocnit de dinli in lumina galbend

irra

ai aici apd buniculo trea. Limba galbend-mpinge sticla-napoi .rpa apd apd se scr-eme privind tot.A,COLO nu poate bea. rr-o putem ldsa aici, tu nu-nfelegi mdi bdiatule tu nu-nfelegi. Zise si tata. in camera ei cu ce ne-ar derania o ingrijegti tu cine o s-o si Natali, Crezi cd spectacolu ila i-ar face bine prostii, termind odatd TERkIINA morfind Apd. Bea bea odatd sau taci. In loc sd spui apd bea eo

- Vreli sd dafi mai deirarte, pentru un bilet,

doamnd cu un copil. Unu de gaizeci. Metalul rece ln mdnd, m6-ntorc inspre casier. tu care eqti atAt de neglijent - Unu de gaizeci, vd rog. Mulfumesc. Foftim. - Mullumesc, rnd scuz{yicd v-am deranjat. Scrie ceva despre meci ? Domnul in haine maron arati spre ztar" - Nu m-am uitat. Poftim. - Nurnai pentru o secundd, sunt curios ce-a

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

fdcut Girergheli. Singurd. N-am anuntat pe nimeni, cred cd mai e si acum acolo cu ochii deschisi s-a rdcit. in cazuri din astea, lichidul care umfld cavitatea abdominald preseaza qi ;titi... cum-e si dAnsa... pacientul vrea tot timpul sa iasd afara, se screme, vedefi? gura rumend a felcerilei rumend ca o rodie insd e o nevoie fatsd. se spune cd-s...nr, decAt o datd pe zi. Dacd se-ntAmpld ceva md chemati cu sibinteles nu vd sfiiti b zdmbit. Se screme se screme se linigtegte apoi iar. Bolborosegte mereu cu ochii in ugd cuvinte barbare apoi franfuzegti rdde se alintd incepe sd geamd ela ca o cadrd spune mama semdna cu din nou rusegte fdrd sfArgit 9i i'vous ne le dirai pas... boire tant des verres de 'champagne ?ha ha sufletul nostru este memoria - unirraf rdvisit de bobine de magnetofon mais taisez-vous c'est assez tou tes ces cochonneries... $i acum a ticut. Acolo oricum are medicamente pe cAnd aici mamd e-o canrerd groazrricd poli sd innebunegti gtii Natali cum doarme dacd se sperie gata sd innebunegti Ei 9i tu acuma. Ahdrei pe ce lume trdie;ti ? Citegti toate romanele alea gi sptli numai - Mersi frumos. Ziarul fognegte are pe inelar un neg. - Dacd vrei puteti sd-l luali, eu tot n-am nevoie de el. jos aici e iau altu' sd-mi am - O, nu, mullumesc, mult prea pe scurt.

REBARBOR

Ca un monstru inchis intr-un borcan si se screme se screme din nou. O dezvelesc am impresia

cd de data asta-i de-adevdrateiea are o. burtd perfect sfericd netedd ca un balon gata sd crape un balon anexat de-un schelet cu sex gata sd crape Andrei, nu pot suporta este groaznic nu-mi povesti spune matna nu nu putem s-o aducem of Doamne lasdmd nu md chinui sd crape iar i-a trecu't nu se mai screme o invelesc. si Se uitd spre punct; doud fdrd un sfert sunt cinci ore deja de cAnd am venit. andrei andrei andrei Fata ei e la o palmd de fata mea la un lat de palmd ochii mei se crispeazd-n pupilele ei 9i strig bunicuto-s aici uite-s aici lAngd tine, r'ru egti sin, gurd buniculo zdu nu andrei uitd-te bine lasd punctul dla tAmpit uitd-te sunt aici nu muri ca o proastd nu nu nu nu andriuuusaaa andr6 o zgdlldi o plesnesc peste obraz, nu rnuri singu.rd nu muri singurd, o izbesc de pat, uite-md sunt aiiici andr6 sunt aici oh andr6 sunt aici sunt aicr Nu singurd singurd nu andr6 Singurd ca un sarpe intr-un borcan cu fenol. Cobcr din troleu este stalia V1dr'r, dimineafa ca o piele de mort.

7 REBARBOR

Fii atent, coborAm la a doua. Avea un vin rogu, rosu ca sfecla... Trecurd pe ldngd bisericd; clopotnifa masivd, intunecatd, ortodoxd, iunecd pe partea de sus a geamului. CoborAnd din tramvai, Cezar se izbi de o babd; lnjurd. Zdpada scdrlia sticios sub picioare, bdrbosul mergea in fal6,, umerii paltonului ponosit i se bataiau. Se intoarse spre Cezar:

CASA CU ARISTOANE

- Esti evneu ? -Nu.Dadece? - BdtrAnului nu-i plac chestiile

- Bdtrdnul e ficnit, spuse bdrbosul. Da' are o inimd de aur. Anu' trecut, de Crdciun, tot la el am tras. Mi-a dat gi-un kil de unturd la plecare. - O facem la dreapta acum ?

- ini. - Multa cheltuiala gi cu zdpada asta. Ia uite-i. - Eu tot nu pricep, cum o fi improscAnd-o cu

dla...

- Trage camionul in dreptul lui

dd dru-

mu'... Ascultd.."

- Ce-i ? - Da' dacd i-am cere mogului

ceva bani, zece, cingpe franci, acolo. Ar fi-n stare ? Bdrbosul se scdrpind gAnditor, apoi zise: - Stiu eu ? incepu sd deseneze cu unghia pe sticla inghefatd. Din cAteva trdsdturi, pe geamul kamvaiului se incropi o pisicd gleampdtd gi caraghioasd. Cezar fI urmdrea zAmbind. Scuipd admirativ in cilindrul de tabld rogie. - Ce-nvArte bitrAnul ? - CAnd am fost eu,.. m-am indopat toatd ziua.

astea.

Aga mi s-a pdrut mie atuncea. Mergeau acum umdr lAnga umdr, zgribulifl 9i posaci. Traversard o stradd, apoi incd una. Bdrbosul, cerceta imprejurimile, pirea din ce in ce mar nesrgur.

M-am sdturat, spuse deodatd Cezar. Umbldm de colo pAnd colo. Mai bine mergeam ia chelnerul meu; precis scoteam ceva de la dla. - Nu fi fraier, p-aci tre' sd fie. $tiu casa. - Mdcar nigte pdine cu mugtar de ne-ar da... dupa aia o tigard... - Mi-s' pare cd asta-i. Capul barbosului, asimeiric gi rivdgit, cerceta firma. Sub tabla oarbd, vopsitd cu var, clddirea. O clddire veche, ddrdpdnatd, cu obloane ruginite, pe care nimeni nu le rnai ridicase de mult. O clddire foarte asemdndtoare cu cele de lAngd ea, cu toate clddirile de pe strada aceea 9i din cartier. - Drace, nu-i asta. Da' oricum, e pe aproaPe. Ji-e trig ? - A9 mAnca nigte mdruntaie. O fi avAnd mdruntaie, ce zici ?

- Anu'trecut...

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

MAi cldl naibii de anu' trecut. De anu' trecut avea timp sd gi crape. Ocolird o magind inzdpezitd,, apoi schimbard iar strada. - $tii, de sdrbitori imi place intotdeauna ceva deosebit; ori mdruntaie, ori cArnafi d-aia prajili cu miroase, ori... - $i vin fiert ! Ei ? Cu scortisoard... - Da I Cu scorJigoard, gi cuigoare, chiar cu

boia... Poarta atArna desprinsd din balamale, cdzutd nifel intr-o rAnd. Un miros legios, de vase si resturi de mAncare, se strecura in aerui albastrunghelat al strdzii. Intrard ln curte. Bdrbosul apdsd pe clanld, deschise usa holului, Cezar igi siuturd picioarele. - Asta-i uga, zise. Stai putin. Trebuie sd vdd o chestie. Se lipi de gaura cheii, privi. Se indreptd, batu cu pumnul ln ugd, o datd gi incd de trei ori. Nu rdspunse nimeni. - Ai ribdare. Mogu-i scrAntit, ti-am spus. Gaspadine !Gaspadin Luchian Egorici ! , , Upa se crdpd, atAta cAt sd se vadd capul fetei. N-avea rnai mult de paisprezece arri, era negricioasd si grasd. - Luchian Egorici e-acasd ? - Nu, zise bdnuitor fata. -Da'pe mine md mai tii minte ? - Manole ? - Bravo ! N-am putea astepta induntru ? Sunt cu un prieten. Ia spune-i d6nsuiui cum te cheamd. - Milena.

Pe el

il cheamd Cezar.

incercd sd intre induntru, dar fata ii finu caiea:

- Egorici nu mi-a poruncit nimic' AgteptaliJ

afar6' - 9i cdnd se intoarce ? - Nu stiu. * Mdcar ;tii unde-i acuma ? - Nu, zice fatainchizAnd uga. Manole bdtu iar: - Milencic ! Milena... Putoarea dracuiui.'. - Ce-i ? zise prin ugd Miiena. - Deschide numai putiiin, Milena'.. Fata scoase iar capirl. Bdrbosul incepu sd-i 9opocdiascd la ureche, incercAnd s-o convinga 9q ceva. Fata nu se-nvoi. El irrcepu rar, agitat, sd'-i apoi ea rdmase pe gdnduri' explice, ^Si daia se-ntoarce ? - Nu fi proastd, spuse galeg Manole. - Vine 9i ei ? - E prietenul meu. Stie. - Bihe,pftd, fata incuie uga cu cheia. O porni inaintea lor, pe un coridor intunecos si mucegdi! coridorul dddea spre o scard; ucard., invAitindu-se in spirala, apbi spirala se termind. Fata descuie podul. Unde dracu' mergem ? intrebd Cezat' - Psst ! Ai rdbdare. Podui era intunecos, abia se puteau distinge idzile 9i dulapurile de toate feluriie, aruncate claie peste grdmadd. Fata veni in fata lui Cezar, il stuclie aient. - E frumos, zise ea cdtre N4anole. - Suntem cei mai buni prieteni. Cezar simli mAna fetei; degetele ei fierbinli ii apucard mAna, i-o traserd inspre ea.

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Nu te teme,

spuse. Stai jos. , Cezar se agezd. Pulpele ei miroseau a sdpun de rufe. - Nu te misti de aici, intelegi ? gi inchizi ochii ! ti deschizi numai cAnd trebiie, iopti fata. Bdrbosul rAdea in spatele ei, ii fdced semne cu rnAna. - Ii deschizi numai cAnd trebuie, da ? - Cdnd !? - CAnd trebuie. - Bine, zdmbi Cezar, cdnd trebuie. - Jurd-te. Cezar inchise ochii. - MA jur, zise, gi deodatd se mird; se simlea ca in copildrie, cAnd se iuca gi nu i se pdrea ni-

mic carbghios in trea6a asta. Buzeld ei erau umede;i fierbinti. Le simti, pe-un obraz apoi pe celalalt.'O auzi lipdind spre'Manoie, auzi'goaptete lor neclare... Apoi soaptele se stinseri. - Ai grije de flagneta cea mare ! strigd din celdlalt capdt al podului lvlilena.

- Merge ? spuse Manole. Un fAsAit ca de primus rdsund sacadat la intervale egale; din cAnd in cAnd, tipete oloage

prdfuitd a podului. " Isi urmdrea foamea, lunecdndu-i - mdnusd grefoasd prin mdruntaie. Ceva scArfAi ascutit, apoi suspina. Cu o voce surdd si neomeneascd, fata strigi: - Deschide ! El deschise ochii, se ridic6. intoarse capul. Sunetele unui vals inundard brusc podul, alt vals izbucni lAnga Manole, apoi din toate ungherele incepu sf rdsune o muzicd gravd si straca de fagot sfdgiau tdcerea

REBARBOR

nie. Abia atunci Cezar ii vdzu: Manole gi fata alergau de la o ladd la alta, invArtind nebunegte marivelele. Sunetele se invdlmdgeau, se cdfdrau unele pe altele, se armonizau o clipd, pentru a izbucni iar in acorduri pline de aramdi pdrea cd o uriagd orgA rnecanicd s-a apucat sd cAnte in acelagi timp, cu diferitele pdrli ale sale, una gi aceeagi melodie... Buim5cit, fdcu cAfiva pagi. Se opri. Nu intelegea tncd.

Ea veni lnaintea lui, neinchipuit de aproape. Ochii ei strdluceau de pofta si bucurie. - E frumos ? zise fata. Cezar t6ceh. Ea ridicd incet bratele 9i il cuprinse de umeri. - Spune ! Nu-ti fie fric6... - Nu gtiu, bdigui amelit Cezar. Ce s-a intdmplat Cdntd muzica ? - ?Prostule, gopti ea, nu auzi? Un-doi-trei, undoi-trei, un-doi-trei, vals".. Haide, danseazd...

REBARBOR

Probe... zise, hm, probe ! Iar in ochii lui sclipi, cel pufin pentru o clipd, bobul acela viu de umor amestecat cu curiozitarte. Mai fdcu un pas, apoi iar: - Probe, da... de ce nu ? ! Nu mai erau prea mulli pagi inTe noi,-iar el Pdrea foarte avu griid -sA sd mai consume unul. simpfu tAgnesc pe lAngd el, sd md pierd dincolo, in amurgul din spat-ele usii. Pdrea foartE simplu-... - Da' mie c6nd mi-au furat bocancii din vatrizd.? ! Bocancii gi doudzeci 9i opt de lei, luna trecutd ! Am spus eu la cineva ?.! Eu am gtiut cine mi i-a furat. da' nu l-am turnat ! Dacd i-a vAndut, cum il puteam dovedi ? Jircd... - De ce md silili sd vd bat ? Voud vd place... ? - Eu sunt gata sd recunosc chiar'gi-n fafd orqanelor, si 5a fiu dat pe mAna legilor in vigoEre ! Da' pe baza legllor gi-a probdlor, iar nu cu bataia... Mai avea un singur pas sd m-aiungd; in loc sd-l facd, el trase fufrnl \igart| adAic,6poi, fdrd. sd se uite la mine vorol: - Eu as vrea sd fiu blAnd cu voi, nu sa vd bat, dar voi nu vreli sd-nfelegefi asta. Ar li mult mai bine gi pentru mine... gi pentru voi; ar fi rnai comod... inlelegi, Ursescule ? Numai cd voi nu vrefi sd md creilefi, iar atunci eu am sd vd ba! ca sd md credeti. $i am sd vd bat, vorbi monoton pedagogul ca ;i cum mi-ar fi citit sefitinta, am am sd vd conving cd kebuie sd sa va-bdt pAnd -sa ma port aga cum vieau eu; adicd md ldsati de blAndete... 9i... ^plinEra ultima gansd. Am lAgnit cdtre stAnga, intre el gi perete, gi in aceeagi zecime de secundd m-am bprit gi-am zvAcnit cdtre dreapta. Pumnul lui Tulgerd jumdtate de arc 9i trosni cu

PAS DE VALS

-De ce ai fdcut asta ? intrebd pedagogul, iar nasturii cenugii ai privirii sale licdrird stins cdtre mine. - De ce, bdie!ag... ? Cum te cheamd ? Nurnele meu rdsund gdunos in penumbra mucegditd a coridorului; la capdt, silueta lui se profiti implacabild in drepturighiui argintiu al usii. - Spune, Ursescule, zise blAnd, si fdcu primul pas cdtre mine. - Avea o mutrd distinsd, trasd spre tAmple; unui strdin ar fi putut chiar sd-i placd. Nu se enerva niciodatd.'Niciodatd nu priteai gti cAnd te va plesni, n*aveai de unde s-o afli; uneori o fdcea ihiar inainte de a-gi sfArgi fuaza. trzbea sec gi precis, fdrd patimd, dar cu o deosebitd ele-

"santd. Rabdator, igi aprinse figara.

Eram singuri, in tot coridorul acela strAmt gi pustiu. - - Tovardge pedagog eu atunci, iar ].aT strigat umDrul stncer mea rdsuna in vocea si ciar al nu poate furtul pedagog, deznddejdii, tovardse dovedit, ! fapte trebuie fi dovedit cu vorbe Cu precis asta, trebuie cu probe materiale ! $tiu probele... apoi corpul delict care...

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSK]

falangele de perete. Mlam trezit, ca prin vis, in rdvnitul prag al usii. Induntru, in penumDra/

pedagosul pedagogril dagogul iei isifreca 191 tTeca miina. mdna. md iertafi, eu... ; {-a.s_ruga.sd

im p'aief ;i"c;il4; iX:ei'ciiobise mana. El, in schiinb, poate pentru prima datd de cdnd ii gtiam, rAse. Chicotea ciudat ca si cum i-ar fi instiam, rAse.*Chico^tea

cdntat lreaba asta. - Formidabil ! spuse. De cdnd sunt n-am vdzut a9a o eschivd ! Cum ziceai cd te cheamd ? - Ursescu. - Nu,-numele mic. Cum fi se spune ? - Paul. - Ai fdcut cumva box? Ei, cum, nimic ? Nici antrenament ? Pdi, gtii, ai ceva stofd... Md uitam 1a el, nu prea credeam ce spune. - Zdu, nu glumesi. Am fost antrencir la Metalul, aproape]doi ani. Dumneata ai executat un pas de-valS. Intelegi ? Unul aproape perfect, insd fdrd sd-ti dai sdama. Spontan. Eu tb-asteotam pe contrd, ei bine, durirneaia ai?""tii!f.. m-ai^trimis dupd chibrite ! Pas de vals se numeste asta, Ssta este. Am simfit cd md fAstdcesc, am miscat incurcat mdinile. .

- Eu, am spus, mie mi-a pldcut totdeauna boxul. Da n-am avut nici unde sd-nvdf, nici cu cine. Dumneavostrd... bdielii spun cd ali fost campion in'64. E-adevdrat ? -Tf, ziqe^pgda.gogul. S-a dus, gata... Tu cam ^ cAte uare l(rle ai kile al ?-N-afp6ste , r\-al pesTe clncrzesapte/ cincizesalpte, nu r Lo4u ?_Cocog... pentru cocog hi avea o alonid... mde. Ia sd te vdcl in gardd. sardd. Stdnga StAnsa mai sus, srr'.s- sus srrs stAnqa. sfAnsa Picioarele -depdrtate ! Dreapta relaxatd... agE... Picioarele.'-depdrtate as5 pulin mai deschisd. Iar atum fii atent, zise -peqagogul. GrErica un drug, pumnul lui md izbi peste gurd.

VALS

Greu ca un drug, pumnul lui md izbi peste gurd. O flacdrd caldd fluturd in fata ochilor mei, clar c-un nou purnn pedagogul stinse flacdra. - I-ai furat ? I-ai furat ? gAfAia vocea lui ine-

catd.

- Nu daji, am goptit.

Capul mi se izbi de perete. Atelierele pcolii vuird stins gi prelung; prin uga tleschisd am zdrit cerul G.A.S.-ului 8, iar in cer, tremurdnd, turnul negru de apd. Teama pi oboseala, toate treceau, se topeau, se mutau in ochii mici, cenugii ai pedagogului. - I-ai furat ? Recunoagte ! ,,Ei, da, i-arn furat ! imi venea sd-i spun", ce te tot bAldi atAt, ce te..." $i toate in jur lopdird iar. Nu sirnfeam mai nimic, nu simfeam deciit amorleala pldcutd a loviturilor, veselia ciudatd din mine, pacea gi libertatea. Intindeam gdtul spre el, cAt mai descoperit, cAt mai in voia pumnilor... md bdtea pedagogul meu 9i eram fericit ca-ntr-un ceas de befie. Se opri. Mi-am gters mucii cu dosul palmei Si, hlizindu-md, i-am ardtat cAt de rogii erau. - Tot md batefi, dom'pedagog, radeam, gi tot nu intrd educalia-n mine. O sd intre spunea. Las' cd fac eu om din tine.

ALEXANDRU MONCIIJ-SUDINSKI

- N-o sd facefi, zicearn. Hai pariu cd nu facefi. - O sd fac om din tine, zbreia. Hotule ! Scot eu

din voi oameni ! El, e drept, era nr:ult mai invdtat decAt noi, numai cd priceperea lui era fard rost pi, asemeni cdrfilor, moale lsi incAicita. - Ce folos cd md bateli, am spus. Sunteli prea bun, asta-i. Zdu, prea bun. N-Aveli vAnd. Cum sd faci mata din neoameni, oameni ? - Unde i-ai pus ? striga. Ce-ai fdcut cu banri ? Dar, curdnd, obosi. MAinile-i lunecard in ios, piumbuite, cu tristele gi cu sfArFeald. Am rdriras hsa, oglindindu-ne ochi in ochi, fdrd gAnduri rele sair urd. ,,Ca cioi boi la acelasi iug", m-am ,,dup-o zi de trudd". "sAndit, Mdi bdiete..., bolborosea, ce-am fdcut noi... ce facem noi aici... Nu e bine. - Pentru asta luali leafd, am zis. N-a!i spus cd o sd ne faceti oameni'? - Leafd., zise. Opt sute de franci. Opt foi nenorocite pe lund. Imi iritinse batista lui, galbend cu pdtrate albastre.Am incep-ut sd-mi gterg gura cu ea, nu mr-etra ca 1-o murddresc, era ca=si cum mi-ar fi dat-o frate-meu. El igi intoarse ochii spre fereastrd 9i, uitAnduse-n gol, spunea: - Ah, Cristosii md-sii ! Ah, Cristogii Cristomd-sii ! silor ' Dom pedagoq, am vorbit eu atunci, nu vd mai necdiiti deEe;ba. Banii-s in dormitor, sub dusumea, lAngX sobd. Da' nu asta-i treaba. Vd vorbesc ca lui-frati-miu, dom'le, dafi-i drumul de-aici; luali-vd valiza si tot ce aveli gi ducefivd, dom'le, in lume. Nu vd mai faceti ambifii cu noi. Noi...9g*' pedagog... ce sd vd spun ? Noi nu vrern sa tlm oameru...

DISCIPLINA I

Nu.i inveti de bundvoie nimic; niciodaiS. Nu invald decAt de fricd. Ca sd le bagi in cap ceva trebuie mai intAi sd le vAri frica-n oase. Nici m5.('i-rr atunci nu poli fi linigtit, stdpAn pe situafie. De data asla insd, avearn motive sd cred cd rcugisem. il pusesem cu botul pe labe; cel pufin pentru o vreme gtiam cd va fi disciplind. Nu .rveam insd nici o dovada sigurd, putea fi doar cr rnanevrd de-a 1or, md mai pdcdlisem 9i altd tlatd. Pe 13 februarie viscolise doudsprezece ore

sir. Printre altele crivdlul inghesuise in podul scolii zdpadd,. CAteva vagoane de zdpadd bine t.rsate. Pefeleul fdcuse burfi, tavanele se curbascrd. Din bdltoacele de pe tavan apa se aduna ln suvoaie, curgea in voie pe bancile din clase. Am organizat doud echipe de voluntari pentru cura{at zdpada. Doud echipe de cAte patru ingi din ,,brisada de muncd". Aveam eu un gAnd cu ei: sa-i ieeduc prin muncd. Sd-i pun la tieaba pdnd Ie ies ochii din cap, sd-i vdd rupli, cdzAnd de oboseald, sd le zdresc in ochi licdrirea aceea duioasd care apare de obicei in clipa sfArpelii ;i a resemndrii. Cred cd bdnuiau treaba asta. Ternlenui era de

REBAITBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

trei zile. $tiam bine, atAt eu cAt gi ei, cd n-au

termine. Cd dupa asta o sd urmeze altd pedeapsd,

pentru neexecutare de pccieapsd. Cd pedeapsa aceea va atrage dupi ea cr noud pedeapsd. Dar rezistau. Dintr-o incdpdlAnare prosteascd, lipsitd de vlagd gi eroism, dqr la urma urmeIor singura posi-bila, rezistau. Ii mAnam zilnic sus, in-pod ii le luam scara. Acolo ei incepeau sd se tArAie ca nigte plognile, sd lucreze doai atdt cAt sd nu inghefe. RAcdiau zdpada cu lopefile, se

injurau intre ei gi-mi trdgeau chiulul. Nici pomeneald de resemnare. CAnd auzeau cd pun scara, in pod lncepea foiala. PAnd sd ajung sus era destul pentru ei sd-i gdsesc muncind ca toti dracii. Cei de jos ii boteZaserd,,sfinfli". A;a lc spuneam gi eu. - Sfinfilor, am adus scara. Dafi-i drumui la masd. Coborau rebegiii, cu priviri prdfuite, sufldnd in pumni. Nu inleleg nici acum de ce preferau sd degere decAt sd munceascd. Ursescu, un prichind"el negricios gi afurisit din anul intAi,^incercase, incd din prima zi, sd.-mi scape. Iini ceruse voie pAnd la infirmerie cd are o bubd la mAnd. I-am semnat biletul de voie, dar lAngd asta i-am mai dat sd-i ducd 9i felcerilei un bilEt. Jeni, ii scriarn, dd-i orice aflarl, de vreo scutire medicald.

$edeam la gura sobei, in cancelarie, gi piroteam. Este singurul loc din toatd gcoala unde e intr-adevdr cafd. Sus, deasupra mea, se auzeau lopelile ,sfinfilor". Din cAnd in cAnd se opreau;.

atunci le bdteam cu c^oada mdturii in favan. Reincepeau imediat. Intr-o vreme am afipit.

lrrainte de a suna la pauzd, m-am trezit si am ie:,il erfard. Scara era pusd. M-am gAndit sd vdd ce l.rt', arrr inceput sd urc tiptil scara. Am vArAt caprrl, prudent, pe ugifa podului. Ei stdteau age-

z.rli, ingrdmddifi laolaltd, un morman sur, inIorm de pufoaice. Capetele nu li se vedeau. Cev.r mai incolo, unul din ei, unul singur, rAcAia ?n rlol cu lopata. Din cAnd ?n cdnd izbea cu ea de poclea, sd se audd. La lnceput am crezut cd joacd lrurbut. M-am strecurat printre hornuri, pe lAnpi.r ndmelii de zdpadd, 9i am ajuns in spatele lor. N u jucau. $edeau pur gi simplu, iofi sapte, strAngi unii in altii ca oile ln saivan. Nici mdcar rrrr vorbeau. Cel cu lopata md,vdzu, tresdri 9i int

cpu sd rdneascd.

- Muncifi, munciti ?

