Reducerea consumului de motorinå

MA{INI & UTILAJE

Reducerea consumului de motorin\

¥ntr-o fermå, reducerea consumului de carburant este un obiectiv necesar mai ales dupå scumpirea motorinei, de la 5 lei pe litru la 8,33 lei/litru. ¥ntr-o fermå vegetalå existå o serie de modalitå¡i de control ¿i chiar redu cere a consumului de carburant, cu pânå la 35%. Cum? Prin aplicarea tehnologiilor de prelucrare a solului prin minimum tillage sau no tillage, dar aten¡ie! Acestea nu se pot aplica oriunde, oricum ¿i, mai ales, de oricine.

Pentru a afla mai multe detalii ¿i so lu¡ii referitoare la redu cerea consumului de carburant, am discutat cu profesorul universitar Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj. El a precizat cå factorii principali care variazå în func¡ie de sistemul de lucru adoptat sunt: adâncimea de lucru, consumul specific de combustibil, cantitatea de resturi vegetale la suprafa¡å, capacitatea de lucru a agregatelor ¿i gra dul de compactare a solului dupå trecerea agregatelor.

Informa¡iile pe care vi le vom pre zenta în continuare au la bazå un studiu complex ¿i detaliat realizat de cåtre profesorul universitar clujean. Vom trece în revistå “båbe¿te”, cum se spune, principalele tehnologii de prelucrare a solului, consumurile medii de carburan¡i, care pot diferi major de la o fermå la alta, în func¡ie de dotåri, precum ¿i de la o re giune agricolå la alta, în func¡ie de condi¡iile de sol. Tehnologii de prelucrare a solului

Tehnologia clasicå (conven¡ionalå) este executatå cu pluguri, prin treceri separate ale agregatelor: pregåtirea pa tului germinativ, semånatul, între¡i nerea culturilor, recoltatul. Aceste treceri in duc o compactare mare a solului din ca uza traficului ridicat, presupun un consum mare de energie ¿i timp, iar înca drarea în perioada optimå de executare este dificilå.

Tehnologia conven¡ionalå prevede utilizarea plugului ¿i a altor utilaje pentru lucråri secundare (grapå cu discuri, tåvålugi etc). Adâncimea de lucru este de aproximativ 25 cm la arat, apoi 10 cm la lucrårile secundare. Consumul estimat/mediu de motorinå este de 35 l/ha, resturile vegetale råmase la su pra fa¡å sunt aproape 0. Cu aceastå tehno logie se pot prelucra aproximativ 0,4 ha/orå, iar suprafa¡a tasatå de ro¡i poate ajunge pânå la 79%.

Tehnologia cu minim de lucråri (mi nimum tillage) prelucreazå solul cu echipamente cu alte tipuri de organe de lucru (grape, organe cu dål¡i etc.), fårå plug, cu utilaje care executå mai multe opera¡ii la o singurå trecere. Se reduce traficul pe sol, consumul energetic ¿i timpul de executare a lucrårilor, solul este mai protejat împotriva eroziunii pluviale ¿i eoliene ¿i se realizeazå o mai bunå conservare a apei.

Tehnologia minimum tillage poate avea trei variante. În prima pot fi utilizate un cultivator cu dål¡i, plus o grapå rotativå, la o adâncime de lucru ini¡ialå de pânå la 25 cm, apoi 10 F

Arpad DOBRE

Opera¡iile necesare pentru cultivarea porumbului în cele trei tehnologii de cultivare

Opera¡ii Conven¡ional Minim de lucråri Semånat direct

TOAMNA

Recoltat Aplicat fertilizan¡i Arat Prelucrare cu grapå sau cultivator

PRIMÅVARA

Aplicat fertilizan¡i Aplicat tratamente fitosanitare preemergent Pregåtit patul germinativ Semånat Aplicat tratamente fitosanitare * ** ***

Pra¿ilå mecanicå ** **

Notå: * reprezintå numårul de treceri cu un utilaj. 39

Tehnologie conven]ional\ Tehnologie minimum tillage- sem\nat direct

F cm la prelucrarea cu grapa rotativå. Consumul estimat de motorinå este de 25 l/ha, resturile vegetale råmase la suprafa¡å sunt de aproximativ 60%. Cu minimum tilla ge se poate prelucra aproximativ 1 ha/o rå, iar suprafa¡a tasatå de ro¡i scade pânå la 40%.

A doua variantå, de prelucrare a solului cu combinator ¿i grapå rotativå, are în vedere acelea¿i adâncimi de lucru pentru fiecare trecere, dar cu un consum redus la aproximativ 24 l/ha, cu 70% din resturi vegetale råmase la suprafa¡å, cu un randament mediu de 0,9 ha/orå ¿i reducerea tasårii la 36%.

În a treia variantå, doar cu grapå rotativå verticalå, se prelucreazå solul la adâncimi de 10-15 cm, consumul mediu de carburant scade la 18 l/ha, cu 80% din resturile vegetale råmase la suprafa¡å. Randamentul de prelucrare va fi, în medie, de 0,7 ha/orå, iar tasarea va fi, în medie, tot de 36%.

Tehnologia de semånat direct se rezumå la semånatul într-un sol ne pregåtit anterior. Semånåtorile directe sunt prevåzute cu organe speciale de curå¡are a rândului ¿i de tåiere a resturilor vegetale. Combaterea buruienilor este realizatå cu ajutorul erbicidelor, iar aceastå tehnologie se poate utiliza pe majoritatea solurilor, dar e dificil de aplicat pe solurile foarte grele.

Semånatul direct se face la adân cimea de lucru de 3-5 cm, consumul mediu de carburant scade la aproximativ 12 l/ha, resturile vegetale råmân la suprafa¡å în propor¡ie de pânå la 100%. Foarte important este faptul cå randamentul de lucru cre¿te mult ¿i ajunge pânå la 2 ha/orå, iar tasarea scade la 13%, în medie.

A¿adar, pe måsurå ce se reduce intensitatea de prelucrare a solului sca de adâncimea de lucru, consumul de combustibil ¿i suprafa¡a compactatå prin trafic, iar capacitatea de lucru ¿i can titatea de resturi vegetale la supra fa¡a solului cresc.

Dar este bine de ¿tiut ¿i cå pot apårea costuri suplimentare la no tillage, cum ar fi cre¿terea numårului de tratamente pentru controlul buruienilor.

În plus, trebuie avut în vedere cå, urmare a unor buruieni tot mai greu de controlat ¿i a unor boli greu de eradicat, se impun tratamente fito-sanitare suplimentare (nu doar T1,T2 ¿i T3), în special (dar nu exclusiv) la minimum ¿i no tillage.

Cum spuneam la începutul acestui articol, reducerea numårului de treceri ¿i aplicarea tehnologiilor de prelucrare minimum sau no tillage nu se poate aplica în toate cazurile ¿i pe toate solurile. În plus, pot apårea costuri suplimen tare generate de utilajele speciale, cum ar fi semånåtorile directe, mai complexe ¿i mai eficiente, dar ¿i mai scumpe, sau cheltuieli generate de folosirea operatorilor califica¡i superior. Iatå un tabel sintetic care eviden¡iazå plusurile ¿i minu surile fiecåreia dintre aceste tehnologii, în func¡ie de care fermierii pot reduce consumul de carburan¡i, eroziunea solului, tasarea ¿i eva porarea apei din påmânt.

Factori

Prelucrarea clasicå a solului Minimum tillage Semånat direct

For¡a de muncå necesarå

maximå moderatå minimå Consum de combustibil maxim moderat minim Controlul bolilor ¿i dåunåtorilor foarte bun foarte bun moderat Dependen¡a de erbicide minimå moderatå maximå Conservarea solului minimå bunå foarte bunå Compactarea maximå moderatå minimå Probleme cu resturile vegetale moderate moderate minime Aplicare pe solurilor grele posibilå posibilå imposibilå Aplicare pe soluri uscate incertå posibilå posibilå Aplicare pe soluri umede incertå posibilå posibilå Aplicare pe soluri compactate incertå posibilå imposibilå Efect asupra structurii solului distructiv pozitiv pozitiv Pierderile de apå din sol maxime moderate minime Necesarul de echipamente speciale nu sunt necesare posibile sunt necesare Nivelul de cuno¿tin¡e de specialitate minim intermediar maxim 40