OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier
Semin]ele cercet\rii române[ti [i economia de pia]\
A
cum ceva timp am fåcut un comentariu pe pagina mea de Facebook legat de pre¡ul semin¡elor de grâu certificat C1 ¿i C2 la una din sta¡iunile din re¡eaua ASAS (mai exact SCDA Pite¿ti - Albota). Spuneam atunci cå un pre¡ de 1,7-1,8 lei/kg såmân¡å netratatå nu este economic pentru vânzåtor, în condi¡iile în care la recoltat se putea vinde grâul cu acest pre¡ direct la consum, ¿i ar fi fost mai rentabil. În plus, så nu uitåm cå ob¡inerea unor semin¡e certificate necesitå multe alte cheltuieli obligatorii, cum ar fi condi¡ionare, transport, purificare ¿i certificare în câmp, certificare finalå, plus riscul unor stocuri în caz cå nu se vinde toatå såmân¡a ¿i, nu în ultimul rând, redeven¡a. Mai mult, în ofertå se precizeazå cå în func¡ie de cantitate achizi¡ionatå se mai pot acorda ¿i discounturi suplimentare care pot ajunge pânå la 25% în cazul achizi¡iei anumitor cantitå¡i. Dacå facem o scurtå socotealå, dintr-un kg de såmân¡å brutå, 10-15% se pierde prin condi¡ionare, iar restul cheltuielilor sunt de circa 0,25-0,3 lei/kg (fiindcå vorbim de såmân¡å netratatå), la care mai adåugåm ¿i discountul de 25% (adicå 0,42 lei/kg), ajungem så avem pre¡ul de vânzare al grâului såmân¡å brutå de doar 1,1-1,3 lei/kg, în func¡ie de categoria C1 sau C2 ¿i în func¡ie de discountul acordat, asta în condi¡iile în care nu s-a luat în calcul ¿i costul cu redeven¡a. Acum, orice om care activeazå în acest domeniu poate aprecia dacå astfel de vânzåri sunt economice sau nu, dar este o decizie asumatå de cei care Profitul Agricol 33/2022
stabilesc pre¡urile de vânzare din cadrul sta¡iunii. Dacå cineva îi întreabå sau ar trebui så o facå legat de astfel de decizii, asta este o altå problemå. Dar vom aråta în rândurile care urmeazå cå, atunci când cineva din interiorul sistemului de cercetare a încercat, acum câ¡iva ani, så adopte måsuri economice de revitalizare a sectorului de semin¡e, a¿a cum a fåcut ¿i sper cå va mai face directorul Fundulea, dr. Pompiliu Mustå¡ea, s-au gåsit rapid ¿i persoanele care så îl tragå la råspundere. În acest sens nu trebuie uitat cå acum câ¡iva ani, prin curtea Institutului, sub mandatul a doi fo¿ti directori, au fost discu¡ii interne, dar care råzbåteau ¿i în exterior când erau mai tensionate, în care se gândeau variante de separare între activitatea de ameliorare ¿i restul laboratoarelor de cercetare fundamentalå ¿i care s-a încheiat fårå a se aplica vreo modificare cât de micå.
R
evenind la modul cum sunt vândute semin¡ele certificate într-o unitate din re¡eaua ASAS, cred cå gândirea de genul “dacå statul nu îmi då bani suficien¡i pentru cercetare, nimeni nu må poate analiza”, personal nu cred cå este foarte corectå. ¥n anul 2020, cca 70% din veniturile SCDA Pite¿ti-Albota au fost din subven¡ii ¿i alocåri financiare (adicå 3.038.361 lei), comparativ cu veniturile din activitå¡i economice, care sunt de 1.422.198 lei, ce reprezintå doar cca 30%. Ca så în¡eleagå toatå lumea, aceste finan¡åri de la buget sunt reprezentate de teme de cercetare finan¡ate în principal de MADR, Ministerul Cercetårii, iar banii aici provin în final din surse bugetare, adicå din taxe ¿i impozite luate de la noi to¡i. Cå fondurile destinate cercetårii nu sunt suficiente, cu asta suntem to¡i de acord, dar nu înseamnå F
45