I{idicard capetele spre mine, apoi, cu inceti-

rrcala unor condamnati, incepurd sd se ridice. . Am fdcut gi noi o pauzd, zise molatic unul. Igi culegeau lope1ile, indobitociti, isi scuturau rndnugile. Unul singur nu se ridicase, rdmdsese nrai departe acolo, jos. Era Ursescu. - Tu ai nevoie de invitafii speciale ? Bedreagd se apiopie de mine, zise: - E bolnav, are fierbinteala.

- Are fierbintealii pentru cd nu lucreazd ! l)acd stai aga, sigur cA inghefi. Scoald si pune lllana. - imi coace buba, zise Ursescu ridic6nd ochii. Nu mai sunt bun de lucru. - Ce vorbd-i asta ? Te-ai moiesit, asta-i toU n-ai voinld. Ce-ai face dac-ai fi singur, undeva la Polul Nord sau intr-o pddure ? Te-ai da batut ? Totul este vointa.

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

REBARBOR

- Uitati-vd sd vedefr, zise altui, trdgAndu-i mdneca. I s-a umflat mAna. Stdteau in jurul lui ca nigte dddace pdcitoase si-i cdntau in strund. N'{i s-a fdcut frig. Aici in pod era chiar ca la Polul Nord. Am lnceput

sa-mi pun mdnusile. Intrau Seu, erau nigte mdnusi d'e piele. in clipa cAnd d trageam pe dreapta, cei de lAngd Ursescu sdrird brusc care-ncotro. Puserd m?na pe lopeli gi incepurd lucrul. Ursescu igi acoperffafa iu mAnecile pufoaicei 9i incepu sd scheaune. - Nu da!i, vd rog sa nu dati ! MA uitam speriat la el si la ceilalti. Nu infelegeam ce-i apucase. Nici prin cap nu-mi trecuse Ia clau in cineva. Nici mdcar nu md rdstisem. Ursescu se adund de sub mine gi se ridica. Igi gdsi lopata. Era o lopatd de doud ori mai mare decAt el. - Ce dracu' aveti ? Lucrau cu sPor, in tdcere. In timp ce coboram scara mi s-a pdrut ciudat: ce-i apucase deodatd ? Erapauzamare,l-am agdlat pe unul din anul doi, nri mai gtiu cum ii cihemd. Purta ochelari si-i ziceau ,,ochelaristul". I-am fdcut semn sd vind gi l-am bdgat i.n cancelarie. - Agteaptd aici un pic. - N-am fdcut nimic, zise. - Ciura. Stiu eu mai bine ce-ai fdcut.

-Am Lrecut dincotro si mi-ain scos mdnuFile. M-am intors cu eie in mand. Stdtea unde-i pusesern, pe scaun, 9i se tot irc,lba in jur. $tii cd fumatul e - De ce fumezi ? an-i $pus. ' interzis in gcoald ? - Nu fumez, zise. Eu nu fumez. - Si dacd eu ili spun cd fumezi ?

- Aia de anul trei, Baicu, Eugen, dia fumeazd. lrrlrcbati pe oricine, eu nu fumiz. C6utati-md. - Vorba, am zis, si am inceput sd-mi trag mdrr

rrsilc.

Ir.r clipa aceea el a sdrit de pe scaun 9i s-a dat lc tlulap. -- Iertati-md tovardsu' pedagog ! strigd. Vd rog, vdrOg! - Iesi ! Asta era. Mdnugile. De obicei nu-i bdteam cu l,rrrnnul gol, md dlrrea mAna. Cu mdnuga e alt( ('vil; pumnul capdtd o tdrie de parc-ar fi de l('lrln. Se temeau de mdnusile mele, se temeau r il ln sâ&#x201A;Ź tem javrele de ciomag. Eram stdpAn pe ,,ituatie. Le- bdgasem frica in dase. Ma plimbJm l,r'in cancelarie, gustAnd dinainte linistea si salisfactia viitoare. Elevul de serviciu suni de inlr'.rre. Am iegit sd-i supraveghez si, in timp ce ei :;t' inghesuiau in clase, eram pentru primb oard ( rr adevdrat multumit: in sfAr.sit, avea sd fie dis,

iplind.

iI Era o dimineatd frumoasi de ti se strAngea nrima. Ninsese linigtit, farA vAnt, zdpada selntindea u.X*, moale si scAnteietoard, pdna hdt tlcparte. Ili venea sd-ti cuici abrazul p6 ea si sd Ir;^gdndesti la basme. Noroiul, pimdntui negru sfiirtecat de tractoare si pa,rcd siurmat de poici, rlunuaiele din curte, scdndurile si fiareie irechi, .rruncate care-ncotro, toate dispdruserd. RdnrArrea eloar minciuna aceea pura si ireald, de o 1',ing5gie fdrd sfdrgit, a iernii. Ciorile ?notau greu in zdpada acoperigurilor. Nu mai aveau cur6i sX

REBARBOR

ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI

se aseze pe pamant. Dormitoarele erau pustii, eu slateum li fereastrd, md g6ndeam. Tot gAndindu-md, imi veni in minte ideea cd, dacd ar

da acum cineva drumul unui porc prin curte, oorcul acela, ca sd aiungd unde are treabd, ar ii ritit sd sape un tunel-pe sqb zdpadd.^.AP9i mi-am inchiiuit ce grozav ar fi sd te tdrAi prin tunelul dla,'de-a bulilea, in urma porcului, si imi mai inchipuiam cd tunelul trebuie sd fie inecat de o luhind ldptoasd, nepdmAnteand"' Iar la suprafatd, cine^gi-ar putea inchipui cd acolo, in mijlocul curfii, se flimba sub zdpadd un porc gi in urma porcului Pedagogul"'. Ursescu nu mintise' Era intr-adevdr bolnav' futit"uii, la canlind, leginase. A fost mare haz pe chestia asta. ii venise rdu intr-un fel caralhios lesinase incetigor 9i capu-i cdzuse in sosul 8in farfurie. Parcd adormisb- L-am scos afard, l-am frecat cu zdpadd, dup-aia l-arn cdrat la ciormitor. Arn fdcut prostia sal culc aproape de rnine, pe rAndul d6 sus, unde era cdldurici' Toatd noaptea l-am in'iurat. Gemea si se zv6rcoiea ca ttaiba. Abia spie dimineatd s-a linigtit si dormea ugurel, cu tati carn strAmba, de parcd ar Ssta ? fi-- spus: -t4-u*vai de capul meu,gisomn e uitat. Pe gAtul m-am de el apropidt trandafir de boboc un cAt subtire, ieqbs, inJlorea un furuitiirl. Buba de la incheietura mAinii era qroasd, gdlbuie; mai avea una la subtioard, sub bufoaical Aia nu i-o vedeam, dar gtiam cd e cea inai mare. Infectia de la ceafd de acoLo i se trdgea.

X,zi-dimineafd, Jeni, felceriftr, il consultase' N-avea ce-i face. Trebuia sd-i taie cineva' De tdiat nu puteau sdi-l taie decdt la lvlSgureni, aga

r',i ('ra rost s5 fac un drum gratis pAnd acolo, Irrrrtlcd trebuia sd-l insoteascd cineva. Directorul ,r lost imediat de acord, s-a cam speriat cAnd i-a r,,rzut mAna. Ne-a dat foi de drum; pe la ora dou,r ilnl pornit spre gard. Prichindelul mergea cu ri,rtul teapdn in urma mea. Aveam de mers vreo l).rtru sau cinci kilometri pAnd la gard, dar era 1rl.rt:ut sd inoli prin troienele acelea de zdpad6.. tJrnram linia trenului 9i, din cAnd in cAnd, inlolceam capul sd nu-l pierd. Se linea bine. In gard i se fdcu iardgi rdu" Era galben gi avea lrt'rbinteald. L-am dus la cArciuma gdrii sd-i tlau o drojdie. Bdutura nu-i pldcea de loc. O bea cu ochii rnchisi ca De o doctorie. Cred cd a bdut-o numai pcntru cd'o pl5tisem. - A,lcoolul in cantitdli mari nu e bun, i-am spus. In schimb in cantitate de o cinzeacd., doud, t'bun. Curdfd sdngele. El incepu sd plAngi. PlAngea ?n tdcere, cu rrasul ln fala de masd, i se tot scuturau umerii. lrni era cam jend de consumatorii din jur, aga cd I am spus:

infecfia, n-ai de ce sd plAngi, e din vina ta. Omu' dacd nu se spald face infecfie. $tiut lucru. Asta sd-ti fie invdtdturd de minte; altd datd sd nu rAzi c6nd ili spun cd trebuie sd te speli. Eu stiu de ce trebuie sd te speli; da' voi habar n-avefi. De-aia vi spun ca sd... - Ce-are bdiatu'? se amestecd un ceferist cu urechile infundate cu vat5. - S-a umplut de ni;te buboaie. it duc Ia Mdsureni sdl taie. - Nu mai plAnge ca o muiere, spuse duios ceferistul. PAnd la nuntd o sd-ti treacd.

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Cdnd omul vorbegte cu tine, rdspunde-i ! Nu fi mArlan, bdie1ag, ce dracu'! Ursescu igi ridicd fala, era plAns si murdar. Sughila. Ceferistul imi ceru voie sd-i cerceteze buboiul. Am dat la o parte cArpa de pe ceafa bdiatului si i i-am ardtat. Ceferistul s-a mirat foarte tare. A spus cd el un buboi in halul dsta n-a prea vdzut, degi fusese pe vremuri in marind. Totugi, a zis, pAnd la nuntd are sd-i treacd. Ursescu imi ceru voie sd iasd pe peron. - Ce mai vrei acum ? Stai linigtit aici, ce sd caqfi afard ? In clipa aceea el igi smuci capul intr-o parte gi aplecAndu-se sub masd incepu sd vomite.

m-am simlit tras de mAnd. Ce faci, tu ? imi zdmbr Jeni, felcerita. Uite c-am plecat gi eu. Ce dracu' era sd mai fac acolo ? Parcd era prima oard cAnd o vedeam. Groasd, pdroasd pe pi:ioare, dar vioaie si pofticioasd. Se rujase ca focul gi acum imi z6mbea. - Egti dulce, i-am spus. - Dulce, pd dracu.^Nu-s aranjatd cd ai vedea tu. - Ce aranfata ? Orice femeie aranjatd aratd bine, da' unele chiar dacd nu*s aranjafe tot sunt mai bine decdt celeialte. Nu degeaba zice francezrJ' cd femeia frumoasd n-are nevoie de loale. - Iv{d iei cu vrdjeluri, ai? zdmbi Jeni cu gura sclipind {rumos, numai argint gi aur. - Nu, tu, serios ! O priveam drept in ochi, gi ea se tot rdsfdla legdndndu-gi piepfii. - Vine garnitura, zise Ursescu. Pe peron

REBARBOR

l)ii-te la o parte ! Jeni, tine-te dupd mine, ,'. lrcst'cu un loc. Mtrltimea incepu sd-gi agite sacii, valizele gi ,,,rt osclc. Tdranii se strigau intre ei, aspru gi gutrrr',r1. Ilotul acoperit de promoroacd al locomo-

trvci rni-a adus aminte de filmele de rdzboi.

poi totul se amestecd, iarna sclipi albastru, am r,rzrrt scdrile grosolane de lemn lunecAnd prin l,rt,r nrea. lvl-am renezit inainte si m-am infipt in lr,rr,r vogonului. Multimea aletga in urma mea; rr sirnteim unul cAte unul aruniAndu-se gi apu( ,r)(l cu disperare bara de lAngd mine. in codstd rrr .r izbit o ladifa; impingeam-clanta ugii dar nu r(,useam s-o deschid. Trenul se opri. - Deschide, bd, strigd cineva,deschide odatd ! M-am simlit lmpins, ridicat, izbit de ugd. Uga r'r'tld. Am ndvdiit induntru. Mirosea pldcut a lrrrn gi-a urind calda. Vagonul era pustiu. Am irrtrat in primul compartiment, Ia nimereald, rrri-am aziarlitcdciula'pe banchetd gi am incuiat rrsa. Coridorul se intunecd de ldrani, de ceferisti, de navetigti de la Ateliere. Era cald. Am ',t'trs capul pe fereastrd. Jeni era deja pe scard, isi l,reea loc, zbierdnd intruna. Ursescu alerga ca r rrr cdtel in coada mullimii, incerca si el sd se ,rr;ate. M-a pufnit rAsul. Md simleam tare mullrrmit; fusesern mai gmecher decdt tofi dia ! t itiva oameni lmi bdteau cu pumnul in u95.. - Ocupat, am zbierat. Mama 9i copilul. M-am 'hdntit pe banchetd, cu picioarele in sus, si rAdeam cu o poftd grozavd..In curAnd apdru strivitd de geam 9i Jeni. Am crdpat u9a sd-i dau tlrumul. dar in urma ei mai ndvdlird doi tractoristi. Au ocupat bancheta cealaltd. CAnd a apdrut LJrsescu, nu rnai era ioc. Tractorigtii igi aduseserd r\

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

nigte prieteni. Am inceput si md cert cu ei dar degeaba. I-am spus lui Ursescu sd stea afard, in dreptul ugii. Sd *g Ta scapg din ochi. Mi-am aprins o mdrdgeascd, i-am oferit si lui ]eni una. - Spaima nemfilor, rAse gros Jeni. - Ete, na ! Iese fum, e ligard ! Tractorigtii se holbard o vreme la rnine, apoi la ea; apoi se holbard tntre ei. incepurd sa rdda si sd se imbrAnceascd. $oldul lui jeni se rnigca lAnga rnine ca un nnimal intr*un sac" M-am uitat pe fereastrd. Ceasul gdrii ardta ora gapte si jumdtate, Unui din tractorigti scoase cdrtile si imediat incepurd sd joace. - Cdt e ceasul ? Am intrebat-o. Ea se f6!Ai pulin, apoi scoase t{in geanta de vinilin maro un ceas degteptdtor. Il iipi cle ureche.

- Merge, zise. E trei pi... adicd patru

fdrd zece. O ia cu vreo juma' de ord inainte. - Agtia de la gard zice c6-i gapte ! arn sfrigat, ardtAndu-i ceasui de pe peron. RAdeam amdndoi gi fumam gi ne simleam tare bine. Era o fatd dintr-o bucatd. I-am scdpat mdna pe burtd ;i am strdns-o. Aia jucau tabinet, nu vedeau, am mai.strAns-o o datd. - Fii cuminte, imi gopti mustritor Jeni" Egti nebun ? Md nebunule ! - Sunt nebun, da' sunt nebun dupd tine ! - Ia rnAna, strigd tractoristul inai tinerel. Te-am vdzut ! ce Dumnezeu., rndi nea Vasile ? - Pd cuvAntul meu, se apdrd batrAnui. Ce era sd fac cu un valet ? Zdu, ma lgnate, din gregeala... Peste un sfert de ord trenul smuci; vagoanele

zdringdnird lung din incheieturi.

REBARBOR

S-a-mbdtat nea Rogu, mecanicu', rddeau ju,,rlor-ii de tabinet []ai nea Ro;ule, baad ! urld unul din ei, pe ferr',rstr'5. Mergi mai pe linie ! ('casul gdrii incepu sd pluteascd incet, dispdr.rrrtl spre stAnga. Era cald, tare cald; imi venea ',,r ,rclornr, intr-atdt md simleam de bine. ['c geam se vedea cerul spdidcit, cAmpia scliI'rnti rnoartai gi inghelatd.,Bdrd.ganul ca un sfAr''rt ',rt (tltr lume. Rofile hurduciiau greoi, izbeau 9irr.r L/{)chr.- mAna rnea se strecura strecttra iar, iar- molatic, mr-rlafic. pe ne r,r r,,ilche, ,,rrb paltonul agezat pe genunchii femeii. Ea privr'.r tintd inainte, neldsAnd sd se observe nimic. lit'spira scurtn repede. Din compartimentul ver'rn se auzird rAsete, apoi o izbitutd. Deodatd in liniste, o voce de figan, tristd gi cheldlditd, ince[)u sA jeieascd un cAntec. BdtrAnul se opri o clil),r, cu cdrtile in mAnd, ascultAnd. " Bdrdganie pia-zi rea-hi ahi ce fdcugi miiicula mea-hi ntd cd cui m-ai dati tu pa ntineee cd m-omora-rhf nu md .tineee..." - CAntd aripatu', zise cu necaz unul dintre l r .u:toristi. - CAntd, lntdri bdtrAnul. Vocea liganului se-necd intr-un suspin 9i se IrAnse, rdmase nurnai acordeonul, frdmAntAntlu-se mai departe, fdrAmat mdrunt in bucili. Dincolo, pe fereastra givratd cu ger curgea Bdr'.iganul, curgea gi se-nvArtejea ca o Dundre tull'rrre in scocul nlorii lui Dumnezerti odatd cu el 1',oneau fdrS noimd stdlpii de telegr#, pAlcurile de :;.rlcAmi inlepenifi in cAmpie, ciorile risipite ici 9i t'oto prin cer; goneam noi, oamenii, inghesuili in

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

burta minusculd a trenului, dormind, scuipAnd sau jucdnd tabineU jucdria de fier huruia triumfal pe spinarea adormiid a cAmpuiui, ne ducea parca pentru totdeauna Dumnezeu stie unde... Dumnezeu gtie pentru ce. Sufletul meu era tulbure gi nelinigtit. Apoi, vocile tractorigtilor se fdcurd subliri 9i suierdtoare, se-mpletird lntr-o disculie de neinleles. I-arn vdzut ridicAndu-se lenegi in picioare, urcAndu-se pe banchete, pipdind tavariul compartimentului. Parcd-ncercau sd gdseascd ceva. Fala lui Ursescu se lipise toatd de sticia usii, se fdcuse una cu ea; ochii lui, negri si morti priveau departe, pe lAngd mine, nu md vedeau. Mi-am scormonit creierii incercAnd sA-i spun ceva, dar chiar atunci vocea lui Jeni plesni ca un bici.

- Un cal mort ! strigd. Uite-l ! Trenul scrAgni din toate rofiie, lung, insuportabil; vagoanele se ndpustird unele peste altele, oprind. Am intors capul. Fereastra se-ntunecase brusc. Dincolo, in fata traverselor, se-ndlta calul. Coastele lui uriage, acoperite de-o piele uscatd 9i neagrd, astupau orizontul plumburiu si neclar. Printre nicioarele slabe si descdrnate rdsdreau case, cumpene, pddr.rri de salcAmi. Greabdnul nu i se vedea, se ridica muit deasupra norilor. I se vedea deslu;it numai capul, cu gdvanele goale ale ochilor, pe marginea cdrora gedeau sau se jucau in ticere nigte copii. - Am ajuns, puigorule, imi gopti blAnd Jeni. I

Scoald-te.

MELA

A-r-rceput iar ploaia. Pe geamul vagonului I'lrrtt'sc iacrimi, cai morfi gi fantome. Toamna rrrri rnacind incet rinichii, iar copacii, ca nigte , lrclnc.ri umili gi goi, imi intind in palmele lor unrt'cle Bdrdganui. Am ajuns la fermd noaptea. f 'r,rrrr cu Munteanu, profesorul de mecanizare. l;l isi lud rdmas bun de la mine, apoi, cldtinAn,lr r sc, se duse sd se culce in odaia iui. SAmbdta, cdrciurna lui Coni se inchide la rrrit'zul noplii. Pleoapa cdrciumarului atArnd rir('u peste ochiul lui rogu, umflat. Am gters cu rr.irreca pefeleui umed, mi-am rezemat fruntea ,lr' n-ra.sd gi am adormit. - Inchid, pedagoguie, md trezi obosit cArciurrrarul. Pigd-te-n altd parte.

-Ce? - Du-te la'otel. Oamenii seriosi nu doarme la

,.irciumd. - Vreau bere, am spus, bere, cArnafi gi-o con:,t'rVd de porc de cAine. Coni se intoarse blestemAndu-md si plecd sd rrni aducd bere, cArnali gi conservd de porc de t'iine. Il agtept. Md mdnAncd rdu intre degetele .le la picioare, iar somnul nu se mai intoarce la nrine. LAnga godinul stins tractoriqtii fac gdld1;ie, rAd si glumesc cu bucdtdreasa Mela. Imi

4f)

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

scot cizma. Sub obiald, intre degetul mare si cel mijlociu, s-a intepenit in carne o plognile. Mela se ageazd ldngd mine si, privindu-mi piciorul cadavenc, rnd intreabd: -_De ce esti trist, pedagogule ? Bdi, lapte dulce. Ce ai ? Arn scos stiloul din buzunar gi, cu capdtul lui,. am spart plognifa; sdngele ei md strofi pe plcror; nu volam sd md duc acasd. * Mela, am spus, Munteanu s-a imbdtat in oras si-acum doarme.

-si?

la camerd la Munteanu, - Vrei sd mergem Meia ? -.Agteaptd putin, zise ea intorcAndu-se ldngd goclln. Am inceput sd beau bere gi sd inghit cArnati din nou tractoristii rAserd. Unul dih ei se ridi9i c_a greoi de la masd si imi ardtd - gros cAt un cap deberbec - pumnul - De ia \)Iela sd-ti iei gAndul, auzi? Cd de nu... te... te... strigd atunci Mela, ti-am spus cd nu . -.Fane, stie ! - Sd gtie I striga gros tractoristui. Cd de-aia r-a lipit statui urechi la cap. Afintindu-gi ochii slelti asupra mea, tractoristul vorbi cu scArbd: * Eu, nenigorule, poate m-oi fi luAnd de fraier, da' vreau sd md-nsor. Si md-nsor cu Mela. De-acu' ea o sd fie nevastd-mea, pricepi ? Iar curvdsdraia - gata. Care nu pricepi treaba asta, eu te ologesc, Pentru cd, sub acest aspect, Mela nu mai este o curvd. - Bine, Fane, am zis. Acu'scuzd-md.

REBARBOR

l l 1rl1,f i1, iar eu imi incdltai la ioc cizma. M-arn rrrl,rl [t.rrrg in ochii de cdlea ai Melei gi, ascunzAn,lrr rrrr sperranleie-n piept, am plecat cu conserva ,1,' 1'ort' I.l Munteanu. Orbeciiam prin noroaie r,l,rrr, l, ll{l\ izutel patirna rni se potolea, vAntui ".r Ilritr,r"r prin vdzduh pieile moarte" Prin intr.r, r' I r{ , r'iaclirile fermei pdreau rdmdgileie unui urir rn.rrlilr deraiat. In ad6ncurile oarbe ale cerului .r lrtrrrrrt ameninfdtor un avion, apoi am ajuns la \lrrrrtt.atnU. l)onnea cu lumina aprinsd; odaia era plind ,lr, lrrn, rumegug de lemn si cArpe. Am adormit rr.lrt,tcat lAng? Tig"l profesor de mecanizare, r,rr ul somn a vemt la mine rnama. Ea era tAndrd ,,r () floare de cireg gi, alintdndu-mi obraiii cu rrr.rirrile moi, par{umate, imi vorbi indelung ,l,,.,prc Mela. Eu ii sdrutam rnAinile, plAngeam, rr .,opteam cAt de mult o iubesc gi-i spuneam l\l l l.r Apoi bratele mamei mele se acoperira cu pdr ll('r'!r'u si gros. M-am trezit. Era dimineafd. Munte-anu horciia lAnga mine, asudat, cu fdl, rlc larg deschise. MAna lui se-afinea pe obrazul "

l('u. - l'ovardgi, gemu el ,lorn'le in pace.". il

prin somn, da'ldsafl-md,

REBARBOR

l',rl', Itt' sub pielea lui gi-ncerc sd-l fraieresc de ceea r rf r,r irrtereseazS.. Da' la tine n-am nici un iriten,i,, ('(' rnai ! Drept care pot sd-!i declar cd lucrez la ..r r r,rl,r asta impufitd din iarna lui'62 gi nu-i chiar .r,,,r tlr, riiu aicea. Fii ddstept gi fa pe prostu'; asta-i. :,t'r'ir'-i md-ti sd-ti trimitd o plapumd caldd, cd "r n(' l,r (lracu cu gemurile astea. r

FRIG

Munteanu mesteca fasoiea cu cioturile dintilor lui stricali, iar pe fata iui de copii bdtrAn se zugrdvea bucuria religioasd a mAncdrii. - Eu, pedagogule, imi spunea, am vdzut multe la viafa mea. Am vdzut multe gi m-am speriat. Am muncit la noile cartiere care pot sd spun cd le-am ridicat din nimic, am fost maistor si-am avut munci politice. Peste tot oamenii mi-au dat cu gutul in cur, da' eu n-am stat sd plAng penku treaba asta. Oriunde md duc, rnd aranjez cel mai bine. N-o sd crdpdm nici aici, pedagogule. Munteanu scoase un zgdrci din grrrd, il privi curios, apoi, aruncAndu-l sub masd, continud: - Nu-!i iese treaba la orag, o-ntinzi Ia lard.. Te-ai sdturat de !ard. o-ntinzi la orag. Peste tot trdiesc oameni. Iar eu pot sd zic cd. omul, oricAt de rdu ar nimeri-o, tot nimereste mai bine decAt o meritd. Pentru cd - ce e omul ?

