CRE{TEREA ANIMALELOR
“Punem accent pe longevitatea productiv\” Zootehnia va fi cea mai afectatå ramurå agrarå din cauza secetei. Tot mai mul¡i crescåtori mici ¿i mijlocii î¿i trimit vacile spre abator pentru cå nu mai au furaje în acest an. Orice fermier de culturå mare poate pierde porumbul sau/¿i grâul în 2022, dar izbute¿te s-o ia de la capåt peste un an, cu alte speran¡e. Un crescåtor de animale porne¿te extrem de greu dacå ¿ia distrus genetica de vârf din cauza secetei.
Gavrilå Tuchilu¿ a tocat porumbul chircit de vipie, a pus inoculan¡i ¿i a fåcut, pentru prima datå, siloz fårå boabe. Vacile lui trebuie så reziste un an. Când am ajuns la Agrimat Matca, tractori¿tii tasau cu silotampul tocåtura în celule de beton. Tuchilu¿ de¡ine acum 1.600 de vaci Holstein ¿i 1.300 de capre din rasa Alpinå Francezå. “Consumåm peste 120 de tone de furaje pe zi cu atâtea animale.” A în¡eles de mult cå vaca performantå are o duratå de via¡å productivå foarte scurtå ¿i necesitå cheltuieli mari. “Discutând cu partenerii din cooperativå, am stabilit så facem ce dore¿te procesatorul: lapte de calitate, cu proteinå ¿i gråsime mai multå. Americanii nu mai vor o vacå mare. Fabrica mare produce mult, dar ¿i cheltuielile ei sunt pe måsurå.” Prin programul pe care l-a stabilit cu Cow Genetics, cu doctorul Adrian Dina, a decis så creascå durata de via¡å productivå a vacii cel pu¡in cu o lacta¡ie ¿i jumåtate. “Vreau så avem un lapte de calitate, cu proteinå de 3,3%, cu 4,134
4,2% gråsime, ceea ce am ¿i ob¡inut deja. Vaca noastrå trebuie så stea bine pe picioare, så aibå ongloane sånåtoase, så månânce pu¡in ¿i så valorifice la maxim furajele. Chiar dacå am azi 35 de litri de lapte în medie pânå la 39 pe vacå la zi, cheltuielile cu picioarele ¿i cu aparatul de reproduc¡ie sunt aproape zero dacå nu o for¡åm. Vaca trebuie så producå natural. Am ajuns deja la patru lacta¡ii în medie. Americanii care au våzut vacile noastre au în¡eles ce urmårim ¿i ne-au dat dreptate.” Cumpårå material seminal numai de la Cow Genetics din Olanda. “Avem un lapte de foarte bunå calitate. O parte îl procesåm în fabrica noastrå de la Sascut, iar restul merge la Danone ¿i în Bulgaria. În cadrul Cooperativei, to¡i fermierii folosesc geneticå de la Cow Genetics. To¡i avem acela¿i nutri¡ionist ca så ob¡inem lapte de calitate. Peste un an, tot laptele produs de Cooperativa AgroLact Moldova, adicå peste 1.200.000 de litri pe an, så fie procesat doar de noi. Dacå må ajutå Dumnezeu ¿i plouå, eu trebuie så ajung la 1.000 de vaci la muls, ca så pot Profitul Agricol 32/2022
