Semin¡ele cercetårii române¿ti

fermier

Semin]ele cercet\rii române[ti [i economia de pia]\

Acum ceva timp am fåcut un comentariu pe pagina mea de Facebook legat de pre¡ul semin¡elor de grâu certificat C1 ¿i C2 la una din sta¡iunile din re¡ea ua ASAS (mai exact SCDA Pite¿ti - Al bota). Spuneam atunci cå un pre¡ de 1,7-1,8 lei/kg såmân¡å netratatå nu este economic pentru vânzåtor, în condi¡iile în care la recoltat se putea vinde grâul cu acest pre¡ direct la consum, ¿i ar fi fost mai rentabil.

În plus, så nu uitåm cå ob¡inerea u nor semin¡e certificate necesitå multe al te cheltuieli obligatorii, cum ar fi con di¡ionare, transport, purificare ¿i certificare în câmp, certificare finalå, plus ris cul unor stocuri în caz cå nu se vinde toa tå såmân¡a ¿i, nu în ultimul rând, redeven¡a.

Mai mult, în ofertå se precizeazå cå în func¡ie de cantitate achizi¡ionatå se mai pot acorda ¿i discounturi suplimentare care pot ajunge pânå la 25% în cazul achizi¡iei anumitor cantitå¡i.

Dacå facem o scurtå socotealå, dintr-un kg de såmân¡å brutå, 10-15% se pierde prin condi¡ionare, iar restul cheltuielilor sunt de circa 0,25-0,3 lei/kg (fiindcå vorbim de såmân¡å netratatå), la care mai adåugåm ¿i discountul de 25% (adicå 0,42 lei/kg), ajungem så a vem pre¡ul de vânzare al grâului så mân¡å brutå de doar 1,1-1,3 lei/kg, în func¡ie de categoria C1 sau C2 ¿i în func¡ie de discountul acordat, asta în condi¡iile în care nu s-a luat în calcul ¿i costul cu redeven¡a.

Acum, orice om care activeazå în acest domeniu poate aprecia dacå astfel de vânzåri sunt economice sau nu, dar este o decizie asumatå de cei care stabilesc pre¡urile de vânzare din cadrul sta¡iunii. Dacå cineva îi întreabå sau ar trebui så o facå legat de astfel de decizii, asta este o altå problemå.

Dar vom aråta în rândurile care ur meazå cå, atunci când cineva din interiorul sistemului de cercetare a încercat, acum câ¡iva ani, så adopte måsuri economice de revitalizare a sectorului de semin¡e, a¿a cum a fåcut ¿i sper cå va mai face directorul Fundulea, dr. Pom piliu Mustå¡ea, s-au gåsit rapid ¿i persoanele care så îl tragå la råspundere. În acest sens nu trebuie uitat cå acum câ¡iva ani, prin curtea Institutului, sub mandatul a doi fo¿ti directori, au fost discu¡ii interne, dar care råzbåteau ¿i în exterior când erau mai tensionate, în care se gândeau variante de separare între activitatea de ameliorare ¿i restul laboratoarelor de cercetare fundamentalå ¿i care s-a încheiat fårå a se aplica vreo modificare cât de micå. R evenind la modul cum sunt vândute semin¡ele certificate într-o unitate din re¡eaua ASAS, cred cå gândirea de genul “dacå statul nu îmi då bani suficien¡i pentru cercetare, nimeni nu må poate analiza”, personal nu cred cå este foarte corectå. ¥n anul 2020, cca 70% din veniturile SCDA Pite¿ti-Albota au fost din subven¡ii ¿i alocåri financiare (adicå 3.038.361 lei), comparativ cu veniturile din activitå¡i economice, care sunt de 1.422.198 lei, ce reprezintå doar cca 30%. Ca så în¡eleagå toatå lumea, aceste finan¡åri de la buget sunt repre zentate de teme de cercetare finan¡ate în principal de MADR, Ministerul Cer cetårii, iar banii aici provin în final din surse bugetare, adicå din taxe ¿i im pozite luate de la noi to¡i.

Cå fondurile destinate cercetårii nu sunt suficiente, cu asta suntem to¡i de acord, dar nu înseamnå F

F cå eu ca ma nager de institu¡ie de cercetare nu am obliga¡ia de a face ¿i venituri econo mice cât mai multe, adicå de a le maximiza.

De fapt, situa¡ia de la SCDA Pite¿ti este måruntå în raport cu imobilismul de castå care existå în mod mai larg în institutele române¿ti ¿i în mod indirect este reclamat, a¿a cum vom aråta mai jos, inclusiv de directorul INCDA Fun dulea, Pompiliu Mustå¡ea. ¥n general nu råspund la opinii contrare, fiindcå este dreptul oricui så gândeascå cum dore¿te, doar cå de aceastå datå existå o retoricå veche ¿i depå¿itå, care a devenit ¿i ipocritå de multe ori.

Şi så nu crede¡i cå produc¡ia de semin¡e româneascå încurcå firmele stråine, sau cå ar fi ultima redutå în fa¡a ocupa¡iei “imperialiste”. De prea multe ori se încearcå aceastå acreditare.

Din påcate, cu regret le spun celor care gândesc a¿a, ¿i ¿tiu ce spun, pentru firmele stråine produc¡ia româ neascå de semin¡e nu este aståzi un concurent în analizele acestora, poate cu excep¡ia, nu foarte semnificativå, la grâu.