Lampa pAlpAia sfios intdrind cuvintele lui Munteanu, iar luminile care se prelingeau pe fala lui il fdceau sd semene cu un diavol ghidug 9i ticilos. - Din punct de vedere just, vorbi el, eu, cAnd mi uit ia un om, md gAndesc cam aga: mdi, ce lopatd in cap i-ar trebui dstuia ! Da doar n-o sd m-apuc sd-i dau fiecdruia cu lopata-n cap ! Atunci md

ll rrscultam si-mi scoteam cizmele. Pregdtin,lrr rrui de culcare, md gAndeam cu invidie ce | ',( r l'.1 c viaf a prin optica unora. Mrrnteanu inghesui coceni in godinul ghebos, r,rr 1',oclinul prinse sd bclboroseascd si sd urle |

'.1'rc vant. Afara bAntuia iarna, cdinii ei de zdpa,l,r z,lrurdau peste stregini, se izbeau lnfundat in ..r, I MicsorSlampa 9i se plimbd o vreme prin canr('t',1, numai in flanel si izmene, meditAnd: Cine nu muncegte, nu mdnAncd: rahat ! Sd r ,'zi trcabd in comunism. Acolo o sd vind la tine ',r o sir-ti spund asa: mdi tovardgu' Stan Pdpugd, ,l,rt .r rru mdnAnci patru porfii de piure cu carne, r',,rl,r rru-ti mai ddm voie sd muncegti. Adicd te l','.lt'psim.." Muntene, lasd filosofia 9i hai. MAine iar o sd rrr,r njuri cAnd te scol. ... iar care e $mecher, o sd mdnAnce exact nu* rrr,ri trei porfii de piure ! Adicd, vedefi, tovardgi, nr iun strdduit ! Simt o mare necesitate de a rnun, r, (li.lr la capacitdtile mele nu incape atAta piure. I ).rt:-ar fi nigte bere... Atunci, ln ugd, se auzird doud ciocdnituri. - Cine-i ? zise Munteanu. Nu rdspundea. - Poate-i Mela, am zis. - Nu-i Mela, fdcu Munteanu, asta-i nevastd-

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Deschise u9a gi, in intunericul coridorului, se auzi un fognet neclar. - Ea e, zise cu bucurie Munteanu. Scumpd mic6, da'intrd o datd cd te agteptam I M-am ridicat in capul oaselor si m-am uitat. Ferneia se opri in prag, era micd de staturd, caln cAt Munteanu, tdcea. In cenusa gdlbuie a ldmpii, fala ei imi pdru o icoand a MaiciI Domnului despdrlitA de prunc. * Ai venit/ murmurd induiosat Munteanu si, zvAcnind cu dibdcie din umdr, o izbi cu pumnul in dinfi, Ai venit, se rnird el, lovind cu genunchiul, iar femeia icni ?ncd o datd, aplecAndu-se peste pAntecele lovit. Apoi de pe coridor se mai auzird niste bufnituri gi mereu vocea miratd a lui Munteanu: scumpd micd, va' zic-aivenit ! ScArtAie usi, rdsuhd voci, rdsul lui Brdnescu necheazd infundat. - Ma Muntene, se milogeste nea Vasile de la camera 8, rezolvd-fi, domne, chestiile astea acasd, pe recameli. Vrem sd dorrnim, ce dracu ! Munteanu se-ntoarse vesel, incuie usa in urma lui. - Ai vdzut-a ? Nevastd,mea. E miqto, ce zici? la ferneie totu-i - Mde, zic, are'ceva. De fapt, picioarele. Da' cu ce a venit ? - Cu ce-ai venit md ? Strigd Munteanu spre ugd. Doar n-ai venit c-un trarnvai. - M-a adus dom' Brddutiu cu imeseu', spune sughifdnd vocea de pe coridor. - Brddutiu te-a adus, sd te duci la Brddutiu. Hai, Sandule, sd dormim. Sufla in lampd si se cuibdregte ldngd mine in pat.

Tâ&#x201A;ŹBARBOR

Mrrrrtcne, spun, dacd vrei, md culc la tsrdAi.r tot joacd remi, md culc la el" E pdcat.." | ),i-o dracului, cascd scArbit Munteanu. Asta-i ,,' I'l,r:,rrital, dac-o lasi in casd, n-o mai scoti nici ' rr ,lr'lt'ttlu. ll()nrbane cAteva injurdturi gi se pune pe sfotr,.'.r

|,il1

Nrr rni-e somn. Vdct trecAnd prin fata pleoa;'r'l,t lrajisti, cai colorati apoi niste ape, mi-aduc .rrrrrrrtt'ca trebuie sd md duc la felcerita sd-mi dea . .r',r'lirra de bube. Mi se tot ndzare ci o aud in l,,rlt'lc usii, trernurAnd gi scAncind. ,\lard uruie viscolul, BArdganul isi goneste l'.r',r'rrlanteie pline cu zdpadd prin cer. M1-e frig. \rrtl prin coridor niste soapte nedeslusite, dar r r( ('l) sd le-ncurc, nu mai stiu dacd soapteie alea ',rrrrl de afard sau arn inceput sd visez. Adorrn. Nicule. ". fd,-ti pomand, Nicule.". lasd-md rr.rrrntru cd mof.." ll zgdllAi pe Munteanu. - l7a? Ce-i ! -- Bdi Muntene, fii si tu dornn. Vrei sd-nghefe l,r trsd, ce Dumnezeu? I-auzi cum plAnge" * 'Mnezeii si Fagtele mi-sii, da ce-s eu, hotel ? t r'-si inchipuie ea, cd.-s hotel ? Adela !

Da.

- De-i drurnuX urgent de la usi, auzi ? Gagi, .r-lnâ&#x201A;Źct e

nervoasd, nu poate dormi.

- Nicule, nu md nenoroci....

rrn' sd m6 duc ,r('ulL ? bocegte Adela. FJurna' pdnd m&ine, rnd... It' ro$ eu frumos... - Mare bestie, ofteazd Munteanu. Sd-ti dau ,lrumu' ca sd-mi mangle;ti ceasu', ai ? - Domnigoard, strigd t'emeia, rygali-lsd-mi dea

ITtiI]AIIBOIi

ALEXA.NDR.U MONCIU-SUDINSKI

drumul. Nu l-am furat in viala mea cu nimic. Nicule, aga sd-mi ajute Dumnezeu ! - Nu existi Dumnezeu, declard dispreluitor Munteanu. Ce-i aia,,Dutnt:.ezeu" ? Md scol, orbecdi prin intuneric, pipdi u9a si ii descui.

- Mullurnesc, cldntane femeia. Sdru' mAinile, domnisoard bund, dacd nu erai matale muream... - Nu-s domnigoard, zic. - Sd te prind cd+ni cotrobdi iar, mormdie leneg Munteanu intorcAndu-se sub pdturi sd-mi facd loc. Te bat de-o suna pita-n tine, cum, te prind. Acolo pe scaun sd-mi stai. Adormim din nou, ghemuiti unul in altui. Din cAnd in cdnd el tresare si se rdsteste buimac: - Ia nlAna ! Te vdd, fir-ai sd fii! Crezi cd ciorm ? Spre dimineald md simt inghesuit, sufocat, ii aud rasucindu-se gi gopocdind. Vocea ei: -... De ce, md ? E mai bine sd stai tu singur 9i eu tot lela, e mai bine, md ? Te-ag spdla, !i-ag face mAncare, tot, tot. Altd datd cum s-a putut ? - S-a putut pentru ci s-a puiut. - Vai .si-amdr de copilagu'dla, bocegte in soaptd fcmeia, ce-a gregit el sa n-aibd tatd... sa umble de la unu' la altir,'tot nernAncat, nespdlat... - Da' ce-ai vrea ? Sa te lin pe fripturi ca p-o doamnd, cum te tineal-n ? $i tu sd... Mersi, da eu... Mii dragd, hai cd mi-e somn. La cinci ;i iumf,tate nr.'1 trezegte ceasul degteptdtor. E neobisnuit de caid induntru, iar odaia-i dereticatd ca un ou Ce Pagti. Femeia spald ceva aplecatd peste ligheanul de cositor. Deasu. pra godinuiui atArnd Ia trscat cdmaga noastrd de 'gala?in nailon austriac. In somn, mutra asudaia a lui Munteanu pare fala unui omule! necdjit

.i l,rrrr

ll lrt,zt,st'.'l'rcbuie

sd ne grabim la cantil\lrrrrlt'irnu e de serviciu. El isi trage l,,lrl.rl,rrrrr pcstt: pijama gi se-njurd de mamd ia , f r rf rrr r'r ltr,r',rt:tii cd nu l-a fdcut md-sa rndnz ca r I rrr,rn,lt('(. un lup. Femeia se-nvdrte in jurui r, ,',1 | lr, r lo,n' tloar ne-o intra in voie cumva.' ( ,r,rl'r',rlt' te, ii spune Munteanu, lntArziem. | ,, , rr t. r rr ochii lui cu urnilinfd de cAine gonit. l!r, rrlr., zicc, eu mai bine m-as duce acum ia , ',t,1','r,rlrv.r si, dacd mi-ai da de-un sdpun, ti-as rt

.r',1,.r,'r

rr.tr '.1',tl,t ,'t' l'lrai e de Spdlat. ,\.,t,r rrrr sc Doate.2ice el. ll,rlr,rrr pAnd diseard, Nicule, zdu! f"lrr :;t. poate, n-auzi ? Uite, tovardgu' poate ,i tr '.1'rr)ii, c-a fost student: pdnd la pronunta,,,r lr,,t.rrarii judecdtoregti din care urmeazd , nnr ( ,r :;otii au desfdcut hotdrArea anterioard a ' ,r,..rlor it'i, numitii nu beneficiazd de dreptul de | , ,,n('rrlrina. E ilegal. Este, pedagogule ?' A:;lu, aga-i. Cbdu' penal e cbdu' penal... ce

"''"

,,,,,dreci de lei pentm drum pot sd-ti dau, I'rrut' Munteanu, dar de rest nu mai am ce sd-ti l r, I'r'rrtru cd nu m-ai anuntat. 9i chiar dacd md rr n rrrl,ri, tot n-aveam. Pedagogule, ai h-t cumva ? Nrr, zic, pAnd la chenziud-s iiber $i eu. Multumesc, Nicule, spune femeia, si cu asl.r rr':;irn: Froi plecdm cdtre scoald, iar ea o ia pe r inspre canton. t",l('( ' lirig ai naibii, rostesc. Cred ci sunt vreo dorr,|-/(,('; cle grade, cezict? ( eea te poi sa-1i spun err, rostegte Munteai,r' ,,riulmecAnd gerul, este sA zicem mersi cd ,' :; ir"cizeci de grade sau ireizeci si cinci ! Clu . r. .rtul dsta de iarnd si aga ar fi prea pufin...

REBARBOR

- Balistica ! Universalaaaaa ! Zugravii erau vldguifi, dar treji. Mergeau in urma lui Munteanu, cS.rdnd cisterna cu benzind

TERASAMENTUL

un semnal infinitului ! urld Munpe- grdm^ada de rumegu;'. rostogolindu-se teanu Sticla de"vin ii cdzti dln mAna 9i incepu sd-i curgd p!PiePt. -"g,ighi bughi, zise obosit zugravul. bufhi, iar celalalt relud: Bughi, buihi, Bushi, - Brighi bu-ghi..Vtedison tt3g.Era 5ra cinti dimineala pi ndmetii incepeau sd se vadd pe geam. Era gapt'e dE fapt, dar credeam.cd. e cinci' - Sa'lahsdm un semnal infinitului, i-am goptit lui Beroe, mAngAindu-l pe spate, iar Beroe era singurul care ni era beat. Ddilea numai din coadd si ndrea agitat. Fuinul diricdmirutd era acru gi rece, cdldura trecuse, simfeam cum, treptat, mi se face rdu' - S-o-ntindem, am zis. Bulbonea, scoala-l' - Mersem Ia iizierd ? intrebd flegcdit Fane Omu. Pedagogule, ce zici ? - N-are r6sf mai departe, arn spus. Mergem' - Lansdm ! strigd Munteanu' Du-te dracului Bulbonea,lasd-md, md ! Irtre-am luat tuspatru pufoaicele gi-am plecat. Primul mergea Mirnteariu, tdia pArtia cu cizmele gi se balailganea. Se tot intorcea spre noi stri-

Sa lansAm

gdnd:

si ghemul de sfoard. Omu ridica foarte sus gerruirchii, cdlcdnd ca o pisicd cu pantofii lui?e .rntilopd, uzi. In urma lor veneam eu, cu cutia de conserve. Nu eram mai beat ca Munteanu, dar zugravli crau mai freji decAt mine, asa cd eram beit. Pe Beroe il apucase o veselie tdmpitd, curn ii apucd pe cdfelandri cAnd cade primul omdt. Alerga inainte gi inapoi, inecAndu-se in ndmeti; pufnea nervos pe nas, lmi dddea tdrcoale si, cu o prefdcutd fur-ie, ldtra. Bdrdganul se-ntindea albastru pAnd hat la terasament, unde linia feratd il suda cu cerul de .rlpaca. Orice vdnt incetase, nu mai era decdt 16suflarea albdstruie a zdpezii, fumuri rdzlete de otel cromat. - Avanti, dolorosa ! strigd Munteanu cu mAinile-n cer. Ciorile din salcAmii lizierei se ridicard gi se rotird deasupra noastrd, negre si grele ca nigte beemveuri cu atag. Eram la terasament. Munteanu incearcd sd-l suie, dar, infundAnclu-se in zdpadd, cdzrJ. Bulbonea lepadd canistra si, ndvdlind peste el, incepu sdJ ingroape-n t-rmdt. Omu zAmbi bleg, apoi se repezigi el. elcdtuiau o grdmadd tdcutd, colcditoare, sub ei se zbdtea Munteanu iniurAnd infundat. Beroe chelaldia de fericire. Trlpul lui suplu se zvArcoiea in jurul grdrnezii de oarneni, spulbera zdpada,

prinke ei. - Beroe, am strigat. Beroe ! Bdiatule

se amesteca

rr()

ALEXANDRUMONCIU_SUDINSKI REBARBOR

,"*:t?:rhiy;i. sub bra,,ra rui cafenie, fiecare - Beroe.

Tdsnind intr_un vdrtej-frenetic de zdpadd, cAi_ -i capul si rabere+T,

l"i+tl'"l"TT

14ifi

p.i"i,iJ i _r'ilil ilffi il :ff;: : j : #,Hl' - Md, beiete,Tft" +siiirral'r"u"ir""*

;;

noi ? Be_

roe, tu intelegi ? El se linse"pe bot.

Atunci am inceput sd gem si sd_i sarut si_i 'o:514'il'$$- noi, ait-ia i" ti"aroii.q! er-r om utalll ;;1 ffa j1:il,.if "b " Fan e b'.#^? "" daulnapoi,Tane. ,^, rnapoi qa -fvrui.a_mea Beroe. "I-, nu diu c^alnelei_i p"."1;*1"

lst!].

nu ft-?J*:H::?ffii;*;:; ilffi "1 u".o", sPu-

naibii. sd nu_fl pard rdu cand

",;T""1!;ou:?,:r* - Nu sunt heat.

. - Egti beat, strigd,Muntealu, 9i toatd lumea

:X,:;i#il?i

beatd. vreau sa

6"s", un semnal

- Tlug" apa,-rdse Bulbonea. Da prostule,_raspunde

.._ 9tn tu ce_i aia infinrt r...

trist Munteanu. Ce

t,";:Hffi;EH;f*,Hn*roe, * Am inceput,a

nu. Dai inapoi ? - Vom linsa ur ;il ;,xH3# I,

*:xf

ei er se ripea

f"""* p"iloi, zise Muntea_

T#:fl ,'#l lf : l,:l ;:?[13j

Md-nfundam in ndmefl, zdpadase surpa pes_

tc mi.ne, cddeam gi md ridicam, dar nu, nu trebuia sd md opresc. M-am oprit abia pe travefse, tle unde se vedea tot Bdrdganul, rotund si scdntcietor ca un ceas de argint. I-am vdzut pi pe ei: trei jumatdli negre de oarrreni _gi un cap retezat de cdine pe tipsia aceea rlc Boboteazd nichelatd cu ger. - Haideti ! Ce dracu' mai stali ? 9i din nou fu primul, ca de obicei. - Ia canistra, imi spuse Omu. Eu nu md bag. Munteanu se apucd sd lege sfoara de coada lui Beroe. Eu am umplut cu-tia de conserve cu benzind. Bulbonea stinse ligara gi, prevdzdtor, se lndepdrtd. Singurul care n-avea emotii era Beroe. Simlea cd ia parte la un fel de joc 9i, chiar clacd nu-l infelegea, era cu sufletul aldturi de n01.

- Am

legat-o, zise Munteanu. Ce faci cu conVrei s-o atdrni de el ? imi tremurau mAinile, dar acum mi-era totuna. - Nu, am spus, moaie-i tu sfoara-n benzind. - Bickford, rdnji Munteanu, si-i cam trecuse cheful de rAs. Beroe se smulse din mAinile lui 9i fugi. - Lua-te-ar naiba, Muntene. Te misti ca un lemn ! - Mi-au inghetat rnAinile. Beroe ! - Beroe ! La picior ! - Dom' pedagog, las-o baltd , zise iar Omu. Nu vezi cd nu rnai are nimeni chef ? - Ti-" mild ? fi s-a fdcut mild ? am strigat. -Da, mi-e mild ! E bine ? Uite-asa ! - Cui ii este rnild e-un imbecil. Imbecilule ! De noi i-a fost mild cuiva ? serva

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Nu i-a fost, strigd MFnteanu. Toarnd, peda_ gogule, toarnd,'mn6zeii tui ae iniint f Am turnat benzina p"st" nuroe-ii_u* aruncat conserva-n zdpadd. Capatul sforii era in mAna

mea. - Cheamd-l la tine, i_am strigat lui Munteanu. - Beroicd ! Beroe, arcr I Sfoara se-ntinse, Bulbonea scdpdrd din _-

chibrit. firui ei ca o mdtase ]puca. IlTg_". fluturata, pe el. - Beroe ! urld Munteanu. Start ! Infrnit ! . Brusc, Beroe explodd intr-_un-viiat.r" mut de foc, iar in clipa urmdtoare vdldtu;;l se urni in goand de-a lungul liniilor d; t;;. Dinduntrul lui se smulseau"u4gte t;;* d; o*. s" prdbuei ldnga sem#or" unde m"ai arse in tdcere o bucatd de timp. - Pdcat, oftd melancolic Munteanu. Sd fi fost noapte, era mult mai frumos.

d."G;,I6

TELEX

Rebarbor ldtrau telexurile trebuie sd fie gata Itr termen in termen tn onoarea trdiascd directorii adjuncfi inginerul-gef aiergau innebunili p9 corid6arele uriase - ale comb'inatului, uriage-gi incd murdare de var Bucuregtiule alo Bucuregtiuie cld-mi Sagoglarul m-auzi Bucuregtiu' legdtura cu respecfali termenul de predare nu se poate sd nu puteli ne-a ldsat montajul in pand ce vind avem noi nu existd sd nu puteli voi nu-nfelegefi e-n cinstea ce Dumnezeu

ALO ALO ALO iustificAri ? Ce iustificdri insugi ministrul adiunct pricepi frate IvIINISTRUL ziarigtii cinemaiografia doar stiti -Azuga draga Azuga aio Azuga alo alo Da doud baloturi aio do-u-d doud baloturi. imprumut, da, imprumut, vd implor rebarbor rebarbor doud Ne'lule scapd-md alb htreiu vine ministrul ni s-a telefonat. Am sa-ti mullumesc pAnd la moarte da, doar pentru inaugrrare gi dup-aia vi le restituim. ^ bine omu-ie da'mdcai unui rupe.fi-lde la gurd fd orice sd-l trimitd Vigu pe celdlalt Sagoglaru' alo

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Beneficiar ? Cum nu-i de acord ? Ce-s de capu' lor ? E o sarcind, Dalule, spune-le cd-i sarcind m6'

auzi

incercali la Bercani trebuie sd se poatd ce dracu' doar am spus cd platim expedilia. UN BALOT ? Alergau adjunclii 9i inginerul-gef iar maiqtrii se-niuriu cu maigkii urlau ia tehnicieni friei de-aici domnule cu sarcina dumitale ptim

noi, Jmdnd spald pe alta, da' dafi-mi in scris spune-le ci nu-s fraieru'lor, eu nici pentru mine nu stau la pugcdrie darmite sd gata, tovul'e, o omor 9i pe mama, dar sd-mi dea montaiul in scris Iar ia termen la data tipdrita in ziat Combinatul trebuia sd intre in exploatare trebuia primul val de hArtie velind ,,1aqa albd" despre care Panelica fi-va tdiatd toasturi felicitdri strAngeri de il'rat a fotografii rebarbor rebarbor gariaalbd vor scAr"lAi in cor gazetarri cu stilourile lor prima garid-a hArtiei iepite, maistrul Nild Munteahu, ne zAmbeste cald acest bdrbat viguros, ce ne puteli spune tovardge maistru adjunct apbi iut alergau inginerii tehnicienii in sus .si trAniin,l9i smufiAn4u-gi parul cu amAndoua mAinile prin birouriG halelor Combinatului rebarbor Nbaptea - comandd speciald - soseau sosesc sosird in gard cei doi baloti de hArtie-mprumut' Primul soii mai intAi, iar al doilea ceva mai pe urmd apoi furd cdiati gi montali pe rulouri la capdtul ,,1iniei" unde vor scrie ziarigtii pasta lichidd a stufului dundrean lAgneste dez-

velindu-si metamorfoza sonord in spirala balotului velin de hArtie sau poate iati fluviul viitoarelor caiete gcolare sau cine mai stie cum vor mai scrie gi gazetariiincaz cd ministrul adjunct, care-a fost gi el inginer 9i poate mai e gi acum, n-o sd fac6, gata sd observe cum cd in fine balofii au fost montati. Noapte.

zi.

Zi marc cu soare si sdrbdtoare tovardse GAniu

ne pofi declara

ce ne puteli declara tovardge operator chirnist despre ce ne poli declara tovardsi ce salopete strdiucitoare bluze albastre noi sdrbdtoare cravate muncitoregti decente neelegante sau cravate ingineregti decente gi elegante cravate 9i zAmbete-n cinstea cinste gulere albe rdsfrAnte scrobite sclipitoare in cinstea redactarea discursului inaugurai gi.apoi regizarea inaugurdrii discursului redactat gi apol Nene Radule, deci e clar. CAnd vine momentul, Baldovin face semn, dali drumul in gol 9i mai dafi drumul gi la electrogen/ sd fiarbd sd duduie rebarbor si noi toti o sd fim emotionali

siosdne frdmAntdm oare cum o iegi prima noastrd hArtie cum gi artunci drrr, ddm drumul la sulul de Sagoglar si

-T56

minune rnare tovardsi hArtie tovardsi cu lacrimi in ochi HARTIE a mai prima-ntAia hArtie din cAte-au fost. Mdi bdieti da si cAnd om da de dracu' vai de ni$le'ce !i-a venit nu conturba entuprostii . zlasmul Apoi rebarbor rebarbor gi-a venit intr-o limuzind neagra si find gi era un tip frumos incd t6ndr cu fafa find si servieta find din piele de porc 9i servieta i-o duceau ba allii ba ei gi clacd era inteligent apai era mai inteligent ca noi toti la un loc 1uentru cd ceea ce trebuia sd vadd vdzuse vedea

nu vdzuse gi nu trebuia el sd vadd nu vedea. Poate d-aia era mai trist si-si fuma ing6ndurat ligara find in collul buzelor fine ugor arcuite subliri. Iar ziarigtii erau ca la meciu' cu Spania claie peste grdrnadd mai ales unul mi-a pl8cut c-avea pantaloni maro gi cdmagd maro mapd maro ochelari rnaro sugd maro numai ciorapii i-avea albagtri 9i bocaicii galbeni, bocanci coloniali englezegti o, gi era un du-te vino de om cu persoand, tova-

iar

ceea ce

rdgi,

R,EBARBOR

I.EXANDRU MONCIU-SUDINSKI

capul de mort interzice nu e bine sd-l contrazici clpete mari de mort vd apdrd de accesul la ceea ce nu si zdmbesc.

tare mcrtal zAmbesc capetele de mort ce vd lnteresczd totu-i exceplional rebarbor rebarbor

terrnenul a fost resp6ctat-in cinstea 9i-cinstea .i"tt" lor celor care'9i ce frumos s-a-ncheiat la lui tov ministru adjunct' -s{Srsit discursul Anoi sulul de la Sagoglar si-a fu6at rolul 9i fu onrif pentru totdeaunl Doamne ce binel jucase ai fi tlrebuit chiar proPus pentru p-rimd dar in ioc de asta a fost eipeiliat imediat-Sagoglarului insotit de o tond de multumiri. - Numele dumneavoastrd'? E cel mai tinerel dintre ei, blegu! 9i entuziast se tot inghesuie-n George 9i-i vAra ceapa microfonuiui,T-o-mpinge in bot' - Hai ? striga Giorge, sudor de-a opta, ce zici? Zbiard,mai tale seful6, nu te-aud Iar srupul electrogen duduie, duduie"' - Cilm'va cheamd"? urld voios reporterul 9i ... duduie duduie'.. -Acolo I zbiard, George rdnjind, acolo, dom!

'1e,

vedea Badea-ncerca sd-i tind pe ziarigti: nu tovardsi, vd rog nu se poate, nu vedeli, accesul e interzis puseserdm 9i tablila neagrd cu capul care zArnbea rebarbor cau de mort interzis r:rotectia muncii tabu .up d" mort nu intrafi in'culise culisele-s treaba noastrd uite stati acolo 9i admirali simfonia hArtiei acolo vd fierbe oala aici nu se

da-da

- Ce acolo ? - Closetul l Nu asta cdutai'.. ? - Nnnuuu. Nu-me-le du-mi-ta-le ! scandeazd

infidcdrat reporterul -'Auuu.. . zice George, eu- credeam cd vrei Ia closet.

Reporterul rAde timid prin larmd 9i zgomote, rdde ienat, iar George rAnjegte cdtre reporter, gtie stie George de ce. Hei gAndegte rePorterui ah ce inregistrare-am

ALEXANDRU N{ONCIU-SUDINSKI

sd fac befia muncii pe viu entuziasm stindard si oamenii acegtia ah veseli si minunati uite-aga strigd gesticulea zd ;j rttd. 4pgt, cAnd.ieglm, aiard e august inalt si soare, iinistea cade - mantie obositX - peste noi. iar bAiegasul nu s-a descuraiat vrea sd'fa"a ,r* irti_ col grozav primul lui imi vorbegte md ia de talie afectuos imi zdmbeste md-ntreaba de una ;At";i;u ii rdspund ce meserie am 9i el cum te cheamd md-nkeabd iar eu ii rdspund cu toate cd-s obosit si nu_mi arde de glume acum egti mea zice ce-ai simlit cAnd a pornit -generafia hArtia cum ce am simlit ii rdspund ei, ce-ai simfit, zice, uite dac-ar fi fost sd scrii pe sulul dla ceva, ce-ai fi scris, primul cuvAnt rAdea el nu stiu ii rdspund nu-mi prea arde de glumd acum un cuvAnt, hai,- gAndegte-te, primul ce ti-ar veni in minte, infelegi ? Un cuvdrit. Un cuvAnt ? Un cuvAnt Rebarbor ii rdspund. Ap fi scris re-bar-bor. ' Rebarbor ? Da, rebarbor. E-un termen tehnic ? gtii, nu l-am mai intA1_ nit... Tehnic, ii spun. Si ce-nsearina ? Nimic. Cum nimic ! Aga bine, nimic.

REBARBOR

Nu serios, chiar nimic, nimic ? Da, nimic, nimic, ii rdspund. Iar bdiatul se uitd la mine i9i ciupegte bdrbia cu mAna, gAnditor, aga. Mergem umdr ln umdr, tdcem.

$tii, spune deodatd, rnare pdcat. Orice-ai zice, voi dgtia d-aici ati ridicat tot colosul dsta-n picioare; ditamai combinatul. 9i tocmai voi, hu gtiu de ce naiba, suntefi cei mai lipsili de entuziasm. De ce ? Nici un pic, nici mdcar o picdturd... Nu zic tot timpul, da' rndcar o datd o tresdrire, uite astdzi, doar e ciipa, cdnd... PAnd si eu am simtit ceva. Zdu, e pdcat... De ce ?... Reflectiile dumlitale, i-am spus, sunt ca gi cum. ... $i aici m-am oprit, nr.l i-am mai spus cum. Nu agtepta rdspuns. Poate pentru cd tocmai trecusem de Ateliere gi acum cerul se deschidea inspre oraF; iar in partea aceea de cer se vedeau rnacaralele, bralele lor diforme, portocalii. Runregau, la intervale egale maiestubs, linigtea. E frumos, mi-a spus. E frumos.

-rREBARBOR

REBARBOR

Fe coridorul artigti]or, iung si lugubru ca o feavd de pistol, prin mirosul cald.gi stXtut de fum amestecat cu transpirafie, trec legd:nAndu_se brat tra bra! regizorul Grozea giZadovl, - Trebuie sd-mi schirnb felul de viald, bodo_ gdnegte regizorul. Ieri m-a rnugcat un cAine... azi am cdzut pe scdri. Unde naiba o sd ajung ? - Eu rnd-ntreb de ce mai trdim. De ci ? Vine o clipd, ...te nagti... trdiesti cAt trdiegti, 9i deodatd mon... - Mda... Aici n-ai cum s-o-ntorci. Uite, ieri, in fala O_perei, un tAndr d-dsta in lodery rAdea... pof_ d^*] ?ul dacd.i-ap fi cArpit una peste bot, ar mai fi rAs ? Animalu'".. IntinzAn-du-gi gAtui zbArcit si oprindu _se, Za_ dov ofteazd: - Am rdmas singur, Grig... Singur cuc. Era a1_ bd... iivida ca o staTie 9i suTla... 9i"agoniza... Sin_ gurd ln fala morfii ! Dida, strig eu plaa I gl ea ni

ITUC,

- Ah, Dumnezeu.le ! striga regizorul. Si parcd ieri trdia... parcd ieri... Si ce-cafele fdcea, sdraca... lar tu, spune sincer, tu o apreciai ? - Apreciam pe dracu'!-O fdceam in tot felui: vacd, satdr, ba chiar o rnai si atingeam. De undeva de dincoio de pei'i:1i se pornegte

(rl

larmd, pocnesc cateva focuri de armd, lAgnesc fluierdturi... sPeriat regi- Iar igi fac de caP astia ! tresareZad.ov, o ia la lAngd zorul gi, smulgAndu-se de fugd pe coridor. "La etaiul trei al clddirii teatrului, asemdndtoar" t ttti ririag paralelipiped, lao fereastrd-pierdutd printre zeCile de ferestre decupate galoui ln alliastrul noptii, pierdut el insusi in nepdtrunsut U"i"ui 9i pdrcd iuspeldat. intre cer 9i p3*31' suferd in tdcere un om. Este batrAnul actor Ladov

Suntem in 16 februarie, ninge tainic peste

orasul intunecat... Rezemat cu bdrbia in pumni, ei privegte arnorcu bustit curtea teatrului p-resdratd de-a valma iuri de dramaturgi: Shakespeary ;i Deiavrancea.' i;;;iJ"; Nugici"ei Euripide, Eschil si Sofocle' tUt." gi Lope de Vega. i.umina neonului, asemdndtoare memoriei veacuri'lor ce s-au scurs' ;;J" esal peste ei' Unde sunteli voi antbilii' ,o"rur'ri., iubiri ? Unde egti tu tinerete, rfsu;'a;a ailtalba frumopilor ani? Sic transit gloria mundi...O grdmadd de bolovani"' 5i ninge... r.iit-tgJ."tm, duios. cum ningea acum doud mii deini sau acum a mie; tot asa cqm va ttt"*g" oeste alti doud mii; Zadov ofteazd', eh ! 9i suietd' [;;i "t"i "0, ^"tv d* p* fala lui nu trddeazd' dtt' rerea interioard. tn spatele lui, regir'orul 9i asistentul de regie Caloiujoacd table. - Iaia vine-un sol de pace ! repetd Cdtoiu zarurile. aruncAnd *: ffi fi porc, ziceregszor.rl. Mai bine spune-mi ce-i cu Kati'in ? I-adevdrat ?

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

eu ? In orice caz, e urAt. LuiZadov ii sare tanddra:

- $tiu

- E urAt ? Dar atunci ce zici de urmdtoarea intAmpiare: un colonel de zuavi pe care l-am cunoscut in Algeria, in treizeci si opt, a fost hrdnit, domnule. de nevastd-sa - ce zic hrdnit ? [n-dopat ! - vreme de noud ani numai cu flord bacteiiana ! A-nnebunit pAnd la urmd omu'. I-o bdga, bestia, in macaroane ! La aceste cuvinte regizorul sare ca ars gi, 1ovind indignat cu pumnul in masd, strigd: - Domnule ! Mi-ajunge ! Drept cine ne iei ? - Ce ? Cum adicd ? Doar nu vrei sd spui cd... - Cd minti ! Minli tot timpul ca un birjar ! Minfi, domnule ! - Eu... Dragul meu, cum sd-!i spun... N-am de ce sd te mint ! Mi-a murit acum patru zile nevasta 9i... nu mi-e ugor ! Nu-i ugor sd trdiegti pe lume ! $i, fdcdnd un pas inapoi, izbucnegte in plAns. - |Jea Zadov ! sare speriat Cdtoiu. Ce s-a-ntAmplat, dom'le ? Ce e cu dumneata? - Am glumit, face Zadov zdmbind printre lacrimi. - Iartd. md, nene, m-au ldsat nervii, se scuzd regizorul. Zdn Posomord t, Zadov bodogdne : - Jigne;ti omul... Jignegte-l, goptegte el, dar nu jigni in mine artistul. Eu am fost cineva iar el.." era coionel de zuavi ! NLr un tereliea-berchea ! $i-ctin nou izbucnegte in piAns. - In treizeci de ani de' teatru, ninleni nu mi-a spus cd mint ! - Maesh'e, se roagd regizorul Gtozea, zdu, din prostie ! Nu infelegi ? - Inieieg, rdspunde Zad.ov, dAnd din mAnd a I

lehamite. Sigur cd inleleg dar... ce vrei ? Homo sum !

Prin fumul albastru al scenei, figurantii isi bratele goale spre cer. Mohordt 9i nemultrlmit, regizolul Grozea urmdregte din culise complicatEle operafiuni. Cum sd fie rnultumit ? Actorii sunt nigte gAlme, actrilele - ce sd mai vorbim ? - figuranlii tropaie ca nigte dobitoci. Numai Zadoi e-n vervd, se foieste de colo-colo, impopolonat intr-un cojoc de rdzeg 9i pdndegte ocaziA sd intre-n vorbi cu cineva. - ATENTIUNE, ATENTIUNE, mormdie vocea adormitd a megafoanelor, FIGURANTII agitd,

SE PEGATESC ! SCEN-A

ZECEI

pe gtefanite, nepotul rdposatului domn al Moldovei ? rdcnegte in scend betranul Popescu. Cine a zis cd sunt bdtrAn gi bolnav ? Pe Uleh l-am mdsurat cu privirea... Murise inainte de a-l izbi ! - Mie, ca sd zic aga, mi-a decedat acum patru

- O, cine vrea

zile sofia, povestegte Zadov unui tAndr boier polonez. Da... Dacd nu aveam teatrul, poate cd nu i-as fi supraviefuit. Nu mi-a mai rdmas dec6t arta, zdu. P^entru c4... ce mai ? E bine cAnd egti tAndr: da' mai rdu e sd fii bdtr6n. Deodatd figuranlii incep sd tdldzuiascd gi-i imping pe Zadov spre scend. Lurnina puternicd il

iace"si clipeascd, apoi, doar la cAtiva pagi de el, il descoperi pe Popescu, trdntit indoient intr-un tron. Iiepiiclle actorilor rdzhat ca prin vatd, cAnd surde si-ioase, cAnd pifigdiate, iar Zadov nu mai pricepe nimic. Patima jocului a pus stapdnire pe ei, se simte din nou agil 9i puternic cum era-n

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

tinerefe, gi-gi rdsucegte vioi grumazul uscat gi vdnos ca un gAt de contrabas. Aude din culise goapta veninoasi a lui Grozea (in clipa aceasta, in numele artei, Zadov l-a iertat): - Figuranfi ! guiera Crozea. Urmeazd o scend istorici! Trebuie sd vd agitafi, sd dati impresia de entuziasm, de participar"e colectivd, tumult ! Agttafi-vd I Rasculiti-va I Urlaf ! Rebarbor rebarborl..

- Rebarbor rebarbor rebarbor, reluard figuranfii, la inceput cam nehotdrAfi, apoi din ce in ce mai solidari, rebarbor rebarbor r6barbor, umplAnd sala cu freamd"tul vocilor pline, melodioale 9i tineregti, rebarbor clocoteair gurile, deschizAndu-se si urlAnd. * Sd-trdiasc6-$tefdnila-Vodd ! - REBARBOR ! rdspunserd figuranfii, transpi-

rali Si-mbdtafi de mdretia cuvdntului, rebarbor rebarbor, urla amelitZadov, plin de forfe gi amploarea grandiosului simldmAnt. ' Stooop ! stried Grozea. De-aiuns ! iar la aceastd comandd g"urile se inchisera. Stop I $i linigtea cdzu ca o ghilotind albastrd peste vrdlitul cuvAnt. - Stop. Infect, tovardgi ! infect ! Ce-i blegopenia asta? Ce-i lipsa asta de entuziasm ? ! Sus caboieri I I ! Tire 9i repede, dupa mine: -pul,REBARBOR REBARBOR REBARBOR !

iurR-uN

rRrs

Eu nu pot adormi. E foamea, ea usturd meschin mdruntaiele, e aparatul de radio Pionier, e respiralia guieratd a fiodorogului l6ngd urechea mea. E noaptea. Mi-a vorbit despre bani, despre cdt se cAgtigd si unde gi cum, fdr6,impozit optzeci la sutd, gi despre angoasele lui. Nu cred, am spus eu, gtiu cd angoasa-e cAnd mdgaru-i la semiilistanla sau echidistanla dintre doud cdpile de fAn 9i tre' s-aleagd, eu nu am angoase i-am spus, nu vdd nici o cdpila de fAn. Dupd aia a adormit. Eu nu pot adormi, n-am linigte sau de ce toate foiesc 9i r6spira in jurul meu. Spatele aib - bucatd de linigte -, numai atunci puteam adormi, spinarea fierbinte ca o ceafd de taur, somnoroasd, a fratelui meu respira lAnga mine puternicd gi increzStoare, iar eu lnchideam ochii gi lunecam dincolo in bdltoaca adAncd de somn. Nu mai respird acum. Putrezegte undeva, departe 9i nu chiar foarte departe, la doi rnetri sub lutul Saiontei, departe de labrica chimicd pi de lotul doi. Va' zic-ai inurit, fratele meu. Tu carele nu gtiai ce-i abstraclia sublire a foamei, munceai, - montor de-a opta ! - gi doar seara, cAnd dddeai o fripturd la Bdrdganu m6-ntrebai. pe mine, fratele tdu nefericit ;i Edgtept, iti holbai^ochii alba;tri, candrzi si-ntrebai, frdtioare, uite asemenea prostii: ,,tIite, mdi,

I 66

ALEXANDITU MONCIU-SUDINSKI

dd exemplu visezi: md rog, da ce e un vis ? Ce sd odstreazi din el ? Adicd iiala-i un vis, nu ? asta Li""u Eminescu; da-i nlai pulin, rnd Sdndele, cd nu sd pdstreaz|nimic !" Sd uit, sd nu uit, nu uita, strAnele din pumni, cdntd, taci, du-te 9i-mbatd-te, umblX nauci sfarmd sticla paharului intre dinfi, fd ce gtii, ai cdpdldnd 9i ai pereli, dar termind odatd, obose9te, inchide ochii, adormi..'

Disculie pe aeroport. Nu la Buenos Aires, ci la Bucure;ti. - Sunt nemulfurnitd... nu gtiu... foarte nemultumitd, inlelegi ? (Nu chiar pe aeroporl,la cdtciuma aeropoitului de faPt') - Ce sunl ai tdi ? Te intreb pentru cd'.' - Tata e pensionar... mamh lucreazd' la fabricd.'-sunt Ia Resita amAndoi. iti trimit bani, vreau sdzic, cum o duci... ? - Mh".. o sutd-doud cel mult. - Aha... ai lursd, stai la cdmin ? ... Atenfiune, atenfiune, avionul companiei O.K. din Ostrava intArzie doudzeci de minute' Datoritd timpului nefav-orabil, aeroportul este "' - E un int-erogatoriu ? - Scuzd-md. De faPt, md interesa. Vorbele curg ca nigte boabe de mazdre pe o tirdchea. Ma uiila coyorui grelos, rogu fals, e-culoarea coniacului de /opt lei, incerc sd-mi adun eAndurile... avionr-tl cohpaniei O.K' din OstraVa... incerc sd-mi adun gdndurile, prin puhoiul de cuvinte al)d'. ,,.',a-nceput sir fie'.' adicd nu"' este prea comod I inleiegi ? asta e-groaznic'"' sd consiruiegti presupune altceva... Jertfd, eroisrn, minciund... 6ntuziasm, ce vrei". ? chiar sAnge, asa cred. Acurn insd, nu.'. Este prea comod,

REBARBOR

infelegi ? E suficient sd fii punctual 9i corect. Eu am sdliu profesoard de desen..." A9a spunea ea, n-am mai auzit-o apoi, avionul companiei O.K. din Ostrava aterizase de rnult. SAnse, spusese tipa, asta voia. A"poi teilalti dbi ziarigtio zburau gi ei undeva, deocbmdatd se-mbitaserd gi zbierau. Iar Joyce, nu englezul, ci celAlalt, M.C. Joyce, isi strAngea barbiiin purnni, barbia de diavol tuberculos 9i pldngea. Subgire, pifigeiat. ' - KAa Ioane md-, plhngea Joyce, ce dracu' md, trebuie sd fim bdrbafi ! Sublire, piligaiat. Ne strAnseserdm mul1i. Rozeanu, ineiilerul de avioane, fon{ai: - Stom"acul meu, domnilor, este de-a dreptul ra-sat. El refuzd. automat acest vin de doigpe lei. O sd vedeti afard., doar sd iesim. SAnee, spusese tipa: asta voia. Pentru cd nici ea si nlci celilulti cAti'mai erau acolo in jur nu fuseserd nicdieri, ei trdiau undeva aici l-a marginea

cafelelor gi-a farfurioarelor pline cu scrum, imbdtandu-se din nemullumirile lor, mici cAt pahdrelele de lichior, gi din asta nu putea curge sAnge nici mdcar artificial; ei se sufocau; n-aveau nici o justificare ia indemAnd, nimic; singurele nenorotiri mari si adevdrate, de care ai at6ta nevoie ca sd supravietuiegti sau ca sd mori impdcat, veneau din filme qi carfi strdine, sc consumau la televizor sau in altd parte gi-asta nu e destul. Se sufocau cub o carapice calda, de ,,ocrotire", cdreia nici in visele loi cele mai curajoase nu-i vor putea scdpa. Acolo... Atunci... Acolo fusese Manole, frate-meu, cAnd ziiele

ALEXANDRU MONCIL]-SUDINSKI

se tarau monotone pe BAragan, i$i tArau burtile zdre-nluite,,pline de bura pelte pdrndnt. Si-n ziua cAnd trebuia sd moard, el,'frate-ineu, era plictisit. ii tot expiica idiotului de maistru cum'cd el nu se suie, nu se poate sui, idiotii dia de la centrald _ lor ce le pasd, hia ceac-pac si dd drumu' la curent. Maistrul (geful lui) se rdstea si urla la cdpdfAnosu' de frate-meu ,,tu sd nu te scobesti in dinti cAnd vorbesti cu mine, tu la md-tu sd stai iga; gi ,,nu rnd intereseazd ce crezi fu !".uri Racordurile ! auzt? Te sui gi-n junra' de ord le faci I Ori pleci dracului, dornnu' Manole, cd ia mine nu mi' ai ce cduta, eu ifi fac referat". Asta se intdmpla atunci, sub cupola de plumb.qi de nori de dea'supra cAmpiei, iar Dumnezelt, de sus, vedea doua^ moeAlf,ete certAndu-se sub crdcanele elegante, metaiice, aie stdlpului nr. 14, neracordaUli poate stdtea cu ceasul in mdnd, le-asculta-njurdtdrile, igi zAmbea sub mustald zicAnd: ,,Ei Manolicd, Manole, mai ai cinci minute, at|t..." Si poate-i era mild bietului Dumnez:eu. ScArbit, porni sd se suie pe stAlp. Sus bdtea ^ vAntui, ca dracu' batea, Manble scuipd scobitoarea, chibritul, din dinfi, li stri$a celuilalt: ,,Dabat dracu' sd crdp, nea Vasile... sd te stiu in pArnaie cAte zile-i avea..." ,,BeAd., urld maistrui, dar iniurdtura nu se mai auzi; brusc frate-meu se chirci, se desprinse, cEzu: ghearele de pisicd clincdird sec pe pamant. pe fafa lui de electrbcutat ochii increm'eniserd albas-

tri, holbafi,.rAnjetul gurii pdrea adresat postmortem celuilalt. Jertfd, spusese tipa, eroism, dar masca asta nu era fata unui erou, a unui erou iertfit; gi nici maiskul care-i umbla acum cu degtele-n gurd in-

REBARBOR

cercAnd sd-i apuce limba cu cArpa de scuie, sd i-o tragd af.ard., sd nu-i alunece-n jos pe gAt (fAcAnd inutiid orice respiralie artificiald), nici omul asta betait de groaz6, n-avea o fald,limpede si frumoasd de erou. $i apoi frate-meu, cu limba scoasd #a-

rd gi ochii holbati, limba vAndtd lunecoasd, si rrraistrul scheunAnd disperat deasupra lui gi-azvdrlindu-i mAinile lnairite-napoi, inipiralie f999, exliralie fssg, simulAnd respiralia (pentru cAt timp ?) in plSmdnii aceia paralizali, incercAnd sd-l invie, sau ce ? sau poate de groaza blestemului mortului, cAte ziie-o avea, $i-avea nevastd, copii, Sgtia doi, nu-i aga, nu-s eroi ! Pentru cd rnoartea-i stupidd 9i viafa-i stupidd 9i intAmpldrile sunt stupide gi atunci ce poii vedea, altceva dec6t asta,lipsa de sens, cum poti infelege, gdsi in spatele lucrurilor treaba de care vorbea tipa aceea:iertfd si eroism ? Nu-i eroism nici inversunarea cu care oamenii crapd de frig gi sudeazd fierui sub cer, incrAncenarea cu care-gi smulg cizmele clefaind din nesfAr;itul noroi, 9i poate-n timpul dsta mai gdsesc fortd sd se toarne gi sd se spioneze, nu-i eroism nici luatul chenzinei si-apoi beliile cu cAntece gi cu plAns, sf6rgite adeseori in bAtdi cu scaune gi sticle grele de-un kil, incaierdrile-acelea turbate din care nu se ajunge decAt la mililie sau la spitai. Nu e, sau pare a nu fi nimic. RdmAne undCva

in cdmpie un stAlp, poate w.'1.4, nu-l stie nici dracu', bineinleles. Sta infipt in pdmdnt, bine

infipt, nepdsdior, aproape impertinent. LAngd el altul, 9i mai departe iar altul 9i cAt vezi cu ochii si nu mai vezi, stAlp lAngd stAlp, martor lAnga rnartor, la tot ce s-a intAmplat. $i tac. Sunt legali intre ei cu trei cabluri de-btel, burtoase, undori

a 70

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

ciorile pe ele gi ciorile mor: rdmAn fulqerate cu capul in ios, nu mai croncS.ne, tac. " Departe de astea in zile gi drum, cu capul pe perna rnurdard a hodorogului, eu tot nu-nleleg; ina gandesc, trece noaptea, se duce incet. se ageaze

CARE CUM POTI

gcoaCafeneaua-i curatd 9i limpede, e ca-ntr-o s-a soarele Id;;ti;, numai cd-i mult mai placut' ea' la mine' ia hlizeete, tontirl' ""^o;;i';";c qi acum incepe sa qri se pard md-

ii"ifi;;";;it"

contractul runt,'rl"-rrru*tlat, tot tambal;ul cucererile' au-

de muncd pe care mi l-au desfdcut' LlGg"tilu din care-am trait de-a iunlunil toate orele acelea pierdute in ceva' Fata unor ugi oarecare, pe care scrle 'Pdldvrdgepte. Sd tot aibd"' nu/ n-are rucl11oua9o" u.,i. Ce-"mi spune ? Cd nici ea n-are servici" dar a* vrea sd intre la facultate' ca,p6na 5a lncnlpur "".""ia, acum a trdit cam a9a si-asa, dar sd nu-ml prea mult. ' - iru* brunetd acum doudv iluni, gtii ? Irni stii-

;i;Fi" ; ;;T;A;;i

t"urn"ft^uibineaga.Brunetd,inchipuiegte-fi'9i poli ? ;;;. -" zici... poti sa-!i inchipui, Nu puteam sa-i'surprind privirea' rrlereu lu-

r";;;f;a""u, rpt" t"i"",

drep{ 9i numai cAteodatd sclipea

ca o vdpaie rece 9i violetd cu stropr

**lscarba aurlr.

asta de vtald, zicea, tare m-am sdturat' Le ptli tu, zicea. N-am noroc nici atAtica/ n-am

un tip a".aiii'ti"ion. Uite, anu' ttecut eramcecun-avea ?

[tag"t?"t-t";F"i.t, eia inginer' Avea""

-lT A

Iot... magind, barcd pneumaticd, cort, infelegi ? Ei, cAteodatd ne mai certam, md mai dddea afard... da trecea. PAn-la urmti s-a terminat. Ce ? De fapt nici rru tea, porrte t:d tu...

folos

REBARBOR

LI.:XANDRU MONCIU.SUDINSKI

ltiu de ce-fi spun toate as-

lira linigte ca-ntr-o catedrald catolicd dupd slujbd, cAnd toli catolicii au piecat; aga-i cafeneaua asta dimineala, are in ea ceva vinovat gi sfAnt; ca o pdcdtoasd la spovedanie, zdu. M-am ridicat 9i m-arn dus la tonomat. Am pus Summer time. Atunci prin linigtea cafenelii straluci lama argintie a trompetei insoJitd de cele patru acorduri de orgd, indepdrtate gi grave... apoi pauza nostaigicd-n care pielea te furnicd de-atAta dor si tristefe, gi, brusc, ingerul neâ&#x201A;Źfu al jazului fAgnegte in sus, spre tavan... - Summer time, arn spus. E frumos ? Tdcea.

Atunci i-am spus cAt de nefericit sunt, dar ce fericire este pe mine cd sunt cu ea gi cd nu m5-n-

doiesc cd voh reugi, gi ea spunea oh, ce bine imi pare. gi, bineinfeles, trebui-e, nu se poate sd nu reuglm. CAnd m-am intors, am luat o figard, ea fuma Pall Moll, si mi-am aprins-o. - N-am rnai fost pe-aici de un an. Aici m-a pdrdsit, intr-o iarnd, uh tip. RAse. Auzi, il iubedm; ce zici ? L-am cunoscuf la Iasi intr-o casd; la un tip care era boinav dupd pocher, un evreu. Jucau. Asta de care-fi spun eu, Migu, din asta trdia. Era aga.." solid 9i urAi foc; am sa'ti-l ardt eu, il am in fotografii. Avea ceva de animal. Avea un prieten si mai animal, numai cd dla era frumos. Cdnd a fost vorba sd plece din lagi, le-am spus sd md ia cu ei. Un sd te ludm, zice Misu, noi habar n-avem

unde plecdm; azi aici, mAine-n Focqani..Yagabonzi.." Eu, proasta, nu 9i nu, incotro-i "dpmul vostru, acolo^-i gi-al meu. Am plecat cu ei' Ii spalam, ii cdlcam, aveam grija de ei At" fdcut cu ei toatd Molci:"a, dup-ait #n intins-o la Turnu Severin. Au la bani aia pe-acolo, ce n-aln vdzutl La Tumu au scos gase rnii, la Orgova alte cAteva' O duceam tot intr-un trai, numa' Migu se cam sdturase de rnine; 9i-Aialaltul il tot pisa. A9a cd-ntr-o noapte m-au imbAtat 9i'.' ce_mai.'.

Dup-aia ne-am intors la Bucuregti cd-i mirosiseid pe-acolo: si Mililia, si-di de jucau' Aici era sd pibrdem in prima noapte tot; mai incolo ne-am refacut. Md-nvdtaserd sd suflu cartea 9i mergea.

ttitt-o dimineatd, la-mpdrfirea banilor,

am scumPe/ porcdrii de venit aici. Au baut tot felul dur:-aia lan, dldlaltw zice sd dea telefon; iese, nu se inai intoarce. Migu se tot mira, ce-o fi cu el; iese qi Mipu; de atunci nu i-am mai vizut' Md ldsaserd semn.

Semn ? Da, e o vorba, nu gtii ? Amanet. Pentru cinci-

zeci de lei... Noroc cu barmanul de anu' trecut, vdd c-acum e altul, noroc cu porcu' dla gras si-asudat de anu' trecut... - ilgtiu, am spus'.. Cum te cheamd ? Duse paharul labuze, sorbi ce mai rdmdsese din coniic. Avea gura umedd, anirnalicd, trandafirie; dinlii puteinici - filde9 curat - sclipeau' Ei, mi-am zis,iato, tare semeni tu cu un aisberg: o optime af.eu:d. - alba, dumnezeiascd, orbitoare - gipte optimi la fund. $i ea, tocmai ridicase ochii, zAmbea.

{ A I,T]X

ANDITU MONCiU -SIJDINSKI

- Mimi. Nume de curvd, nu ? Ftrahaha... Se lnveselise brusc. $i pe tine, cum ? I-am spus. $i dupa aia i-am mai spus: - De ce-mi spui toate astea ?... Chestiile astea. ^In Fond...

- in fond nu te privesc. Nu te privegte, nu ? - N-am vrut sd spun chiar asta. Dar... ce crlnteaz6.

acum

- Da. Nu conteaz6....

ce I Spune, ce?

Dar atunci ce conteazd,

Nu-gi dezlipea privirea de la mine, avea ochii

tulburi 9i orbi.

- Nimic. Te-am vdzut... am venit sd bem o cafea... 9i-atAta tot. Ce-ar fi daca ti-ap povesti gi eu toate mizeriile mele ? - Dar esti bdrbat, strigd, intelegi ? Numai un barbat poate inlelege o f6meie... olemeie ajunsd aici... Obsedafii dgtia... cu ei ce poli discuta ? Sunt ca nigte vite, vdd numai rosu, altceva nimic ! $i tu zici,,la ce bLLn..." - Nu ne putem ajuta. Fiecare pentru e1... * Bine, spuse. Mai zi-i sd ne-aducd. - Ji-am spus... sunt pe tugd cu banii. - Aah, nu md rnai enerva ! Ti-am spus cd am bani, ce dracu' rnai vrei. Da' dacd te pfictisesc... - Vorbesti prostii. imi place sd stau cu tine. Ctezi cd in fiecare zi stau la masd cu o femeie atAt de... Am tdcut. - Atat de...

- Ei, parcd tu nu gtii. AtAt de... ,,splenclida", poftim. Degi nu asta, adicd nu chiar asta am vrut sd-!i spun. - Splendidd ai spus, da ? Doarnne Dumnezeule, ce grozav ! Nici nu gtii ! Hahaha ! Spiendida,

REBAIRBOR

frumoaauzi... Sunt frumoasd, a$a-i, sunt foarte

sd!Da!?

- Da. -Sunt de-o mie de ori mai frumoasd decdt nu ? Nu-s ca ele' adicd

nenoiocitele astea de-aici, ca mine, nu se pot compara' nuu ? "1"""-t - Nu. vine nu gtiu ce' - ffi vine sd te sdrut"' imi o tAmpitd' da' cd-s poate Zdu, pe tine te cred, conlaccle/ nu cu aia face uite. fe cred. Ce naiba gezi' dar nimd sd n-ai ;;i';il;Juta z Poate de^nu::.1 dar ;;A#,l"-iupt "" niciodatd, nu m-am simlit cu cineva a9a"' lnle-Iegl t, timp ""ji"[i"s. Nr't *a mai tot intreba daci infeleg'

tt'

cd infeleg"' inchipuie-li '^':'iil;; bine. uai, nu te ryal syPararFFir la-ncenut mi-am zis cd ai o tal6' de vic^iat' PalidS' piersd-!i tPtl; ' cum cum ["ii, "li- . zdu. $i niete? 99hi au carocht te superi dacd-fi spun Nigte nii. Rlai ;i totuFi foarte cumsecade"' -'^-diA"puse atenta paharele' Era galagie' Un un paconiac pentru mine, un coniac pentruea; pentru ea, alt pahdr *:.titolf:lllY zamoea: mine. Fata aceea nemaipomenitd, Mlmt' - Notoc, zise, sd fim Prieteni' - Sa fim. Noroc, Mimi' - Egti un tiP rdu 9i cutnsecade ! , Surrt ut-t tiir rau .si cumse.cade' $i-acum.mi-a

il;;5ii""

m-am rnoiegit 9i ?m chef sd beau'

".uifo"*ed;i banii luf Mimi"Md distrez' fir-ar-al Elr'riu. jilcril"io"N"',,aittta*" . Gtozav ne mai "dixtrdrr:-" . Eu 9i cu Mimi' --D-" *'tdzi? md-ntrebd

galeg Mimi' De obicei ili taie - Asta-i o intrebare tAmp"ita' gAndegti""' te ce rdzi" "',,1i tot .n"J"ii,,a"

r ALEXANDI{Lj I\4ONCI U-SUD INSKI

REBARBOF.

sd intru la iacultate, spuse brusc fata. Neapdrat, inlelegi ? ! Altfel se duce de rApd tot... viafa, tot. Irni pun unghia-n gAt... gata, nu mai pot. M-am sdturat... nu mai rezist, Doamne ! - Pai trebuie sd pui mAna, sd-nveli; altfel e greu. Merge 9i aitfel... da e mai sigur a9a. - Invafd, invald ! Unde dracu' sd-nvefi ? Aia patru sute pe care ii dau lu' unchiu' pe camerS, irebuie sd-i scot de uncleva, nu? lnvata".. Unu; vine beat la doud noaptea gi-mi urld sd-i deschid... altu' telefon... aitu' flori... Bdtaie cu gnuru' de la cdlcdtor ai mAncat ? Stii ce-i aia ? Uite... uite ! Se ineca, vorbea tot mai agitat, se vedea cd

- Trebuie

bduse.

- Pdnd gi hodorogu' de unchiu-meu, ptiu...

pAnd gi dsta vine si-mi pune mAna pe cur, ei, Mimigor, nu fi p^roastd... PAnd 9i dsta-gi inchipuie cd... daca eu... Incepu sd piAngd.

- Asta nu-i fiziia, sughlp] nu-i chimie...

vatd.!"

,,in-

Mi se fdcuse o sild nesfArgitd de toate, de tot, de Lulu, care de la cealalti rnasd, vdzAnd-o cum plAnge, lmi fdcba cu ochiul: bravo, di-i inainte, nu te ldsa. Deodatd-mi lud mAna, mi-o duse la buze si incepu sd mi-o sdrute. * Bdiatule, te implor, ajutd-md !... n-am pe nimeni, pe nimeni, nicdieri I Se uita insrozitd ia mine, lacrimi amestecate cu rimel li cdigeau pe obraz. -

nimeni, tu inlelegi

- Ce sd fac, am goptit... eu n-am bani... n-am

decAt dgtia cingpe lei pdna la-ntAi. Fac gi eu foarne...

Cafeneaua se legdna incet cu mine, ea-mi !inca inci mAna in mAiniie ei. - N-am nevoie de bani, zise, de bani fac eu rost. Fd-mi rost de o camerd, oriunde, o masd si-un pat, numai sd pot invdta. Vreau sd m-ascund, sa nu qtie nimeni de mine... Sd stau toatd ziua sd-nvet. Iti dau bani, oricdt vrei... imi trebuie numai o camerd, atdt. Md simtisem atAt de bine, gi acum, totul se porcdise brusc. Mi-am adus arninte de fabricd, b.e contract, de ultimele trei nopti petrecute in gard gi-n parc... In ioc sd fiu acolo, sd-i rog, sd-i iinplor, si md zbat... piercl timpul prostegte la cafenea. $i poate ... mai gtii ? Poate cd dispozifia de reincadiare a si fost datd, aprobatd. Poate m-agteaptd undeva pe-un birou ! - Mdi sd fie ! arn zis, Cum de-am uitat ? Pdi gtiu o camerd formidabild, in Izvot. Bucdtdrie, baie, telefon... - Cat ? strigd fata. CAt ? - Doud sute... sau o sutd cincizeci. Nu-i prea mult, nu ? - Cum, numai atAt ? ! Nu se poate ! dar poate cd s-a-nchiriat... - Nuu, da de unde... Alaltdieri mi-a spus un amic, stdtea e[ acolo, da' acum se mutd. Are Fi intrare separatd. - Dragirl melt, te rog :;d md crezi, nu rnd intereseazd, fiimic, snune-ie cd nu-mi trebuie nimic, numai sd pot sta linigtitd acolo. SpuneJe cd-s logodnica ti, cd-s cuminte,.. te rog... fd-n aga fel. Eu pAnd Ia moarte !i-ag mulfurni ! ! -^ Da, nu-i vorba de asta. In fond trebuie sd ne ajutdm... ti dau peste I'reo ord telefon si gata. MAine te-mpachetezi si te muti.

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

imposibil... nu, n-am

atAt de fericitd incAt pufnea aiurea in rAs 9i "tu prostegte mAinile' si-ii franeea "- ':-N;8;"tl U-u*tpus eu !.,. de la-nceput pt-aT dat ieama, de cum ie-am vdzut"' egti a9a bun.pi ."*i".uae... ce md fdceam acum dacd nu erai? f" i"n nu md refuza, mai ia unu', unu' mic mddi ? Nu-mi vine sd cred ! car, -*S.out" d'in geantd un teanc de fotografii' inarate. cepu --'- sd mi leplace mai mult, asta, asta ? T'e rog s-o Care-ti n-ai dreptul sd md tetuzi! Oh, nici nu gtii

iei,

cAt...

Mi-era de aiuns, Prea de ajuns'

ttdb.ti"'sd piec; trebuie sd md-ntAlnesc cu cineva, dup' aii teiefonul"' - $i eu ? $i cu mine ce faci ? n-ai altd tteab6' - PAi".. cum sd facem ? Dacdmult sunt inapoi' cel ord intr-o urt"upii-*d aici.

--,\."*

N-urrba griid eu nu te las,,semn"' incepir sa rada: qi tu - Ti-'am spus cd egti rdu. Eu ili povcstesc Inca urechi' de trag te rAzi ieminel Apleacd-te st ! putin. t-tria Mai tare rii"ta gtrengdreste. pe barbie 9i pe obraz' - Du-te. Sd fii cumitri'e I *i-am intors piufin capul 9i m-am-uit" tat ia "ga Rtd"u ca o vaiiaie, actrio, la masd' Era i"ititi "u.i"t cel pulin aga pdrea'.Afard gerul nri-a

adus aminte ch mi-c iiranre 9i cd sunt amellt' A*1t*."t pe la fabricd; acolo nimeni nu gtia nimic; dispclzilraincd' nu veruse'

BANC PENTRU CEZAR

fata Imaginea lui neclard, siluetd prelungd'in desinci' Eobol-1ngI patului meu, nu "t:;;it;;it sonori n-am sd dinlii craniu in ffi;;^i"lt it'tfig" ioti draciidinlii sonori' siluIuii-ir

#';;;i,;;

.,l-

"tuit"contureazd',tdzdnd" - Scoala, felah, e gase -sl un srert

noaP: Omul dsta iar n-a dormiU std' std toatd il mine; de t";;;id-ia-t iu, iiai*i""ula'.trage serviciu' la a-ilt ."ra chestia ittu t" dusul peg Ce dreqt a} ? lor sclavul is ilT:;; *t scol ! Ce, in fiecare" ' Cezar se uitd la bagocoreasJ ei sd md

mine, tdzdnd: - Felah' - Felah e md-ta, eu nu sunt felah' - Scoald, felah' trezesc intotdeauna' M-;;; tYtt", a9a m{ ieri gipoimAine 9i pAu'm'ipi astfel incepe ",u^',' numai cd - cuc6-se dracului nu md duc' O sd mergem la'9 co- astdzinu, nu, t#ti" rl-" sd bem 9i noi o datd' ca domnii' un

ffiili;;ili;i1"1;; ceai"

- L,a urma

urmelor, ce te tot

lii dupd mine'

Cezar? "-frirr|",oi dar lui e piin d.e o scArbd biAnd6'ceiui

d-iiliti;t

iin fatiiucrurilou este zambetul

ul I

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Crede cd m-am tdzgdndit, i9i scoate paltonul,

care-a-nteles cd pe lume se- poate muri-n doud feluri, de zroazd sau Poate de rAs' - Pentiu cd fumeii Amiral, zice Cezar, mie

se ageazd Pe Pat.

-'Azi-noafite m5 uitam Ia cdlcAiele tale, ts tare

tisdrile astea imi Plac.

"Vo*

pleca sd 6em nigte ceai, md imbrac, aco' perisul cie gudron indbusd perspectiva, este sinL,rru p"ttp"ectiva a dormitorului,,,perspectiva luminbasal'in carc noi azvArlim sticle goale, conserve 9i chiar un bocanc scdlciat. Mergem Ia ceat, Cezar tugegte, iau de pe scaun cioraPii uzi, ptoaspdt spalafi, el aprindeo alta, de la chigtoc, tuseste, le-neacd, tugeste, mi-i storc in cuverturd' - Ce dracu' ai ? arde al dracului ! - De la un timp..' ptiu ! Md Ochii i se aprind idniirativ: Parcd am o meduzd A-il scArb6asd in troc de stomac ! Cum trag ?fumul, gata, m-apucA dracii; he, he"' Ce crezi 9i Ji"'f8tu dintiLor galbejifi (are doudg' gase de ani) i se rupe rAsulacela gutural, incAntat' fese, rniiam stors ciorapii, au rdmasinsd jilavi si reci. Mi-i spaid el, pentru cei doi-trei lei.pe care i-i dutt, el face tot feiul de lucruri de-astea, dar fara sila sau umilinfd, ar fi-n stare sd lustruiascd pantofi pe stradd si-ar face-o tot cu acest aer neilauatot, doar Putin distrat' Se-ntoarce,'galogii lucesc gragi 9i uz|ii incalgiretul' la botd, imi par buni de mAncat, iini leg to9el.

- Unde dracu'o fi celdlalt'.' Tugegte, s-a aplecat, irni cautd botogelul,

costeliv ca o caPri rAioasd. - Sub pat. Mi-t aruncd. Egti gata ? - Sunf, nu te srabi, te agtePt. ii simiin pici6are, umez,i $i nepldcufi' sunt ca doud venfuze strivite, rnd descal!, ii scot 9i pe ei'

caraqhioase, zdu... M"-arn incdltat pe piciorul gol, ciorapii in buztTnar, el imbracd paltonul, iesim. - Vrei sd spui ci sunt ca 9i cum ? -Da, zice,'dat asta mai ales pentru cd'

Dimineala are respiratia de lapte a viJeilor, aerul este rece, trist-argintiu. O l5murim cd nu suntem patru, cd suntem nurnai doi, dar cd vrem patru ceaiuri, patruL ':e9ti mari si iierbinti de ceaii Cofetdria-i pustie' Dimineala s-a divizatin doud, o parte-i aici 9i miroase liniqtit a vanilie, ceaialtd a idmas dincoio, o vede- pri., vitrind, maiestuoasd 9i imperturbabild ca un froleu. Mapa lui e intotdeauna plini, conline felii de odinehe ia cantin5, Idiotiilui Dostoievski, saie, cAteodatd Pisemski, iar astdzi Fi un borcan, in ."..-ut rdmas de trei degete miere, albd 9i zaharisiti, pe fund. Bem ceai. E fierbinte. MAncdm pAine' Cu miere. Oftem. Dupd fiecare inghiliturd .face o pauz6', nare ca asculti lichidul duIce, fierbinte, rdsfdtAn-

'du-i ,,medtJza" care lui i se pare atdt de votruminoasd dar nu e, n-ar putea fi, n-ar avea cum sd-ncapa ir-t burta aceea pi care i-9 ;tiu trasd cu sila pe loaste, trasd ca o rirAnugd subfre pe-o mAnd desficutd de manechin. - Dac-o fi sd te pomenesc vreodatd, zice trist Cezat, affl s-o fac numai pentru ceaqca asta de ceai. Nu rAde ! Se uitd spre nnine, apoi peste umdrul meu, unde-i peretele alb-rnurdar' El poate sta

ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI

multd vreme aga, caun corb Pe-o cracA-nghefat5, plin de nemigcare, inlelepciune 9i somn' ' Femeia-smochind se cfiiordgte la picioarele mele, ire-o privire rea, dA gdind, picioarele-s albe, infipte iri botogei, a.T. ?f gle.zn3, madam, ce te mirh, igi intoarce ochii lezali cdtre mamd vreau ordiiturd, vreau, vreau. Ciorapii sunt lAngd,mine, be 6alorifer, este linipte; simt pe axild o broboand hea de sudoare care tremurS, nu mai tremurd, a 3lut,".at la vale pe piele, se opregt-e secdtuitd sub ,arr. C"rut tace ii eL poate-;i ascultd meduza, cine mai gtie, faf.a lui^este impenetrabild, este o nleoapd inchisi peste-o orbitd de orb' Tusea i s-a iototii, intinde mana, ia de la mine un Amiral' ' - De ce nu te lasi de fumat ? Nu vezi cd"' - $i de fumat ? Este singura treabd pe care-am fdcui-o temeinic pAnd la capat; serios' De fapt, nu cred cd de la ligdri'

-Da'delace? - De la resim. Mi-a spus Marcu:

te curefi dacd nu fli regim:tre, hd, zic,^dom'.doctor, imi prescrii *aiu Uaiii dia cu care sd pot line regim ? - Te pomenegti cd fi i-a Prescris ! tip, - Asia-iarnd, povestegte Cezar, eram cu-n cunosti' sd-l putea s-dr Mitu, putoare, unu tot o Ma-niprietenisem cu el. Fdceam o foame ce nu s-i ma'i oomenit; Milu dsta nu era bun de nimic, nu *a.i* de furat. Ce zici, ce fdceam ? CAnd pi-odatd "iii altuia fata puteam, unu-n ne-agezam mai Mitti strisa: ,,Potoliti-vd, o, talazuri ale patimii !" si eu rdsJundearn ,,Oooo, ciar vd potolili !" ca Ia ieatru, cd rnai. Zbieram fteaba asta pAnd nu mai puteam. PAnd cAnd ne stricam de rAs' ^ - Si se potoleau ? - bit't*l talazurile ? Aiurea I Da rndcar ne dis-

REBARBOR

tram. PAnd cAnd scrAntitul dla s-a apucat tamnesam sd'izbucneascd in pldns. A fost o comedie... eu urlam mai departe ,,potolifl-vd,!" gi dla alerga dupd mine ca un isteric. ,,Taci, zicea, dacd nu taci, te 6moor... C-un ditamai fier de cdlcat. Apropo, astdzifac rost de ceva bani. imi dd unu' o tiald sa i-o vAnd la Calu' Bdlan. Ce-i peste o sutd i-al meu, a$a cd...

Scoate creionul, il scoate pe Dostoievski, igi potrivegte ochelarii. imi surAde: ^ -Mari ticdlosi gi-dgtia, ai citit ? Numai Ferdigcenko c6te parale face, hehe... ! Nu vreair sdl las sd citeascd, am sd md plictisesc, cAnd se-nfundd cu nasu-n carte nu-l mai poli scoate din ale lui. - Ai vdzlJt cum se uitd la mine ? - Cine ? - Cucoana aia cu plod. Parc-a-s fi omorAt pe cineva. - Hei, pdi are dreptate, tu nu te prinzi ? Acum vreo doi ani, cAnd eram ras in cap, md-ntrebam gi eu: ce dracu' or fi avdnd ? $i nu toate, numai astea de... ddd, sd zicem treizeci 9i cinci de ani; astea cu copii; cdnd te vede in halul dsta, rupt, ddrAmat, se sperie la gdndul ca 9i gAgAlicea ei-ar putea ajunge ca tine; cu toatd educafla aia pe carezice cf i-o?d; inlelegi ? $i-atunci devii un pericol,rtu? pericol social... ,A.r fi putut fi un profesor gozav, ii place sd explice, se aprinde 9i rAde incdntat gi, chiar dacd nu spune rnire lucru, stie sd captiveze. SCoate batista, vinele gAtului i se ingroagd, sa inrogit la ftald,, afurisita?e meduzd il Sfapie din nou. Agtept sd se potoleascd, apoi: - De fapt, ce !i-a spus Marcu, ce ai ?

rREBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

dacd pricepi ce e 1a,.eu nr-L prea"' tuse catarald zicea, cu nu gtiu ce Ia stomac' 9i bunicd-mea' e un - A, gtiu, este ce-a avutsdptdmAnd pAnd te forvreo fleac. ivfil tueeqti aga vend-n stoo crapdilf prrr, odatd iezi, si-atunci prea mult' Nu sange' verei ;;;t";;i:ei:"6"pi'ta mult un lighean. cel ""'-^Sa;;f

- Nu gtiu

ianiegte fascinat Cezat, un lighean

plin cu sXnge fieibinte qirozl' . '-- Nr't roZ, vi9iniu; dia din pldmAni e roz' Asta dln Uurta-i mai altfel, mai riegru nifel' Vipiniuinchis. - 9i?

-$ice? - b" r-u mai imntAmplat cu bunica iiaiaata? i"-Jot"f iimelor oclielarilor, ochii sclipesc' oUni ae o curiozitate veseld de copil Pozlal: ' - S-u fdcut bine. I-au fdcut o transtuzle/ duPa era toarte vesela

aia au adus-o acasd; lin minte cd gi-ntr-o duminicd iar a vomat' Un -Pariezcd a vomat un lighean de sAnge"' sdnge zrozav, viginiu-inchis ! "---'ii?u bucdli negr-e de sdnge-nchegat ! NL mohpsim un-"ul de altul, rddem prostegte' ne prdpddiin ae rAs, md descalt, imi imbrac clo;;Jii, il;;Jhohotind deasupra mea, rasul iinaut sub ma#, o datd cu el ei cu *oii.irrttua plScutd a ciorapului uscat ma P?parc-a9 sta ii""a" o feri^cire curati pi liriiqtita de gi-ap avea' tot soare fi ar *"ttll Mureqului, o' bucurie' Pace ani' 9i ca atuncea, unsprezece ai"' le sd ce bine e Doamne, - -- e alucului bunicd, mdi a naibii ! strigd Cezar.TePomenegti c-a scdPat ! -- D"'r.dpat a scdpat, da' a costat de ne-a iegit

;;i;;#;ra [Jp"

T"t

ochii. $tii tu ce-i aia inmormAntare cu clasa intAi ? O avere, dragd Cezar... - Hahaha... rdde Cezar, rAde, rdde pAnd cAnd nu mai rAde, se ineacd - dinlii lui gafbeni murriari -, kage aer in piept, rAde, se-lpleacd, rdstoarnd cartea, alunecd incet, ca din gregeald, pe cru9umea.

REBAITI]OI{

undeva in Retezat. Bucuregtiul semdna crr o piersicd moale, cu zeama prelinsd; un fruct ris* copt 9i pufin putrezlt. Colindam bulevardele, cafenelele, pisoarele, librdriile; ca de obicei, peste tot - nimeni; pustiu. Mi se intAmplaserd multe pAnd atunci, tot felul de intAmpldri, se adunaserd peste mine, desperecheate 9i prdfuite ca-ntr-un hambar pdrdsit.

