Capitulul florii-soarelui cre¿te la semånatul timpuriu

CULTURI VEGETALE

Capitulul florii-soarelui cre[te

A¿a cum am promis, revenim cu detalii despre descoperirea fermierului-cercetåtor Dumitru Manole, prezentatå în cadrul evenimentului “Noutå¡i privind adaptarea tehnologiilor la cultura florii-soarelui ¿i a sorgului pentru boabe în contextul schimbårilor climatice”. Evenimentul a fost organizat vineri, 26 august, în câmpul dedicat cercetårii ¿i dezvoltårii în ferma Sport Agra, din Amzacea, jude¡ul Constan¡a.

Dupå douå decenii de studii comparative, Dumitru Manole, care este ¿i pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, a ajuns la o concluzie pe care o considerå fårå echivoc, practic o lege.

“În func¡ie de hibridul de floareasoarelui pe care l-am semånat, aplicând teh nologia adecvatå fiecårui areal geo grafic, diametrul capitulului este direct propor¡ional cu data semånatului, în con di¡iile schimbårilor climatice”.

Manole a postulat asta dupå aproa pe douå decenii de observa¡ii în câmp.

“În anul agricol 2003-2004, am introdus aici, în premierå în România, substan¡a activå imazamox. Respectiv, hibrizii de floare Clearfield rezisten¡i la erbicidele Pulsar, Listego. Prima testare s-a fåcut cu hibridul Sanay, de la Syn genta”.

De¿i tehnologia Clearfield ¿i-a dovedit eficacitatea, nu a rezolvat problema principalului factor restrictiv pentru cultura florii-soarelui în Dobrogea: parazitul Orobanche cumana (lupoaie).

Constrân¿i de climatul secetos spre arid, fermierii dobrogeni practicå rota ¡iile scurte ¿i s-au axat preponderent pe douå culturi: grâu ¿i floarea-soa relui. Este cauza proliferårii lupoaiei. “Acolo unde nu am o rota¡ie de mi nim trei ani, am infestare cu Oroban che”.

Dacå erbicidarea nu func¡ioneazå, iar rota¡iile lungi nu sunt posibile, se mai poate face ceva?

Din fericire, lupoaia are, la rândul såu, un factor limitativ: clima. E nevoie ca temperatura aerului så fie de 27 de grade, pentru ca parazitul så se active ze ¿i så atace rådåcinile florii-soarelui.

Pornind de la aceastå cunoscutå, Manole a început så devanseze epoca de semånat. A semånat mai devreme cu o såptåmânå, apoi, douå, trei, chiar patru sau cinci.

“Am constatat cå, dacå semån în mar tie, capitulul florii e format când tem peratura ajunge la 27 de grade. Ast fel atacul nu mai are efect. Alt avantaj al semånatului timpuriu este evitarea ata cului de Tanymecus. Rå¡i ¿oara, se ¿tie, este insectå termofilå, iar adul¡ii nu se dezmor¡esc, de regulå, mai devreme de luna aprilie. La momentul respectiv, floa rea ¿i porumbul sunt trecute de fenofazele în care atacul poate produce daune foarte mari”.

În urma schimbårii perioadei de semånat, produc¡iile la floarea-soarelui în Dobrogea pur ¿i simplu au explodat. Fermierii dobrogeni au început så apli ce, pe scarå largå, metoda lui Manole, în sezonul 2016-2017.

În 2017 a fost primul an în care produc¡ia medie în jude¡ul Constan¡a a ajuns la 2.927 de kg/ha. În anul urmåtor,