Când spun asta este bine så se în¡eleagå cå nici pre¡ul de vânzare al semin¡elor române¿ti nu îi deranjeazå pe competitorii stråini, dovadå cå pre¡ul acestora de vânzare este aproape dublu ¿i nu am våzut nici o “panicå” în pia¡å dupå apari¡ia ofertei mai sus prezentate de la sta¡iune.

Aståzi, majoritatea firmelor stråine de semin¡e se concentreazå pe culturile bånoase, adicå floarea-soarelui, po rumb, rapi¡å, soia. Acestea nu necesitå costuri logistice mari comparativ cu cerealele påioase, adicå în special transportul. Cei care au lucrat sau lucreazå în domeniu ¿tiu cå transportul semin¡elor C1/C2 limiteazå ca profitabilitate la distan¡e medii de circa sau peste 300 km.

Dacå vå uita¡i în pia¡å, firmele americane nici nu î¿i bat capul cu astfel de culturi cum sunt cele de cereale på ioa se, iar cele franceze ¿i germane merg în general pe vânzarea de bazå cu redeven¡å incluså cåtre distribuitori, ace¿tia din urmå mergând de cele mai multe ori cu multiplicarea la nivel de C1.

Ca întotdeauna, existå ¿i excep¡ii, în sensul cå sunt ¿i firme stråine care produc inclusiv C1 ¿i care au fost nevoite de a investi masiv în construc¡ia de sta¡ii de condi¡ionare, tocmai pentru a elimina frâna logisticå.

Odatå cu acel comentariu legat de SCDA Pite¿ti am aråtat cå INRAE din Fran¡a (eu l-am numit ca pe vremuri INRA, dar mul¡umesc de precizare dr. Emil Georgescu, care mi-a semnalat modificarea numelui în INRAE) a separat cercetarea aplicativå (adicå activitå¡ile de ameliorare) de cele de cercetare fundamentalå. ¥n acest scop, institutul francez a înfiin¡at o firmå, Agri Obtentions, care se ocupå de tot ceea ce înseamnå ameliorare, producere, comer cia li zare ¿i colectare de redeven¡e pentru toate speciile ¿i varietå¡ile ob¡i nute din genetica INRAE.

Nu înseamnå cå din asta tråie¿te cercetarea francezå agricolå, ci este doar un exemplu de eficientizare a cercetårii aplicative, care a fost separatå de cercetarea fundamentalå.

Cred cå o subliniere trebuie så fac. A¿a cum am mai spus-o de multe ori, finan¡area cercetårii fundamentale a gri cole române¿ti trebuie fåcutå masiv din bugetul statului, dar pe direc¡ii clare.

Poate meritå analizat dacå finan ¡area de la buget a cercetårii agricole ar trebui så fie constituitå dintr-o parte fixå, reprezentatå de asigurarea salari zårii personalului din cercetare la un nivel competitiv cu pia¡a muncii ¿i dota rea corespunzåtoare a unitå¡ilor de cercetare cu aparaturå ¿i materiale la nivelul necesar acestui moment, iar o altå parte, variabilå, så fie reprezentatå prin acordarea de finan¡are pentru teme de cercetare în raport cu nevoile agriculturii noastre. Realizarea acestor teme trebuie så ducå ¿i la evaluarea periodicå a cercetåtorului pe lângå alte criterii specifice.

Eu personal militez ¿i pentru fi nan¡area activitå¡ii de ameliorare a culturilor, atât din cultura vegetalå, cât ¿i la legume, sau pomi ¿i vie, a¿a cum este în Fran¡a, dar va trebui fåcutå atât pentru institutele de stat, cât ¿i pentru firmele private persoane juridice ro mâne care fac activitå¡i de ameliorare în România, indiferent de ac¡ionar.

Sunt de acord cu to¡i cei care considerå cå dezvoltarea unui sector economic se poate baza numai prin acti vitatea de cercetare, iar afirma¡iile în acest sens ale multor cercetåtori, a¿a cum au fost ¿i de aceastå datå ale d-lor Pompiliu Mustå¡ea sau Emil Geor gescu, sunt de salutat ¿i de sus¡inut fårå discu¡ie.

Consider, de asemenea, cå orice activitate de consultan¡å datå de speciali¿ti, indiferent de unitatea de cercetare, trebuie plåtitå, cu excep¡ia informa¡iilor care au fost ob¡inute în urma unor teme de cercetare finan¡ate prin fonduri publice ¿i unde existå ¿i obli ga¡ia diseminårii rezultatelor ob¡inute.

Dar consider ¿i cå subfinan¡area cercetårii agricole este gre¿it aduså în discu¡ie când se face o analizå a unei decizii manageriale legate de activitatea comercialå, a¿a cum s-au încercat justificåri în cazul Sta¡iunii de la Pite¿ti, care vindea grâul C1 sub pre¡ul celui de consum.

Post vacant: AREA SALES MANAGER

TOATĂ ȚARA

Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå.

Responsabilitå¡i principale:  îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole;  asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu;  realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå;  înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale;  monitorizarea încasårilor;  men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora.

Cerin¡ele postului:  studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie;  cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå;  minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå;  cuno¿tin¡e de limbå englezå;  bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere;  capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å;  cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office);  cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM;  carnet de conducere categ. “B”;  experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå.  mediu de lucru plåcut;  contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Loca¡ie: toatå ¡ara.

ALIRA RECRUITMENT - RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022

REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG Companie distribuitoare de inputuri TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro