Profitul Agricol nr. 32 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 32 din 31 august 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Puterea asocia¡iilor profesionale

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 32/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR

Vreau så vå povestesc o întâmplare. Vineri, såptåmâna trecutå, am primit un mesaj înso¡it de o fotografie a paginii 15 din numårul 31 al revistei Profitul Agricol. În paginå era subliniatå o frazå, numele meu ¿i scris, undeva mai jos, numårul meu de telefon. Fraza fåcea parte dintr-un interviu pe care i-l dådusem domnului Robert Veress cu câteva zile în urmå. O afirma¡ie a mea, prin care spuneam, printre altele, cå la nivelul organiza¡iei LAPAR nu avem membri care så ne fi sesizat, cu documente, cå sunt întârzieri cu privire la constatarea în teren a calamitå¡ilor la secetå, cu excep¡ia unui singur caz, în jude¡ul Prahova. În mesaj eram rugatå så dau detalii despre caz, întrucât expeditorul, doamna directoare Mita Enache, nu avea cuno¿tin¡å despre o astfel de situa¡ie. Am sunat-o ¿i i-am explicat cå a fost o eroare. Era vorba de un membru LAPAR din jude¡ul Buzåu ¿i nu din jude¡ul Prahova. Am promis cå voi låmuri situa¡ia, apoi am discutat la revistå pentru a gåsi o cale så îndreptåm situa¡ia. A¿adar, îmi cer scuze fa¡å de doamna Mita Enache pentru neplåcerile cauzate de mine ¿i în acela¿i timp mul¡umesc revistei Profitul Agricol pentru spa¡iul alocat acestor rânduri. Dar vå mårturisesc deschis cå atunci când am citit mesajul am sim¡it, simultan, triste¡e ¿i bucurie. Triste¡ea era legatå de faptul cå, din neaten¡ia mea, am spus Prahova în loc de Buzåu, ¿i-am adus supårare într-o institu¡ie care s-a achitat de obliga¡iile legale în raport cu fermierii afecta¡i de secetå.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

ªi bucurie pentru cå mesajul a fost o confirmare pentru mine cå roti¡ele institu¡ionale încep så func¡ioneze. În cazul de fa¡å, MADR ¿i DAJ Prahova s-au sesizat imediat ce-au citit interviul în revista Profitul Agricol. Ministerul Agriculturii a cerut Direc¡iei Agricole Jude¡ene Prahova så justifice întârzierea, iar cum ace¿tia nu aveau cuno¿tin¡å de niciun caz m-au contactat deosebit de civilizat, så le dau mai multe detalii.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pentru noi to¡i, cei care activåm în domeniul agricol, situa¡ia de fa¡å ar trebui så fie o dovadå cå se poate ¿i cå putem schimba ceva în agriculturå prin intermediul unui mediu asociativ puternic, unit, cu o agendå clarå ¿i lideri care så determine astfel de atitudini pozitive din partea celor care påstoresc destinele fermelor noastre.

Director

În acest context, îndemn fermierii så se îndrepte cåtre mediul asociativ agricol, så se înscrie acolo unde ei simt cå rezoneazå cu valorile ¿i cultura acelei organiza¡ii, så fie activi în organiza¡ie, så-¿i sesizeze, în scris, problemele ¿i så-i tragå la råspundere pe lideri în cazul în care ace¿tia se abat, cu inten¡ie sau fårå inten¡ie, de la agenda ¿i misiunea organiza¡iei pe care o reprezintå.

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Puterea unei organiza¡ii stå în puterea membrilor ei, nu în puterea liderilor!

Profitul Agricol 32/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Se închid combinatele de îngrå¿åminte

U¿or cu PNS-ul pe scårile Bruxelles-ului

Agrii Start N46, un produs lansat cu ¿taif

Vietnamul suspendå vaccinarea contra pestei porcine africane

Dumitru Manole a fåcut o descoperire la floarea-soarelui

15 milioane de euro pentru asigurarea culturilor ¿i animalelor 10

Cea mai gravå epidemie de gripå aviarå din Europa

26 de milioane de euro pentru crescåtorii de porc ¿i pasåre

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Uniunea Europeanå: produc¡ii mici de floarea-soarelui

Bi¡å Råcman a ob¡inut produc¡ie - record la grâu cu tehnologia sa obi¿nuitå

Solu¡iile Bayer pentru campania de toamnå

Corteva: o pia¡å peste a¿teptåri

Cre[terea animalelor

Cel mai mare producåtor de rapi¡å

ACBCR organizeazå conferin¡å na¡ionalå

Nicolae Ciuleac renun¡å la porci

Cre¿terea cheltuielilor la grâu Stine: hibrizii americani de porumb de talie micå “Aclimatizarea” informa¡iilor Deficit sever de precipita¡ii în toatå Europa

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

22 24 26

Dimitrie Muscå: “Eu vreau så-mi salvez vacile”

Se interzice compostul pe bazå de turbå

Texasul cunoa¿te o secetå teribilå

Solu¡ii pentru salvarea crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a

Ma[ini & utilaje Noile combine Claas Lexion

Actros RO, cultivatorul 3 în 1

ªtefan Gheorghi¡å, convins de performan¡ele combinei MF 7347

Semånat rapid ¿i de precizie cu Amazone Cirrus

Opinii O nouå legisla¡ie pentru tehnicile genomice?

Gavrilå Tuchilu¿: “Punem accent pe longevitatea productivå”

Global: produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui

Culturi vegetale

India ar putea limita exporturile de orez

Hobby 34

Viezurele... în bucate

Lidl acceptå så vândå ¿i legume “urâte”

EVENIMENTELE Ucraina prime¿te drone specializate în deminare Marea Britanie va furniza Ucrainei drone subacvatice specializate în distrugerea minelor marine, care vor draga rutele spre porturile de la Marea Neagrå, pentru a permite exporturi mai mari de alimente. Dronele sunt complet autonome ¿i folosesc senzori pentru a cåuta mine în apele de coastå, pânå la o adâncime maximå de 100 de metri. Exportul de cereale din porturile ucrainene a depå¿it deja un milion de tone, dar guvernul de la Kiev sperå ca exporturile lunare de alimente så ajungå în curând la patru milioane de tone. Egiptul cumpårå grâu rusesc fårå licita¡ie Egiptul a cumpårat prin negociere directå, fårå a organiza o licita¡ie, 240.000 de tone de grâu din Rusia, cu livrare în perioada septembrie-noiembrie. Conform unor surse neoficiale, statul african a plåtit 368 de dolari per tonå, cu 8% mai pu¡in fa¡å de ultima achizi¡ie de grâu rusesc. De la începutul anului Egiptul a cumpårat prin licita¡ii sau negocieri directe 1,8 milioane de tone de grâu din import ¿i a încercat så-¿i diversifice sursele de aprovizionare. În silozuri ar avea acum suficient grâu pentru ¿apte luni. Se discutå trecerea barajelor la Agriculturå Dumitru Buzatu, pre¿edintele CJ Vaslui, i-a propus lui Petre Daea elaborarea unui act normativ pentru a trece barajele jude¡ene de la Ministerul Mediului la cel al Agriculturii. Asta ar permite includerea lor în programul na¡ional de reabilitare a sistemului de iriga¡ii. Petre Daea a apreciat ideea ¿i spune cå acum are în vedere promovarea unui astfel de act normativ pe lângå premierul Nicolae Ciucå. 6

S|PT|MÂNII Se închid combinatele de îngr\[\minte Industria europeanå a îngrå¿åmintelor se confruntå cu o crizå fårå precedent. Cre¿terea pre¡urilor la gaz (cu aproape 1000% peste nivelurile de acum un an) a dus la reducerea sau oprirea majoritå¡ii combinatelor europene de îngrå¿åminte. Cu costul gazelor naturale de 8-10 ori mai mare în Europa comparativ cu SUA ¿i alte regiuni, producåtorii europeni nu mai sunt competitivi nici pe pie¡ele interne, nu doar pe cele globale. E nevoie de ac¡iuni decise, la nivel european, pentru a se putea relua produc¡ia de îngrå¿åminte în ¡årile Uniunii.

Aståzi, peste 70% din capacitå¡ile de produc¡ie europeanå sunt închise. În lipsa måsurilor urgente ¿i cele råmase active vor fi închise, crede Jacob Hansen, directorul Fertilizers Europe, organiza¡ia europeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte chimice. “Reducerea dependen¡ei de gazele ruse¿ti nu poate fi realizatå prin închiderea fabricilor ¿i mutarea locurilor de muncå în afara Europei”, mai spune Hansen.

Robert VERESS

Agrii Start N46, un produs lansat cu [taif Cu costurile îngrå¿åmintelor uria¿e ¿i în continuå cre¿tere, orice solu¡ie menitå så pondereze costul pe hectar este bine-venitå. Agrii a lansat, vineri, 29 august, îngrå¿åmântul Agrii-Start N46, cu StabilureN - inhibitor de ureazå NBPT. Agrii-Start N46 este, de fapt, o uree îmbunåtå¡itå, ce poate fi aplicatå oricând în vegeta¡ie, indiferent de stadiul umiditå¡ii solului. Momentul fertilizårii este la discre¡ia fermierului. Inhibitorul de ureazå reduce pierderile generate de volatilizarea amoniacului cu pânå la 70%. Astfel, de¿i costul produsului este mai mare decât al

ureei conven¡ionale, cheltuiala pe hectar se reduce. La pre¡ul actualizat al îngrå¿åmintelor, tona de uree fiind 4.000 de lei, tona de Agrii-Start N46 este 4.900 de lei. Înså costul pe kilogramul de azot substan¡å activå se reduce de la 11,59 lei la 10,65 lei. Pentru a marca lansarea pe pia¡å a acestui produs inovativ, Agrii a organizat atât o conferin¡å de prezentare a produsului, cât ¿i o regatå de veliere la care au participat fermieri, preså de specialitate ¿i angaja¡i Agrii.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Dumitru Manole a f\cut o descoperire la floarea-soarelui Experimentatul fermier Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, a organizat vineri, 26 august, în câmpul dedicat cercetårii ¿i dezvoltårii din ferma sa Sport Agra, din Amzacea, Constan¡a, evenimentul Noutå¡i privind adaptarea tehnologiilor la cultura florii-soarelui ¿i a sorgului pentru boabe in contextul schimbårilor climatice. Au participat circa 100 de fermieri din mai multe zone ale ¡årii, oameni de ¿tiin¡å din ¡arå ¿i chiar din stråinåtate, reprezentan¡i ai companiilor partenere Adama, Corteva, Lidea, RAGT ¿i First Grain (firma de distribu¡ie inputuri a familiei Manole). Spre finalul evenimentului ¿i-a fåcut apari¡ia ¿i ministrul Petre Daea, care a vizitat loturile demonstrative de floarea soarelui ¿i sorg, iar apoi a rostit un discurs de o jumåtate de orå.

Dumitru Manole i-a fåcut o dezvåluire importantå. Astfel, dupå douå decenii de studii comparative, a ajuns la o concluzie pe care o considerå fårå echivoc: existå o rela¡ie direct propor¡ionalå între dimensiunea capitulului florii-soarelui ¿i epoca de semånat. Pentru cå subiectul este unul care meritå tratat cu aten¡ia cuvenitå unor detalii tehnice, vom reveni pe larg în numårul urmåtor.

Robert VERESS, Arpad DOBRE

430 de mii de hectare calamitate de secetå Ministerul Agriculturii a anun¡at cå suprafa¡a afectatå de secetå este de 430.996 ha, din care: - 206.815 ha grâu, triticale - 102.460 ha porumb - 49.400 ha floarea-soarelui - 33.316 ha orz, orzoaicå, ovåz - 31.714 ha rapi¡å - 11.316 ha plante furajere - 7.504 ha soia - 874 ha mazåre - 9.398 ha alte culturi. 5000 de euro mia de metri cubi de gaz? Dimitri Medvedev, acum vicepre¿edinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a estimat cå, pânå la sfâr¿itul acestui an, pre¡ul gazului va ajunge la 5.000 de euro pentru mia de metri cubi. “Din cauza faptului cã pre¡ul gazelor a crescut, ajungând la 3.500 de euro per mia de metri cubi, sunt nevoit sã revizuiesc în sus costul a¿teptat, care va ajunge la 5.000 de euro pânå la sfâr¿itul lui 2022”, a scris Medvedev pe canalul sãu Telegram.

26 de milioane de euro pentru cresc\torii de porc [i pas\re Prin hotårâre de guvern, crescåtori din sectoarele suin ¿i avicol vor avea la dispozi¡ie ajutoare financiare în valoare de 26,1 milioane de euro pentru sus¡inerea produc¡iei. Resursele financiare totale necesare implementårii schemelor de ajutor excep¡ional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei (26,1 milioane de euro), care se asigurå astfel: 63.075.336 lei (12.745.324 euro), finan¡are externå nerambursabilå, respectiv 66.090.956 lei Profitul Agricol 32/2022

(13.354.676 euro), de la bugetul de stat. Valoarea totalå a schemelor de ajutor este repartizatå dupå cum urmeazå: 71.759.050 lei (14,5 milioane de euro)

pentru suine ¿i 57.407.240 lei (11,6 milioane de euro) pentru aviculturå. Cuantumul ajutorului excep¡ional care se acordå beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de produc¡ie de¡inutå este de 200 euro/UVM - pentru animale de reproduc¡ie (scroafe ¿i/sau scrofi¡e montate), unde o UVM reprezintå douå capete, ¿i 50 euro/UVM - pentru suine la îngrå¿at (unde o UVM reprezintå 3,33 capete). Plata trebuie så se efectueze pânå la data de 30 septembrie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

U[or cu PNS-ul pe Stadiul negocierilor

Sorin Moise a fost instalat secretar de stat în Ministerul Agriculturii din partea PSD, în mandatul lui Adrian Chesnoiu. Coordona cele mai importante structuri: direc¡ia generalå de politici agricole, APIA, AFIR, Autoritatea de management a PNDR, DAJ-urile. A fost în cår¡i pentru a-i succeda lui Chesnoiu, dar a refuzat. A¿a cå, dupå schimbarea de ministru, a råmas secretar de stat, înså atribu¡iile i s-au restrâns. Are, totu¿i, cea mai dificilå sarcinå - negociazå PNS-ul cu Comisia Europeanå. La bazå, Sorin Moise este fermier, cu 300 de ha la Tufe¿ti, jude¡ul Bråila. 8

- La momentul când a¡i fost însårcinat cu gestionarea PNS, situa¡ia era pu¡in spus problematicå. Comisia a criticat dur prima versiune a Planului, iar perspectiva finalizårii acestuia pårea foarte îndepårtatå. Cum stau lucrurile în prezent? - Nemul¡umirile mari ale Comisiei erau în zona de procesare, unde ministrul Chesnoiu insistase ca plafonul så fie la 15 milioane de euro, iar Comisia a transmis cå este inacceptabil. Ministrul Daea a venit cu o abordare mai flexibilå. A¿a cå am negociat cu Comisia ¿i am ajuns la un plafon de 10 milioane de euro. În general, am rezolvat cele mai multe probleme - cam 90%. În sensul cå sunt deja discutate ¿i agreate cu reprezentan¡ii Comisiei. - Bånuiesc cå au råmas în suspensie problemele despre care se ¿tia, din capul locului, cå vor fi cele mai spinoase: ecoschemele ¿i bunele practici agricole. - A¿a este, urmeazå så definitivåm ecoschemele ¿i GAEC-urile. Suntem foarte aproape de final. În ce ne prive¿te, puteam închide discu¡iile chiar de la 1 septembrie, dar de la DG Agri ni s-a comunicat cå trebuie så a¿teptåm luna viitoare pentru a primi observa¡iile lor, fiindcå momentan sunt în concediu. Speråm så încheiem la 1 octombrie. Dacå ar ¡ine doar de noi, a¿ zice cå data e sigurå. - A¡i notificat Comisia în privin¡a derogårii, pentru anul viitor, de la aplicarea GAEC 7 (rota¡ia culturilor) ¿i GAEC 8 (minim 4% teren neproductiv)? - O vom face chiar azi (miercuri, 24 august) sau mâine.

Bani pentru achizi¡ia de utilaje - Care sunt diferen¡ele din PNS-ul Chesnoiu vs PNS-ul Daea?

- Principala noutate e cå am alocat 100 de milioane de euro pentru achizi¡ia de utilaje. Noi îi sfåtuim pe fermieri så treacå la tehnologiile minimum-till sau no-till, dar acestea presupun utilaje noi. Care planteazå direct în miri¿te e între 70.000 ¿i 200.000 euro. E adevårat, scad cheltuielile cu motorina ¿i se reduce amprenta de carbon. - Care va fi suma maximå pe proiect? Va fi favorizatå specific achizi¡ia de utilaje pentru lucråri minime ale solului sau vor putea fi achizi¡ionate orice fel de utilaje? - Suma maximå alocatå pe proiect va fi de 300.000 de euro. Dacå Regulamentul european ne permite, vom acorda punctaje mai mari, prin fi¿a måsurii, pentru achizi¡ia de utilaje pentru lucrårile minime ale solului. - Considera¡i cå 100 de milioane de euro vor ajunge måcar “pe o måsea”? - Suma totalå alocatå nu e mare, dar atât se poate în condi¡iile date. Gândi¡ivå cå orice sumå alocatå unei måsuri înseamnå bani mai pu¡ini pentru altele.