NEPUTINTA

... Existd oameni care in anumite impreiurdri iti aratd o alt6 fald, necunoscutd, nebdnuitd incd' ib pii""r. ca gi cum n-ai.face parte din.specia lor; te brivesc asa cum te uiti la un obiect necunos-

N-apucasem sd fac ordine-n ele, sd md ghndesc. Nu eram ?n apele mele. Omul meu nu venea, parcd murise naibii acolo in Retezat; fdrd el nu puteam face nimic, nici un deget sd migc, nici

atdt.

in birou.itl p"ti" dezagteabil, ciudat. Atunci, crisrii" fot'*oi 9i iapitonate fumul pldcut sefelele pe i"Ji i"r.a,'dunitt" inecdcios gi bstil; z'Ambetul ace-

La secretariat mi se spunea sd revin, reveneam, imi spuneau: deocamdatd nu. Ii luasem la rAnd pe tofi domnii aceia care dau audienle gi, dupd ce domnii md primeau politicos gi md ascultau, a venit vremea cAnd a inceput sd mi se spund gi despre ei cd sunt plecafi. Nu neapdrat in

Itbu .u au hArtie infloreste vegted la politicos care-nsofepte mereu.sintagm4,'n! se boate". .Nu se poate" sPun ei 9i ,,e impostspun ei 9i ,,ne pare rdu". -. ,,f't1J" ' bil', - DJr tu incd nu ltii un lucru, ai sd-l afli, deocamdatd nu-l presupui: nu pofi sa-i invingi' A il-

Retezat.

vinge inseamna a cbnvinge pi tocmai p-enfru.asta tu riu ai destule argumente. Ii', timp ce ie vorbegu 9i ii G e*elici dreptitea fa limpede, ,,evi'dentd", dAngii' f5cut, s-a nedrep'tateu ,,absurda" ce ii auiiu mine, gi-au 9i fdcut o pdrere 9i nu te mai "na ascuitd; la ora aceea sunt surzi. Exisia astfel de oameni, astfel de imprejurdri, seamdnd cu o vraid, cu un blestem, 9i trist e cd tu habar n-ai piti inchipui mai departe cd lupti"'

La inceput eram trist, dezoiientat 9i luam cAte trei-pitru mese pe zt. Adusesem cu mine a""a titd de palincd din A,rdeal pentru ,,ornul ;;" de aici] Omul insd plecase-n concediu,

Mi-am numdrat intr-o zibanii: erau misterios de putini. Pofta de mAncare-mi crescuse; colindarir mai departe cafenelele, dar luam numai doud mese pe zi. Mai cumpdram incd ziare din care aflam curn cd farfuriile zburdtoare zburau tot mai jos si ne spionau. Ma gAndeam.cd trebuie sd le pdrem tare ciudafi noi, dgtia de pe pdmAnt. Md gAndeam la asta, la altele, vegheam nopti inkegi cu lumina aprinsd; n-aveam ceas; aparatul de radio nu mergea; md uitam la peretele din fafd - un perete ingust de mansardd spoit cu var. Astfel incepurd sd aibd loc toate chestiile cu Angela qi Nely 9i Mirovici gi V. K. 9i tot felul de intArnpldri cu Gigi Dentistul gi barca lui pneuma-

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

ticd" Sd se intdmple aievea din nou. Se perindau lent, pe peretele alb 9i ingust, uneie dupd altele,

ca-ntr-un fiim. Md uitam ore intregi, panA cAnd aflpeam. Md trezeam cam aiurea; vedeam ziua scursd pe perete ca un legin. Aprindeam o fi.gNd., incercam sd gAndesc. Nu reugeam. Pur gi simplu nu reugearn; Je pare cd nu pofl gAndi aga, aiurea, fdrd sd gtii daia-i spre seaia sai dimineala, noud gi un sfert; fara sa fti cat de cdt legat de vreun timP. Fumam filmele reincepeau. o tieard 't].ru*si-n timpul dsta doud inese pe zi, dar peste una de obicei sdream. Filmele rirele deveniserd captivante, nu md-nduram sd-mi dezlipesc ochii de la bucata de zid. Am destupat sticlele cu palincd 9i-n timpul proiecfiilor beam. Lichidul eia divin, cobori-n vine ca un foc ticdlos, amorfit. Luam sticla, pahalul cu mine in pat, imi aranjam pernele sd stau drept. Priveim in perete, la plus infinit; ochii mari, larg deschigi. Peretele devenea o patd transparentA gi alburie; se-auzea apoi un zumzet; iardgi mai beam 9i deodatd-ncepea; vedeam totul, aievea, aga cum a fost. Md necdjea un singur lucru, cd trebuie sd md imbrac, sa ina spdl cdteodatd, iar apoi sd cobor; sd md clatin prin tot felul de alimentare qi bdcdnii ;i sd calculez ce gi cum; de doi lei unturd 9i pAine, si brAnzd de-un leu patruzeci; cracauer de -cloi;i gaptezeci 9i pAine ardeleneascd sau Saham si cincizeci de qrame de unt. 9i cAt m-ar tine-un pateu de ficat. Erau nigte trgburi Prea comPlicate ii-n fond inutile, prostegti. Imi dddeau peste cap tot festivalul de fiIm. Md enervau oamenii, femeile gi mai ales, privirile bovine, curioase cu care

REBARBOI{

md urmdreau. Erau ca nigte scalne, se agdfau clt' haine, de m6ini. N-am avut incotro, fut fine, mas aceea a trebuit s-o susPend' De atunci am devenit liber si liniptit. Pofta de m-Ancare cr4.scuse grozav; crescuse atAt de mult, ir ;,- a aiuns chiai acolo unde am prevdzut: a presnit dintr-o datd ca un balon de sdpun. CAnd ?ni-am dat seama de asta, de sfdrgitul ei caraqhios, m-a apucat un chef nebun de rAs: ,,poftil', Ziceam 9i rddeam cu sughiluri, cu lacrimi rAdeam, md stricam de atAtI rds. A fost o zi f.oatte veseli aia, insugi festivalul devenise vesel- 9i edldsios. Ca sd-mi distrez spectatorii, ie-am dat de fiim; apdrea pe [e p"erete o bucatd mai vech-e ecran mama, impreund cu mine, 9i eu eram un conil dulce si srdsuliu. '- Niuc ! liia marna (up? loli spunea e.a Pq atunci), dacd iu mdndnci felul doi nu capefi nici o prdiiturd; pe cuvAntul meu, auzi tu ? 'Eu aaaeim bosumflat din picioare 9i-mpinEeam farfuria cu tocdnild spre ecran. Aici.toatd Saia era pe ios, spectatorii r6deau cu hohote ,,felu' doiai i" $i,l,to-ca-ni-!4, i-an7zit" AFa le trdiam. Era pe vremea- cAnd locuiam oe strdduta tizului meil, Al. Odobescu, la nr. L0 h. Cat"odatd, brusc) oboseam, mi apuca un fel de sfArgealS; pe ecran pete albe, linii tremurdtoare, verzul. Coboram atunci sd md plimb. Dddeam coltul strdzii, cumpdram Mdragelti 9i fumam. Toamna era obosita lsi blAndd, adormea uneori aiurea-n vdzduh. imi'simteam stomacul mic cAt o nucd 9i nuca asta era plind de fum. Bucuregtiul se populase; vedeam tot felul de mutre simpatice 6ar-e se uitau Ia mine, rddeau'

ALEXANDRU MONCIU -SUDINSKI \

Erau ca nigte pegtigori colorali care vin la geamul acvariului, se holbeazd la tine, nu infeleg riimic gi apoi fug. RdmAneam ore intregi pe chei, agezat pe balustradS, priveam gunoiulala de frunze de aur, eram fericit. Plecam. Puneam un picior inaintea celuilalt pe pietrele calde-ale Spliiului, fdceam treaba asta cu multe grljd,fala de echilibrul meu. C-un stomac cAt o nuci, te pofi trezi,una-doud, in aer la vreun pas neatent, grbgit. ,,Totul se poate ! imi spunearh, totul, da, totul... ce-mi tot indrugd mie domnii aceia, prostii !" Trebuie doai sd-!i dai silinta sd calci cAt mai greu pe pdmdnt.

il ... Liniile gerpuite albe gi negre se rdsucesc, covorul se tdrAie - milimetru cu-milimetru spre el, marginea lui flaugatd incepe sd-i atingd c6apsa; ?ntr-o parte, cimentul rece, inghetat. Se trezeste. Lumina difuzd,ldptoasd, patrunde prin gearnui din tavan, e un geam dublu, deschjs in Xcoperis.^Aerul inghelat al mansardei are iz acru de furn. Isi potrivegte pdturile, simte bulele de cdldurd scuigAndu-se,-arnestecAndu-se cu frigul pe trup. Intinde prudent picioarele, gi le dezniorleg-

te, incearcd sd ajungd cu mAna pachetul de figAri. Reuseste. E sleii stdrs de vlagd, pluteste-ntr-u"n lichid incolor si vdscos. Fumrll cild ii arde pldcut gura, il simte apoi in stomac, acid, capul ii eln{undatjn pernd, gbl de gAncitrri, toropit. Priveste fu-

mul tigdrii: guvite subtiri, cenusii, ce se deruin sus; scrumul cregte gingag si franjurat.

leazd.

Nu-i rnai este nici foame, nu-I esle nimic, e doar

REBARBOR

senzalia ie a-ort"ala pldcutd, indiferentd, e ca 9i cum s-ar afla in mijfocul unei bile uriage, de portelan transparent, 9i bila aceea s-ar iegdna. Undeva licdregte o bucurie, ca o geamandurd pe fluviu, dimineata, in ceafd, in zori. O bucurie nedefinitd, al cdrei motiv ii scapd 9i de fapt nu-l intereseazd.". Lumina din tavan nu-i spune nimic, putea fi orice ord din zi; orele se pi^erduserd in mijiocul scurgerii aceleia ldptoase de iimp. Astepta foamea. Ti.gaia il ameti gi mai mult 9i atunci balanfa calmd a zilei se inclind incet, maiestuos, citre somn" Mdna lui cdutd scrirmiera, scdpd chi.gtocul, se-ntoarse.la cdldurd, sub pdturd, afipi. ...Etuu voci neldmurite, nu prea infeli:gea de unde vin, din somn sau de-afard, nu era in stare sd-si invingd toropeaia, apoi vociie dispdreau, rdmdnea d"oar ?ntrinericul. Respirafia lui egald, ugoard - singurul zgomot ce se putea auzl Apoi, apiru pos.'tapul; venea incet, lunecAnd pe sihiuri, pi, cAnd fu aproape, igi scuturd din iners zdpada de pe bland si se opri. Se privird o vreme ih tdcere;- dupd aceea poptagul porni sd e'scaladeze soba inaldd, de teraiotd'; se cdldra grt' iuliu pe dalele de faianti, agdfdndu-se de fieca're ies'jtura, asperitate; in mhna stAngi linea un plic albastru, urias" - Era foarte cald. Deodatd pogtagul se -irnpiedicd in schiuri, lunecd 9i cdzu pe podea. Se vede insd cd.nu pdlise nimic, pentrir ch, fara sd se ridice, ii intinse ca pe-o ofiandd plicul, cu un gest rugStor 9i umiL. Apoi, lopaind caraghios Bi. retrdgdndu-se in patru labe, ii strigS:

d il 92

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Arde...

arde ceva, nu simli

REBARBOR

Bine ci-mi adusei aminte. A venit o scrisoare oficiald. pentru dl de sta aici inainte de matale. Sd o dau retur... sau ce zici sd. fac? El se agezd pe pat, respird adAnc, apoi, ridicAndu-9i ochii spre ea, murmurd: - Doamnd diagd., ai promis cd-mi aduci o felie de pAine cu unt.

de-o P;-;1[ ; bdtut'la mapind, cu litere unui mdrimea de era e.nit"ia,-""*eie lui; plicul geamantan.

mirat hdrtia 9i induntrul ei gdsi ceea cu" unt' Pe .- li,l"T,* ;'ATi" ;;?;;a J; pa'."" cu ldcomie felie nu scrta nlmli, dut imbucAnd-o auzi de pAnrcce in ' ;;-;i;fild-o "o* se topeete scris' de hagini i.uiG'auparte ldcdnitul unei domnua *oa"iut f" no.uu pldcutd, monotond' care dicta: lui ---,,ia facem cunoscut prin prezenta cd s-a

Ei;;;;

aprobat..." -t^-"C;i;ci

! zbierd b6trdna. Arde, befivule, nu

auzi? ---Deschise

leneg ochii 9i, intr-adevdr '' vdzu-ziapalpaind ldnga pat ei umplAnd cdacru, ifiechcios' se iidica din in papuci, se apucd sd calce ziarele in Picioare. t"iuoiot"a 9i-1 blestema amenir,rlend au aftar6', cd va chema pornpierii' mililia"' .a-f "u cd-lva aranja .r Dar el n-b asculta. Jopaia maideparteprrn camerd, neputAndu-gi lua ochii,de 1? PT?-"t-lt^li1; attbastru' ca 91 cer !a ugii, lAnga care zdcea un plic numai cd mult mal mlc' de-adineauri, --Cila termind cu ziarele, il ridicd de-acolo 9i' nedeschizAndu-l, il puse atent pe masd' - Dumneata crezi in vise ? o-intrebd' Bttta; il privi indignatd 9i cldtind din cap:

t"l;;;;;;iie ffi;T; A;ii;';

Lf,i'ii'iii;;;;*a '^"#;;;i

ea.

- in -nu.vise...? Aai.a lasd... nu, nu-i vorbl de asta' Voralbd' cu unt'

ba e ca ap mAnca o felie de p4ine

"": il;.ate, lise batrAna' Imediat lli aduc' A

REBARBOR

)

,,Singuri, zlce Cart, te rog, vrei ? Nu-i mai lua gi pe dstia." ,,Singuri, Cart,han". Plecdm gi las vorba lui Petre s-agtepte, pe drum nu gtiu ce-i tot exptric cd vreau sd sar un zid, dar cd nu pot, cd m-am sdturat. Md fdcusem nilel. ,,Mi-e fricd de tine", zice Cart, ei, asta-i chiar ca din carte ,,Mi-e fricd de tine", de ce dracu' li-o h, uite, Cart, sufletul meu, vAntul gi stepa gi-anafura nu gtiu cui, iatd sufletul meu - armdsarul iute ca vAntul, ca gAndul, nu a9tepta, incalecd, pierde-te, nu gtiu nici eu, nu gtiu unde, mAine voi fi altceva, altcineva, totul se schimbd pe lume, sufletul meu se va intrupa intr-un port. ,,Cart, am auzit cd egti f.ecioxd', zd1J", ,,Hai ) termind cu tAmpeniile"; ,,$tit ? Md-nduiogeazd chestia asIa". ,,AilJTea" zice Cart 9i din nou mi se face sild, ce sens are sd spund ,,ailJrea" acum ? ,,BtJr." zic, ,,vrno la mine, vreau sd fim singuri gi sd bem" asta e iardgi ca-n carte, vorbesc -ongtient aga, ?mi place, vdd cd am prizd, md amuz. Asta e. Suim scdrile, patru lei o pereche de mici inainte de asta eu 9i cu Cart ne-am impirtfuit la Bodega cu mici la care nu e femeie si poa' sd reziste sd nu ciuguleasca doi mici inalnte de, scdrile deci, arn luat coniac gi tigdri, scdrile - dar: cheie in ugd, Costache-i acasd, con-

CU PU$CA PRIN CERUL PUSTIU

Am inceput cu coniac, dar era prea scumP/

dupd votcd eu si cu Cart, ceilalli fhceam curte lui Cart, cdutam s-o imblAnzesc, vreau sd zic cd pe drum era soare, zdpadd., gi i-am spus ,,Ia_-md-n spate, Cart", i-am sarit in spate, si Cart rAdea, imi linuse canadiana la club s-o imbrac 9i acum md cdra in spate, e o fatd bund Cart, pdcat cd nu se spald mai des. Babele. A cui o fi fost baba asta ? I-o babd frumoasd. gtampilati mdrfurile la intrare. Adevdrul e ca-mi place Cart aga zdludd 9i nespdlatd cum e, Doamrie, ce suflet iremediabil de cumsecade poate sd aibd, de copil,-o sdrutam pe collul gurii-gi ea tremura, ditamai beatnicd, vagaboanda, gi ne-am intors la club. A ieEit prost, dia ne-au bdut votca, Petre dormea sau fdcea pe interesantul, Magazin incerca sd converseze, e1J voiam sd se care lar dracu' to!i, cum a fdcut Sever, care s-a sculat gi s-a dus. ,,Domnt"rle Magazin, rnai citegte-ne despre Vietnam", adicd nu,,Sd vd spun un banc !" s-ista-i Cart, ea z:biatd.ink-un mod nepldcut gi vulgar, o prind cq mAla de pa1 gi.ii trag capnl pe sbate. ,,Nu mai itrla, Cart. Nu fi..." Simte bdzelti meie aproape, foarte aproape, fierbinti: ,,Hei, C.art, mademoiselle, hai, sd ne cdrEim de aga c-am plbcat

rimaseseid, eu

aic|"

vivul rneu"

,,Esti bolnav, ce-i cu tine ? Dormi sau egti bolna\ ?" ,,Mi-e rdu, zice Costache, dar nu vd. deranjez, stati, stati." Intrdm, ea se ageazd. pe scaun, ce scArbd trebuie sd-i fie, poate nu-i e, dar mie mi-ar fi, cA-

mdruta impulitd de trei metri pdtrali, Costache bolnav, izmene Pe Pat. Deschidern ioniacul, bem, insereazd, stau lanea ea gi Costache doarme sau se preface; numi "pasa, Cart, incearcd sd fii cu mine, numai clJ mirie, acum, este singurul iucru frumos ! Aplecatd peste mine, bunii ei ochi, ochi tArncopil'vinovat, md privesc' Grozav ce vise 'uit"r,imihece prin cap,dar chestia asta n-am s-o "itiie mai spun, n-am s-o gAhdesc Pentr-u cI mi-am povestit'toate visele 9i chiar 9i pe ila cu. garoarere pure si uriage o datd, de doud, de tret orl' pana iand --^"Savisele astea sau fdcut Praf' nu poli gdsi trei metii paffafi in care sd fii singur..." .lin care sd fim fericiti" spune ea' ',,i"ii, ilti, zdu fetitd,, fdri prostii, noi o sd fim U""iu*i.i; azi bem ca sd fim fericifi impreund' ooate si mdine vom bea ;i chiar poimAtne' dar ;;;i; ittto-o zi vom fi fericili" 9i a9a: fdrd coniac' ba. Cart ? Catt, nu sunt beat ,,Egti beat." ba, fn capul in poala ta-, daL asta este pentru cd aga vreau eu, sd' md m'AngAi,pe ceafd' iar tu nu te terne, m-am sd... 'Haf sd plecdm" ' zice butt. A* piecat, am mAncat singur fasole cu nu r-ti"-.", ttul*vaieie, Petre, mi-e rugine de el' lui ii Lrte scarba de Cart, si mie la fel, dar ce vind am' poate doar... stai ! ' Ma trezesc singur si nu pot, nu pot nici pentru Dumnezeu si*-mi aduc aminte ce e cu Lart' i-i"a*:i Cart ? Poate cd nici nu existd Cart' A"9 i"u am aproape in aproape, dar prefer iau spre ,,Berlin". s-o " -,ii"r'io;i, zico pi in gAnd: ,,Dornnuie chelner'

;;l;;-;

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

unde dracu' unde am ldsat-o pe Cart ?" l:,i, 1t' m'en fiche. Nu zdu, cu Cinzano dsta tare singur rnd simt. Ag putea s-o gterg, sd mi-i beau gi s-o sterg, dar acest Cinzano vorbesc, dar e bun, mult prea bury amdrui gi in seara asta sunt dornn. 9i Fetita s-a agezat ia masd. A comandat o sticld de Cotnari. Eu am fdcut plata qi stdteam sd piec. El m-a intrebat nu gtiu ie - ,,Agtia n-au picoii pe-anct?" sau aga ceva - 9i am refuzat ia inceput dar dupaia am bdut gi tare bun mai era vinul dla de Cotnari... Iar Fetifa e cel mai simpatic suspect din cAli am vdzut: un copil mare si chei, grdsuliu gi timid; de vreo treizeci;i cinci de ani. Vorbea gi gesticula delicat gi naiv cu mAnulele, md indu1O94"

,,NLl mi-am gdsit incd vocafia, imi spunearn/ pAnd gi dsta, dai eu nu." El pufnea in rAs ruginat pi lmi spunea ,,Domnule, ce prostie, ieri, domnule... nu, aga ceva mi-e rugine sd spun..." gi ,,Yai, daca-tt pti ce prostie mi s-a intAmplat !" gi apoi iar ,,ZdlJt" gi a9a mai departe, prin zgomot gi fum, prin zgornot gi fum. $i el- ?... Mh uitam peste umdrul lui, ia rafturile cu sticle strdlucitoare, cu etichete frumoase ca BOURBON, CABERNET, WHISKY, QUEEN ANNE, nu voiam nimic, erau sticle frurnos colorate, atAta tot, md uitam la ele pi-l ascultam. Atunci cineva de la ugd, care tocmai iegea, i-a strigat altcuiva nu gtiu ce, etra gdldgie, n-am auzTt d^ecAt atdt: ,,Incotra?" ,9i dupd aceea incd o datd: ,,Incotro ?", iat apoi a iegit, gi in capul meu s-a fdcut linigte, go1. L-am auzit dinduntru cuvdntul acela, clar, distinct, ca pe o FoaBtd nelinigtita pi veninoasi: ,,Incotro ?" 9i apoi ,,Incotro ?" . Afatd.

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU'SUDINSKI

reci 9i pustii' aga le-am era noaPte t[rzirt,strdzile

vdzttteuatunct,*-tt""a"*9ipe^minestribdMi

sinlur' lnfrigurat' tAndu-le, mergdno r!-p!de' s-a fdcut ftic6', da' "-"jil;;t,o r'"* spus. incotro ? - Poftim ? d;;il""i l-am vdzut' se aplecase spre mrne' asculta gi i-am rePetat: - incotro ? de ochelari #H; prin bldndele lui-lentile mici 9i necopil' de o"t ii utuiJit'rytti'

URSUL

vrzrr ATI GRADINA ZOOLOGICA

BANEASA rage placarda galbend cdtrepi.etgni. E dimineald. Fietonii foggiie cu tot felul de treburi prin piala 9i din cAnd-in cAnd se adund sd se uite la urs. E un urs bdtrAn 9i urduros, un fel de omidd bolnavd care susfine reclama prin forla Prezen-

visitori,

vinovali:

Am;i magne- La mine , zise,stau aproape"'

tofon.

dsta' zic'

gtiu- cAntecul - Stiu asta, fit-ar sd fie' inlelegefi 1. d"; i;;t1""1i" "i"tia-t'ttub' ^', ^N-ai spus dumneata cnlar

t"tii"tf;;

? - Dar ai spus-o ?

acum,,incotril" de asta e^vorba' T$:lSg"t ? -Da,incotro I da' nugeneral ? ! Infein in general u* "incotro"

'pii

legi ? -S-a uitat in pahar' in^fundul paharului' era tris1, igi freca baibia cu mdna' nu existd in general' Nu se poat",

"itu'

de trarnvai este langd cugcd. Trec multe tramvaie galbene, tixite, 9i ori de cAte ori tramvaiele se 6presc, din ele se revarsd guvoaie. de oameni. Emand o duhoare pe care ursul o adulmecd cu pldcere, ea ii amintegte de vremurile cdnd era ianar si i se aduceau hdlci de carne in fiecare zi: pe atunci nu se grdb-ea-sd mdnAnce, ldsa carnea'cAteva zile neatinsd, la fezandat. E ora la care fabrica de mase plastice revarsd schimbul trei: un fluviu de circa optzeci de metri pe zece, un animal de carne obositd se tdregte, tn liniste, pe trotuar. in cret lile pomilor scheletici, primdvara foguscat, ca un ziar. negte 'Oamenii s-au strAns ciotcd in fata cugtii. O femeie cu pdrul murdar ii azyArle un mdr. Mdrul sclipeste'scurt in aerul putred 9i se rostogolegte cugtit, printre murddrii' Ursul adulpe

iodeaua

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

100

lttl

cu mecd mdrul, .incearcd zadatnic s5-1 rnolfdie *i"niii" umflate, pline de puroi 9i sAnge-ncheEat]Simte cd i-ai face foarte bine un mar' la lui dureros. iantecele t*]-eit",cd-i un chigtioc de ligard', glumegte

pdnd la moarte, ce mai ? Mai ceva ca un pensio' nar ! SpunAnd aceasta, mdturdtorul vArd coada mdturiiprintre gratii 9i, cu o iuteald 9i o ind6rjire- de necrezut, lncepg- sd-l zgdndire impungdndu-l in

cineva. -^']

Ursul se ghemuiegte in col1ul cuFtii 9i igi ascunde capuftntre labe. - AstAmpdri-te, dom'le, ce ai ? - DA-l ln md-sa de parazit, gdflilie mdturdtorul, las' cd-l gtiu eu. Vrea sd doarmd, putoarea, ce-i r:asd iui ? vtzIreTl GRADINA zooLoGICA, rage placarda cdtre pietoni, iar pietonii se urcd in auiobuze, in treriuri gi in tramvaie; milioane de pietoni c are v izite azd., v izite a25,, 1n fiecar e zi.

S"U* poli mAnca ? il intreabi un functio-

proaspdt ras. nar '*d;;i;it;;"

rasete dogite, care-i dau func-

curaj. lionarului *--:

i;t;"r pbli mAnca, mdi ? Sau guncd de

Praga? ^'

batrAn inalt 9i voinic se intoarce scArbit spre funclionar: o sd - Dumneata, ceind o s-ajungi la Vdcdregti ooti mAnca gunca de care zici ? '-Urr,rl nu-i ascultd. Se gAndepte cd iar a-nceorri rinu cu sAcAielile ei gi"cd iar vor incepe dua; cap. Are ni-ete migrene ilSrozi!9a1e, uneori ii vine sd se dea cu capul de gratrr' s-o sfArgeascd cumva. Abandone azd' mdrul9i se reintoarce la coltuJ" oaine de ieri. il freacd indelung cu laba' ""i aupa clre [nge pios fdrAmiturile cie pe PgdS?: Toi e mai bin--e decAt nimic"' In curtea tabncu irl't"i"""it,ti-aiirroutele, urletul lor se va auzi seara monoton, necru,titor,-obsedant' ndnd t--"M;; in.tn 9i iibertatea, dom'le' ofteazd' batranJ.ln iibertate mdnanci o ceapd 9i tot epti fericit. funcfionarul' - Fericit pe naiba, rdspunde e asigurat'. ninge' nu-l ploud, Asta... barer-ri nu-l mdturdtorulul' ursul-vocea - Asta aga-i, aude p"ttu."tot it lui principal' Asta-i asigurat pe viald

i;1"

coaste.

il ,,

- Ifei prietene

Sancho, dormi ? Dormi, prietene Sancho ?" CERVANTES

GULIVER

Sunt prea mulli oameni pe stradd cu tot felui de sacoge in mAnd gi ce-i mai rdu e cd nimeni nu gtie ce se ascunde in ele: ardei gragi, varzd., tticouri sportive, dinamitd sau gobolani. Spun asta pentru cd el avea o sacogd, un sac murdar gi-ncdpdtor ?n care de fapt nu se-ascundea nimic; s-a prezbntat mamei ca igienist de la Deratizare gi a-ntrebat-o dacd aveam gobolani. Mama n-a gtiut ce sd spund; tata era pe front gi ea se speria mereu de orice; dar cAnd i-a vdzut zAmbetul bun, aproape neajutorat, gi pince-nezul caraghios, 9i-a da seama cd nu trebuie sd se gi i-a vorbit despre pod. ' teamd Dar el nu prea semdna a functionar. De pe-atunci mi-am dat seama. Ardta mai mult a'profesor sau poate chiar muzicant. in orice caz pince-nez-uI intdrea impresia cd e muzicant sau aga ceva gi gAndindu-md la aceasta l-am condus pe scdrifd in pod. Acolo a-nceput sd lucreze. A Fercetat intdi podul: metru cu metru, atent. Descoperi vreo patru-cinci gduri pe care le-astupd cu -Arpe; o singurd gaurd rdmase liberd. - Scoase din bu2unar o spirtierd minusculd, apoi o tdvitd gi-o pungd cu praf. Presdrd praf in

106

LEXANDRU MONCIU -SUDINSKI

tdvitd; praful era galben; aprinse spirtiera gi-o potrivi dedesubt. ^ Mai imbracd nigte mdnugi scorfoase din piele maro.

tntre timp, din tdvifd iegea un fum leneg gi greu; podul se umplea de miros lnecdcios. " Diri celaialt buzlunar scoase o plasd. ingenunche gi-acoperi cu plasa gaura neastupatd, apoi incepu si agtepte. Statea ingenunchiat ;i pdrea sd asculte foarte ad6nc ceva;Jumul se prelingea pe jos 9i era linigte. Avea un aer ciudat de scamator care pregdtegte un truc nou gi nemaivdzut. Brusc, in plasd ndvdlird doi gobolani; se izbird, unul de altul innebuniti pi tdcufi. Cu migcdri

iuli gi precise omul

strdnse gura

plasei 9i, ridicAnd-o in aer, o scuturd in sac. StrAnse sacul cu cealaltd mAnd si-i cdlcd gAtul sub genunchi. Potrivi iardgi gura plasei peste gaurd; in sfArgit, md-nvrednici cu o privire. ,rBi?" A apdrut curAnd un al keilea gobolary dar acesta era un pui. Omul l-a smuls din plasd apucAndu-l de coadai cu un gest sec il izbi cri spinaiea de pdmAnt.

,,Ha!"

Puiul de gobolan agonizd pulin; rdmase nemigcat.

Acum md gAndesc cd trebuie sd fi fost un tip pasional. Lucra in tdcere, absorbit, trahsfigurat, gi numai din cAnd in cAnd igi puncta partitura aceea de virtuozitate cu lJn ,,ha" sau un,,he" scurt. Toatd treaba aceea l-a tinut cdteva ore, timp in care qe adunaserd tn sac doigpe sau treigpe gobolani. in timp ce-llega la gurd,-sacul pulsa.

I{EBn l{ll(

)1,(

- Se mugcd, zise, se bat intre ei; ca tof i tltrl ll se bat; ar merita sd-i vezi... - rAzAnd sprc lnirtr'

cu dintii galbeni, murdari. Fdcuse-o treabd bund 9i pdrea mulfumit; cdnd mama a vrut sd-i pldteascd, a reftzat. - imi fac datorih, doamnd, spuse, 9i era a doua oard cdnd cineva spunea ci-gi-face datoria dupd ce tata plecase pe front. - Drhgu! pu-.stiu', m-a ajutat mult. $i are ochiporii dptia vii 9i inteligenli... A plecat. Eu'am fugit dupd el gi am indrdznit: - Domnule, am spus, ce facegi acum cu ei ? ardtAnd spre sacoga cu gobolani. Se uitd la mine. Zdmbea. Parcd mdgulit, sau poate doar amuzat. ^ - Ai ceva treabd ? Dacd nu, hai cu mine: am sd-ti ardt. Pe drum n-arn vorbit aproape de loc' Md simeram mAndru cd rnerteam complice la o 1taind; I ' - - -^^= ^se mi9c6, care o- sacogd duce el geam impi.eund.gi e plind cd sacoga bdnuiesc lar oamenlt nlct nu de gobolani. Avea o casd frumoasd, cu o curte tnare; in spatele curtii, grddind cu Pomi. ' Am intrat ihduntru; acolo era o femeie; eu am spus,, Sdru' mAna", dar femeia stdtea cu spatele si nu ne-a observat. ' in carnerd, la perete, era o cadaode faiantd; camera nu pdrea a fi baie, cdci era prea mare pentru aga ceva; mal era gr o masd in miiloc, o masd ca de spital, Eoah si acoperitd cu mugima. Mi-a fdcut sernn sd itau ios; intie timp s-a spdiat pe mAini 9i-a-mbrdcat uh halat ponosit, cenugiu. LAngd perete era o

i08

ItEBAltllt

ALEXA}'JDIEI.J MONCIU.SUDINSKI

cugcd cilindricd, lungA, fdcutd din s6rme gi table, cu tot felul de mAnere ciudate, ca de argint. A ridicat cugca aceea gi a pus-o oblic in cadd; cu un capdt pe marginea vanei, iar cu celdlalt pe

a desihis la daparui de sus o u9itd; a pus sacul de pobolani pe uh scaun in dreptul u9ilei gi, dupd ce l-a potrivit cu gura la intrarea in cu9cd, l-a dezlegat. Facea"toate lucrurile acestea cu un aer misterios, curiozitatea mea il stArnea se vede, tocmai de aceea nu-mi explica nimic; tdcea, se uita ia mine, zAmbea. Gdtul sacului zvAcni scurt; primui gobolan jos dalAgni in cu;ca de sArmd; s-ar fi repezit in transversal' un grilai irnediat fi oprit cd'nu l-ar Tremura. Omul manevrd o manetd pi din perefii cugtii se desprinserd doud pldcule de tabld nichelate, nitel cincave, care strAnserd spatele 9i burta -9obolanului, imobilizdndu-l. Animalul holba ochii, cdsca: pldcufele strAngeau tot mai mult, cdci omul invArt6a continuu dJmanetd, apoi ridicAnd gritaiul din fala gobolanului incepu sd-l manevreze incet spre capdtui de jos, cu-ajutorul altei manete' Placut'ele glisau pe sArrnele cuttii, iar sArmele ocoleau culca astiel incdt in partea ei inferioard gobolanul ajungea pe spate, cu labele in sus' Cu 6otui cdscai ctilimba rbz{ pufln scoasd, gobolanul g6fAia. Priveam cu sufletul la gura toatd operafia"aceasta, nu-nfelegeam firepte nimic. Dar el lui de dupa cadd o foarfeca-lungd 9i curbd gi-ncepu sd taie cu grijd piciorul din spate al gobolanu-

fund.

lui. Am dus mAna la gurd; lipatul nu era al meu,

)l(

ci al animalului. Ceilalli gobolani se z.b.'ltttt'1 ltt sac.

Dupd asta, cu aceeagi meticulozitate,-ii tdic 1rt' rAnd ielelalte trei picioare. De fiecare datd cAnd foarfeca ajungea la os, golrolanul se-ncorda, lipa mai scurt'mai asculit. SAngeie curgea peste burta lui cenugie, se prelingea pe spate gi-apoi curgea pe faianta albd a cdzTt|

"srosCdttd picioarele furd retezate, ornul descl'lise

grilajul din partea de ios 9i cu un declic scurt il elibera dintre Pldcu!e. $obolanul idzu in cadd, se zvArcolea, izbinclu-se de fund. Cada se murddrise toatd de sAnge, dar numai cad.a: admirarn mAinile lui atdt de albe, curate, cu vinigoare fine, albastrii' Dupd ce inchise upila de jos, manevrd inddrdt sistentui de pldcule: inchise grilajul, readucdnd cuFca la pozilia inilialii" Abia atunci se destinse; rdsufld. ,,Ei?" Nu puteam spune nirni'c, md uitan-t numai la el si eri linigte, iinigte. $obolanul in cadd |ipaia, Totul s-a repetat incd o datd, gi-ncd o datd" de trei, cle gapte,-de zece ori, pAnd Ia urmd In-am obisnuit. $obolanii se izbeau de gritraj; se opreau/ erau presati, glisati, rdsucifi, ar"putafi. Amputarea era bperatiicea rnai deiicatd. el o fdcea cu o tcarte niulta'grija. Din cAnd in cAnd dddea drurnul la apd sd"se'scurgd sdngele. Cqnd sacul se goli, in cadd era o gra;1ada c{e sobolani rosii si t'szi, cara sdreau si se'izbeau unii cie allii. Omul incepu sd-si spele magina.

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

l{lrltAl{n(

- Grilaiul al doilea trebuie uns/ sPuse, a rugi-

Mai intAi mi-a ardtat sobolanii rk. lt,r'l lrtrttt tttl mai gase gi fuseserd infdgati in tilorr .tllr, r,t ttlph' sugari. Prin tifon nu rdzbdtea nici tttt pl1' s11'

110

nit gi-ascriltd prost de comenzi. -Da, am spus, poate cd trebuie uns. 9a spdlat apoi pe mAini, s-a gters 9i.gi-a aprins o flgard. $a agezat Pe scaun. Era obosi! a-nceput sd fumeze.

- 9ar pdrea cd egti uluit, zise, sunt singur. cd

nu ti-a plicut. Asta insd pentru cd nu gtii nimic... Vorbea cu mine, dar privea in gol, fuma 9i pdrea cd vorbe;te singur. - Du-te acasE, s-a fdcut cam tArziu. Dacd vrei, mAine ifi ardt restr.rl. Vii, ce zici ? S-a ridicat 9i m-a condus la ugi. - Dar sd nu spui la nimeni, a:uzi? 9i ry-a privit fix 9i atent, cum gtia sd priveascd doar el. A doua zi dupS-masa, cdnd m-am intors, am inteles cd uitase de mine; totugi m-a primit destul de politicos. Nu m-a mai dus in camera aceea cu cadh, am stat de vorbd in camera cealaltd, unde ftrsese ieri femeia; m-a-ntrebat dacd fumez 9i mi-a spus asta foarte serios, ca gi cum n-ag fi avut vArsta aceea de paigpe ani. Am luat o tigarA 9i-am fumat impreund. N-hm vorbit de loc despre ceea ce fusese- ieri, ne fereatn sa atingem subiectul acela. Dupd ce am fumat am iegit amAndoi in curte, de-atolo am trecut in grddind. Grddina avea in miiloc o impreimuire de scAnduri cam de indllirnea {nea 9i d6 formd pdtratd' El deschise poarta; am ilt'irat indunfi"u' M-am ttezit intr-un ldbirint de ineriLlituri de ]emn care impdrleau pdtratul in diferite compartimente ine'-

"gale. Toate compartimentele erau voPsit-e in alb;

nu vdruite, vbpsite. Podeaua era pardositd cu cArdmidd rosie; inauntru erau gobolani'

rlr

sAnge.

- SAngele se incheagd gi se lipegte dc tilott, zise. Formeazd,un fel de crustd. Ei, prin crustit aia nu mai trece. Nu se zbdteau decAt foarte rar, pdreau amortili. -Da' unde sunt ceilalli

Ieri erau treigpe sau paigpe. - A, dilal!i... in altd parte; am eu un fel de ,,motgd" aici. Morga era compartimentul imediat vecin gi era muidard., cdci qobolanii aruncafi acolo nu erau bandajali 9i mdnjeau cu sAnge. Da, erau patru sobolani acolo, doi incd mai miscau. Cioturile sAngerate ale picioarelor le tremurau gi, cAnd se frecau din gregeald de cdrdmidd, gobolanii tresdreau. Stdteau pe spate sau pe o parte gi ardtau intr-adevdr muribunzi. - Nimic interesant, hai mai departe, aici n-ai ce vedea.

Ceva mai incolo erau convalescenfli. Erau vreo

ci,ncisprezece

,,de acum doud sdptdmAni",

spuse.

S-au vindecat foarte repecle, observi ? intr-adevdr, convalescenlii erau destul de vioi. Arreau cioturile trandafirii, unii din ei se Puteau depiasa. Le-a aruncat o bucdticd de brAnzd; ei s-au tArdt cdtre ea gi au inconjurat-o. Am observat atunci un lucru interesant; nu puteau mAnca stAnd pe burld, ci mugcau brAnza unii stAnd intro rAn5, altii pe spate. Formau o rozetd neagrd de

112

trupurl,i, colcdiau, bucdlica de brAnzd albd era la miil miiloc.

mai mare erarezetvat5 ologiErau foarte multi, nu i-am vindecafi. cdmplet lor aveau nici dgtia pl.iglt"l Degi-nq putut numiratdrau repede palpitAnd Se brau extrem de agili. ghemotoace pAntece din nAnlece - shemotoace rotunde de carne neagr a,'u ye. Le-a d"at gi 1or. de.mAlcarq ni gte porumb' " - Hdmesitilor !... afi tot mAnca ! Md uitam la ei; am vdzut deodatd ceva ciudat incAt mi-a oprit resPirafia: - Acolo".. ce este ? El a trecut peste gtllai, a intrat. induntru' S-a aplecat gi a intins mAna sPre cel dol; erau cel sPl"e cire araiasem. Erau doi, dar erau prinsi intr-unul sinsur,lipiti spate i:l spate; m-am uitat mai atenU ,oiil" ior itttriu (fiecare din ele) sub pielea g"]"-tlalt; li se ghiceau de-a lungul spindrii ca un fel de vAna groisd, sau ca un 9nur.-Le--a dat drtlmul abia dupaie a savurat expresi.a de stupoare de pe fala

insrdditura

cea

mea.

- Primii gobolani siarnezi din lume ! Sunt orbi; dupa operafie, nu gtiu de ce, unii

orbesc.

urmaream cum vor sd fugd, fiecare in direcfie opus6, cum se frecau de pardoseald 9i rd-

mAneau pe loc.

N-ain anestezice, mi-ar fi mult mai ugor sd-i anesteziez. Sd. nu crezi cd-mi face.pldcere"' ci sunt vreun sadic sau rnai gtiu eu ce. Trdirn vremuri grele, asta-i tot... Sobolinii migunau printre picjoarcle lui, unii se opreau cu boturile iri ghete ;l i le rr,iroseau' Era .u r,it Guliver printre ei, un URIA9, era fericit,

ltl

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

sirnlea asta, se vedea dupd el, era un GULIVIJI{ l'ericit.

Mi-a mai ardtat cAliva mongtri, cdteva ,,perechi siameze" , incd unul care semdna cu un arici - ii iegeau de sub piele tot felui de sdrmulife. El sg plimba, imi dddea explicafii. - Unii se si inmultesc, am acolo-ntr-o cugcd doud femele care trebuie si nascd' Sunt extraordinari in pri.vinfa asta, he-he !

Mai avba o cugcd gi pentru castrafi. Erau gragi, enormi si, dacd n-ar fi-fost ochii, nu mi-ag fi putut da seama cd sunt vii. LAnga cugca de castrali era o vergea subfire de ote[iru'iptd perpendicular in percte. Capatul

liber'era in6grii; sub el o lampd^cu petrol, fard sticld. Am vXzut cd ardea de ngrdbdare sd-l intreb; se tot invArtea-n jurul ei. Igi freca mAinile chicotind. - O micd invenlie, rnare ! da, da ! S-a uitat roatd prin !arc. - Uite sd presripunem cd n-e-a supdrat dla de colo; nu, nu hla slab, celdlalt. AIa t

Se duse spre el, il_apucd de ceafd.

- Acum o sdl pedepsim.

apropie cie vergea, potrivi gobolanul cu burta in di'eptU varfutdi. Biusc il infipse in vergea, impingdndu-l spre capdtul celSlalt, la zid. Dupd ce va#ui ei stribdtu fAntecul animaiului, iesind prin partea cealaltd (surprinzdtor de curat), el iprinse iampa cu gaz, o^potrivi cu flacdra sub vbrf. nupa uh timp. vergeaua se inrogi, goboJanuf incepu da tipe patrunzEtor 9i scurt: riiiii ! Iiiiii ! hiiiij Carnei aln jurui fierului incepu sd sfArAie, cred cd intestinele ii fierbeau. Zvdcniturile se intetird, gobolanul incepu sd se dea peste cap. Se

LlA

ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI REBARBOR

Irlln ! el privea fas- Onriti, domnule, opriti ! - dar sa se lnincetd cinat, lga, pAna cAnd ;bbolanul vdrt6., inlePeni.

Cdnd mi-am revenit, i-am vdzut lentilele o.n-ui*ifot,-fafa,la o palmd de.fala mea' Md prio nesfdrgitd, duioasd blAndele' vea "": cu il;tfi*d"'bletut de tine, te-am speriat'ardobitoc batrAn ce sunt... Iartd-md, miculule' sa ma lerti ?... te ro8:.. - 9i mi mdngdia cu palma gi calda Pe frunte' uscatd -" Ft;;; ;i se.?isipea, trecea,.rd.manea numai nedumerirea, chinuitoare 9i nelinigtit5' -*:*De";, d" ." toate asiea? De ce, domnule' zdu, de ce? --lN; ffebuie sd te sperii aga"' De fapt' eu. sunt

Ia er ! de vind, trebuia sa-ti fi sPus' Uitd-te btne inceari".ni""i"+i acum cd sunioameni' Haide' dia de colo: ;Jn'o?-fi fi;Pt*; grqu' Vezi ?.Ujte fiecare cuhzio;;i.-Ja;6va dbcAt fiete omulefl; micile ticdlogii"' cu lui, lui, ctr necazurile nu gtiu niciei "o-iu simplu' si il;tilt-6unt aici,pur 9i tine, tac"' Ai infeles ? ;d;t'F;;: ft-;ittH mine, la m-a brusc dar "- N; iii" aaca infelesesem, o Poftd nebund de rds' cuprins "-A-iiu^6ni ? spunearn"' oameni ? ! ha-ha-ha' ha, ^-''-ha, ha'.' Ou*"ni, da, oameni, rAdea el' - Ha, ha, ha, ha... - He, he, he-he, hehehe"' RAsul lui, ca un troPdit' ce mai tare' md iida;; cu hohote, din cedeinrAs' ,.,rt,ttut sughit-uri, suspine - Tu de c6rAzi? zise brusc' lncd I-am ardtat printre lacrimi, scuturdndu-md

115 I

de spasrnele acelea nefiregti, tdblila strAmbd, negeluiti de la intrare. Pe tdblifd scria: LIBER-

TATE 9I RATIUNE. Ardtam cdtre ea gi rddeam. - Ce rAzi ? Ce gdsegti de rAs ? Hohoteam, ntiputeam spune nimic. -- Nu-ti permit, auzi^sunt cuvinte sfinte, idiotule,,cum ifi pe^rmifi ? I1i interzic categoric, mucosule, tu auzi ? Sd nu rdzi ! Mi-am tras rdsuflarea... i-am spus: - Cum... asta... 9i asta... tdblilaqi gobolanii nu sunt de rAs ? Nu se prea pofrivesc, nu ? - Dar ce se potrivegte atunci ? Ce ? Cum nu se potrivesc ? Rdcni: - Libertate ? Uite-o aici, dacd vrei. ,A deschis poarta farcului, larg; lentilele ii sclrpeau turlos. - Poftim lVezi tu pe cineva.cd fuge ? incearcd mdcar cineva ? Niii micar .,u sE rniscd. nu vezi? Poftim I - Ce dracu-i asta, dacd nu libertate ? Ce?... Se mai uita ined Ia ei, fala i se descongestiona treptat. IntorcAndu-se spre mine deveni mohordt gi cumva solemn. . - Cat despre rafiune, spuse, cAt despre raflune...

vedeam inalt, transporta t parcd., infipt ca un cui in cerul pe care se brofila.^ Semdna cu ui mare cohducdtor de ogti, poate cu un rege fanatic 9i omnipotent - un GULIVER in pragul unor mari intAmpldri. . - Da, zise. HotdrAt lucru... ratiunea sunt EU.

REBARBOR

PEISAT MEDIEVAL

Era, sau rdmdsese, un burg medieval cu sttdzi ingusie, pavat cu pietre fuluiate, case inalte, pri"smatic'e, si cu turnuri ascufite de stuc inver'r,it, siintortocheat ca un labirint, pentru ci toatd i"*"u trebdia sd se ascunda, 9i gunoaiele, degi nici ele nu erau la vedere, Pufeau. Porfl grele, forjate, zdvorAte cu la.cdte ruginite, gi cu ifrtral infuste cdt gaura cheii erau, pentru'cd seara - ceatd gi intuneric - localnicii nu se .i se furigau de-a lungul zidurilor, se "fi*iri", Lituu intotdeauna in urmd inainte de a intra undeva, in gdurile umede de piatrd,.umede, sau in casele cu"piane greie si cu perdele grele, viginii si mAncat6 de molii, dar: Incapabiie gi greoaie, ele, cele cinci mari, se fdrd teXmd in vdzul mullimii, oarbe "fi*iluu br".n* destirml, dar nu erau oarbe, dddeau nuinai impresia.asta, atAt, ochii lor se vedeau cu greu, erau mlcr/ erau numai cAt o farfurioard, fierduta, neobservatd in imensitatea inertd a fietarui trup. De balend, pentru cd erau cinci, erau cele cinci mari batrene rirunicipale' Erau sinzurele care-gi permiteau sd' Lunecau nepdsdtoar6 gi calme priri noroiul strddutelor 9i t-ai."r"u,, tolul in iur-, nesinchisindu-se, nu, de nimeni, nimic, pentru cd era ceafd 9i lumea se

"t17

ternea de ele gi ele puteau face orice,lucruri mult rnai groaznice decAt simplul fapt de a pufi; fie 9i atAt le infiordtor pe cAtl dar eiau singurele lucruri permise la promenadd, onorifice, legale, obligatorii chiar. Balenele, cele cinci. Nici un cunimic, toate rremur nu zgudgie cozile pianelor, -hltundeva, scria gi la cutremurele se intAmplau ziarul oragului, nefolositor la lmpachetat pentru izul sdu umed de gAndaci de bucdtiirie;i mucegar. Aga se face cd iu-i pdsa nimdnui de nimic. $i Iand trecuserd nemlii incolo, incarcerafi in superbele tancuri Panzer zuruind implacabil Wagner, oragul ipi acoperise peste noapte ziduriie gi casele gi chiar turnurile cu acele misterioase ;i apocaliptice pAnze cenugii: grosolane, zdrenfuite, cie cAnepd, aiArnAnd. Nernlii aveau reflectoare, noaptea luminile lor brutale zvArlite compact ca din tun atingeau contururi-le gheboase ale clddirilor, luminau pAnzele fAffdYte ugor de vAnU se opreau acolo, fipaina suprafefele, nu puteau pdtrunde mai departe, poate cd se temeau. -Si nicf asta nu se gtie cum, dar insugi Primarul, cu bidineaua in mAnd, fu vdzut zugrdvind zvastici pe pAnzele acelea, dupd cum iar nu se gtie de ce nemlilor nu le plac zvasticile desenate de mAinile altora, n-au incredere; sau de ce toti se ascunserd in borte ca de obicei, pi cdnd nemlii se retrdgeau zorndind mai pufin implacabil Wdgner, zvasticile s-au gters, s-au topit, poate au sclipit un timp incArligate prin aer, dar precis cd au dispdrut. Flui gi reflux, toate-au trecut, au rdmas pietrele mai departe, gi casele, nu s-a clintit nici un fir, nici mdcar somptuoasa plimbare-a balene-

1r,8

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

1or, dirnineala 9i gi reflux.

dupd aprinderea ldmpilor' flux

I i ii

I I I

Su" a venit vara 9i iar nu s-a intAnnplat nimic' nici cele cAteva mici molimi care au bAntutt pe gtiut' inascuns, si n-a murit nimeni, pentru cd e orag' un demobTltzeazd' rnormdntdrile -^ DecAt cd limba mare a ceasului = turnul primdriei. era prevdzut cu aga ceva,.dar se oprise Je muit -, iimba mare s-a desprins 9i-a cdtz.gt Toate perech.ile i;t; zi zdrdnganind pe pavaj' brsertca se satunegre care iegeau duminica din nu minute tard ceremonlos, iar de-atunci despre Cestllnlate' s-a mai vorbi! minutele d'ispdrusera tacit, ca un Atribut. Or, eu nu gtiu nimic, am dedus asta pentru cd ntt cunogteam pe nimeni, n-am avut onoarea' 91 atunci eravafi') cald, si duhoare, iarintr-o ngapie balenule au fost remorcate, trase Ia tnarginea otudl"i, dincolo de ziduri, 9i impinse acolo,pe. o timbd de nisip. Totul s-a petrecut cum treoule' neoficial, decAt cal dupa aia' ia"soare' pe si s-au "ouoi"u, ii;6" aceea de nisip, ele s-au innegritsi au conspart; s-a vdzut cd eriu pline de viermi tii"""t sd puti, iar miasmele care s-au tdrAt inaooi tpre drag,'incinse 9i grele, au fost denumite iga: ,)Zephir". Eram un strdin, nu-i cunopteam 9i oricdt a9 fi vrut sd desenez pe cineva - pAnd 9i ia cArciuma ,iii ,,i"t"ana" rlimeni nu sd imbata' demnitate \eqea doar un -.-ti'au.d incercam sd desenez'papion' ei sub neagrd, 9i cianiu alb,linie

PEISAJ

De loc strivitd de perspectivd, in timp ce ei, al1ii, fdceau burfi. Zdvordfi in casele urnedb pe care ei nu le apdraserd ascunzAnclu-se dupd colfuri 9i rdspunlAnd rafalelor cu alte rafale mu9cdtoare gi isterice de automat, dospind din spuma halbelor grave gi pAntecoase, nu aveau pentru ce mullumi, nu, nimdnui, cu atAt mai pulin lui, ce-

lui care.

Cdzuse stupid. Nu, pentru cd oricine ar fi cAstigat, lor le-ar fi fost la fei de bine 9i cald 9i la fel de ca gi acunt ar fi fermentat in tdcerea morald a mirosului aburit de supd 9i de piper, gi-ar fi citit Bibliile, si ar fi fdcqt burfi. De loc strivitd de perspectiva 9i chiar intinzAnd mAna spre Turnul Primdriei, inalt si

verzul. Ca o chemare. Ca un indemn

Privind in lungul mAinii lntinse in proft.rnzime, urmdrindu-gi propriul gest plin de o mdrelie pateticd gi clarvdzdtoare, dar ochii, bineinteies incolori, orbi. E o statuie nici anticd, - n-are zborul gi zAmbetul lor ascuns -, nici modernd pentru. cd unde-i fipatul nud al ideii sclipind lrud si curat ? - nicli barocd nu e, n-are faldul acela darnic qi mdiestrit fluturat; nimic din toate

120

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

acestea, gi totugi, pentru o statuie cazond nu e Prea rea. Le-a trebuit mult timp pAnd sd i-o {acd, sd-l scoatd din groapa comund (ce mai era de scos), sA-l inchege din piatrd indllAndu-l tocmai aici, in acest fals avAnt indreptat spre un punct oarecare/ pare-se fix. Est:e eroui lor, le-a trebuit rnult sd-gi dea seama de asta, le-a trebuit mai tntAi sd-l vadd cum moare fara sA-i dea mdcar o cand cu apd sd-gi potoleascd oh ce mult vrei sd bei ceva rece inainte de a muri, le-a trebuit sd-i vade viscerele amestecate cu bdlegar gi poate pleoapele ciugu-

lite de curiozitate de gdini, ie-a trebuit sd-i

strige gi sd-i blesteme gi sd moard gi sd scrie la ziar, iar apoi incd vreo cinci-gase ani sd se ldmureascd de treaba cd un orag care zice cd se respectd hre nevoie pe iAngd iiceu cinema WC public muzeu farmacie, gi de un erou, un Erou Cunoscut; atunci au scormonit cimitirul, crucile gi mormintele fdrd cruci, au comandat marmurd tocmai de la hdhahat, i-au cdutat os cu os pretutihdeni, i-au lipit Atributul, numele gi iatd, acdm i-au sdsit. in"timp ce altii fdceau burti. Eroul acesta de marmurd calitatea a doua invelit in ceargafuri de piatrd neprihdnitd, prihdnit doar de ciori, zeul acesta frumos ca un nevizdtor care salutd spalios Primdria, turnul verzui, toate acestea plus gestul dramatic - entuziasm optimism - ddruire - toate acestea plus materialul, sunt EU. Md rezem cu fruntea de cer, ascult vAntul cAntAnd luguiat in streginile triste, de tabld, dintr-un gotic tArziu, agteptarea mi-a ros muchiile frunlii,

ITEBARBOR

12l

rni le-a umplut insesizabil cu mugchi; agteptarea n4gte goiuri ciudate ln concavul craniului meu: - Am sd fug, he-hei,gtiu eu. * He-hei, chicotegte o voce ascutitd, de undeva. - I{e ! Hei ! Hahaha... NedeschizAnd, ne-nchizAnd ochii, negtergAndu-mi transpiralia rece de pe ceafa 9i gdt. Este linigte, este ca gi odinioard ln subsolul casi-muzeu, in care altidatd doar eu, in care venea liniptea, in care meditam... ,oSirt" imi spuneam, apoi, ,,InB" imi spuneam, apoi ,,Srn", gi iar ,,Ing", apoi ,,Sing" ..., apoi,,Ngur"..., p6nd cAnd se golea de sens gi se rostea inchegat ca o bild iostogolita indiferent lncotro. Asta era cuvAntul, ,,singtJr", pAinea mea cea de toate noptile, singur, ndimpailitd cu nimeni, singur, lantul greu nelegAndu-md de nimic, singur, poate cel muit de mine insumi, singur, sunetul pagilor pe pavaj gi ecoul lui: slngur. Noaptea in schimb, dinfr-o pivnild se aud urlete, nu md mird, gtiu cd ln acest orag este ars cu fier rogu pe limbd Rabelais. Au ei acest obicei. Stau singur gi privesc de sus si nu-i nici prea interesant, nici prea neinteresant, cam o datd pe an piaia se umile, aud mullimea izbucnind^in uraie. Lumina Zilei imi inundd orbitele, nu md pot feri; deasupra rumorii, deasupra tuturor lucrurilor gi chiar deasupra mea, vocea patetici, neldrnuritd a cuiva; din nou urale, rnii de paltoane negre cu pdldrii, piala e plind pAnd departe, pAnd la zidul de granit al Amiralitdtii, edificiul acesta mohorAt gi murdar. Sunt aici, pe acest postament inalt, md avAnt inainte gi am inghelat

L22

ALEXANDRU MONCI{J-SUDINSKI

cuvintele in plin zbor, vAntul smulge-n- rafaledeparte' de

;;"i;;L"i^este ziuimea, ie izbe;temea cerul grl tia*i,le acluce inapoi, vdd tn fala pe cer' i"no.it 9i spdrturd din nori; profilatd ea; palma larg

mdna mea dreapta]o-6"tuii ai" sau ca desfacuta, cele iinci degete ca o chemare un -"i"indemn incepe sd se ;i"ta cAntd fanf-ara, multimea s-a orgarr'lzar imprdstie, trebuie sd fie dimineatd ' t'oft , depus si.j tombold, s-au recitat poezii, s-au Miroase frumos, a cArnali; gra9l/runsuro9l 91 de porc.