Condi¡ii de cultivare ¿i tehnologia

l Solul: cernoziom cambic, cu profil mai adânc decât al altor cernozi omuri, brun-negricios, texturå medie; Con¡inutul de nutrien¡i: indicele P mobil - 72; indicele N - 4; Humus - 3,11; indi cele K - 200; pH neutru - 7,2; l Planta premergåtoare: grâu; l Pregåtirea terenului: Imediat du på recoltare a fost efectuatå prelucra rea terenului fårå întoarcerea braz dei, la o adâncime de 25-27 cm, în perioada 25 iulie - 1 august; Eliminarea bulgårilor ¿i nivelarea terenului a fost efectuatå prin discuit; În ziua semånatului, terenul a fost prelucrat la adân cimea de 7-8 cm, cu o grapå u¿oarå, în diagonalå fa¡å de lucrarea principalå a solului; douå pra¿ile mecanice în perioada de vegeta¡ie; l Erbicidarea înainte de semånat s-a realizat cu glifosat 2-3 L/ha (doza variind în func¡ie de speciile de buru ieni ¿i gradul de dezvoltare a acestora); l Tratament såmân¡å: Cruiser 350 FS (tiametoxam 350 g/l) ¿i Apron XL (metalaxil-M 339g/l); l Adâncimea de semånat: 5-6 cm; l Norma de semånat 64.250 boabe germinabile/ha; l Fertilizarea de bazå: Granoro 250 kg/ha (N 10 + N organic 2 + P2O5 20 + SO3 20 + B 0,1 + Zn 0,01 + Ca 4);

l Fertilizare în vegeta¡ie: 150 kg/ha azotat de amoniu; l Erbicidare în preemergen¡å: Efica 960 EC (S-metolaclor 960 g/l) 1l/ha ¿i Racer 25 EC (Fluorocloridon 250 g/l) 2l/ha; l Tratament în fenofaza de 8 frunze cu fungicid Mirage 45 EC(procloraz 450 g/l) 1l/ha + fertilizat organic Biohu mussol 2l/ha + biostimulatorul Etamin 1l/ha; l Înainte de înflorit a fost administrat fungicidul Pictor (dimoxistrobin 200g/l + boscalid 200g/l) 0,5 l/ha. l Data recoltårii: 23 august.

la sem\natul timpuriu

Dumitru Manole, pre[edintele Asocia]iei pentru Cultura Florii-Soarelui de asemenea favorabil, produc¡ia me die pe cele 95.123 ha cultivate a depå¿it 3,5 t/ha (mai exact 3.512 kg)!

Înainte de aceste recorduri consecutive, produc¡ia maximå a anilor 19892016 s-a consemnat în 2014: 1.806 kg/ha. O situa¡ie ase månåtoare se constatå în evolu¡ia produc¡iilor din jude¡ul Tulcea, cu 2.800 kg/ha în 2017 ¿i 3.000 de kg/ha în 2018, vs 1.849 de kg/ha în 2016 - anul cu cele mai mari produc¡ii din intervalul 1989-2016.

Pe lângå beneficiul evitårii atacului de Orobanche ¿i Tanymecus, Manole a mai constatat unul, care poten¡eazå serios produc¡iile. Este vorba de cre¿ terea dimensiunii capitulului.

An de an, fermierul a testat unul sau mai mul¡i hibrizi, semånându-i în epoci diferite. ªi, an de an, rezultatul a fost a cela¿i: acela¿i hibrid, semånat mai de vreme, va da plante cu capitul mai ma re, fårå a pierde din calitå¡ile semin¡elor. Prin urmare, rezultå produc¡ii mai mari.

Semånând în anul 2020 la data de 28 februarie, Manole a reu¿it så ob¡inå oproduc¡ie medie de 1.240 de kg/ha, fiind unul dintre pu¡inii fermieri constån¡eni care au evitat calamitarea totalå a culturii în urma marii secete.

Teste comparative realizate de Dumitru Manole în sezonul 2021-2022

În sezonul curent, Manole a testat, în ferma sa, 20 de hibrizi. Pe unul dintre a ce¿tia, In Sun 200 (hibrid BASF), l-a tes tat semånându-l în douå epoci diferite.

Hibridul In Sun 200 semånat pe 26 martie a dat 4.485 kg/ha, iar semånat pe 8 aprilie a dat 3.633 kg/ha. To¡i ceilal ¡i hibrizi semåna¡i la 26 martie au dat produc¡ii superioare celei ob¡inute de hibridul In Sun 200 semånat la 8 aprilie. Respectiv, cea mai micå produc¡ie a fost de 3.849 kg/ha. In Sun 222 (BASF) e hibridul campion, cu 5.260 kg/ha.

Evident, ¿i-a spus cuvântul tehnologia superioarå aplicatå în câmpul de testare. În ferma comercialå, Manole a ob¡inut o produc¡ie de 3.716 kg/ha. Cheltuiala pe ha a fost de 6.200 de lei în câmpul de testare, respectiv 5.800 de lei în câmpul comercial.

Robert VERESS