Iriga¡ii prin PNS - Câ¡i bani pentru investi¡ii în iriga¡ii råmân în PNS? - Componenta Iriga¡ii a subMåsurii 4.3 va avea o alocare de 400 de milioane de euro. Mårim valoarea unui proiect la 1,5 milioane de euro ¿i mai alocåm 100 de milioane de euro pentru sisteme de iriga¡ii individuale, pentru ferme care nu sunt organizate în OUAI-uri. - Vor fi favorizate, în continuare, organiza¡iile de udåtori care au mai beneficiat de finan¡åri în exerci¡iul anterior sau ve¡i cåuta så le acorda¡i prioritate celor care ar fi la primul proiect aprobat? - O condi¡ie pentru a beneficia de finan¡are este o adeverin¡å de la ANIF, care så ateste cå infrastructura principalå e func¡ionalå în zonå. Profitul Agricol 32/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

sc\rile Bruxelles-ului Astfel, automat sunt favorizate investi¡iile din zonele mai u¿or irigabile. În¡eleg foarte bine nemul¡umirea fermierilor dobrogeni, care au infrastructura principalå subdezvoltatå ¿i ar vrea så fie favoriza¡i. Poten¡ialul jude¡ului Constan¡a este enorm, se vede din diferen¡ele de produc¡ie dintre anul 2020 ¿i anul 2021, de peste 600.000 de tone. Dar “pâinea” e micå ¿i trebuie “så hråneascå multe guri înfometate”. - ªi cum ve¡i proceda? - Propunerea mea este så deschidem sesiunea cu toatå suma, odatå. Nu câte 100 de milioane anual, ci depunere continuå de proiecte, cu sesiuni de evaluare ¿i rapoarte de selec¡ie la ¿ase luni. Ca så evitåm cre¿terea costului materialelor. Termin mai repede ce am de implementat, elimin riscul de dezangajare la finalul exerci¡iului financiar.

Renegocierea PNRR - Cine se ocupå de proiectul includerii iriga¡iilor în cadrul renegocierii PNRR? - Echipa de la MADR e coordonatå de secretarul de stat Bucur, e formatå din angaja¡i ai Direc¡iei de Îmbunåtå¡iri Funciare (director Elena Filip), directorul Popa de la ANIF, angaja¡i AFIR. De la instalarea ministrului Daea, ministrul Bolo¿ (MIPE) vine såptåmânal aici pentru a discuta despre iriga¡ii, cu o echipå de speciali¿ti. Se încearcå o prezentare cât mai profesionistå a sistemelor române¿ti de iriga¡ii, gândindu-se cum pot fi eficientizate. Så mergem cu o abordare diferitå fa¡å de a mini¿trilor Ghinea ¿i Oros, care ¿i-au pasat responsabilitatea e¿ecului. - Se sumå se va solicita pentru iriga¡ii prin PNRR? - E posibil ca suma care va fi solicitatå pentru iriga¡ii ¿i desecåri så fie 2,5 miliarde de euro, dar e posibil chiar så creascå. - ªi ce ar urma så se finan¡eze, Profitul Agricol 32/2022

concret, cu ace¿ti bani? - Încå nu este cert. Dacå ne uitåm la Portugalia, care are iriga¡ii finan¡ate prin PNRR, ar trebui så fie vorba de apå cu curgere gravita¡ionalå. Realizez o analizå economicå a Canalului SiretBårågan, urmårind costurile de realizare ¿i cre¿terile de produc¡ie la care ne-am putea a¿tepta în jude¡ele Vrancea, Buzåu, Bråila ¿i Ialomi¡a, ce ar urma så fie irigate cu apa din acest canal.

Despre perdele forestiere ¿i... cormorani - Mul¡i spun cå solu¡ia mai la îndemânå pentru cre¿terea productivitå¡ii agricole ar fi împåduririle, perdelele forestiere. Câ¡i bani se alocå în PNS ¿i PNRR acestui scop? - Sumele pentru påduri sunt pe trei måsuri, cu finan¡are din påcate modestå: silvomediu ¿i climå cu 84 de milioane de euro; împåduriri 3 milioane de euro; achizi¡ia de utilaje pentru între¡inerea pådurilor 70 de milioane de euro. Ministerul Mediului are prevåzute în PNRR câteva zeci de milioane de euro pentru împåduriri. Suprafe¡ele respective nu vor trebui obligatoriu introduse în regimul silvic, deci se vor putea înfiin¡a perdele forestiere. - E pu¡in fa¡å de nevoile reale? - Sunt sume pe måsura posibilitå¡ilor. Preten¡iile de Mediu sunt foarte ridicate, dar fondurile la dispozi¡ie, reduse. Acum douå såptåmâni am avut aici, la Minister, discu¡ii la care au participat mini¿trii Daea ¿i Barna Tánczos, secretari de stat, directori din cele douå ministere. Mediul ne roagå pe noi så alocåm fonduri pentru måsuri specifice, ¿i ne ¿antajeazå cu autoriza¡iile de mediu: “Måri¡i aria Natura 2000 la atâtea milioane de ha, da¡i bani pentru gâsca cu gâtul ro¿u, Crex-crex (cristel de câmp), ariile populate de cormorani...”. Domnul Daea le-a spus så

termine cu cormoranii. Noi am cerut cre¿terea perioadei de vânat la cormorani ¿i ur¿i. E o problemå ¿i cu ciorile, care au distrus culturi întregi de floare, mazåre, porumb.

Probleme cauzate de schimbarea de ministru - Påstra¡i legåtura cu fostul ministru Chesnoiu? - Nu avem dreptul så discutåm cu dânsul, fiind martori în dosar. Plecarea ministrului Chesnoiu a pus ni¿te probleme. Fåcuse vizite externe (Iordania, Emirate), stabilise câteva lucruri importante. Ministrul iordanian al Agriculturii a¿tepta o invita¡ie de la noi ¿i nu ¿tiam, am aflat abia de curând. Or, contextul de acum ne e favorabil ¿i nu trebuie ratat. Cerealele au un pre¡ diplomatic. Lumea are bani, vinzi cui vrei. În martie am fost la Târgul de la Paris. La încheierea discu¡iilor cu ministrul francez al Agriculturii am fost a¿teptat de delega¡ii din trei ¡åri (Egipt, Tunisia ¿i Maroc). Toate voiau så negocieze acorduri guvernamentale de furnizare de cereale. Marocul se oferea så livreze îngrå¿åminte.

Ideile sale - Ce a¡i face, pentru Agriculturå, dacå a¡i avea toatå puterea de decizie? - Am douå idei de bazå în minte. Apele ¿i Pådurile ar trebui luate la MADR, ca în alte state UE. Iar ca så scåpåm de pestå, pentru combaterea cåreia alocåm 10 milioane de euro în PNS, e nevoie så interzicem porcul în gospodårie. Ar fi o måsurå nepopularå, dar se poate gândi o modalitate de compensare. Nu putem continua så dåm un miliard de euro, în fiecare an, pe carnea de porc.

a consemnat Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Vietnamul suspend\ vaccinarea contra pestei porcine africane Guvernul vietnamez a suspendat temporar folosirea noului vaccin contra pestei porcine, dupå ce zeci de animale vaccinate au murit. Animalele fac parte dintr-un grup de 600 de porci de la ferme din provincia Phu Yen din centrul ¡årii, care au fost inocula¡i cu vaccinul experimental dezvoltat de compania de stat Navetco. “Am creat un grup de lucru care se va deplasa în regiune pentru a investiga motivul pentru care au murit animalele”, a declarat un oficial din Ministerul Agriculturii. Vietnamul a anun¡at în luna iunie dezvoltarea primului vaccin eficient contra pestei porcine, numit NAVET-

ASFVAC, la care au contribuit ¿i cercetåtori din Statele Unite. Guvernul statului asiatic a descris atunci vaccinul ca fiind “un moment de cotiturå în industria veterinarå”, ¿i spera så devinå prima ¡arå din lume care så producå ¿i så exporte un tratament împotriva acestui virus.

Conform planului ini¡ial, primele 600.000 de doze urmau så fie folosite pentru vaccinarea porcilor din ¡arå în acest an. Epidemia de pestå din Vietnam a început în anul 2019 ¿i a decimat efectivele de animale, iar aproximativ 20% din porcii de la ferme au fost sacrifica¡i pentru a o ¡ine sub control. În acest an Vietnamul a identificat 753 de focare de pestå în 47 dintre provinciile ¡årii, fiind ucise 36.500 de animale.

Drago[ B|LDESCU

15 milioane de euro pentru asigurarea culturilor [i animalelor AFIR anun¡å lansarea sesiunii de primire a cererilor de finan¡are pentru submåsura 17.1 Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor. Sesiunea de depunere a solicitårilor de finan¡are se va desfå¿ura în perioada 9 august - 16 decembrie. Vor putea fi depuse cereri de finan¡are aferente sectorului vegetal (pentru poli¡ele încheiate pentru culturile de toamnå aferente anului 2021 ¿i culturile de primåvarå aferente anului 2022) ¿i sectorului zootehnic (pentru poli¡ele încheiate în anul 2022). Alocarea financiarå disponibilå pentru cea de-a patra sesiune a submåsurii (sM) 17.1 este de 15.260.041 euro. Depunerea cererilor de finan¡are se realizeazå pânå la epuizarea fondurilor alocate, cu posibilitatea suplimentårii acesteia cu disponibilul rezultat în urma 10

finalizårii celei de-a treia sesiuni sau ca urmare a realocårilor, dacå existå interes din partea solicitan¡ilor. Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submåsuri este 70% din valoarea primei de asigurare eligibile ¿i plåtitå efectiv de cåtre fermier (solicitantul finan¡årii). Pentru a putea primi sprijin prin intermediul sM 17.1, solicitan¡ii trebuie så fie “fermieri activi” în anul pentru care solicitå sprijinul. Pentru a fi eligibili, fermierii trebuie så încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscurile eligibile prevåzute în Fi¿a submåsurii din PNDR 2020 care så acopere toate suprafe¡ele cultivate cu acela¿i tip de culturå/ întreg efectivul de animale aferent aceleia¿i specii existente în cadrul exploata¡iei ¿i så se angajeze så

plåteascå valoarea integralå a primei de asigurare în cuantumul ¿i la termenele prevåzute în contract. Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare se regåsesc definite cu caracter general în Anexa nr. 5 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: fenomene climatice nefavorabile (seceta, inunda¡iile, grindina, înghe¡ul etc.), infestårile cu organisme de carantinå dåunåtoare plantelor prevåzute în HG nr. 563/ 2007. De asemenea, sunt eligibile ¿i boli ale animalelor conform prevederilor art. 37 din Regulamentul nr. 1305/ 2013, cu modificårile ¿i completårile ulterioare ¿i care nu fac obiectul despågubirilor prin alte programe cu finan¡are europeanå sau na¡ionalå (tuberculoza bovinå, bruceloza bovinå, bruceloza ovinå ¿i caprinå etc.). Profitul Agricol 32/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cea mai grav\ epidemie de grip\ aviar\ din Europa Silozul din portul Beirut s-a pråbu¿it complet Partea de nord a silozurilor de cereale din portul libanez Beirut, grav afectate de explozia din anul 2020, s-a pråbu¿it. Celelalte sec¡iuni au cåzut tot în acest an, în lunile iulie ¿i august, la doi ani dupå uria¿a explozie care a ucis peste 200 de persoane. Autoritå¡ile spun cå cerealele putrede din interiorul silozului erau într-un proces de fermentare ¿i au luat foc din cauza temperaturilor ridicate. Focul a ars mocnit timp de mai multe såptåmâni ¿i pânå la urmå a compromis structura de rezisten¡å a clådirii. Existå resturi de antibiotice ¿i în carnea organicå Organiza¡ia Farm Forward a dat în judecatå lan¡ul american de magazine Whole Foods, care comercializeazå alimente organice, dupå ce un studiu a aråtat cå în mai multe sortimente de carne existå resturi de antibiotice. Whole Foods sus¡ine cå se aprovizioneazå doar de la ferme certificate, care nu folosesc antibiotice, dar Farm Forward spune cå de fapt clien¡ii sunt påcåli¡i, pentru cå plåtesc cu 20% mai mult pentru un produs care nu provine de fapt din agricultura ecologicå. O nouå crizå de dioxid de carbon în Marea Britanie Marea Britanie se confruntå din nou cu o crizå de dioxid de carbon, dupå ce cea mai mare fabricå de îngrå¿åminte din Regat ¿i-a întrerupt activitatea din cauza pre¡urilor mari la gaze naturale. Gazul are un rol foarte important în produc¡ia de alimente, unde este folosit pentru sacrificarea animalelor sau în conservarea produselor. Într-o situa¡ie similarå în toamna anului trecut, guvernul a subven¡ionat repornirea fabricii. 12

Comisia Europeanå a anun¡at cå epidemia de gripå aviarå din acest an este în mod oficial cea mai gravå din istoria continentului. Au fost raportate 2.398 de focare în 36 de state europene, au fost sacrificate 46 de milioane de påsåri ¿i au fost numårate 2.733 de focare de infec¡ie la påsåri migratoare. În perioada 16 martie - 10 iunie, 28 de state membre ale UE au raportat în total 1.182 focare de infec¡ie, dintre care 750 la ferme de påsåri, 410 la påsåri sålbatice ¿i 22 de infec¡ii la påsåri cap-

tive care sunt crescute ca animale de companie. La numårul focarelor din ferme, Fran¡a a fost cea mai afectatå, cu 68% din cazuri, urmatå de Ungaria (24%). Cele mai multe focare în rândul påsårilor migratoare au fost raportate de Germania (158), Olanda (98) ¿i Marea Britanie (48). Oamenii de ¿tiin¡å spun cå virusul gripei aviare este de acum endemic la påsårile sålbatice din Europa, iar riscul unor noi epidemii de amploare va cre¿te în sezonul rece.

India ar putea limita exporturile de orez Conform unor surse neoficiale, guvernul indian ar putea restric¡iona exportul de orez pentru a asigura aprovizionarea internå, o decizie care ar pune ¿i mai multå presiune pe costul alimentelor la nivel global. Orezul reprezintå 20% din exporturile totale ale Indiei, care asigurå 40% din produc¡ia globalå, a¿a cå efectul unei astfel de decizii va fi vizibil imediat. Scumpirea acestui aliment ar putea

provoca o crizå alimentarå de propor¡ii în multe state asiatice. Ini¡ial, autoritå¡ile vor så limiteze doar exporturile de “orez spart”, care este folosit în special pentru furaje ¿i produc¡ia de etanol. Unele state africane cumpårå înså acest tip de orez pentru consum uman, pentru cå este mai ieftin. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 32/2022

Se interzice compostul pe baz\ de turb\ Guvernul britanic a anun¡at cå vânzarea de compost pe bazå de turbå va fi complet interziså de la începutul anului 2024. Zonele umede de unde se poate extrage turbå au un rol foarte important în ecosistemul din Marea Britanie ¿i fixeazå mari cantitå¡i de carbon în sol. Datele oficiale aratå înså cå doar 13% dintre turbårii sunt într-o stare bunå, restul fiind degradate de agricul-

turå, incendii sau exploatarea turbei pentru compost, iar organiza¡iile de mediu au cerut în mod repetat autoritå¡ilor så ia måsuri pentru restaurarea lor. Principala organiza¡ie a grådinarilor din Marea Britanie a contestat înså decizia guvernului ¿i sus¡ine cå efectul va fi scumpirea accentuatå a pre¡urilor, care ar putea afecta 30 de milioane de grådinari de hobby.

Texasul cunoa[te o secet\ teribil\ Seceta prelungitå din statul american Texas i-a for¡at pe fermierii locali så sacrifice mai multe animale, o decizie care ar putea avea efecte importante pe termen lung. Mai multe animale tåiate acum înseamnå mai pu¡ine sacrificii în lunile urmåtoare, iar pre¡ul cårnii de vitå ar putea cre¿te din acest motiv la nivel na¡ional. Datele oficiale aratå cå seceta a afectat 93% din suprafa¡a statului Texas începând din luna iulie, iar 26% dintre på¿unile din stat au fost complet disProfitul Agricol 32/2022

truse. Economistul agricol David Anderson de la Universitatea A&M din Texas spune cå efectele secetei vor influen¡a pre¡ul cårnii de vitå timp de mai mul¡i ani, pentru cå statul de¡ine 15% din totalul vacilor din SUA.

ªampania va ajunge mai devreme în magazine Producåtorii din regiunea francezå Champagne au început mai devreme recoltarea strugurilor în acest an, pe fondul unui val de caniculå care a accelerat maturizarea boabelor. Spre deosebire de alte culturi, podgoriile sunt favorizate de secetå ¿i caniculå, pentru cå strugurii au un gust mai intens. De aceea, producåtorii din regiune a¿teaptå acum cea mai bunå recoltå din ultimii 15 ani ¿i spun cå ¿ampania va avea o calitate excep¡ionalå. Bangladesh vrea så cumpere grâu din Rusia Guvernul din Bangladesh este foarte aproape så semneze un contract cu Moscova pentru livrarea a 500.000 de tone de grâu, la pre¡ul de 430 de dolari per tonå. Statul asiatic a fost silit så caute alte surse de aprovizionare dupå ce India, furnizorul tradi¡ional de cereale, a limitat exporturile pentru a proteja pia¡a internå. Vânzårile de alimente nu sunt afectate de sanc¡iunile impuse Rusiei de comunitatea interna¡ionalå, iar Bangladeshul va plåti în dolari, de¿i guvernul rus sus¡ine în continuare cå acceptå doar plå¡i în ruble pentru exporturi. Yara reduce din nou produc¡ia de amoniac în Europa Grupul Yara a anun¡at cå va reduce ¿i mai mult produc¡ia de amoniac la fabricile din Europa, din cauza pre¡urilor record la gaze naturale pe fondul reducerii livrårilor din Rusia. Dupå aceste reduceri, fabricile Yara vor func¡iona la 35% din capacitatea totalå, iar produc¡ia va scådea cu 3,1 milioane de tone de amoniac ¿i 4 milioane de tone de uree, nitra¡i ¿i alte produse derivate. Compania cautå acum surse alternative de aprovizionare ¿i ia în calcul chiar importul de amoniac din afara Europei, pentru a continua produc¡ia de îngrå¿åminte. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 26 august 2022, a fost de 303 dolari/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 7 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 22 august.

Grâu România FOB Constan¡a 317 euro/t (+4) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

22.08 303 287 291

23.08 301 285 289

24.08 25.08 26.08 299 285 293 281 279 283 287 285 291 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas 22.08 311 313 317

Sept Oct Nov

23.08 309 311 315

24.08 307 309 313

25.08 305 307 309

26.08 307 309 311

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 27.170 tone, Brazilia 25.770 tone, Filipine 22.770 tone, Venezuela 21.770 tone ¿i Honduras 18.550 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 391 dolari/tonå (1.916 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.08 Rouen 323 Dunquerque 323 Pallice 321 Creil FOB 311 Moselle FOB 315 Rouen FOB 327

23.08 24.08 321 317 321 317 320 319 309 307 313 311 325 323

22.08 393 397 389

23.08 391 395 385

24.08 387 393 383

România

25.08 385 391 381

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 august 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

Sept Oct Nov

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.08 311 311 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 321 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

23.08 24.08 25.08 26.08 225 223 220 221 227 225 221 223 229 227 221 223 euro/t

23.08 24.08 25.08 26.08 309 307 303 305 309 307 303 305 313 311 307 309 313 311 307 309 319 317 315 317

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

26.08 391 393 385

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå.