DOCUMENTAR

Deci, copii, ce vedem noi in acest film ? Nigte soldati imbrdcali in uniforme cochete, cdldtorind in aceste drdcii. Soldatii, imbrdcali in uniforme cochete, fac semne cu mAna spre ecran. in urma tancurilor aleargd sau se taraie prin praf niste tipi antipatici, negriciogi ;i ur6ti; ei sunt ieeati ci funii,'iucrui ace-sta se vede cd nu le face plXcere, dar iatd cd solddfeii simpatici au in!eies; ei opresc cele doud tancuri intr-o poienifd cu flori,-acolo ii dezleagd pe urdli gi le inmAneazd nigte lopefele care s-ai putea numi 9i Linemann. Le flc semn sd sape gropife. Ei, gi-n timp ce urdtii (cA!i sunt ? ia sh-i numdr6m: unu, doi, trei, cinci,'gase, opt. Opt sunt,'da, copii ?), in timp ce dgtia opt i9i sapd gropifele, baielagii nogtri bLonzi 9i cirminfi se-agE"za la umbra gi, uitati-vd, scot termosuri cu cafea cu lapte gi ziare si ul pachet cu cdrfi, de-dla penku Fopu prostu' 9i beau cafea cu lapte 9i cite-sc ziate 9i joacd un joc interesant care poa' sd nu fie chiar PgPa p-rostu'. Vedeli ce frrlmos ? $i ce clar se vede.'. Uite-l 9i pe negrul acela cdrlionlat lAnga genila tancului, b sing-urul care nu e blond, da'oricum, e simpatic, u"ite-l cum std cu pistolaqul dla automat 9i mestecd pdine cu unt $i-i pdzegte pe urAli sd nu fugd.. $i te frumugel ne zAmbegte. Iar melodia

I24

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

din tanc 9i ttlturor vai ! ce ne place i" t.t*";le Yes, yes, she smiled to me; adicd gi-n ,,Da, da, ea mi-a iambtt". Drdguld melodie, timp ce unul dintre ei se duce la tanc.s--o Pull *ui t*", s-o auzim gi noi, cd doar se filmeazd i" ti-put dsta altul se cirice spre cei opt 9i le face sernn'sa t" grdbeascd, ce dracu' , dttpd' ce sunt urdti, mai srint si puturogi; doar n-o sd tot piertimpul Pe agd o cdldurd... dem --Ei, dai un'u1 dintre urAfi se-apucd 9i-i rAnjegte iniita, rAnjet se numegte asta, aqa obraznic,o of*i"i..". i,tm sd nu-i cdrpegti nesimlitului pilmuta ? I-Jite, i-a 9i cArpit-o ! Vai ! Vai ce groLiii", urAtul ridicd lopdlica aceea, igi facelnvAnt casi iatd ! iopdtica a intlat ca-ntr-un pepene pul solda.teiului, i s-a-nfipt Prlt gurd pAnd ta ieafa, vai ce grozdvre, 9i urAtul le strlga la ceilalti sa fusa.Solddlelul a cdzut, se zvArcolegte intie floric-ele incercAnd poate sd-nghitd l-oPaf."ga' tica, in timp ce gapte uriciosi mititei vor sd necel solddtelul b;';; td ftrga,'cd-ntre-timp. pe unt cu pAine de felia ldsat a Eru da' simpalic pistolagucu trfg! pArrr-pac, i"rira 9i pArir-pac, automat. Bravooo i toti cad pAna 9i criminalut ."i.piti.a (pentru cd a scos-b din capul,soldaleluhii gi acum s-a -repezit spre tanc)'cdPAr-pac, I-a lmsata, cade $i dsta, da rru-i mort, nu, cumsecade ce B;;"i;;mai in picioare. Vedeli iunt solddleii sin'ipatici, chiar dacd unii nu-s ei piui Utotri ?... 9i iotupi, ce trist ! Acum sunt sifiti ra nu mai iie simpatici. Se reped to!i, au aruncat chiar 9i carlile din mdnd, se reped 9i-n timp ce din tanc se aude Yes; yes, she smiled to opt negriciogi se zvdrcolesc in iarbd 9i -""i iaptic"t'curge"din termose 9i un solddtel cdzut

ca.re se-aude

L25

in floricele rAnjegte c-o gurd rogie pAnd la 9i

chiar dincolo de urechi pi din gura asta ldgnesc sferAmeturi de dinli 9i sAnge, iar pe bucata de pAine cu unt a negrului s-a depus o muscd mare ii verde 9i plind d"e rnicrobi... ih timpul dsta e un soare frumbs 9i o linigte in poenifd... iar cdrlile alea s-au imprdgtiat pe jos" S-au repezit gi-acum 5la cu lopata, gata, nu se mai vede, l-au acoperit cu uniformele lor cochete, 9i bine fac, il bat de-i omoard... Ei, dar n-o sd-i batd aga pAnd la infinit... Mai obosegte omul ! trar dia, uitafi-vd ce obraznic, nici mdcar n-a rnurit... Ei tot eI zbiatd' a9a, plin de urd, spre solddlei, gi noroc cd nu-l infelegem, da precis cd le aduce injurii. Acum chiar cd e ilrAi; cu ochiul dla scos i:are-i curge 9i urechea sfd;iatd gi-o bucatd de obraz lipsd. si sAnge... aproape cd ne-ar fi mila dacd n-am sti cd-i un ciimirial si cd soldatii nostri sunt atAt de buni ;i simpatici. $i nici aiea opt gropife nu le-au terminat dec6t pe iumdtate ! Ei, da nu-i nimic, soldeteii ii iau |i-i'inghesuie agd cum se poate in gropile 9i iatd, ce calagknios ! nu se mai vdd decAt opt capete rdsdrind din iarba 9i florile poienifei. Acum sd vedem ce-o sd se rnai intAmple. Ah, da ! bdieleii in uniforme se suie-ntr+un tanc gi tancul pornegte gi-ncepe sd- facd occi'lul poienitei pdnd-aiunge-n partea cealaltd. Iar caful criminalului'cu ochiu scurs gi-un obraz gi-o ureche cam lipsd se vecle atAt de mare pentru cd,-i in prim plan, asta se numegte prirn plan, copii. Vetleti cum urld, el nr.r gtie ce se-ntAmpld in spatele lui pentru c-a fost ingropat cu fala la noi si crede ca-i imbarbdteazd. pe c-eitalti, dar el nu

126

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

gtie ce se-ntdmpla. SA nu ne mai uitdm la el, copii, e aga de dizgralios ! In spatele lui, tancul a inceput sd treacd ugurel pesle capetele celorlalli, nu^ se prea vede clar de-aici, dar auziti urletele-acelea care ne strdpung urechile 9i dup-aia, hop, dispar ca prin rninune. Unu, doi, trei, patru... gapte, gataaa. S-a terminat. $i cum sd nu fie ? Capul dsta dizgralios din prim plan, prostul dsta de cap tot le mai strigd cuvinte de-mbdrbdtare celor gapte mici bdltoace albicioase ! Nu se mai aude Yes, yes, se aude alt cdntec, iar unul dintre soldati a coborAt din tanc gi se pare cd vomeazd. I-o fi venit rdu, nu vd mai uitali acolo, Md-ntreb numai de ce or fi filmat lucrui dsta atdt de grelos cu vomatul. Nici mdcar nu putem trage ceva invdldminte. Dar iatd tancul face din nou ocolul poienii.gi acum capul nu se mai vede, tancul s-a interpus intre noi si el, fundul tancului e-acum in primplan, adicd gros-plan dar voi nu gtifi ce-i asta im sd va explic alta data,,ceea ce putem vedea este capul irigropat, din profil, cu bchiul intreg (slavd Domnului) ln partea noastrd, iar genila tancului, tot profil, foarte aproape de cap. Dupd cum vede{i, la un pas. $i voud vi se pare cd nu merge, dar genila tofugi merge ! numai cd foarte incet, aga ca rninutarele unui ceas. Vedeli cum uruie tancul, ca innebunit (asta se spune cd-i in ralentt),9i genila lucioasi lrarca-i vie, cum tremurd ! Pdcat cd din ca$za uruitului infernal nu se poate auzi ce-gi spun felele solddleilor care au ingenuncheat hnga cap ;i genild, ca sd vadd cum o sd se-nt6mple: fara sd le pese cd restul acesta de cap urla plin dp furie, ca o bombd in-

REBARBOR

127

cendiard (dar urletul nu-l auzim pentru cd e acoperit de ralenti-ul ceasorniculuf urias), fdra sd le fie scArbd de faptul cd restul de cap scuipd spre ei salivd scArboasd cu sZinge 9i sfarAmatriri de dinti; ei se gterg doar din iand in c6nd cu mAneca uniformei gi-gi comunicd observalii interesante pe care nu le putem auzi din cauza zgomotului. Iar tancul e doar la un pas de capul acela descreierat, care, nu/ nu/ nu inceteazd, si acum cdteva minute pdrea cd nu inainteazd de loc; dar genila urld'9i tremurd, tremurd 9i puliiin, cAte pufin inainteazd iar toate astea nu ne plictisesc he loc, pentru cd e taie interesant sd vezi cum moaie un om/ mai interesant decAt orice altceva,^mai ales cAnd te uifi in prim-plan. In sfArgit ! Iata genila, gata, e ca o palmd de olel nervoasd care tremurd, vrea sd-i mdngAie fruntea, nu indrdznegte, dar iatd a indrdznit "numai pufin gi iar s-a retras sclipind rece gi tdncul urule/ urule/ urule iar capul scuipd gi se-neacd de {urie spre palma nervoasd, dar palma il mAngdie cdva inai tare de astd datd, ca gi cum i-ar spune hai liniqtegte-te, 9i el nu se

uruie, uruie, uruie liniptegte 9i urld dar nu se aude de unde atAta furie gi palma-l apasd pulin cu unui din acei dinfi din genild si-n clipa asta capul se smulge foaite pulin din pdmAnt doar atAt cAt urule cAt sd-9i infiga gura schimonositd de furie cioturile de dinti in otelul aibasfru lucios al senilei gi si mu$te in timp ce senila-l apasd-napoi ca o patrmd, ca o talpd de cizmd o vietate infipti

I 128

ALEXANDRU MONCIU-SLIDINSKI

cu dinlii in ea, inapoi in pdmAnt, gi-n timp ce fafa nu se mai vede inclegtafa pe veci in pahira talpa cizma geniia aceea URUIE coaja capului se crapd incet ca un ou/ improgcdnd cu al^bu9. Iar cuvAntul dsta de la sfArsit se traduce SFARSIT. C6nd vedefi cd scrie in felul dsta SFARSIT sau SFARFIT sau SFAR$IT, trebuie sd vd ridicafi in picioare gi sd.mergeli acasd pentru ci totul, bineinteles. s-a sfdrsit.

L EXA

POSTFATA NDR U MON CIU- S UDIN SKI

La 15 mai\978, un scriitor romAn declara greva foamei la Bucuregti. Alexandru Monciu-Sudinski, ,bentru cd despre el e vorba, a inceput aceastd greiya spre a-gr salva de la inchisoare un prieten-un colei de pe vremea cAnd siudiau amdncior fiiozofia lX facultate, Cezar Mititeiu" Cum nu e primul qest anti-conformist al acestui scriitor, sh schiiam, in cAteva cuvinte, biografia lui. Ndscut la 13 iu\i;19M,1a Turnu-Mdgulele, el a fost mai intAi pedaqog ia o Scoald prdfesionald din Dragalina Itg0f-tg6Z). A inceput apoi sd studieze la Faculiatea cte limbi slave diir Bucuregti, intre 79631964. Din nou a fost pedagog, la o gpoaid profesionald din Piatra-Alba (1964-1965). lsi ia licenla de filozofie la Facultatea din Bucuresti in1972.ln 1973-1974 este redactor ia revista Argeg. A debutat in reviste in 1964. Primele cdrti -ale sale, Caractere (1973) si Biogratii comune (7974) au fost bine priinite de critida neinfeudatd partidului comunist. Nu asa s-a intArnplat cu vo-lumul sdu de debut, Rebarbof (1971"r, care a suferit direct de pe urma cenzurii lui'Dumitru Popescu" Mai trebuie sd addrrgdm cd Alexandru Moirciu-Sudinski nu e cu totuf necunoscut la Paris, unde revista lui Jean-Paui Sartre, Les Tbmps Modernes, a publicat *IJifuzarca acestei

cdr-ti. a

fost opritd 9i inkegul tiral topit (n. ed.).

130

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

extrase din cartea sa Biografii comune. Ceea ce explica interesul imediat 5e care l-a stdrnit vestea cdMonc^iu-Sudinski a inceput greva foamei la Bucuregti. In ziarul Libdration, Thierry Wolton i-a consacrat un articol, pe care l-a intilulat Le Diogdneroumain arrdt6. f)ar, pentru a situa mai precis cazul Cezar Mrtitelu si'curajul exemplar dl iui Alexandru Monciu-Sudinski, sa reddm aici propria declaratie a scriitorului, scrisd la Bucuresii de mdna lui, si ' re ne-a fost adresatd pentru a o face cunoscutd cain Occident:

Subsemnatul Alexandru Monciu-sudinski

aduc Ia cunoptinla opiniei publice cd Ia data de 12 aprilie 1978 filozoful romdn Cezar Mititelu a fost'arestat pi internat in Spitalul penitenciarului /ilava. EI ^este detinut actilo fdri nici un temei medical. In ceea ce priveste sdndtatea morald si mentald a d-lui Mititelu - e in afard de orice dubiu" Fac aceastd afirmatie ca un om care-l cunosc de pgste zece ani, incd de Ia Facultatea de filozofie.'Incd de pe atunci, dI Mititelu se remarca prin matuntatea- sa de gAndire, prin neobisnuita iapacitate de muncd, brin profunzimea c:unostint\lor saie, dar ntai alei prin'caracterul sdu cinitit si intransigent. EI hotdrdse incd din primii ani de facultatb sd nu presteze muncd-salariatd, indiferent de ceea ce i slar outea intdmola. Din 1973, de'cdnd a absblvit facultatea si pdnd-n prezent, eI a reugit sd supravietuiasia lara a-pi incdlca hrstdrdrea gi fdrii-a apela cumva Ia aiutorul cuiva. Prestigiui intelectfual si moral de care se bucurd fdcea da oameti din cele mai Ciferite categorii sociale sd-l consulte, sd-i ceard sfatul ;i aiitorul. I se so]icitau consuJtat'ii de spec.iaIitate fn elaborarea unor luc'rdri cu caracter filozofic sau literar. Indiferent de serviciile adase, nu accepta nici o remunerttlie bdnea,scd. Printea

REBARBOR

131

insd, nuntai de Ia prieteni, cdr.ti, pdine, haine uzate, figdri. Singurele bunuri de'care a dispus au fost hainele d6 p" el, o pdturd pi o sacopd -'9i el nu se simfea nedreptdfit, nu acuza pe nimepi de soqrtl sa si se rdpo1tq Ia regimul.politic din Rominia cu aceeaFl obiectivitate gtiinlificd cu care un meteorolog ar studia clirna unei ryiuni. A fost areitat pentru prima oard tn vara anuIui 1977 in legdttird cu fdptul cd era frecventat de studentii FadulAtii de filozofie ceea ce a alertat atdt c6nducerea' facultdtii c1t' si Securitatea. A fost interogat in mod brutal - pdlmuit - 5i pentru cd nu i se-putea gdsi un cap de acuzare plauzibil - a fost dis sub 4scortd inbragul Bdrlac{pentru a fi aneaiat in muncd. (u binceritatea sa obisnitd, el a declarat anchetatorilor cd nu concepe sd munceascd din fricd gi cd singura formd dE: muncii pe care ar putea-o accepia in congtiint'a sa es^te inunca preslatd sub stari: de arest permanent. Intrucdt organele de militie l-au ldsat in libertate provizori-e, ,sechestrdndu-i buletinul de identitate) el s-a reintors Ia Bucuresti. A continuat sd trdiascd ca inainte, tlar fara nici un fel de act de identitate. Nu se ascundea de nimeni, era congtient cd situalia lui era fdrti iegire pi cQ va sfdrgi prin a fi arestat. Intr-adevdT - Ia 12 aprilie 1978 prietenii sdi au constatat disparilia lui. Trei dintre ei, un paznic

de noapte gi un muncitor necalificat, to;i fogti snden.ti in filozofie recent exmatriculali pentru refuzui de a face parte din asociatia studentilor comunigti, s-au idresat Militiei pi Procuraiurii cerdnd ldmuriri. Dupd repetate insistente Ii s-a comunicat cd dl. MititLlu a'fost intr-adeidr arestat si cd este delinut in spitalul penitenciarului Jilava pentru a-i,, testa capacitatea de muncd" ! Aceast'd ,,testare" are ]oc-in mare secret, nici mdcar mama sa n-a

L3Z

primit autorizatia de a-l vizita. Internarea lut nu

"este

efectul unei erori, ci constifuie o represiune premeditatd. Prin depoziliile date de o seamd de persoane anchetate'se p'utea deduce cu evidenfd'capacitatea sa inteleituald gi caracterul sdu. Voi iita din declaralia d-lui Cdlin Candiescu, logician Ia Institutul de Filozofie Bucuresti, memFru al Partidului Conunist. Degi dezaprobd atitudinea fat'd de muncd a arestatuIui, df Candiescu il descrie in modql urmdtor: ,,Conform convingerii sale, intrdnd in cdmoul mtrncu st-ar orcrde libertatea morald. Aceistd convingere ti dsrc adAnc inrdddcinatd, cee4 ce este ateslat de existen.ta sa pdnd-n prezent... desi trdiepte fdrd sa munceaLscd, iu are o -structurd de om ]ipsit de caracter. Este cultivat, a citit enorm si are- un soirit de observatie deosebit. Dacd pe tema atit'udinii sale fa;a de muncd

n-am aiuns prea departe, am avut in schimb multe discutii cu el fn domeniul literaturii $i pe baza acestoi discutii oot a.firma cd este un mAre specialist in beletrisftcd, indeosebi literatura ru.id... Acest am nu -furd, este corect gi, paradoxal, in toatd situalia de paria in care -ce a{ld are a dempersoane care-l cunitete ca.re se impune -sa-mi oricdrei noaste. Nu oot explic cum reuseste sd trdiasia astfel,' Car o explitatie trebuie'cdutatd tocmai in trdsdturile mbrale si cultura acestui ont, trdsdturi care detennind in cei cunosculi respectul si gi interesul pentru e1... Se mulyumegie cu pufin, 'doarmese intrefiie indeosebi cu pdine si apd) oriunde (in bucatdrie, in pod, pe ios elc.). Trebuie sd mai aidaog cd nu-i cautd eI pb cunoscufi, ci el este cdutat"de oricare are cevi de discutat cu el .'' Declarafia se Incheie cu urmdtoare]e cuvinte: ,,... discutd cu oricine despre oricq dat indeosebi

IJJ

REBARBOR

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

orob]eme personale, probleme morale, indeosebi omul respectiv"' asemenea depozifii, oriitincl Este evident ca, seama pertect cu one ciat ganele anchetd 1i-au tui'ii-i deAie.;i au dispus arestarea'domnului Mititeiu i,scmai pe.ntru cd esie cult 9i tntegru, pe11tt'u cd are convingeri adilnc inrdddcinafe, pentru cd-;i apdrd libertitea morald, pen.{u c/ pre,tqra,sa, tie inchis decAt sd-si vindd conftlmla tn scntnlDur unui - salariu. bi"i,,tuttarea" d-lui Mititelu va mai continua mult, sdndtatea acestui om nu va rezista Fi a7a in. -;;; vArstd de numai *iiitii"it"r fndurate, Ia ocompiet, gste.d.e o albit a ntitit"tu C"ii fi;;'r;i in iabiciuie inspdimdntdtoare 9i a suferit ultirna trei oPbratii de hernie. vreme - -li-"""u cb priveste convingerile saie - md tem ca-iriii ii -isiniat it de penit4nciat nuJ va putea vindeca ! Cer tuturor care mai au un Sratn de cural F! o. oarecare despre solidarttatea umana sa-FI idee ' I a ta te' i- d e sch i s'a ti tu di n e a ta la d 9 c e I e repdnd ;;; "'*i;if*;;iprliepte Ia declar greva foamei eliberarea lii Cezar Mititelu. mai 19Zg Buc.

'cele care-f preocupii be ---

De indatd ce am primit scrisoarea lui MonciuSuainstci, am consuirat doud emisiuni autorului' la postul de^rai;;ft;""ea ,,Povestea Vorbei", in primul rAnd dio Europa Liberd. Arn difuzat fragmente largt dat am scrisoared sa, ciupd care necunosaProaPe prima Rebarbor, sa carte, dirr cenzurll/ cauza din RomAnia Precedailq cutd'in lui Alexandru i."tt" fragmente de o prezentare a rm l,r.irE"-S? ai"slii, dit iare extra g u dtoarcle : Am dori, aFa cum am promii -sd ne intoarcem spre a regasi 4col9 coresponcle-nspre literaiura "if; -;' l&l it fr,i1 u t i d ove di t, p c' p t a n ; i;."

; i

1,34

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

etic, de Alexandru Monciu_Sudinski. Deoarece nu numai in volumul sdu de debut, Reb;;b;;. dar pi in urmdtoarele, caraitireEi"*ZTi{J": mune/ eI a in treprins de-mi toloejzaT:ui' ", ui""i muncitorimi a cdrei reprezentari ik.iir*_rrr;;ii_ ziacd, atd.t de curentd ln ,uporAieii ;;A;;;r;;;r. de partid, e cie fiecare datuE ;-"';;l*;*;;; *;i; rcnla cofidnnd a celor ce muicesc cu adevdrat (celor qy (sapa-i n, cu ,,mapa',, ium spuneau gIevrylr ae pe .Valea /iului). Prin depistarba clise_ er or a e il mbal/ Alexan dru Monci it -r9u ski' se I!!lpu!e:a .un scriitor de o facturd pulind incurentd n nol r-entru eI absurdul nu e o modd, o gcoald Iiterard, un c,urent, un stil, ci iisiqi-iceastd mctcir_ Id ce-l pdndepte, aceastd stradi pe care u-bie. acgst orag_in care nimeni nu_9i alld locul" u"iiith uiald vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte pe carg.o pofi suferi cu oarecare indiferenyd, i tru atdta in celdlalt talger al balanlei oi iiaiia nici o greutate (...). D,lFa dffuzdrea celor doud emisiuni consacra_ te,scrrsorii-apel a lui Al gxandru Monciu_sudinsiii Cezar_Mitiletu a fost pus in tiber_ :l.l*,l1q1l:.1i_9, tate, iar autorul Rebarbor_ului a fost rmpms spre exil in Suedia, unde kdiegte in clipide i;i; - ".^" VIRGIL IERUNCA Noiembrie 1979 *

*Din vol. Semnul mirdrii,Humanitas, Bucuresti

1995.

Postfatd

129

t' f, Culegere 9i tehnoredactare: Lucica Hdpdu-Petcu StanHdp-&u-Fetm Corectur* Radu Ctit

3 f .f

.a a

*-;t

NA- Tinarr rl ar - -r-.. *. -xecutat la tipografia *'ls--'

,4,

t#:l

"&P '.

Edicrrrpii Miracol

?tl

{1"?

/x\-,

)Ll 1, .

A )

Alexandru Monciu-Sudinski se impune ca un scriitor de o facturd pufin curentd la^noi. pentru el absurdul nu e o modd, o gcoald literard, un curent,.un stil, ci insdgi aceastd mocirli ce-l

pAndegte, aceastd dtrada pe care umblA, acest ora.s ln care ni'meni nu-si afla locul, aceastA viafd vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte pe care o poti suferi cu oarecare indiferenfd, intrir atAta in celdialt talger al balanlei nu atArnd nici o greutate.

Virgil Ierunca