Gavrilå Tuchilu¿: “Punem accent pe longevitatea productivå”

“Punem accent pe longevitatea productiv\”

Zootehnia va fi cea mai afectatå ramurå agrarå din cauza secetei. Tot mai mul¡i crescåtori mici ¿i mijlocii î¿i trimit vacile spre abator pentru cå nu mai au furaje în acest an. Orice fermier de culturå mare poate pierde porumbul sau/¿i grâul în 2022, dar izbute¿te s-o ia de la capåt peste un an, cu alte speran¡e. Un crescåtor de animale porne¿te extrem de greu dacå ¿ia distrus genetica de vârf din cauza secetei.

Gavrilå Tuchilu¿ a tocat porumbul chir cit de vipie, a pus inoculan¡i ¿i a fåcut, pentru prima datå, siloz fårå boabe. Vacile lui trebuie så reziste un an. Când am ajuns la Agrimat Matca, tractori¿tii tasau cu silotampul tocåtura în celule de beton. Tuchilu¿ de¡ine acum 1.600 de vaci Holstein ¿i 1.300 de capre din rasa Alpinå Francezå.

“Consumåm peste 120 de tone de furaje pe zi cu atâtea animale.”

A în¡eles de mult cå vaca performantå are o duratå de via¡å productivå foarte scurtå ¿i necesitå cheltuieli mari.

“Discutând cu partenerii din coope rativå, am stabilit så facem ce dore¿te procesatorul: lapte de calitate, cu proteinå ¿i gråsime mai multå. Americanii nu mai vor o vacå mare. Fabrica mare produce mult, dar ¿i cheltuielile ei sunt pe måsurå.”

Prin programul pe care l-a stabilit cu Cow Genetics, cu doctorul Adrian Dina, a decis så creascå durata de via¡å productivå a vacii cel pu¡in cu o lacta¡ie ¿i jumåtate.

“Vreau så avem un lapte de calitate, cu proteinå de 3,3%, cu 4,14,2% grå sime, ceea ce am ¿i ob¡inut deja. Vaca noastrå trebuie så stea bine pe pi cioare, så aibå ongloane sånåtoase, så månânce pu¡in ¿i så valorifice la maxim furajele.

Chiar dacå am azi 35 de litri de lapte în medie pânå la 39 pe vacå la zi, cheltuielile cu picioa rele ¿i cu aparatul de reproduc¡ie sunt aproape zero dacå nu o for¡åm. Vaca trebuie så producå natural. Am ajuns deja la patru lacta¡ii în medie. Ameri canii care au våzut vacile noastre au în ¡eles ce urmårim ¿i ne-au dat dreptate.”

Cumpårå material seminal numai de la Cow Genetics din Olanda. “Avem un lapte de foarte bunå calitate. O parte îl procesåm în fabrica noastrå de la Sascut, iar restul merge la Danone ¿i în Bulgaria. În cadrul Cooperativei, to¡i fermierii folosesc geneticå de la Cow Genetics. To¡i avem acela¿i nutri¡ionist ca så ob¡inem lapte de calitate. Peste un an, tot laptele produs de Cooperativa A gro Lact Moldova, adicå peste 1.200.000 de litri pe an, så fie procesat doar de noi. Dacå må ajutå Dumnezeu ¿i plouå, eu trebuie så ajung la 1.000 de vaci la muls, ca så pot

produce doar eu 35.000 de litri pe zi”, spune Gavrilå Tu chilu¿. Sperå cu ochii spre cer. Vinde laptele cu 2,2 -2,3 lei litrul. “Este un pre¡ potrivit”.

“Trebuie så improvizåm furaje”

Un spectacol trist så vezi cum lanuri întregi de porumb, anemiat de insola¡ie, cad sub headerul combinei Claas. Obiectivul principal pare så fie acum supravie¡uirea geneticii. “ªi apoi, dacå plouå... Am adunat paie mai multe. Fân de lucernå nu ¿tiu dacå fac 40% din necesar, iar porumbul l-am tocat când aproape cå a dat col¡ul, ca så mai sal våm ceva. Are multå celulozå, dar vom completa proteina cu alte surse, mai ales concentrate. Noi mai avem o rezervå de furaje pânå la 1 octombrie. Mai påstråm în stoc boabe de porumb din 2021 pânå la 1 ianuarie. Pentru 2023, va trebui så cumpåråm gråun¡e. Trebuie så mai cumpåråm orz. Poate mai scade pre¡ul la cerealele din Ucraina. Un tir cu 25 de tone de cereale, care pleacå acum din zona noastrå, stå trei zile în port. Alt tir care vine direct din Ucraina cu 40 de tone are culoar deschis. De ce? Asfaltul s-a stricat din cauza ucrainenilor care carå pe cåldurå, fårå restric¡ii. Eu aduc borhot de bere de la Ploie¿ti, câte 25 de tone. Am conservat 650 de tone pentru zile negre. Voi aduce ¿i lucernå de la Bra¿ov”.

Ie¿iserå vacile din grajdul cel nou. Adåpostul are o înål¡ime de 14 metri ¿i o deschidere de 30 de metri. Grajdul cu o capacitate de 500 de capete are patru alei cu standuri de odihnå pentru vaci. Vacile stau pe saltele de cauciuc. Un robot împinge mâncarea în fa¡a vacilor.

Managementul fermei

Tot managementul fermei de vaci este conceput de compania AfiBanat, cu un program perfec¡ionat. “Avem mult mai multe date decât în 2004. Inginerul urmåre¿te totul pe telefonul mobil, nu trebuie så stea toatå ziua la calculator.” Pe timp de varå, intrarea în cålduri este mai dificilå. “Noi nu le for¡åm så intre în cålduri, dar completåm cu vi¡ele ca så avem un numår constant de vaci la muls. Când vin la sala de muls, må relaxez”, spune fermierul.

Medicul veterinar Bogdan Vasiliu lucreazå de 12 ani la Agrimat Matca. Acum se ocupå ¿i de vaci, ¿i de capre. Poate urmåri fiecare vacå pe telefon. “Ca så evitåm mastitele, plecåm din grajd. Am început så folosim un produs pe bazå de bacterii concurente pentru stratul nutritiv. Vrem så nu mai bågåm chimicale în dejec¡ii. Folosim dezinfectant uscat pentru schimbarea pH-ului la nivelul saltelei de odihnå ¿i prafuri desicante. În ce prive¿te calitatea laptelui, må bazez foarte mult pe datele oferite de sistemul AfiBanat: conductivitate ¿i lactozå pentru sånåtatea ugerului.”

Pompele instala¡iei de muls se aflå la subsol. A¿a se reduce zgomotul stresant pentru animale ¿i pentru mulgåtori. Un alt avantaj este cå munca de mentenan¡å este mult mai u¿oarå la subsol, fårå praf ¿i fårå mu¿te, nu interfereazå oamenii între ei dacå apare o defec ¡iune. Fiecare vacå poate fi verificatå aici, la subsol. La primii 200 ml de lapte, instala¡ia semnalizeazå problemele. Verificå gråsimea, proteina, conductivitatea, lactoza, prezen¡a sângelui în lapte (dacå apare totu¿i cumva un germen patogen). Robotul face permanent corela¡ia între timpul de odihnå ¿i cantitatea de lapte. “Må ajutå foarte mult sistemul. Diminea¡a, la ora opt, am imaginea cu tot ce se întâmplå în fermå, fårå så fiu aici, ¿tiu ce vaci trebuie inse minate, iar când ajung în fermå, vacile sunt deja sortate. Îmi trimite toate aler tele pe telefon. ªi partea de reproduc¡ie a fost introduså pe telefonul mobil. Nu mai så vrei så lucrezi. Sin gurele proble me care pot så aparå pentru acest sistem sunt cåderile de tensiune. Orice cådere de tensiune apare ca un ¿oc în calculator. Spålårile se fac auto mat. Sistemul are programe de spålare ba zå-acid, pe care le ruleazå dupå un program såptåmânal. Noi monitorizåm practic tot ce înseamnå parametri de temperaturå, grafice de spålare. Dacå apar devia¡ii foarte mari, de exemplu la numårul de germeni, când se iau probele, înseamnå cå avem o problemå de spålare. Curå¡area se face impecabil. Avem apå caldå tot timpul în douå boilere de câte 80 de litri”, spune doctorul Bogdan Vasiliu. Apa rezultatå din spålare merge în batalul de dejec¡ii ¿i apoi se folose¿te la fertilizarea påmântului. Apa de ploaie se strânge separat ¿i se udå cele 86 de hectare de porumb de siloz, semånat ca a doua recoltå, dupå triticale. Adunå orice apå datå de la Dumnezeu. În timp ce discutam des pre vaci, a venit o ploaie scurtå, care doar a muiat praful. “Dacå ar ¡ine ploaia, s-ar umple laguna”, spune fermierul mai mult pentru sine. Adunå într-o lagunå 10.000 de metri cubi de apå de ploaie pentru irigarea suprafe¡ei de 86 de hectare.

A cumpårat un lactoscan pentru a elimina orice risc. Se imprimå fiecare analizå la orice livrare. “Este un program destul de complex, care ne prezintå practic to¡i parametrii din fermå. Am fost în Israel la o specializare ¿i am våzut oameni din altå epocå acolo. Schimbårile climatice ne vor determina ¿i pe noi så renun¡åm la porumbul de siloz. Se pot folosi în loc graminee, mai ales triticale, culturi precoce de primåvarå, când nu avem temperaturi ne bune.” În Polonia, se fac analize la nivel de fermå. Se vând ni¿te kituri care te ajutå så decizi rapid dacå mai ¡ii animalul bolnav sau nu pentru a evita folosirea antibioticelor în exces.

“Agrimat Matca face analizele pentru furaje în Ungaria ¿i în Olanda. Cum påråm kiturile de la ei ¿i ne fac analizele gratis.”

Spiritul gospodåresc, meticulos l-a ajutat pe Gavrilå Tuchilu¿ så construiascå o afacere frumoaså, “rotundå”, cum zic båtrânii prin partea locului.

SDR, un fond de investi¡ii german, a cumpårat påmânt lângå Matca. Are în toatå România peste 300.000 de hectare, de la Timi¿oara la Suceava. “Vinde¡i?”, l-au întrebat. “Nu vând, pentru cå am un copil ¿i un nepot.”

Viorel PATRICHI