22.08 227 229 231

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 271 dolari/t (1.328 lei).

$/t

FOB Constan¡a 313 euro/t (+2) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 277 euro/t (1.357 lei).

26.08 317 317 319 307 311 327

de 253 dolari/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 311 euro/tonå (1.524 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå.

euro/t 25.08 315 315 315 305 307 322

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Nov

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 26 august 2022, a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschidere.

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 261 259 257 255 257 257 253 251 250 251

Profitul Agricol 32/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 561 dolari/tonå (2.749 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 august 2022. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

22.08 537 497 491

23.08 535 493 489

$/t 24.08 531 491 487

25.08 529 487 485

26.08 531 489 487

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

22.08 277 277 281 285 289

23.08 275 275 279

24.08 273 273 277

25.08 270 270 275

26.08 275 275 277

283 279 277 279 287 285 283 285

Sorg

PREºURI

22 -26.08.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 august 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

ponia 117.770 tone, China 107.770 tone, Indonezia 97.550 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Germania 37.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 26 august 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 447 dolari/tonå (2.190 lei), în scådere cu 2 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

22.08 1.247 1.217 1.189

23.08 1.241 1.211 1.187

24.08 1.237 1.207 1.185

25.08 1.235 1.203 1.183

$/t 26.08 1.237 1.207 1.185

FOB-Rouen, a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone, Eritrea 17.370 tone ¿i Mexic 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 285 283 281 279 277 281 279 277 275 270

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 449 447 445 443 447 431 429 427 425 427

Sept Oct

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579

Floarea-soarelui

chidere, pe 26 august, a fost de 707 dolari/tonå (3.464 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 747 euro/tonå (3.660 lei). A înregistrat o scådere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 august 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 679 euro/tonå (3.327 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 707 705 703 699 707

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 Dieppe 777 769 757 745 747

de 22 august.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 617 euro/tonå (3.023 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 22.08 Rouen 631 Dunquerque 619 Moselle 629

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 737 dolari/t (3.611 lei).

23.08 629 617 619

24.08 627 615 617

25.08 611 613 615

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei), mai mic cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 615 euro/tonå (3.013 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

26.08 613 615 617

Sept Oct Nov

22.08 629 631 639

23.08 623 627 631

24.08 621 625 629

25.08 619 623 627

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

303 dolari/t

Profitul Agricol 32/2022

-7

253 dolari/t

- 24

$/t

561 dolari/t

- 16

277 dolari/t

$/t 26.08 621 627 629

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Uniunea European\> produc]ii mici de floarea-soarelui Conform datelor publicate recent de USDA în raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, în anul de pia¡å 2022/23 produc¡ia de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå este estimatå la 9,7 milioane tone, cu 6% sub cea de anul trecut. Vor fi cultivate aproximativ 4,7 milioane hectare cu floarea-soarelui, cu 8% mai mult fa¡å de anul trecut ¿i cu 9% peste media pe 5 ani. Randamentul e posibil så atingå 2,06 tone/hectar, în scådere cu 13% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de semin¡e de floareasoarelui din UE a scåzut din cauza secetei, în principal din Ungaria, România ¿i Fran¡a.

De¿i, de obicei, floarea-soarelui este tolerantå la secetå ¿i la cåldurå, totu¿i în sudul ¿i centrul Europei cultura a fost afectatå chiar în perioada de vârf de înflorire, în luna iulie. ¥n Ungaria produc¡ia a fost reduså la 1,5 milioane tone, mai micå cu 13% fa¡å de anul trecut. ¥n România a scåzut la 2,7 milioane tone, cu 3% sub cea de anul trecut. În Fran¡a, produc¡ia a fost reduså la 1,6 milioane tone, cu 21% sub cea de anul trecut. Din cauza temperaturilor ridicate, recoltarea s-a fåcut înainte cu douå såptåmâni fa¡å de normal.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Global: produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui Semin¡e Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (17 milioane tone); UE (9,7 milioane tone); Ucraina (9,5 milioane tone); Argentina (4,2 milioane tone).

Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 52,3 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (11 milioane tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6,5 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (5,5 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone).

Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. tone) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (2 mil. t), UE (1 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,5 mil. tone) ¿i Turcia (0,85 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,2 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Rusia (3,7 milioane tone), Ucraina (3,6 milioane tone), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,7). ºårile importatoare sunt: UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Profitul Agricol 32/2022

Pre]uri [i pie]e

Cel mai mare produc\tor de rapi]\ Cu 20 de milioane de tone, Canada pare så fie cel mai mare producåtor de rapi¡å din lume, depå¿ind Uniunea Europeanå ¿i China. Pre¡urile ridicate ale rapi¡ei, dupå cultura dezastruoaså din Canada de anul trecut, au stimulat produc¡ia în Australia, precum ¿i o expansiune semnificativå în ¡åri ca India, Rusia ¿i Ucraina. Se estimeazå cå va cre¿te ¿i comer¡ul cu rapi¡å, în special datoritå cererii mari din partea Chinei. Pe

fondul tensiunilor politice, China a încetat så cumpere rapi¡å din Australia, bazându-se pe Canada pentru a-¿i asigura necesarul de consum. Se estimeazå cå ¿i exporturile Ucrainei vor cre¿te u¿or odatå cu cererea suplimentarå de import din partea Uniunii Europene, principalul såu partener comercial ¿i cel mai mare importator global de rapi¡å. pagin\ de

Marilena RÅDUCU

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei din rapi¡å la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ajunge la 82 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 44 milioane tone, mai mare cu 3 mil. de tone fa¡å de 2021/22.

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (12), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65).

Canada råmâne principalul producåtor, cu 20 milioane tone, în cre¿tere cu 7,4 milioane tone); UE (17,9 milioane tone); China (15 milioane tone); India (11 milioane tone).

Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13 milioane tone); China (10 milioane tone); Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone.

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 798 milioane tone, mai mare cu 5 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Cel mai mare exportator este Canada cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,6 mil. tone), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 7 milioane tone, fa¡å de 4,6 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1,5 mil. tone), UE (0,7 milioane tone). 18

Stocurile mondiale de ¿roturi de rapi¡å sunt de 1,9 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (9,4 milioane tone); China (6,5 milioane tone); Canada (4,3 milioane tone); India (4 milioane tone). Japonia (1 milion de tone).

Consumul mondial este de 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,5), India (4), Canada (1), Japonia (1). Stocurile mondiale de ulei de rapi¡å ajung la 3,3 milioane tone. Profitul Agricol 32/2022

CULTURI

VEGETALE Cre[terea cheltuielilor la grâu În func¡iile de tehnologiile folosite, cheltuielile pe hectar ale fermelor comerciale au crescut în sezonul agricol 2021/2022 cu 50-80%. ¥n cazul culturii de grâu, s-a ajuns spre o medie de 7.000 de lei/ha.

re¿terea pre¡ului inputurilor (îngrå¿åminte, motorinå, pesticide, semin¡e) se reflectå într-o nouå majorare a costului/ha, estimatå de fermieri la 10-15%. La un cost de 8.000 de lei/ha ¿i un pre¡ de valorificare a grâului de 1.500 lei/t, rezultå cå, la anul, produc¡ia va trebui så depå¿eascå 5t/ha, pentru a fi profitabilå. Vineri, pe Matif, grâul se vindea cu 315 euro (1.537 lei)/t, cu tendin¡å de cre¿tere. Dar, dacå pre¡ul de valorificare va scådea sub 1.000 de lei/t, fermierii, pur ¿i simplu, nu vor mai putea realiza profit.

Vicepre¿edinte al Grânarilor ¿i membru în consiliul director al APPR, Tiberiu Stan administreazå 1.600 de ha la Victoria, jude¡ul Ia¿i. A Profitul Agricol 32/2022

cultivat 500 de ha cu grâu ¿i a cheltuit, în medie, 6.840 de lei/ha. Tiberiu Stan precizeazå cå a preferat så se raporteze la tarifele de preståri servicii (în cazul lucrårilor), pentru a evita så intre în calculul mai complicat al cheltuielilor directe ¿i indirecte. Iar pre¡urile îngrå¿åmintelor suportå o marjå de eroare, fiind reproduse din memorie. “În mod normal, când contabilizåm motorina consumatå, repara¡iile, amortizårile, salariile, costul total ar trebui så fie mai mic. În acest an, înså, din cauza cre¿terilor de pre¡uri la piese, servicii ¿i motorinå s-ar putea så avem un cost final sensibil mai mare decât acesta calculat aici preliminar”. Stan ¿i-a achizi¡ionat necesarul de îngrå¿åminte înainte de noul val de scumpiri. Considerå cå aceastå investi¡ie e o strategie de afaceri care comportå un anume grad de risc, comparabil cu al comercializårii cerealelor pe burse ¿i al depozitårii/amânårii valorificårii produc¡iei, opera¡iuni care se pot solda cu beneficii sau pierderi, de la un an la altul, în func¡ie de evolu¡ia pie¡elor. Una peste alta, spune cå tehnologia anului agricol 2021/2022 a fost chiar cu 75% mai scumpå decât cea a anului precedent, iar tehnologia anului F ce urmeazå va fi ¿i mai costisi-

Robert VERESS

Tiberiu Stan, fermier din Victoria, Ia[i

Cheltuielile lui Tiberiu Stan Lucråri: Arat 410; disc 180; combinator 160; fertilizat + transport 80; semånat 150; T I + T2 + T3 + transport apå 85x3=255; Recoltat + transport 450; Fertilizåri: 20.20.0 + S (3.100 lei/t) 400 kg/ha = 1.240; azotat de amoniu (3.100 lei/t) 250 kg/ha = 775; Såmân¡å (2,2 lei/kg) 300 kg/ha = 660; Pesticide: T1 (fungicid + erbicid) 140 + 80 = 220; T2 (fungicid + insecticid) 140; T3 (fungicid + insecticid) 140; Asiguråri: riscuri clasice 100; secetå 240; Arendå 1000 kg = 1.600 lei Total 6.840 lei/ha 19

CULTURI VEGETALE toare, cu un spor de cel pu¡in 10%. “Îngrå¿åmintele, pesticidele, motorina, piesele de ma¿ini agricole ¿i utilaje au pre¡uri în cre¿tere. Chiar ¿i a¿a, e abia acalmia dinaintea adevåratei furtuni, pe care o våd la anul, când calculele noastre de acum nu vor mai avea nicio valoare. Avem premisele unei crize uria¿e care se va manifesta ori prin infla¡ie dezastruoaså, ori prin pråbu¿irea cererii ¿i a pre¡urilor”.

Andreas Telehuz, fermier din jude¡ul Ialomi¡a, cultivå doar 50 ha cu grâu, la neirigat, principala sa ¡intå fiind culturile de porumb ¿i soia, pe care le irigå. La grâu, Telehuz a cheltuit 8.047 de lei, din care deduce discountul la pesticide ¿i subven¡ia la motorinå. Trage linie la 7.500 de lei pe hectar.

Cu o produc¡ie de 5,2 t/ha, spune cå valorificarea a fåcut-o la un pre¡ care a generat un profit minim. La porumb, cheltuiala pe hectar se ridicå la 8.500 de lei, în special pe seama iriga¡iilor (1.029 lei/ha) ¿i a costurilor mai mari cu îngrå¿åmintele (1.594 lei/ha). “Scontåm pe o produc¡ie de 15 t/ha la porumb irigat ¿i 4,5 t/ha la soia irigatå. Pe micile suprafe¡e råmase neirigate, la porumb nu vom recolta mai mult de 5 t/ha”. Adicå, irigatul a adus 10 tone de porumb în plus/ha, pentru o cheltuialå de pu¡in peste 1.000 de lei, la care se adaugå, desigur, amortismentele ¿i cheltuielile bancare. Dar e limpede cå investi¡ia în iriga¡ii a fost decizia care a salvat ferma Telehuz Agriserv. Telehuz ¿i-a fåcut stoc de glifosat, dar pentru restul necesarului de ppp a¿teaptå licita¡ia de toamnå a ACCPT Ialomi¡a.

Nina Gheorghi¡å, fermier bråilean ¿i vicepre¿edinte LAPAR, admite cå profitabilitatea acestui an a fost în cre¿tere: “Pe noi, pre¡urile crescute de valorificare ne-au ajutat, fiindcå, irigând, am fåcut 6,5 t/ha la grâu ¿i 3,2 t/ha la rapi¡å. De asemenea, må a¿tept så ob¡inem 3 t/ha la floare ¿i 8 t/ha la porumb. Cu aceste produc¡ii, rentabilitatea e mai bunå ca înainte, când îngrå¿åmintele erau mai ieftine”. Dar, spune Nina Gheorghi¡å, vin vremuri foarte dificile, iar cei care nu sunt manageri de costuri vor intra în faliment, cu toate perfuziile pe care lear putea injecta statul. Fermierii care au trecut “gâfâind” peste dezastrul din 2020 ¿i nu ¿i-au consolidat afacerea anul trecut, iar acum se confruntå din nou cu dificultå¡i, greu se vor mai putea ¡ine peste linia de plutire, fårå mari sacrificii. “Cu 2 t/ha la grâu ¿i porumbul compromis aproape total, cum våd la vecini 20

Cheltuielile lui Andreas Telehuz Lucråri mecanice (inclusiv motorinå) 742; Såmân¡å 777 lei/ha (inclusiv såmân¡å rapi¡å întoarså); Pesticide 822 lei/ha (pre¡ înainte de discount); Îngrå¿åminte 935 lei/ha; Asiguråri 180 lei/ha; Cheltuieli indirecte 3.391 lei/ha; Arendå - 1.200 lei/ha. Total: 8.047 lei/ha Din care deduce discountul la pesticide ¿i subven¡ia la motorinå, råmânând cu 7.500 de lei la hectarul de grâu.

fårå iriga¡ii, nu po¡i asigura finan¡area fermei pentru anul agricol urmåtor. ªi cine î¡i mai då inputuri cu plata la termen, ce bancå te mai finan¡eazå când î¡i vede rezultatele de acum ¿i apoi se uitå în istoric ¿i constatå cå ¿i în 2020 ai stat prost, iar perspectivele climatice nu sunt bune? Dacå anul åsta nu irigam, am fi fost nevoi¡i så vindem din active, din ce am reu¿it så capitalizåm în 10 ani. Am fi

avut ce vinde, pentru cå tot ce am câ¿tigat am bågat în fermå, toate profiturile le-am reinvestit.” Familia Gheorghi¡å s-a pus par¡ial la adåpost de majorårile de costuri ale inputurilor, achizi¡ionându-¿i necesarul de îngrå¿åminte pentru sezonul viitor o investi¡ie pe care au realizat-o majoritatea celor care urmåresc evolu¡ia pie¡ei ¿i au resursele necesare. Pe de altå parte, cheltuiala cu amortismentele a crescut la 1.500 de lei/ha, iar cheltuielile bancare au ajuns la 500 de lei/ha.

Având cheltuieli de 7.200 de lei/ha la grâu, ¿i valorificând produc¡ia de pe 127 ha în tran¿e, la pre¡uri diferite, dar cu o medie de circa 1.500 de lei/t, rezultå cå profitul a fost de 1,7 t sau cam 2.500 lei/ha. Înså, anul financiar nu este închis, iar anul agricol urmåtor vine cu noi scumpiri. Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

Stine> hibrizii americani de Luni, 22 august, a avut loc lansarea oficialå a brandului american STINE în România, la Însurå¡ei-Bråila, în ferma Nikagri, administratå de Nicu Ra¿noveanu. Interesul a fost ridicat, fiind prezen¡i cam 200 de fermieri, mul¡i cu experien¡å.

- Tehnologia HP (high population), brevetatå de Stine, permite hibrizilor de talie micå så utilizeze mai eficient resursele de apå ¿i nutrien¡ii, fapt ce conduce la produc¡ii constante de peste 20 de t/ha la irigat. - Talia plantelor e cu 40 pânå la 90 cm mai micå decât a hibrizilor conven¡ionali de porumb, fapt ce permite tratamente în faze avansate de vegeta¡ie (poate fi combåtutå a doua genera¡ie de Ostrinia) ¿i aplicarea

fazialå a îngrå¿åmintelor, fårå a se rata faza de umplere a boabelor, când are loc consumul cel mai mare de nutrien¡i; - Semånatul hibrizilor de porumb Stine la distan¡a între rânduri de 50 cm ¿i în densitå¡i cu pânå la 40% mai mari înseamnå cå plantele capteazå razele solare mai eficient, astfel cå foliajul se dezvoltå mai repede, acoperind spa¡iul dintre rânduri, reducând semnificativ pierderea apei prin evaporare ¿i inhibând buruienile;

otivul e simplu: Stine aduce în România hibrizi de porumb de talie joaså, care permit semånatul în densitå¡i mari, de 100.000-120.000 plante/ha, la distanta între rânduri de 35-50 cm ¿i distan¡a dintre plante de 20 cm. În platforma Nikagri sunt prezen¡i patru hibrizi, testa¡i pe 16 ha. Pe alte 16 ha au fost testate ¿i trei soiuri de soia. La eveniment a participat chiar Myron Stine, pre¿edintele Stine Seed US, care a prezentat avantajele hibrizilor de porumb Stine:

Nicu Ra[noveanu

Caracteristicile celor patru hibrizi de porumb Stine din platforma Nikagri Hibrid 9714-0 l Vegeta¡ie 105-107 zile (SUTU - suma unitå¡ilor termice utile - 540) lTalie micå l Pretabil pentru orice lå¡imi ale rândurilor, dar recomandat pentru rânduri înguste ¿i densitå¡i mari l Pretabil pe orice tip de sol, dar foarte recomandat pentru terenuri argiloase ¿i recomandat pentru terenuri nisipoase ¿i lutoase l Tulpini ¿i rådåcini 22

foarte viguroase, rezisten¡å la secetå

Hibrid 9734-0 l Vegeta¡ie 109-111 zile (SUTU 550) l Talie medie-înaltå l Rådåcini foarte viHibrid 9401-0 l Vegeta¡ie 96-98 de zile guroase l Se preteazå pentru (SUTU 484 grade C) l Talie medie, cu frun- cultura dublå l Se preteazå pentru ze erecte orice tipuri de sol ¿i orice l Alegere idealå pentru configura¡ie a rândurilor rânduri înguste l Performeazå cel mai l Toleran¡å ridicatå la bine la densitå¡i mari stres ¿i boli l Toleran¡å la stres hidric ¿i boli foliare

Hibrid 9808E-0 l Vegeta¡ie 114-116 zile (SUTU 565) l Înrådåcinare bunå ¿i tulpini viguroase l Se preteazå pentru orice configura¡ii de rânduri l Performeazå la densitå¡i mari l Recomandat în special pentru soluri argiloase ¿i lutoase l Toleran¡å excelentå la boli

Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

porumb de talie mic\

- Distanta mai micå dintre internodii conferå rezisten¡å la cådere în caz de furtuni; - Rådåcinile mai bine dezvoltate ¿i mai viguroase exploreazå cu pânå la 30 de cm mai în adâncimea solului, în cåutarea umiditå¡ii; - Polenizarea e mai eficientå. Hibrizii Stine sunt optim valorifica¡i în tehnologia intensivå, cu densitate de 110.000 - 120.000 de boabe germinabile/ha ¿i surplus de fertilizare. Aceasta presupune cre¿teri de costuri de 15 procente, dar råsplåtite cu un spor de productivitate de 25%. Avantajele tehnologiei de semånat la distan¡a de 37,5 de cm între rânduri au fost prezentate de Lucian Buzdugan, fostul administrator Agricost Bråila. El a afirmat cå a ob¡inut un spor de productivitate de 2 t/ha, când a trecut de la semånatul la distan¡a de 70 cm între rânduri la cea de 50 cm, iar, mai apoi, un spor similar, când a scåzut mai departe distan¡a. Motivul este cå, astfel, rådåcinile plantelor de porumb nu se mai întrepåtrund cu ale plantelor vecine ¿i, astfel, nu î¿i mai canibalizeazå Profitul Agricol 32/2022

resursele. În Europa (în România ¿i Fran¡a, deocamdatå), hibrizii Stine sunt distribui¡i

Myron Stine, pre[edinte Stine Seed US

de Soytek, companie a fostului ministru al Agriculturii, Stelian Fuia. Stine Seed este o companie de familie ¿i cea mai mare companie privatå de semin¡e din SUA, lansatå în 1965, de tatål lui Myron Stine, acum în vârstå de 81 de ani. Stine are cel mai mare program privat de ameliorare a soiurilor de soia ¿i a hibrizilor de porumb din toatå industria.

Soiuri de soia cu rezisten¡å la nematozi ¿i putregaiuri Majoritatea soiurilor de soia semånate aståzi în lume provin din genetica Stine. E vorba de soiuri conven¡ionale cu rezisten¡å la tribenuron - metil, toleran¡å foarte bunå la cloroza frunzelor cauzatå de deficitul de fier, rezisten¡å geneticå la SCN - nematozii rådåcinilor de soia ¿i toleran¡å foarte bunå la putregaiul tulpinilor (Phialophora gregata) ¿i putregaiul rådåcinilor (Phytophtora). Soiurile testate în platforma Nikagri sunt STINE 06N02, STINE 11N20 ¿i STINE 20N23. Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

“Aclimatizarea” informa]iilor dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Când marile companii încearcå så ne ajute, distribuind diferite informa¡ii utile (cataloage, bloguri etc.), nu cerem de obicei explica¡ii despre informa¡iile pe care nu le în¡elegem pe deplin ¿i, din acest motiv, uneori efortul lor devine inutil. Pe lângå faptul cå vinde câteva dintre cele mai eficace produse pentru protec¡ia plantelor pentru controlul bioagresorilor la rapi¡å ¿i o gamå de hibrizi relativ noi pentru noi, BASF a oferit fermierilor români ¿i o tehnologie de culturå.

Despre rota¡ie am gåsit urmåtoarele informa¡ii: La rapi¡å, “cele mai bune plante premergåtoare sunt grâul ¿i orzul, cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazårea), borceagul de toamnå ¿i trifoiul ro¿u, dupå prima coaså. Pentru a restabili fertilitatea solului, ar trebui incluse în asolament specii legumicole;” Må îndoiesc, deci cuget. Sclerotinia sclerotiorum atacå în jur de 400 de specii, plante de culturå ¿i buruieni. În

acest caz, dacå trebuie evitatå prezen¡a soiei, leguminoaså pentru boabe, de ce este mazårea recomandatå ca premergåtoare? Cuget, deci exist. Sunt sigur cå BASF nu a gre¿it. Dar nu ¿tiu de unde are informa¡ia. Mai ¿tiu ¿i cå echipa Bayern este invincibilå (dar nu pe pia¡a rapi¡ei). Bayer, în schimb, este. Filiala din Regatul Unit ne aduce spre citire urmåtoarele traduceri: “Rota¡iile mai scurte ale rapi¡ei au contribuit la problemele cu Sclerotinia. Mazårea, cartofii, morcovii ¿i alte culturi de legume sunt toate foarte sensibile la Sclerotinia ¿i cresc riscurile dacå sunt cultivate în rota¡ie cu rapi¡a”. Cel pu¡in 4 ani trebuie så despartå o culturå de leguminoase de una oleiferå (soia, floarea-soarelui). ¥n Fran¡a, BASF este mai pu¡in sfåtoaså cu fermierii, cårora le transmite doar “nu se va cultiva rapi¡a în monoculturå, nici dupå soia ¿i floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapi¡a poate reveni pe acela¿i teren dupå 3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, dupå mai mul¡i ani.”

Pe scurt despre Sclerotinia sclerotiorum 1. Infec¡ia cu Sclerotinia are loc primåvara, în timpul înfloritului rapi¡ei, dacå: 1.1. În primii 3 cm de la suprafa¡a solului existå sclero¡i (organe de rezisten¡å ale ciupercii). 1.2. Sclero¡ii germineazå când solul este umed ¿i temperatura lui depå¿e¿te 10oC. 1.3. În urma germinårii sclero¡ilor apar apoteciile, care formeazå ascele 24

din care vor fi expulza¡i ascosporii care vor infecta petalele. 1.4. Dupå fecundare, petalele infectate cad pe frunze ¿i tulpini, de regulå în partea de jos a plantei, ¿i råmân lipite când plantele sunt udate de reprize de ploi domoale sau de rouå, timp de 100 de ore cu umiditate relativå de peste 80%. Dacå ploile sunt toren¡iale, petalele sunt îndepårtate ¿i se reduce infec¡ia.

Exist, dar zåu cå nu mai ¿tiu de ce! Între 1988 ¿i 1998, cercetåtorii de la Universitatea din Kiel, Germania, au ob¡inut urmåtoarele rezultate: - Cele mai mici produc¡ii, de 3,18 t/ha - 3,24 t/ha, la monoculturå ¿i culturå repetatå. - Cele mai mari produc¡ii, de 3,603,86 t/ha, s-au ob¡inut când mazårea a fost planta premergåtoare. Sigur cå vom gåsi informa¡ii mai complete, care trateazå cultura de rapi¡å din mai multe perspective, în lucråri ¿tiin¡ifice atât ale autorilor români, cât ¿i stråini, informa¡ii care, împreunå cu rezultatele cercetårilor universitå¡ilor sau companiilor, vor ajuta fermierii så gåseascå, pentru zona fiecåruia, mixul potrivit de elemente de tehnologie pentru a ob¡ine rezultatul dorit. De ce pot fi toate informa¡iile corecte, chiar când sunt contradictorii? Ce nu ¿tim despre Sclerotinia, despre rapi¡å ¿i nevoile de nutri¡ie ale acesteia? În postarea viitoare vom analiza o secven¡å din tehnologia rapi¡ei referitoare la controlul Sclerotiniei în rota¡ii scurte. Concluziile vor urma!

1.5. Avertizårile pentru aplicarea tratamentului cu fungicide se face dacå, timp de 23 de ore neîncetat, temperatura nu scade sub 7oC noaptea ¿i este între 12-25oC ziua, iar umiditatea relativå este peste 80%. 1.6. Dacå are loc infec¡ia, se formeazå sclero¡i în ¿i pe tulpinile atacate ¿i care ajung în sol, mårind rezerva de sclero¡i din sol. 1.7. Lungimea rota¡iei se stabile¿te în func¡ie de cantitatea de sclero¡i din sol. Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

Deficit sever de precipita]ii în toat\ Europa Potrivit celui mai recent raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, Secetå în Europa - august 2022, situa¡ia råmâne gravå în multe regiuni ale Europei. Evolu¡ia ¿i impactul secetei prelungite din UE confirmå situa¡ia îngrijoråtoare din iulie 2022: pe 47 % din teritoriul UE încå se îndeplinesc condi¡ii de avertizåri meteo, ceea ce înseamnå cå precipita¡iile au fost mai mici decât de obicei, iar umiditatea solului este deficitarå. 17 % din UE este în stare de alertå, ceea ce înseamnå cå vegeta¡ia ¿i culturile prezintå efectele negative ale secetei. Cumulativ, 64% din Europa se aflå sub avertizare sau alertå, ceea ce contribuie, de asemenea, la extinderea pe scarå largå a zonelor aflate în pericol de incendiu, în întreaga UE. Comisarul pentru inovare, cercetare, culturå, educa¡ie ¿i tineret, Mariya Gabriel, spunea cå aceastå combina¡ie dintre seceta severå ¿i valurile de cåldurå a creat un stres fårå precedent asupra nivelului apei în întreaga UE. Stresul cauzat de lipsa apei ¿i de valul de cåldurå accentueazå perspectivele negative privind randamentul culturilor, astfel cum se raporteazå în Buletinul MARS din august 2022. Previziunile actuale privind randamentul la nivelul UE pentru porumbul boabe, boabele de soia ¿i floareasoarelui sunt urmåtoarele: cu 16%, 15% ¿i 12% sub media pe 5 ani. Deficitul grav de precipi26

ta¡ii a afectat aproape toate râurile din Europa, cu un impact negativ asupra sectorului energetic, atât asupra hidrocentralelor, cât ¿i asupra sistemelor de råcire ale altor tipuri de centrale electrice, precum ¿i asupra transportului fluvial. Mai multe state membre au luat måsuri de restric¡ionare a aprovizionårii cu apå, deoarece aceasta încå poate fi compromiså în såptåmânile urmåtoare. Pânå în noiembrie 2022, este foarte probabil ca vremea så fie mai caldå ¿i mai uscatå decât de obicei. În ultimele zile, precipita¡iile au atenuat condi¡iile de secetå în unele regiuni ale Europei, dar au adus noi provocåri deoarece, în unele zone, s-au manifestat sub forma unor furtuni severe. Potrivit exper¡ilor Centrului European de Cercetare, seceta actualå pare så fie în continuare cea mai gravå din ultimii cel pu¡in 500 de ani. Datele finale

de la sfâr¿itul sezonului vor confirma aceastå evaluare preliminarå. ¥n România, la data de 26 august, în cultura de porumb neirigat, con¡inutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm prezenta valori scåzute ¿i deosebit de scåzute. Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie confirmå seceta pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå în Dobrogea, Cri¿ana ¿i Maramure¿, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, Muntenia ¿i Banat, local în centrul ¿i sudul Transilvaniei, izolat în estul Olteniei. Rezerva de apå din sol se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i izolat optime, în cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei, local în nordul, nord-vestul, vestul ¿i centrul Munteniei, nordul, nord-estul, nordvestul, vestul, izolat centrul, estul ¿i sudvestul Moldovei, nord-estul Banatului.

Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

Bi]\ R\cman a ob]inut produc]ie cu tehnologia sa obi[nuit\ O veste a stârnit rumoare printre agronomi: experimentatul fermier giurgiuvean Bi¡å Råcman, care este autorul unor produc¡ii-record la rapi¡å ¿i porumb (anul trecut a ob¡inut Porumbul de Aur, cu 17,5 tone la neirigat), a reu¿it o produc¡ie de 12,5 t/ha la grâu, cu soiul Papillon, de la Saaten-Union, produc¡ie medie pe 100 ha! Dar care a fost cheltuiala pe hectar? ªi, mai ales, se justificå ea economic?

cu erbicid ¿i insecticid, T2 cu erbicid, insecticid ¿i regulator de cre¿tere, T3, T4 ¿i T5 cu insecticid. Fertilizarea s-a fåcut cu 200 kg/ha 18:46 la pregåtirea patului germinativ, 100 kg/ha nitrocalcar la ie¿irea din iarnå, 100 kg/ha azotat de amoniu pe 15 martie ¿i 100 kg/ha uree solidå, pe 3 mai. Racman sus¡ine cå toate aceste substan¡e ¿i treceri, la care se adaugå pregåtirea terenului prin arat, discuit ¿i mårun¡it cu combinatorul, precum ¿i recoltatul, l-au costat

doar 5.966 de lei - cu totul, cheltuieli directe ¿i indirecte. E de precizat cå la aceastå sumå s-a ajuns fårå economii realizate la achizi¡ia de inputuri. Råcman spune cå inclusiv îngrå¿åmintele le achizi¡ioneazå cu doar câteva zile înainte de aplicare. A¿adar, fårå discounturi pentru achizi¡ia anticipatå, cu plata cash. “Dacå dai bani pe îngrå¿åminte anticipat, ob¡ii un pre¡ mai mic pe produc¡ia pe care o vinzi ca så ai bani de îngrå¿åminte. ªi

oate pårea surprinzåtor pentru mul¡i, dar “motorul” aceste super-produc¡ii nu este nutri¡ia, ci controlul bolilor “la sânge”. Tehnologia a con¡inut nu mai pu¡in de cinci tratamente ¿i, chiar ¿i a¿a, Råcman sus¡ine cå a avut noroc: “A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor. ªi exact a¿a a fost. Un noroc, pentru cå grâului mai bine nu-i dai îngrå¿åminte, decât så nu-l tratezi! Am avut ani în care nu am aplicat bine îngrå¿åminte ¿i tot am fåcut produc¡ie. Dar, dacå am scåpat douå tratamente, produc¡ia a scåzut cu 4-5 t/ha”. Pe lângå cele cinci fungicide cu substan¡e active diferite, tratamentele s-au fåcut ¿i cu ale produse de protec¡ie: T1

Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

- record la grâu “A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor”, spune Bi¡å Råcman atunci, care e câ¿tigul?” În schimb, chiar dacå dispune de un parc tehnic de invidiat, reu¿e¿te så ¡inå cheltuielile indirecte sub control. A ajutat produc¡ia ¿i regimul echilibrat al precipita¡iilor, cu 230 de l/mp în toamnå/iarnå ¿i 130 de l/mp primåvarå, precum ¿i faptul cå, pe o bunå parte din suprafa¡a de 100 de ha, planta premergåtoare a fost mazårea. În privin¡a tehnologiei, un detaliu este important. Råcman dezavueazå lucrårile minime ale solului: “Aråtura la 30 cm este obligatorie. Înlocuirea plugului cu discul, pove¿tile cu pat tare - plapumå moale sunt pove¿ti pentru cei care nu lucreazå pe banii lor. La mine, plugurile stau în urma combinei. Douå pluguri mari, trase de tractoare puternice, de 500 CP ¿i 650 CP”. Råcman a cultivat alte 380 de ha cu diferite soiuri stråine de grâu (Apache, Avenue, Gabrio, Monte Cristo, Solidon, Sophie), folosind, spune el, iar angaja¡ii såi confirmå, exact aceea¿i tehnologie ca în cazul soiului Papillon. Iar produc¡iile la celelalte soiuri au variat Profitul Agricol 32/2022

între 6.200 ¿i 9.200 de kg/ha. A¿adar, cu peste trei tone sub soiul Papillon - asta în cazul celui mai bun dintre cele ¿ase soiuri.

Explica¡ia acestor diferen¡e Råcman vede doar una: genetica. “La soiul acesta, Papillon, ziceai cå treieri grâu, nu paie sau spice. Nu am mai våzut a¿a ceva”. Totu¿i, e de precizat cå, pe lângå premergåtoarea diferitå, a variat ¿i structura solului (e cernoziom peste tot, dar cu pH foarte variabil, între 5,5 ¿i 7,9); iar regimul precipita¡iilor cu siguran¡å a fost diferit pe solele aflate la distan¡e mai mari una de cealaltå. Va cultiva de acum preponderent soiul Papillon? Nu. Pe de o parte, nemul¡umit de faptul cå såmân¡a C1 s-a scumpit, va folosi såmân¡å C2, selectatå din produc¡ia acestui an. ªi se a¿teaptå ca produc¡ia så scadå spre 9 t/ha, în condi¡iile unui an la fel de favorabil soiului. Pe de altå parte, nu pariazå niciodatå prea mult pe un soi, fiindcå in-

tervin diferen¡e anuale semnificative de productivitate. În fine, va schimba radical structura culturilor, punând accentul pe culturile de primåvarå: 700 ha cu grâu, 400 ha cu orz ¿i 700 ha cu rapi¡å (în total, 1.800 ha din cele 2.300 ale fermei). Crescând pânå la aproape de a dubla suprafa¡a cu grâu, folosirea mai multor soiuri nu e doar recomandabilå, ci chiar obligatorie. Dupå Porumbul de Aur din 2021, anul acesta a¿teaptå produc¡ii de doar 6-7 t/ha, la neirigat. Dar crede cå seceta adevåratå se va resim¡i abia la anul, în ferma sa, la porumb. Fiindcå e secatå rezerva de apå din sol. A¿a cå se justificå decizia de a se axa pe culturile de toamnå. În plus, nu e mul¡umit nici cu o produc¡ie de 3 t/ha la floare: “Astea trei tone îmi aduc mai pu¡in de 9.000 de lei/ha. Toate culturile de toamnå mi-au adus peste 10.000 de lei/ha. Grâul, chiar 12.000 de lei, se ¡ine aproape de rapi¡å”.

Cheltuielile noului sezon În noul sezon, Bi¡å Råcman va modifica pu¡in tehnologia, în sensul aplicårii unor doze mai ponderate de îngrå¿åminte. “Nu fac rabat de la cât îmi spune cartarea, dar nici nu suplimentez peste strictul necesar. Aplic doza optimå economicå”. Încå nu ¿i-a estimat costurile, dar nu se a¿teaptå la o cre¿tere semnificativå a sumei/ha. “În tarlalele unde pun grâu am aplicat doar un disc. Preconizam så mai intru de douå sau chiar de trei ori, dar vremea a ¡inut cu noi, a venit o ploaie de peste 25 l ¿i s-ar putea så nu mai fie nevoie. A¿a cå, iatå, am realizat o economie”. Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Solu]iile Bayer pentru ¥n Câmpia de Vest se anun¡å o campanie de toamnå cu multiple provocåri, dat fiind cå urmeazå dupå o secetå extremå, iar ploile cåzute în august aproape cå nu au salvat nimic în agriculturå.

aniel Grosz, director pe zona de vest a firmei Bayer, a explicat: “Precipita¡iile venite dupå 20 august au fost neuniforme ¿i locale. Sunt zone în Timi¿ unde a plouat câte 3 litri pe metru påtrat sau deloc, iar în alte localitå¡i chiar 70 - 80 de litri pe metru påtrat.” În plinå secetå, mul¡i fermieri au început semånatul la rapi¡å, stimula¡i de companiile de inpututuri care au asigurat neråsårirea. Inclusiv Bayer a asigurat rapi¡a pentru neråsårire. A¿a, fermierii au avut curajul de a pregåti terenul ¿i a semåna. “Am întâlnit o fermå mare în Voiteni care avea semånatå rapi¡a înainte de a veni ploile din august. Chiar era råsåritå, un lucru îmbucuråtor. Bineîn¡eles cå cei mai mul¡i fermieri au a¿teptat ploile ¿i urmeazå så însåmân¡eze rapi¡a”, spune Grosz. În ceea ce prive¿te cultura grâului, precipita¡iile cåzute sunt bine-venite, pentru pregåtirea patului germinativ. Sunt culturi de porumb care au fost tocate ¿i urmeazå så fie semånat grâul. Evident cå, din cauza impactului extrem al secetei, fermierii vor elibera terenul de porumb mult mai repede pentru a semåna grâu. Sunt ferme care au fåcut primele 30

Daniel Grosz, director Bayer, pentru zona de vest

teste la porumb ¿i, dupå 1 - 10 septembrie, vor intra la recoltatul porumbului, atât cât va fi calitativ ¿i cantitativ. Acele sole vor fi mult mai repede pregåtite ¿i vor fi însåmân¡ate cu cereale. Existå o tendin¡å la nivel de fermå de a måri suprafe¡ele cu culturi de toamna: rapi¡å, grâu, orz, ovåz, secarå. “A¿adar, vom avea o campanie de toamnå cu multe provocåri nu numai în Timi¿, ci la nivelul zonei de vest, în care se va semåna foarte multe culturi de cereale påioase. Ceea ce trebuie så con¿tientizeze fermierii este faptul cå, dacå porumbul påråse¿te repede terenul, toate popula¡iile de afide ¿i cicade se vor muta pe noile culturi de cereale ¿i rapi¡å”, aten¡ioneazå Daniel Grosz. Fiindcå pericolul este mare, Bayer trage un semnal de alarmå pentru fermierii care vor så înceapå semånatul devreme, 10 -15 septembrie. Grosz recomandå monitorizarea culturilor, dar în primul rând, fermierii trebuie så facå un tratament insectofungicid al semin¡ei, fiindcå acum avem derogare pentru cerealele påioase. Totu¿i, dacå va exista o încårcåturå de afide ¿i cicade, dupå semånat este bine så aplice un tratament cu un insec-

ticid de contact, fiindcå ace¿ti dåunåtori vor fi vectori de viroze. Bayer recomandå o dozå de Decis, care are o eficientå foarte bunå împotriva afidelor ¿i cicadelor. Acesta este un insecticid ce ac¡ioneazå asupra dåunåtorilor afla¡i în stadiu de larve sau adult prin contact ¿i ingestie, având efect imediat. Produsul trebuie aplicat numai dupå monitorizarea culturii. Avem dåunåtori, facem tratament, spune didactic Daniel Grosz. De asemenea, în portofoliul Bayer pentru tratamentul semin¡ei existå fungicidul Bariton, cu trei substan¡e active, ¿i Revigo Pro, cu douå substan¡e active de contact, care controleazå tot spectrul de boli în culturå de cereale påioase în primele faze de pornire în vegeta¡ie care se pot transmite prin såmân¡å. “Noi sugeråm så se adauge ¿i un produs pe bazå de imidacloprid pentru a se asigura un control deplin ¿i asupra bolilor, dar ¿i al dåunåtorilor.” Derogare este ¿i pentru Yunta Quattro - un insecto-fungicid sistemic pentru tratarea semin¡elor de cereale complet, având în compozi¡ie patru substan¡e active. Acesta este foarte eficient pentru Profitul Agricol 32/2022

CULTURI VEGETALE

campania de toamn\ combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor care afecteazå såmân¡a ¿i plåntu¡ele. “Vedem cum va fi disponibil la nivel de fermå, fiindcå derogarea a venit cam târziu”, mai aten¡ioneazå Grosz.

Aten¡ie la gestionarea apei din sol Anul agricol 2021 - 2022 este un an cu extreme ¿i foarte secetos. În afarå de precipita¡iile din luna aprilie, când sta¡iile meteo Bayer au înregistrat 30 de litri, în Comlo¿, ¿i 74 litri, în Cårpini¿, în lunile de varå nu a mai fost nimic. Din luna mai pânå în august, ploile au fost total inexistente. Ultimele precipita¡ii din luna august au fost inegale ¿i locale ¿i nu au mai ajutat porumbul ¿i floarea-soarelui. În Cårpini¿, au fost 93 de litri. Cu toate astea, închiderea e la 230 de litri la Cårpini¿, iar la Comlo¿ la 134 de litri, versus la o medie anualå care trebuia så fie din ianuarie pânå în august de 364 de litri. Este clar: suntem pe deficit de apå de 150-230 litri în agricultura din Timi¿. Ce înseamnå asta? Daniel Grosz a conchis:

Profitul Agricol 32/2022

“

“Dacå va exista o încårcåturå de afide ¿i cicade, dupå semånat este bine så aplice un tratament cu un insecticid de contact, fiindcå ace¿ti dåunåtori vor fi vectori de viroze. Bayer recomandå o dozå de Decis. Acest insecticid ac¡ioneazå asupra dåunåtorilor afla¡i în stadiul de larve sau adult prin contact ¿i ingestie, având efect imediat.”

“

“Pregåtirea patului germinativ pentru culturile din toamnå trebuie så fie cu treceri minimale ca så putem gestiona cât mai bine apå în sol, så nu pierdem apa, så facem treceri cu tåvålugul care a¿azå ¿i niveleazå solul pentru a se forma o zonå mai compactå ca så nu se evapore rapid apa, atât cât este. Trebuie

så fim foarte aten¡i la tot ceea înseamnå gestionarea apei pe teren când facem pregåtirea patului germinativ ¿i imediat semånat”. În Timi¿, între 16 iunie - 19 iulie, au fost numai peste 32 de grade la umbrå, cu maxime, în 27 iunie, de 38,3 grade Celsius. În 5 iulie, sta¡iile Bayer au înregistrat 39,5 grade, în prima parte a perioadei de secetå. Maximele au atins 41, 42, 42,8 grade, temperaturi måsurate la umbrå, dar la nivel de câmp, la soare, au însemnat mai mult, exact în perioada când la porumb dådea paniculul. “Nu am avut numai o secetå pedologicå, am avut o ar¿i¡å extremå. A uscat tot. Nu am mai întâlnit a¿a ceva de când activez în agriculturå. Am avut multe zile la rând peste 38 de grade, iar în 22-23 iulie, 42 - 42,8 grade måsurate, iar sim¡ite în câmp la nivel de plante au fost cu mult mai mari. Le-a pråjit instant, så spunem mai direct. Nu avea cum så mai lege porumbul. Nu avea de unde så mai lege. Planta a murit înainte de a mai avea orice ¿anså de evolu¡ie”, a conchis specialistul Bayer.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Corteva> o pia]\ peste a[tept\ri În prima jumåtate a anului 2022 vânzårile Corteva au crescut cu 11% fa¡å de anul precedent.

Vânzårile de semin¡e au fost de 6,5 miliarde dolari în prima jumåtate a anului 2022, în cre¿tere de la aproximativ 6,3 miliarde dolari în prima jumåtate a anului 2021. Cre¿terea vânzårilor a fost determinatå de o cre¿tere de 7% a pre¡urilor. Acest câ¿tig a fost par¡ial compensat de o scådere de 1% a volumului ¿i de un impact valutar nefavorabil de 3%. Cre¿terea pre¡ului a fost determinatå de o execu¡ie puternicå la nivel global conduså de America de Nord ¿i EMEA, cu pre¡uri pentru porumb ¿i soia fiecare în cre¿tere cu 7% la nivel global. Scåderea volumului a fost determinatå de reducerea suprafe¡elor de porumb din America de Nord ¿i de constrângerile legate de aprovizionare cu semin¡e de rapi¡å din America de Nord ¿i semin¡e de porumb din America Latinå, care nu au putut fi compensate de câ¿tigurile datorate soiei în EMEA ¿i

America de Nord. Impactul valutar nefavorabil a fost generat de varia¡ia cursului lirei turce¿ti ¿i al euro.

lirei turce¿ti ¿i a euro. Impactul portofoliului a fost determinat de o cesionare în Asia-Pacific.

Vânzårile nete pentru produsele de protec¡ia plantelor au fost de aproximativ 4,4 miliarde dolari în prima jumåtate de anului 2022 comparativ cu aproximativ 3,5 miliarde dolari în prima jumåtate a anului 2021. Cre¿terea vânzårilor a fost determinatå de o cre¿tere de 16% a volumului ¿i de o cre¿tere de 12% a pre¡ului. Aceste câ¿tiguri au fost par¡ial afectate de un impact negativ de 3% al cursului valutar ¿i de un impact negativ asupra portofoliului de 1%. Cre¿terile de volum au fost determinate de introducerea a unor produse noi precum erbicidele Enlist ¿i Arylex sau fungicidul Onmira, cu vânzåri de produse noi de peste 60% comparativ cu aceea¿i perioadå a anului trecut. De asemenea, compania a avut o cerere timpurie puternicå în America Latinå. Majorarea pre¡urilor a fost determinatå de cre¿terea din America de Nord, inclusiv de costurile mai mari ale companiei pentru materii prime ¿i de costurile logistice crescute. Impactul valutar nefavorabil a fost generat de evolu¡ia

A¿teptårile pentru întreg anul 2022 Perspectivele pentru agriculturå råmân solide, în ciuda volatilitå¡ii recente a pre¡urilor legate de materiile prime. Compania se a¿teaptå la o cerere record pentru cereale ¿i semin¡e oleaginoase în anul 2022, care ar trebui så sprijine pre¡urile materiilor prime, având în vedere cå stocurile finale råmân sub presiune. Bilan¡urile cultivatorilor ¿i nivelurile de venit råmân sånåtoase, în ciuda cre¿terii costurilor de intrare pentru combustibil ¿i îngrå¿åminte, ceea ce îi determinå pe clien¡i så prioritizeze tehnologia pentru a-¿i maximiza rentabilitatea. Ca urmare, Corteva se a¿teaptå la venituri nete cuprinse între 17,2 miliarde dolari ¿i 17,5 miliarde dolari pentru întreg anul 2022, ceea ce reprezintå o cre¿tere netå a vânzårilor de aproximativ 8% ¿i o cre¿tere organicå a vânzårilor de 11%.

Arin DORNEANU

Fabrica din Afuma]i, jud. Ilfov, a Corteva

Profitul Agricol 32/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR ACBCR organizeaz\ conferin]\ na]ional\ Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România organizeazå în zilele de 15 ¿i 16 septembrie conferin¡a A fi sau a nu fi - Prezent ¿i perspective pentru cre¿terea vacilor în România. Evenimentul va avea loc la Pojorâta, jud. Suceava, la Centrul Cultural Pietrele Doamnei. Se vor prezenta Programele de Ameliorare ale raselor Charolaise ¿i Limousine, Programul informatic de gestiune a Exploa¡iei ¿i Regis-

trului Genealogic, sinteza celor 10 ani de func¡ionare a ACBCR ¿i proiectele viitoare, concomitent cu o expozi¡ie de animale ¿i utilaje, precum ¿i degustarea produselor din carne provenitå de la fermele cu lan¡ integrat ale membrilor ACBCR. ªi pentru cå o fripturå bunå se asorteazå cu o ambian¡å sonorå pe måsurå, “garnitura muzicalå” a evenimentului va fi asiguratå de arti¿ti de renume.

Nicolae Ciuleac renun]\ la porci Nicolae Ciuleac, proprietarul companiei Carniprod de lângå Tulcea, a renun¡at så mai construiascå o nouå fermå de porci, dupå ce ¿i-a îngropat toatå genetica din cauza PPA. “Am început så construiesc o halå, am turnat funda¡ia, dar nu mai merge. Så creascå porci cine dore¿te în ¡ara asta, nu mai are rost. Dacå vrea cineva s-o cumpere, eu vând ferma de porci”, spune Ciuleac. Nu renun¡å înså la abator, iar produsele Carniprod vor ie¿i pe pia¡å în mod normal, din carne cumpåratå de la al¡i crescåtori din România. “Nu e¿ti motivat deloc så faci porc în România. Nu vin cerealele mai ieftine din Ucraina. Cumpåråtorul final va plåti toate costurile. Nici Carniprod nu mai merge cum a mers.” Profitul Agricol 32/2022

Reamintim cå pesta porcinå africanå a izbucnit pentru prima datå în România în ferma de porci a companiei Carniprod. ANSVSA a adus de la Timi¿oara la Tulcea instala¡ii de ardere a cadavrelor, dar acele utilaje s-au dovedit total ineficiente ¿i acum zac prin bålåriile din curtea fermei. Proprietarul nu le-a mai recuperat nici acum.

Viorel PATRICHI

Inspectorii ANZ trebuie så urce pe munte În campania 2022 pentru verificarea efectivelor de animale din teren, ministrul Petre Daea le-a ordonat inspectorilor Agen¡iei Na¡ionalå pentru Zootehnie så urce pe munte ca så numere animalele ¿i så nu mai cheme crescåtorii la “bazå”, a¿a cum se întâmplå de mul¡i ani. Singura condi¡ie este ca, în momentul în care este anun¡at controlul, fermierul så aibå asupra sa ¿i documentele obligatorii, care sunt solicitate la verificårile pentru ANTZ sau SCZ. Inspectorii pot aplica mai multe sanc¡iuni care pot afecta toatå cererea unicå, adicå ¿i partea de vegetal. “Am solicitat comisarului pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå Janusz Wojciechowski så dispunå adoptarea unor måsuri pentru a atenua situa¡ia gravå a fermierilor ¿i, în acest sens, am transmis propunerea României de a primi o derogare excep¡ionalå pentru acest an pentru reducerea perioadei de reten¡ie a efectivelor de la 100 de zile (ovine/caprine), respectiv de la 6 luni (bovine) la 90 zile de la termenullimitå de depunere a cererii unice de platå, fapt care nu creeazå discriminåri între fermieri”, a declarat ministrul Petre Daea.

Rasa Charolais va fi regina târgului În perioada 4-7 octombrie, va avea loc marea expozi¡ie Sommet de l'élevage 2022 din Fran¡a. Vor fi prezentate peste 2.000 de animale din diverse specii. În acest an, în centrul aten¡iei va fi rasa Charolais, pentru care se organizeazå concursul na¡ional de frumuse¡e. De asemenea, vor fi organizate concursuri ¿i pentru rasele de vaci Aubrac, Montbeliarde, Ferrandaise, Hereford, Gasconne de Pirinei, Breton, Aberdeen Angus, Salers, Bazadaise, Brunå, Blue Belgique. 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Punem accent pe longevitatea productiv\” Zootehnia va fi cea mai afectatå ramurå agrarå din cauza secetei. Tot mai mul¡i crescåtori mici ¿i mijlocii î¿i trimit vacile spre abator pentru cå nu mai au furaje în acest an. Orice fermier de culturå mare poate pierde porumbul sau/¿i grâul în 2022, dar izbute¿te s-o ia de la capåt peste un an, cu alte speran¡e. Un crescåtor de animale porne¿te extrem de greu dacå ¿ia distrus genetica de vârf din cauza secetei.

Gavrilå Tuchilu¿ a tocat porumbul chircit de vipie, a pus inoculan¡i ¿i a fåcut, pentru prima datå, siloz fårå boabe. Vacile lui trebuie så reziste un an. Când am ajuns la Agrimat Matca, tractori¿tii tasau cu silotampul tocåtura în celule de beton. Tuchilu¿ de¡ine acum 1.600 de vaci Holstein ¿i 1.300 de capre din rasa Alpinå Francezå. “Consumåm peste 120 de tone de furaje pe zi cu atâtea animale.” A în¡eles de mult cå vaca performantå are o duratå de via¡å productivå foarte scurtå ¿i necesitå cheltuieli mari. “Discutând cu partenerii din cooperativå, am stabilit så facem ce dore¿te procesatorul: lapte de calitate, cu proteinå ¿i gråsime mai multå. Americanii nu mai vor o vacå mare. Fabrica mare produce mult, dar ¿i cheltuielile ei sunt pe måsurå.” Prin programul pe care l-a stabilit cu Cow Genetics, cu doctorul Adrian Dina, a decis så creascå durata de via¡å productivå a vacii cel pu¡in cu o lacta¡ie ¿i jumåtate. “Vreau så avem un lapte de calitate, cu proteinå de 3,3%, cu 4,134

4,2% gråsime, ceea ce am ¿i ob¡inut deja. Vaca noastrå trebuie så stea bine pe picioare, så aibå ongloane sånåtoase, så månânce pu¡in ¿i så valorifice la maxim furajele. Chiar dacå am azi 35 de litri de lapte în medie pânå la 39 pe vacå la zi, cheltuielile cu picioarele ¿i cu aparatul de reproduc¡ie sunt aproape zero dacå nu o for¡åm. Vaca trebuie så producå natural. Am ajuns deja la patru lacta¡ii în medie. Americanii care au våzut vacile noastre au în¡eles ce urmårim ¿i ne-au dat dreptate.” Cumpårå material seminal numai de la Cow Genetics din Olanda. “Avem un lapte de foarte bunå calitate. O parte îl procesåm în fabrica noastrå de la Sascut, iar restul merge la Danone ¿i în Bulgaria. În cadrul Cooperativei, to¡i fermierii folosesc geneticå de la Cow Genetics. To¡i avem acela¿i nutri¡ionist ca så ob¡inem lapte de calitate. Peste un an, tot laptele produs de Cooperativa AgroLact Moldova, adicå peste 1.200.000 de litri pe an, så fie procesat doar de noi. Dacå må ajutå Dumnezeu ¿i plouå, eu trebuie så ajung la 1.000 de vaci la muls, ca så pot Profitul Agricol 32/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR produce doar eu 35.000 de litri pe zi”, spune Gavrilå Tuchilu¿. Sperå cu ochii spre cer. Vinde laptele cu 2,2 -2,3 lei litrul. “Este un pre¡ potrivit”.

“Trebuie så improvizåm furaje” Un spectacol trist så vezi cum lanuri întregi de porumb, anemiat de insola¡ie, cad sub headerul combinei Claas. Obiectivul principal pare så fie acum supravie¡uirea geneticii. “ªi apoi, dacå plouå... Am adunat paie mai multe. Fân de lucernå nu ¿tiu dacå fac 40% din necesar, iar porumbul l-am tocat când aproape cå a dat col¡ul, ca så mai salvåm ceva. Are multå celulozå, dar vom completa proteina cu alte surse, mai ales concentrate. Noi mai avem o rezervå de furaje pânå la 1 octombrie. Mai påstråm în stoc boabe de porumb din 2021 pânå la 1 ianuarie. Pentru 2023, va trebui så cumpåråm gråun¡e. Trebuie så mai cumpåråm orz. Poate mai scade pre¡ul la cerealele din Ucraina. Un tir cu 25 de tone de cereale, care pleacå acum din zona noastrå, stå trei zile în port. Alt tir care vine direct din Ucraina cu 40 de tone are culoar deschis. De ce? Asfaltul s-a stricat din cauza ucrainenilor care carå pe cåldurå, fårå restric¡ii. Eu aduc borhot de bere de la Ploie¿ti, câte 25 de tone. Am conservat 650 de tone pentru zile negre. Voi aduce ¿i lucernå de la Bra¿ov”. Ie¿iserå vacile din grajdul cel nou. Adåpostul are o înål¡ime de 14 metri ¿i o deschidere de 30 de metri. Grajdul cu o capacitate de 500 de capete are patru alei cu standuri de odihnå pentru vaci. Vacile stau pe saltele de cauciuc. Un robot împinge mâncarea în fa¡a vacilor.

Managementul fermei Tot managementul fermei de vaci este conceput de compania AfiBanat, cu un program perfec¡ionat. “Avem mult mai multe date decât în 2004. Inginerul urmåre¿te totul pe telefonul mobil, nu trebuie så stea toatå ziua la calculator.” Pe timp de varå, intrarea în cålduri este mai dificilå. “Noi nu le for¡åm så intre în Profitul Agricol 32/2022

cålduri, dar completåm cu vi¡ele ca så avem un numår constant de vaci la muls. Când vin la sala de muls, må relaxez”, spune fermierul. Medicul veterinar Bogdan Vasiliu lucreazå de 12 ani la Agrimat Matca. Acum se ocupå ¿i de vaci, ¿i de capre. Poate urmåri fiecare vacå pe telefon. “Ca så evitåm mastitele, plecåm din grajd. Am început så folosim un produs pe bazå de bacterii concurente pentru stratul nutritiv. Vrem så nu mai bågåm chimicale în dejec¡ii. Folosim dezinfectant uscat pentru schimbarea pH-ului la nivelul saltelei de odihnå ¿i prafuri desicante. În ce prive¿te calitatea laptelui, må bazez foarte mult pe datele oferite de sistemul AfiBanat: conductivitate ¿i lactozå pentru sånåtatea ugerului.” Pompele instala¡iei de muls se aflå la subsol. A¿a se reduce zgomotul stresant pentru animale ¿i pentru mulgåtori. Un alt avantaj este cå munca de mentenan¡å este mult mai u¿oarå la subsol, fårå praf ¿i fårå mu¿te, nu interfereazå oamenii între ei dacå apare o defec¡iune. Fiecare vacå poate fi verificatå aici, la subsol. La primii 200 ml de lapte, instala¡ia semnalizeazå problemele. Verificå gråsimea, proteina, conductivitatea, lactoza, prezen¡a sângelui în lapte (dacå apare totu¿i cumva un germen patogen). Robotul face permanent corela¡ia între timpul de odihnå ¿i cantitatea de lapte. “Må ajutå foarte mult sistemul. Diminea¡a, la ora opt, am imaginea cu tot ce se întâmplå în fermå, fårå så fiu aici, ¿tiu ce vaci trebuie inseminate, iar când ajung în fermå, vacile sunt deja sortate. Îmi trimite toate alertele pe telefon. ªi partea de reproduc¡ie a fost introduså pe telefonul mobil. Numai så vrei så lucrezi. Singurele probleme care pot så aparå pentru acest sistem sunt cåderile de tensiune. Orice cådere de tensiune apare ca un ¿oc în calculator. Spålårile se fac automat. Sistemul are programe de spålare bazå-acid, pe care le ruleazå dupå un program såptåmânal. Noi monitorizåm practic tot ce înseamnå parametri de temperaturå, grafice de spålare. Dacå apar devia¡ii foarte mari,

de exemplu la numårul de germeni, când se iau probele, înseamnå cå avem o problemå de spålare. Curå¡area se face impecabil. Avem apå caldå tot timpul în douå boilere de câte 80 de litri”, spune doctorul Bogdan Vasiliu. Apa rezultatå din spålare merge în batalul de dejec¡ii ¿i apoi se folose¿te la fertilizarea påmântului. Apa de ploaie se strânge separat ¿i se udå cele 86 de hectare de porumb de siloz, semånat ca a doua recoltå, dupå triticale. Adunå orice apå datå de la Dumnezeu. În timp ce discutam despre vaci, a venit o ploaie scurtå, care doar a muiat praful. “Dacå ar ¡ine ploaia, s-ar umple laguna”, spune fermierul mai mult pentru sine. Adunå într-o lagunå 10.000 de metri cubi de apå de ploaie pentru irigarea suprafe¡ei de 86 de hectare. A cumpårat un lactoscan pentru a elimina orice risc. Se imprimå fiecare analizå la orice livrare. “Este un program destul de complex, care ne prezintå practic to¡i parametrii din fermå. Am fost în Israel la o specializare ¿i am våzut oameni din altå epocå acolo. Schimbårile climatice ne vor determina ¿i pe noi så renun¡åm la porumbul de siloz. Se pot folosi în loc graminee, mai ales triticale, culturi precoce de primåvarå, când nu avem temperaturi nebune.” În Polonia, se fac analize la nivel de fermå. Se vând ni¿te kituri care te ajutå så decizi rapid dacå mai ¡ii animalul bolnav sau nu pentru a evita folosirea antibioticelor în exces. “Agrimat Matca face analizele pentru furaje în Ungaria ¿i în Olanda. Cumpåråm kiturile de la ei ¿i ne fac analizele gratis.” Spiritul gospodåresc, meticulos l-a ajutat pe Gavrilå Tuchilu¿ så construiascå o afacere frumoaså, “rotundå”, cum zic båtrânii prin partea locului. SDR, un fond de investi¡ii german, a cumpårat påmânt lângå Matca. Are în toatå România peste 300.000 de hectare, de la Timi¿oara la Suceava. “Vinde¡i?”, l-au întrebat. “Nu vând, pentru cå am un copil ¿i un nepot.”

Viorel PATRICHI 35

Fac agriculturå de 42 de ani ¿i nu am fåcut silozul de porumb în luna iulie niciodatå, ca acum. Am tocat 12.000 de tone la Curtici, 7.000 de tone la Olari. Nu am avut încotro. Dacå nu-l fåceam, porumbul se usca de tot.

Dimitrie Musc\>

“Eu vreau s\-mi salvez vacile” Chiar dacå în jude¡ul Arad a plouat incomparabil mai mult decât în Vrancea, Buzåu sau Gala¡i, seceta a afectat grav ¿i porumbul lui Dimitrie Muscå. Chiar dacå nu va face niciun gråunte în acest an, marea preocupare a fermierului este soarta zootehniei.

“

Eu pot salva toate vacile. Am avut suficiente paie ¿i am fåcut siloz. Un siloz de bunå calitate, dar nu are bob în el, este sårac în elemente nutritive. A¿a am salvat zootehnia findcå, împreunå cu fiul meu, avem aproape 3.000 de vaci în douå ferme. Ne-am asigurat furajele pe tot anul”, spune sigur pe el Dimitrie Muscå. Pentru asta a tåiat 700 de hectare de porumb siloz. “Silozul va fi bine fermentat, va fi bun, dar fårå gråun¡e. Deci va avea elemente nutritive mult mai scåzute. Nu am avut de ales. Probabil cå voi cumpåra ¿roturi de rapi¡å, de floarea-soarelui ¿i de soia. Vând toatå produc¡ia prin magazinele noastre. Din cele 3.000 de vaci, peste 900 sunt vaci Holstein de lapte, iar restul Charolais. Carnea de vitå se cautå tot mai mult”. Profitul Agricol 32/2022

Într-un mod straniu, crede Muscå, seceta comparabilå doar cu seceta din 1946 din Ucraina ¿i din Moldova s-a suprapus acum pe pandemia de covid, pe criza energeticå ¿i pe råzboiul din Ucraina, dar love¿te toatå Europa. Armele meteorologice s-au perfec¡ionat între timp, s-au perfec¡ionat sistemele anti-grindinå ¿i tehnicile de provocare a ploilor. “Chinezii aveau anul trecut 60% din suprafa¡a ¡årii irigatå ¿i udatå cu ploi dirijate. ªi la noi se cautå avioane pentru însåmân¡åri cu ioni de argint. Dar totu¿i, dacå ar fi a¿a, nu s-ar mai chinui oamenii cu iriga¡iile, så fure ¡iganii instala¡iile de pe câmp. To¡i ar vrea så aducå ploi când este nevoie. Nu ¿tiu înså dacå nu are ¿i efecte negative provocarea ploilor. Stricåm echilibrul în altå parte. Eu fac agriculturå de 42 de Dimitrie Muscå s-a întâlnit cu Petre Daea ¿i au discutat despre iriga¡iile din Mure¿. Pentru cå la noi nu face nimeni iriga¡ii din Mure¿, iar râul curge lini¿tit în Ungaria, unde se irigå intens cu apå din el. Dimitrie Muscå rememoreazå pe scurt: “din ce am în¡eles, nu vor fi bani pentru despågubirea acestor calamitå¡i. Eu a¿a cred”.

ani ¿i nu am fåcut silozul de porumb în luna iulie niciodatå, ca acum. Am tocat 12.000 de tone la Curtici, 7.000 de tone la Olari. Nu am avut încotro. Dacå nu-l fåceam, porumbul se usca de tot. Voi avea siloz pe såturate.” Pe 15 august a început livrarea porcilor la abator. Deja are 20.000 de porci la ferma din Macea. “Am mai avut ceva porumb råmas, grâu, orz ¿i voi face o combina¡ie nouå. Porumbul nu va mai avea ponderea cea mai mare. Grâul va fi peste 50% în ra¡ie, dar nu am ce face”. În acest an imposibil, Dimitrie Muscå a ob¡inut produc¡ii record: la grâu 8.560 kg în medie la hectar, 7.802 kg la orz, 4.640 la rapi¡å. “Atât am produs, am prezentat public ¿i actele contabile, ca så nu mai avem vorbe. Multå vreme, am avut aceastå re¡inere så nu spun nici ce salarii le dau oamenilor. Am tåcut o vreme, dupå care m-am gândit cå unii au dat salariul minim pe economie ¿i nu mai au oameni. Iar lucråtorii s-au dus în stråinåtate ¿i este o mare tragedie. Au fost ¿i antreprenori care nu au ¿tiut så aibå grijå de oameni. De aceea, se gåsesc greu lucråtori pentru zootehnie”, spune ståpânul Combinatului Agro Industrial Curtici.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Solu]ii pentru salvarea cresc\torilor de Bazna [i Mangali]a Mangali¡a consumå 10 - 15 kg de porumb pentru a pune un kilogram în greutate. Dacå vrei så faci un animal de 100 de kg, trebuie så îi dai între 1.000 - 1.500 kg de porumb.

oan Cleja, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Rase Tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a, sus¡ine cå, la pre¡ul de acum la cereale, e foarte greu så mai cre¿ti o astfel de raså. “Nu ¿tiu dacå este un profit în momentul de fa¡å pentru a cre¿te Mangali¡a. Este tragic ¿i probabil greu de crezut, dar pierderea pentru crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a este de 40 - 50%. În al¡i ani, se vindea kilogramul de carne de porc tradi¡ional cu 14 - 15 lei, iar acum, a ajuns la 18 - 20 lei, dar dacå vei calcula toate cheltuielile pe care le faci, mai ales cå au crescut pre¡urile cu inputurile la hranå de trei ori, vinzi sub pre¡ul de cost”, a spus Cleja. De aceea, ar vrea ca Ministerul Agriculturii så ofere un sprijin financiar de måcar 500 de lei pentru fiecare animal înscris în registrul genealogic. Acum, se oferå doar un ajutor financiar de 1.200 de lei pe cap de scroafå. Este bun, dar nu este cât are nevoie acest sector, care e de fapt de ni¿å, pentru a fi salvat, spune Ioan Cleja. El mai trage un semnal de alarmå ¿i spune cå a cre¿te Mangali¡a este foarte greu în aceastå perioadå. ¥n Ungaria, ¿tie Cleja precis, se plåte¿te un sprijin cumulat de peste 500 de euro pentru fiecare porc. Mai mult, crescåtorii de acolo mai primesc ¿i sprijin pentru promovarea rasei, ¿i pentru vânzarea pe

pie¡ele externe. De aia, zice Cleja, au reu¿it ungurii så î¿i deschidå cu succes pie¡e în SUA, Canada, Brazilia, ba chiar ¿i Spania. Tot e bine cå måcar statul maghiar începe så subven¡ioneze cre¿terea Mangali¡ei ¿i pentru fermierii maghiari din România.

“Nu ¿tiu dacå este un profit în momentul de fa¡å pentru a cre¿te Mangali¡a. Este tragic ¿i probabil greu de crezut, dar pierderea pentru crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a este de 40 - 50%”, spune Ioan Cleja, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Rase Tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a

Care ar fi solu¡iile? Ioan Cleja prezintå patru propuneri pentru ca crescåtorul autohton de Bazna ¿i Mangali¡a så reziste în aceastå crizå economicå extrem de dificilå: 1. Så nu se mai fiscalizeze activitå¡ile economice måcar pe o perioadå de cinci ani. Cele de cre¿tere a porcului de Bazna sau Mangali¡a, probabil, nu chiar toate, toate... 2. Înfiin¡area de centre de sacrificare în zona ruralå. 3. Sprijinul financiar de 500 de lei pe cap de animal. Mai mult, la fiecare expozi¡ie interna¡ionalå (chiar a¿a, la fiecare? Sunt sute de expozi¡ii pe planeta asta) så fie invita¡i ¿i fermieri români. MADR så le plåteasc totul ca så ajungå acolo. De ce så se ducå fermierii români acolo, Cleja nu ne mai zice... 4. ¥nfiin¡area de magazinele artizanale în toatå ¡ara, unde crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a så î¿i ducå marfa så o valorifice simplu ¿i u¿or, dar mai ales så fie ¿i scutit de impozite ¿i taxe. Dupå cinci ani, facem bilan¡ul, dacå activitatea e pe plus sau nu. “Am discutat cu hipermarketurile, dar ce vor ei nu putem noi. Ei cer ceafå

¿i cotlet. Asta e 30% dintr-un porc. Ce faci cu restul? Solu¡ia este deschiderea magazinelor artizanale, fiindcå a¿a dezvol¡i pia¡å localå autohtonå, iar producåtorii agricoli abia a¿teaptå så aibå un loc sigur unde så î¿i vândå marfå sigur, u¿or ¿i fårå complica¡ii”, sus¡ine Ioan Cleja. “La noi, oriunde mergi la autoritå¡i ¿i înaintezi propuneri, ¡i se spune cå nu sunt bani. Mai grav, la noi nu se face diferen¡a între porcul clasic industrial ¿i rasele tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a. Atunci cum po¡i så evoluezi? Noi reprezentåm pu¡in din industria porcului. Noi nu avem cum så o încurcåm, ci doar så o ajutåm, så aducem o plusvaloare de înaltå calitate”, este mesajul reprezentan¡ilor Asocia¡iei Crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 32/2022

MA{INI & UTILAJE Noile combine Claas Lexion, putere sporit\, func]ii inovative Din 2023, gama Claas Lexion va fi completatå cu modelul 8600 ¿i cu noile versiuni Montana ale Lexion 5500 ¿i Lexion 7700. Toate combinele vor avea cabine noi, motoare mai puternice ¿i buncåre mai mari.

Iatå noutå¡ile, pe scurt: - modelul Lexion 8800 va fi echipat cu motorul MAN D42 de 16,2 litri, care echipeazå ¿i vârful de gamå, Lexion 8900. - din 2023 vor fi disponibile versiuni Montana ale combinelor Lexion 5500 ¿i 7700 cu compensarea înclinårii ¿asiului. - tobå de alimentare segmentatå pentru sistemul de treierat APS Synflow Hybrid (Lexion 7000 ¿i 8000). - buncår de boabe optimizat, cu volum de 18.000 litri ¿i volum mai mare al buncårului de boabe pentru modelele Lexion 6600, 6700, 7600 ¿i 8700. - tub pivotant pentru descårcare mai preciså la debite de descårcare ridicate (de pânå la 180 litri/sec). - cabinå nouå cu spa¡iu generos, vizibilitate optimizatå ¿i scaun pivotant pentru operator. - GPS Pilot nou cu terminalul CEMIS 1200 pentru conducere automatizatå ¿i documenta¡ie online. - CEMOS Connect pentru utilizarea optimizatå a flotelor CEMOS Auto Header 40

pentru reglarea automatå a hederului Vario în timpul recoltatului. Noul Lexion 8600 are o lå¡ime a båtåtorului de 1.700 mm ¿i este propulsat de un motor MAN D26 cu ¿ase cilindri de mare eficien¡å, Stage V, cu o cilindree de 12,4 litri ¿i o putere de 549 CP. Datoritå func¡iei Dynamic Power, puterea motorului este adaptatå automat la condi¡iile de func¡ionare, economisind pânå la 10% din carburant. Buncårul de boabe este de 12.500 litri pentru Lexion 8600 ¿i de 13.500 l itri pentru Lexion 8600 Terra Trac. Lexion 6600 este acum disponibil op¡ional cu un buncår de 11.000 l , de 12.500 l la Lexion 6700, respectiv 13.500 l la Lexion 7600. Din 2023, Lexion 8800 poate fi echipat op¡ional cu un buncår de boabe de 18.000 l, iar Lexion 8700 va avea un buncår de 15.000 l. Motorul Lexion 8700 genereazå cu 41 CP mai mult, ajungând la 626 CP, în timp ce Lexion 8800 are o cre¿tere a puterii de 47 CP, atingând 700 CP.

Combinele Lexion 5500, cu scuturåtori, ¿i modelele Lexion 7700 hibride vor

fi disponibile cu compensarea înclinårii ¿asiului la modelul Montana. De la 258 CP în segmentul cu cinci scuturåtori ¿i pânå la 549 CP în clasa hibridå de mijloc, Claas va oferi o gamå de opt combine model Montana pentru utilizarea pe pante abrupte. Trac¡iunea integralå Power Trac, blocarea diferen¡ialului pentru puntea fa¡å prin reglare electricå ¿i curå¡area Auto Slope måresc viteza de deplasare ¿i optimizeazå performan¡ele de curå¡are prin ajustarea automatå la pante ¿i suprafe¡e înclinate. Noile cabine introduse la combinele Trion se vor regåsi ¿i la gama Lexion din 2023. S-a alocat spa¡iu generos în zona capului ¿i a picioarelor, la care se adaugå scaunul (op¡ional din piele) care

MA{INI & UTILAJE

poate fi rotit cu 30 de grade pe ambele pår¡i. Postul de lucru mai larg oferå o vizibilitate foarte bunå asupra hederului ¿i a zonei înconjuråtoare, datoritå geamurilor frontale ¿i laterale mai mari ¿i a montan¡ilor A mai sub¡iri. Terminalul CEBIS de 12 inci (30,5 cm) cu ecran HD garanteazå o lizibilitate excelentå în toate condi¡iile de iluminare ¿i oferå trei zone de afi¿are principale, reglabile individual.

Cu maneta multifunc¡ionalå CMOTION, operatorul are întotdeauna sub control cele mai importante func¡ii ¿i poate salva pânå la ¿apte setåri individuale. Noul terminal CEMIS 1200 permite gestionarea online a comenzilor ¿i a documenta¡iei. Un alt element de confort este sistemul de direc¡ie dinamicå Dynamic Steering. Disponibil op¡ional, acesta reduce numårul de rota¡ii ale volanului cu 40% ¿i faciliteazå operatorului virarea la capåtul solei.

Arpad DOBRE

Agri-Alian¡a: Combine ERO de recoltat struguri Agri-Alian¡a a livrat cåtre o fermå din Buzåu o combinå ERO Grapeliner 5150 V de recoltat struguri. Combinele ERO sunt disponibile în douå modele. Seria 7000 are douå op¡iuni pentru motor, de 175 CP sau 204 CP, Stage 5, ¿i poate asigura o vitezå de deplasare pe ¿osea de 40 km /h. Seria 5000 are motor Stage 5, de 175 CP. Combinele dispun de sistemul Twin-Lock Poclain, ce asigurå o trac¡iune optimå ¿i conducerea în condi¡ii de siguran¡å chiar ¿i pe terenuri dificile.

AgroConcept: Remorci performante Brantner Fermierii care au nevoie de remorci performante pot utiliza gama Brantner din portofoliul AgroConcept. Aceste echipamente au op¡iuni de descårcare pe 3 pår¡i, au o greutate totalå de la 8 la 18 tone ¿i asigurå cea mai bunå utilizare posibilå a greutå¡ii totale maxime admise pe drumurile publice. Printre alte beneficii se numårå10 ani garan¡ie pentru ¿asiu, sistem de basculare în 3 pozi¡ii, posibilitate de racordare pentru a doua remorcå, podea dintr-o singurå bucatå de o¡el, frâne pneumatice.

IPSO Agriculturå: Balotare eficientå cu John Deere V461R IPSO Agriculturå are în portofoliu presa de balotat cu camerå variabilå John Deere V461R. Sistemul performant de eliberare rapidå (FRS), în combina¡ie cu sistemul de alimentare de mare capacitate, face posibilå producerea unui numår de peste 120 de balo¡i pe orå, pânå la 6.000 balo¡i pe an. Se poate ob¡ine un diametru reglabil al balotului, într-o camerå de balotare cu lå¡imea de 1,21 m, pentru o greutate maximå a balotului, iar densitatea este ajustabilå prin intermediul monitorului din tractor. 41

MA{INI & UTILAJE

Actros RO, cultivatorul 3 în 1 Cultivatorul combinat Actros RO produs de Bednar realizeazå trei opera¡iuni într-o singurå trecere. Cele douå rânduri de discuri frontale cu un diametru mare asigurå o tåiere optimå ¿i amestecarea superficialå a reziduurilor de culturå cu solul, iar cele douå rânduri de ancore asigurå o afânare intenså, la care se adaugå ¿i posibilitatea fertilizårii într-o singurå trecere. În România, importator oficial al mårcii Bednar este IPSO Agriculturå.

ntregul proces se încheie cu nivelarea finalå ¿i consolidarea suprafe¡ei, folosind un tåvålug. Dar cultivatorul combinat Actros RO poate fi operat în mod eficient ¿i fårå tåvålugi posteriori. Aceastå solu¡ie permite utilizarea cultivatorului ¿i în condi¡ii mai pu¡in favorabile, când solul este umed. Actros RO a fost special conceput pentru prelucrarea unor cantitå¡i mari de reziduuri de culturå, de exemplu, dupå porumb boabe.

Modele ¿i detalii tehnice ACTROS RO Lå¡ime de lucru, m Numår de discuri, buc. Numår de ancore, buc. Garda la sol, cm Puterea recomandatå a motorului tractorului, CP Greutate totalå, kg

RO 3000 3 14 7 72

RO 4000 R 3,8 18 9 75

RO 4000 3,8 18 9 72

180 - 300

200 - 370

5.770

6.740

8.780

Bara de tractare hidraulicå contribuie la urmårirea optimå a terenului. Sec¡ia de lucru cu discuri are discuri zim¡ate mari, cu diametru de 690 × 6 mm, eficiente la tåierea ¿i încorporarea reziduurilor de culturå pânå la o adâncime de 18 centimetri. Sec¡ia de lucru cu ancore asigurå o subtåiere de calitate ¿i amestecarea reziduurilor de culturå cu solul pânå la o adâncime de 35 de centimetri. Pentru efectul intens de afânare, cultivatorul combinat Actros RO este echipat cu douå rânduri de ancore Active-Mix. Sec¡ia de nivelare de dupå sec¡ia de lucru cu ancore fårâmi¡eazå bulgårii prea mari înainte de consolidarea finalå a suprafe¡ei. Sec¡ia de nivelare poate fi echipatå cu douå tipuri de organe active. Echipamentul include discuri de nivelare cu comandå hidraulicå. Existå, de asemenea, arcuri de nivelare cu comandå mecanicå, iar comanda hidraulicå este disponibilå la cerere. Aceastå sec¡ie sparge crestele

Caracteristicile de bazå ale gamei Actros RO - adâncime de lucru de 5-35 cm, - lå¡ime de lucru de 3-3,8 m, - necesar de putere de la tractor de 180-370 CP. bulgårilor dupå sec¡ia de ancore ¿i niveleazå suprafa¡a înainte de a fi compactatå de tåvålugii posteriori. Tåvålugii posteriori, atunci când sunt monta¡i, creeazå o structurå optimå de sol fin ¿i închid suprafa¡a, pentru a preveni evaporarea apei din sol. Gama de cultivatoare Actros RO poate fi combinatå ¿i cu buncåre de îngrå¿åminte. Acestea pot fi dozate precis, datoritå buncårelor presurizate Bednar, adecvate pentru fertilizare suplimentarå în profilul solului într-o singurå trecere.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 32/2022

{tefan Gheorghi]\, convins de performan]ele combinei MF 7347 Recent, ªtefan Gheorghi¡å, fermier din Bråila, ¿i-a achizi¡ionat o combinå Massey Ferguson 7347, ca parte dintrun program mai larg de investi¡ii. “Îmi doream så cumpår aceastå combinå încå din 2020, acum am reu¿it. Ceea ce m-a atras în primul rând la ea este toba de batere suplimentarå, cu ajutorul cåreia pot recolta atât în orele dimine¡ii, cât ¿i seara, când materialul de recoltat este mai umed.” Înainte de aceastå achizi¡ie lucra cu o Laverda ceva mai micå, cu putere de 175 CP, fa¡å de cei 305 CP ai noii combine, ¿i avea heder de påioase de 4,8 m, iar cel de prå¿itoare, de doar 5 rânduri, fa¡å de cele actuale, de 6 m la påioase ¿i pe 8 rânduri pentru porumb ¿i floarea-soarelui. ªtefan Gheorghi¡å spune cå are un plan mai amplu de dotare, pe care nu l-ar fi realizat dacå nu ar fi existat Programul IMM Invest pentru agriculturå. “Este, poate, unul dintre pu¡inele programe de investi¡ii bine gândite. Statul garanteazå, dar evaluarea bonitå¡ii fermierilor revine båncilor. Cunosc foarte mul¡i fermieri care, datoritå acestui program, au reu¿it så facå investi¡ii importante, a¿a cum am Profitul Agricol 32/2022

fåcut ¿i eu.” Fermierul spune cå a accesat patru subprograme de investi¡ii pe trei direc¡ii: dotåri cu utilaje, sisteme de iriga¡ii ¿i achizi¡ii de teren. Ca dotåri, a achizi¡ionat utilaje ¿i echipamente pentru minimum tillage, cultivatoare ¿i semånåtori pneumatice, considerând cå acesta este viitorul, ¿i a renun¡at la aråturå. În plus, a achizi¡ionat un tractor ¿i combina de care am vorbit. La partea de iriga¡ii a cumpårat tamburi, o instala¡ie liniarå, motopompå, ¡evi etc. În ceea ce prive¿te achizi¡ia de teren, el a cumpårat 78 de hectare de arabil. “Mai vreau så iau o instala¡ie de irigat liniarå ¿i vreau så extind suprafa¡a cultivatå cu soia, iar combina MF 7347 este potrivitå ¿i pentru aceastå culturå”.

Cristian Manole, specialist produs combine în cadrul companiei Sigma CVM România, importator oficial al Massey Ferguson în România, ne-a oferit detalii suplimentare despre aceastå combinå performantå. MF 7347S MCS este una din cele mai adaptabile din pia¡å, fiind perfor-

mantå la recoltarea a numeroase culturi: grâu, orz, rapi¡å, floare, porumb, soia, ¿i poate fi echipatå special inclusiv pentru recoltarea orezului. Poate fi utilizatå împreunå cu un heder FreeFlow sau cu unul PowerFlow cu benzi, pentru a avea o alimentare activå ¿i uniformå a materialului cåtre elevatorul central al combinei. De asemenea, poate lucra ¿i împreunå cu un heder pentru recoltarea culturilor prå¿itoare (porumb, floarea-soarelui) pe 8 rânduri. Un alt atu este sistemul Multi Crop Separator (MCS - motivul principal pentru care ªtefan Gheorghi¡å a achizi¡ionat combina), ce måre¿te efectiv ziua de recoltat. Fermierul poate intra mai de diminea¡å la recoltat, când spicele sunt încå umede. La amiazå, când soarele usucå boabele, acest sistem se dezactiveazå foarte u¿or, iar seara, când boabele încep din nou så atragå umiditate, sistemul se activeazå din nou, permi¡ând recoltatul pânå noaptea târziu. Practic, acest sistem måre¿te suprafa¡å de batere cu 20% fa¡å de o combinå fårå MCS.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat rapid [i de precizie cu Amazone Cirrus Seceta reprezintå o provocare inclusiv pentru inginerii care concep utilajele agricole. De aceea, speciali¿tii Amazone propune modelele de semånåtori combinate din gama Cirrus. Cu ajutorul lor, într-o singurå trecere, pute¡i pregåti terenul ¿i, simultan, se pot semåna ¿i aplica îngrå¿åminte.

ai mult, gama Amazone Cirrus poate fi utilizatå atât direct, în miri¿te, cât ¿i dupå efectuarea aratului sau la semånat în teren mulcit. Aceste echipamente lucreazå pe lå¡imi de la 3 la 6 metri, permit o vitezå de lucru de 8-16 km/h, maximum 20 km/h, în func¡ie de teren. Dispun de buncåre de la 3.000 pânå la 4.000 litri, acoperite cu o prelatå rulantå sau un capac de presiune.

timentate în propor¡ie de 60/40 pentru semin¡e ¿i îngrå¿åminte. Cirrus 6003-2. Este o semånåtoare rabatabilå cu lå¡ime de lucru de 6 m, performantå în ferme mari. Are un buncår combinat de semin¡e/fertilizant, de 4.000 l, cu 2 conducte de transport, pentru distribuirea simultanå a îngrå¿åmântului ¿i semin¡elor. Aminteam anterior de faptul cå aceste utilaje pot fertiliza concomitent cu semånatul, iar aici existå urmåtoarele op¡iuni de combinare a semin¡elor ¿i îngrå¿åmintelor: - fertilizarea de start în brazdå (Single-Shoot), - fertilizarea cu depozit între rânduri (Double-Shoot) - semånarea a douå tipuri de semin¡e cu îngrå¿åminte (Triple-Shoot).

Sisteme digitale pentru scåderea cheltuielilor Gama Amazone Cirrus poate fi dotatå cu o serie de sisteme digitale

care permit operarea în condi¡ii de eficien¡å, simultan cu reducerea costurilor de operare ¿i de înfiin¡are a culturilor. Terminalele Amazone echipate Isobus pot colecta ¿i stoca o serie de date, controlând o serie de func¡ii speciale. Una dintre acestea este GPS Maps pentru gestionarea tipului de suprafa¡å, foarte u¿or de utilizat, care aratå unde este necesar mai mult fertilizant ¿i unde se poate aplica mai pu¡in. O altå func¡ie digitalå este GPS Track, care oferå sprijin optim pentru orientarea pe teren, de urmårire a linie drepte de la punctul A la B, de exemplu, precum ¿i efectuarea semånatului cu conducerea tractorului în func¡ie de linia de contur a terenului. GPS Switch este o altå func¡ie importantå, ce permite oferå un control eficient al sec¡iunii GPS pentru toate terminalele de comandå Amazone, precum ¿i al împrå¿tierii fertilizan¡ilor.

Arpad DOBRE

Cinci modele Amazone Cirrus Aceastå gamå include nu mai pu¡in de 5 modele de semånåtori, ce pot semåna eficient, rapid ¿i precis. Cirrus 3003 ¿i 3503 Compact. Sunt semånåtori tractate, performante în ferme mici, cu lå¡imi de lucru de la 3 m la 3,5 m. Se pot manevra u¿or chiar ¿i în condi¡ii de margini înguste ale terenului ¿i au un buncår de 3.000 l . Cirrus 4003 ¿i 4003-2. Sunt semånåtori tractate, rigide sau rabatabile compacte ¿i rapide, cu lå¡imi de lucru de 4 m. Se pot utiliza eficient în ferme medii ¿i au un necesar de putere al tractorului de 170-200 CP. Pot fi dotate cu buncåre de 3.600 l sau 4.000 l, compar44

Profitul Agricol 32/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

O nou\ legisla]ie pentru tehnicile genomice? ¥n data de 25 iulie 2018, o hotårâre a Cur¡ii Europene de Justi¡ie (CJUE) indicå faptul cå toate produsele rezultate din noile tehnici de modificare a genomului, dupå 2001, intrå sub inciden¡a reglementårilor europene aplicate OMG-urilor.

ceastå decizie se înscrie într-o logicå administrativå ¿i nu într-una de naturå ¿tiin¡ificå, a¿a cum ar fi normal. Ea pune, astfel, Uniunea Europeanå în contradic¡ie cu lumea întreagå, deoarece cele mai multe ¡åri de pe continentele americane ¿i asiatice ¿i din zona Pacificului s-au deschis, în diferite grade, cåtre tehnicile genomice prin adoptarea unor reglementåri adaptate specificului acestora. Reglementårile europene privind OMG-urile se bazeazå pe Directiva 2001/18 acest lucru a împiedicat dezvoltarea OMG-urilor agricole în Uniunea Europeanå (UE). Costurile cu întocmirea dosarelor privind solicitarea avizului de introducere pe pia¡å, - fie pentru cultivare în câmp sau import, pentru procesare ¿i introducerea în hrana umanå sau ani malå, ¿i post-comercializarea OMG-urilor autorizate, care trebuie efectuatå pe toatå perioada de valabi46

litate a autoriza¡iei (în general 10 ani) -, au permis procesul doar unor mari consor¡ii interna¡ionale care au o bazå financiarå suficient de puternicå pentru realizarea acestui scop. De îndatå ce a fost publicatå hotårârea CJUE, mai multe institu¡ii ¿i organisme europene din sfera ¿tiin¡i-ficå ¿i academicå, dar ¿i mi¿cåri cetå¡ene¿ti au fost contrariate de aceasta decizie ¿i au cerut deschiderea unei dezbateri pe acest subiect. Atât impedimentul legat de înfåptuirea progresului tehnologic, cât ¿i dezvoltarea datoritå interferen¡ei cu libera circula¡ie a mårfurilor pe o pia¡å globalizatå påreau evidente. Grupul de consilieri ¿tiin¡ifici principali ai Comisiei Europene (sau mecanismul de consiliere ¿tiin¡ificå SAM), un comitet de exper¡i la nivel înalt, creat în data de 9 iunie 2015 ¿i responsabil cu informarea Comisiei Europene în deplinå independen¡å ¿i transparen¡å cu privire la subiectele ¿tiin¡ifice, astfel încât Uniunea så poatå elabora politici în cuno¿tin¡å de cauzå, a publicat o declara¡ie în noiembrie 2018 în care sublinia cå “din cauza noilor cuno¿tin¡e ¿tiin¡ifice ¿i a progresului tehnic recent, Directiva OMG-urilor este acum inadecvatå”. Apoi, au urmat Academiile Agricole din Uniunea Europeanå, care au cerut “un cadru de reglementare cu scopul de a facilita utilizarea în siguran¡å a editårii genomului în cercetarea ¿i dezvoltarea europeanå”, argumentând prin “necesitatea criticå de dezvoltare a programelor de cercetare

care se desfå¿oarå peste tot în alte pår¡i ale lumii”. O ini¡iativå cetå¡eneascå europeanå, “Cre¿te¡i progresul ¿tiin¡ific: culturile conteazå”!, a fost ini¡iatå în vara anului 2019 de un grup de studen¡i de la Universitatea Wageningen (Olanda) de opt na¡ionalitå¡i diferite. Au cerut o modificare a legisla¡iei actuale pentru a evalua “produsul final mai degrabå decât tehnica, astfel încât siguran¡a så fie garantatå fårå ca beneficiile valoroase ale noilor tehnici så fie pierdute prin obstacole de reglementare absurde”. În acest context, în noiembrie 2019, Consiliul UE a invitat Comisia Europeanå så întreprindå o abordare constând într-un studiu ¿i o analizå de impact pentru a schimba statutul NGTurilor în dreptul european. Comisia Europeanå a publicat rezultatele acestui studiu la sfâr¿itul lunii aprilie 2021, sus¡inute de douå rapoarte ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Centrul Comun de Cercetare al Comisiei EUJCR), primul privind stadiul tehnicii NGT ¿i al doilea privind cercetarea ¿i dezvoltarea, precum ¿i aplica¡iile lor comerciale. Se confirmå cå NGT-urile s-au dezvoltat într-un mod uluitor în ultimul deceniu pe mai multe continente: inven¡ia tehnicii emblematice a NGTurilor a fost publicatå, în urmå cu doar 10 ani, în 2012 în revista Science de americanca Jennifer Doudna ¿i europeana Emmanuelle Charpentier, care a primit Premiul Nobel pentru Chimie Profitul Agricol 32/2022

OPINII pentru aceastå inven¡ie în 2020. ªi de atunci, peste 25.000 de publica¡ii ¿tiin¡ifice au fost dedicate aplica¡iilor acestei tehnici. Comisia Europeanå subliniazå cå “aplica¡iile la plante ale NGT atrag un interes considerabil atât în Uniune, cât ¿i în restul lumii, iar unele dintre aceste aplica¡ii sunt deja prezente pe pie¡ele din afara Uniunii” ¿i observå cå “plantele ob¡inute folosind NGT sunt susceptibile de a contribui la obiectivele Acordului ecologic european, în special la strategia «De la fermå la mâncare» ¿i la strategia pentru biodiversitate, precum ¿i la Obiectivele de dezvoltare durabilå ale Na¡iunilor Unite ( ODD) care vizeazå construirea unui sistem agroalimentar mai rezistent ¿i mai durabil.” Prin urmare, în toamna anului 2021 a fost lansatå o ini¡iativå de reflec¡ie asupra cadrului juridic european care ar putea fi aplicat plantelor ob¡inute prin mutagenezå ¿i prin cisgenezå, precum ¿i produselor derivate din acestea ¿i destinate consumului uman ¿i animal. Într-adevår, Comisia Europeanå a limitat domeniul de aplicare al viitoarei revizuiri a regulamentelor doar la aplica¡iile din plante. Pentru aceasta, se bazeazå pe concluziile Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Ali mentarå (EFSA), care subliniazå cå plantele ob¡inute prin mutagenezå ¿i cisgenezå direc¡ionatå au un profil de risc comparabil cu cel al plantelor rezultate din selec¡ia conven¡ionalå, în timp ce considerå cå inofensivitatea acestor tehnici aplicate animalelor ¿i microorganismelor nu este suficient de justificatå pânå în prezent.

(Roadmap). 2. Urmeazå consultarea publicå în sine, care se desfå¿oarå pânå pe 22 iulie 2022, 3. A treia etapå va avea loc în trimestrul 2 al anului 2023: aceasta va fi faza de adoptare de cåtre Comisie. Publicul a fost consultat pentru foaia de parcurs timp de o lunå, din 24 septembrie 2021 pânå în 22 octombrie 2021. Din cele 70.879 de råspunsuri primite, marea majoritate au venit de la cetå¡eni UE, dupå care s-au clasat cercetarea universitarå, institute, organisme ¿i asocia¡ii profesionale, ONG-uri, asocia¡ii de mediu ¿i consumatori, sindicate. Germanii sunt pe primul loc (46%), înaintea francezilor (36%), cu mult înaintea Belgiei, ºårilor de Jos, Austriei ¿i Italiei, celelalte ¡åri contribuind cu mai pu¡in de 1% fiecare. Numårul foarte mare de råspunsuri primite a alertat Comisia Europeanå. Aceastå etapå a consultårii a dat na¿tere unei campanii de manipulare a grupului politic din Parlamentul European, Verzii/ALE (Alian¡a Liberå Europeanå), care, cu ajutorul unei agen¡ii de comunicare, cu sediul în Estonia, au trimis mai mult de 69.000 de mesaje spam, o ac¡iune pe care ministrul federal german pentru agriculturå, Julia Klöckner, a calificat-o la vremea ei (noiembrie 2021) drept actiune de sabotare a unui proces legislativ. Aceastå ac¡iune, sus¡inutå de deputa¡i europeni (¿apte dintre ei)

într-o minoritate foarte micå, a avut ca scop blocarea revizuirii regulamentelor în cadrul campaniei pe care au condus-o ei, ¿i anume: “Så ¡inem OMG-urile departe de câmpurile ¿i farfuriile noastre”. Scopul consultårii publice de aståzi este realizarea unui sondaj privind interesul noilor reglementåri, fiind înso¡it de o evaluare a riscurilor pentru produsele rezultate din mutagenezå sau cisgenezå, în timp ce produsele astfel ob¡inute, în majoritatea lor, nu pot fi diferen¡iate de un produs recoltat din sålbåticie sau ob¡inut prin tehnici conven¡ionale de ameliorare. De asemenea, existå semne de intrebare cu privire la durabilitatea acestor produse, informa¡ii care trebuiesc comunicate operatorilor ¿i consumatorilor în deplinå transparen¡å, precum ¿i accesul tehnologic pe care acest regulament l-ar oferi IMM-urilor europene. La începutul lunii iulie au fost validate 1.185 de opinii, dintre care trei sferturi au fost exprimate de cetå¡enii UE. Germanii (31%) sunt cei mai numero¿i, urma¡i îndeaproape de italieni (30%), iar mai departe de francezi ¿i spanioli (11 ¿i 9%), celelalte na¡ionalitå¡i UE reprezentând 14%. Speråm cå acest proces va duce la noi reglementåri europene care vor facilita utilizarea NGT-urilor în toate sectoarele în care acestea pot aduce inova¡ii esen¡iale pentru competitivitatea ¿i suveranitatea agriculturii europene.

Tradus, înseamnå cå animalele mai au de a¿teptat pânå la aplicarea noilor tehnologii! Aceastå ini¡iativå, menitå så propunå o nouå reglementare europeanå, se desfå¿oarå în trei etape: 1. A început în septembrie 2021 cu definirea unei “foi de parcurs” Profitul Agricol 32/2022

LOCURI DE MUNC|

ALIRA RECRUITMENT RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022 REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI

ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG

Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e Companie distribuitoare de inputuri

TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 48

Profitul Agricol 32/2022

PAGINA DE HOBBY

Viezurele... în bucate Bursucul nu e un vânat la îndemâna oricui. Cei mai mul¡i, inclusiv dintre confra¡ii de pu¿cå, îl cunosc numai din albume cu fotografii animaliere ¿i din fabule. Sålbåticiune cu activitate preponderent nocturnå, î¿i petrece ziua mai mult sub påmânt, în cetatea sa ascunså de priviri indiscrete, unde, la nevoie, ¿tie så se apere dârz cu ghearele puternice ¿i cu dantura aprigå. Altfel, nu cautå gâlceavå, bucurându-se dacå e låsat în pace, så hålåduiascå în tihnå dupå merinde, la adåpostul întunericului.

oamna, se hråne¿te intens, acumulând rezerve de gråsime pentru lungile luni de post ale iernii. La fel ca ¿i ursul, cu care se înrude¿te prin fire ¿i aspect, mo¡åie în sezonul rece, înså fårå så hiberneze precum ariciul ¿i liliecii. Se reactiveazå de îndatå, la nevoie sau în zilele însorite de iarnå. Descoperind virtu¡ile terapeutice ale unturii de viezure, omului i-a sporit treptat interesul fa¡å de aceastå vietate cu care s-a aflat îndeob¿te în rela¡ii neutre. Pânå nu demult, vânåtorii mioritici pasiona¡i „de vizuinå” – unii chiar posesori de câini specializa¡i în acest scop – puneau în valoare, ca trofeu ori ca materie primå în marochinårie, doar pielea ¿i blana bursucului. Pe alte meleaguri înså, a fost pre¡uitå dintotdeauna ¿i carnea de viezure, socotitå chiar delicateså. Ståpânit de acela¿i prejudecå¡i ancestrale privind deschiderea u¿ii de la cuhnie pentru unele jivine cu pene ¿i pentru cele cu copitå nedespicatå, am pregetat multå vreme pânå så må încProfitul Agricol 32/2022

memorabile. Aleg la întâmplare una de sorginte sârbeascå, din Banat:

umet a da bursucului gir culinar. Cum se întâmplå adesea, din reticent am devenit cu timpul sus¡inåtor fervent. Primul semnal l-am primit acum vreo trei decenii de la un musafir, francez getbeget, care, la vederea blåni¡ei de viezure de la picioarele mesei mele de

Bobryatina din bursuc, la cuptor Dupå stagiul obligatoriu de douå zile în bai¡, carnea (propor¡ional, un kilogram) se curå¡å de gråsime ¿i de pieli¡e, se por¡ioneazå, se rumene¿te la foc iute, se scoate într-un vas separat ¿i se påstreazå acoperitå, pentru a nu se

lucru, a exclamat: „O, blaireau! Trés bonne, trés bonne!” Remarcându-mi stupoarea, mi-a povestit cå ori de câte ori bunicul lui, vânåtor din tatå în fiu în Provence, împu¿ca un bursuc, în caså era o adevåratå sårbåtoare: toatå familia, de la mic la mare, se delecta din deja tradi¡ionala fripturå cu trufe. Apoi, dupå ani, a venit exemplul domnului Simi, camarad de breaslå, cu viezurele lui de peste douåzeci de kilograme. Am scris despre isprava sa, ca ¿i despre insoli¡ii metri de cârna¡i din care m-am ospåtat cu elan ¿i eu la vremea aceea. Pe cont propriu, am început timid cu jumåri crocante råmase dupå topirea în bain-marie a slåninii bursucilor pe care i-am vânat ocazional. Senza¡ionale: ai fi ron¡åit la nesfâr¿it! Pasul urmåtor au fost chiftelele din mu¿chiule¡ii atât de tentan¡i, mai cu seamå cei ai ¿irei spinårii ¿i ai labelor din spate. Au urmat rafinamentele. Acum, pot ¿i eu så recomand câteva re¡ete cu adevårat

råci. În uleiul încins, se cålesc trei cepe, doi morcovi ¿i un ardei, de preferin¡å ro¿u, în felii. Se adaugå un pahar de vin alb, dulce, o lingurå de pastå de tomate ¿i condimente. Dupå vreun sfert de ceas, se råstoarnå în tuci carnea ¿i se acoperå crati¡a cât se poate de bine, insistând la margini, cu o foaie de aluat simplu, din fåinå, lapte ¿i ou, cât så aibå consisten¡å, elasticitate ¿i så poatå fi întins cu u¿urin¡å. Odatå sigilatå, compozi¡iei i se då ¿taif cu o glazurå de gålbenu¿ båtut cu boia de ardei påcåtos ¿i se uitå în cuptor, la foc molcom, vreme de douå ceasuri. Servitå fierbinte la maså, rimeazå cu pâinea de secarå. Rece, î¿i dore¿te alåturi un fund de lemn cu o cu¿må de måmåligå atunci råsturnatå din ceaun, lângå ni¿te râ¿covi abia mura¡i, la umbra unei balerci de vin rubiniu, nervos, gulerat ¿i a¡â¡åtor.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 8 septembrie La Orezu, Ialomi¡a, în ferma Elsit, a lui Nicolae Sitaru, va avea loc Ziua Porumbului, un eveniment în care implicarea convinge mii de fermieri så îl viziteze. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier.

Lidl accept\ s\ vând\ [i legume “urâte” Lan¡ul de magazine Lidl a anun¡at cå va comercializa în Marea Britanie ¿i legume “urâte”, care au o formå ciudatå din cauza secetei prelungite, pentru a-i sus¡ine pe fermierii locali. Compania a încurajat ¿i celelalte magazine alimentare britanice så urmeze acest exemplu, ca parte a unei campanii de reducere a risipei de alimente. Seceta ¿i valul de caniculå din Anglia au redus semnificativ recolta de legume a fermierilor locali, iar fructele ¿i legumele din acest sezon sunt mai mici ¿i aratå diferit.

Conform exper¡ilor, cele mai afectate produse sunt cartofii, ceapa, morcovii, merele ¿i varza de Bruxelles. Fermierii englezi au fost nevoi¡i så scadå pre¡ul pentru produsele lor, iar unele legume, de exemplu conopida, nu au crescut deloc. Seceta a lipsit plantele de umiditatea de care au nevoie, a¿a cå legumele s-au maturizat mai lent ¿i au dimensiuni reduse. Exper¡ii spun cå cel mai vizibil efect al secetei asupra legumelor ¿i fructelor este coaja mai groaså, iar riscul apari¡iei unor zone cu defecte este mai ridicat.

Drago[ B|LDESCU 21 septembrie IBNA Balote¿ti organizeazå workshop-ul Rezultatele cercetårii aplicative în biologia ¿i nutri¡ia animalelor de fermå. Se va ¡ine la Bucure¿ti, în sala Amfiteatru a Institutului. 29 septembrie AgroChirnogi se alåturå grupului de ferme mari ¿i foarte mari care organizeazå câte o expozi¡ie agricolå pe terenurile lor. Ziua Culturilor Fixatoare de Azot se ¡ine în parteneriat cu APPR.

de Dinu-Ioan Nicula

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 50

ORIZONTAL: 1) Råcoritoare cårora li se asigurå desfacerea; 2) Primele tablouri! – Prive¿te sudul; 3) Trage la rame – Dona¡ie 9 10 pentru un pråpådit; 4) Då semnalul înnoirii – Le-au înflorit ghioceii; 5) Îl bat pantofii – Se în¡elege fårå cuvinte; 6) Se bagå ¿i el in ciorbå – Era... oltenilor; 7) Mutåri cu regina – Mâncat de poftå; 8) Eleva fårå nume! – A se încurca u¿or; 9) Legat de coarne; 10) Vizate de medalia¡i – Vin din vi¡å proprie.

CAREUL AGRICOL

2 3 4 5

VERTICAL: 1) Opera¡iune de tåiere a curentului; 2) Slujitor... în lumea cår¡ilor – Lucreazå 8 prin rota¡ie; 3) Libertinii... din Praga – Plin de 9 idei! 4) Ansamblu de fluiere – ¡ine de o inspi10 ra¡ie deosebitå; 5) A spune vorbe grele – Båtu¡i în Iran; 6) A da atacul decisiv – A avea Solu¡ia careului din Nr. 31/2022 bagajul fåcut; 7) Imprimat pe ambele fe¡e! – ORIZONTAL: CARPIT - MOD; ALARMARI - E; SETE - SERAL; TRATA - GOLF; AG - ARBUSTI; Tåiate de-a curmezi¿ul; 8) Specific pentru NAN - BULION; TATICI - IA; TAIATI - TUR; ode – Asta-i culmea (!); 9) Stele våzute la O - SURUBURI; PATRIMONIU. sårbåtori; 10) Crescute la munte. Profitul Agricol 32/2022

Profitul Agricol nr. 32 din 2022

Articles inside

O nouå legisla¡ie pentru tehnicile genomice?

Viezurele... în bucate

Lidl acceptå så vândå i legume “urâte”

ªtefan Gheorghi¡å, convins de performan¡ele combinei MF 7347

Semånat rapid ¿i de precizie cu Amazone Cirrus

Solu¡ii pentru salvarea crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a

Dimitrie Muscå: “Eu vreau så-mi salvez vacile”

Actros RO, cultivatorul 3 în 1

Corteva: o pia¡å peste a¿teptåri

Solu¡iile Bayer pentru campania de toamnå

Gavrilå Tuchilu¿: “Punem accent pe longevitatea productivå”

Stine: hibrizii americani de porumb de talie micå

U¿or cu PNS-ul pe scårile Bruxelles-ului

în toatå Europa

Cre¿terea cheltuielilor la grâu

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

“Aclimatizarea” informa¡iilor Deficit sever de precipita¡ii

Bi¡å Råcman a ob¡inut produc¡ie - record la grâu cu tehnologia sa obi¿nuitå

Cel mai mare producåtor de rapi¡å