Profitul Agricol nr. 33 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 33 din 7 septembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 33/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Homo sapiens petrolerus

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Unde am citit cå omul månâncå petrol? De aia este bun Google, completeazå repede frânturile de memorie. “Odatå cu såparea primului foraj pentru petrol, în 1859 (Titusville, Pennsylvania), pot afirma cå s-a nåscut Homo sapiens petrolerus, cel care a dublat Revolu¡ia Industrialå cu una Agricolå.” Constantin Crângaru scrie precis, aproape didactic. Pentru Crângaru, mecanizarea pe bazå de petrol a fost prima treaptå pe scara productivitå¡ii în agriculturå. Pânå la petrol, påmântul era muncit de oameni ¿i dobitoace. Dupå descoperirea petrolului, au apårut tractoarele, combinele, alte echipamente autopropulsate, ¿i toate sunt puse în func¡iune de petrol. Sigur cå min¡i agere scotocesc ¿i dupå alte solu¡ii (hidrogen, energie electricå), dar deocamdatå sunt la nivel de schi¡å. Tot petrolul a scurtat distan¡ele. Trenurile de marfå ¿i camioanele reduc distan¡ele dintre ferme ¿i pie¡e. Planeta e ceva mai micå când ai la dispozi¡ie motoare puternice. Iar cel pu¡in deocamdatå, acestea sunt alimentate cu petrol. Datoritå petrolului cumpåråm combine fåcute în America ¿i vindem cereale în Orientul Mijlociu.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Apoi, petrolul a devenit sursa de azot a omenirii. Iar agricultura cre¿te mai repede când ai la dispozi¡ie îngrå¿åminte. Vede¡i doar ce fiori reci stråbat toatå Europa când fabricile de îngrå¿åminte se închid. Miracolul agriculturii moderne de aståzi, care ne hråne¿te pe to¡i, este dependent de extragerea petrolului. ªi apoi, de pre¡ul acestuia... Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 33/2022

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 185 de milioane de euro pentru animale

Primele 7 PNS-uri din Europa

Unde ajung cerealele din Ucraina?

Pre¡ul alimentelor continuå så scadå

Pre]uri [i pie]e 14

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Cre¿te produc¡ia de soia

Culturi vegetale PT303 - hibridul campionilor la rapi¡å Cercetåtorii nu ¿tiu când så semene rapi¡a, dar Cicero ¿tia

Maria Luisa Manca este CFO Bayer pentru România

Fran¡a a¿teaptå o recoltå catastrofalå de porumb Capitulul florii-soarelui cre¿te la semånatul timpuriu

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Rezultatele Ziua Porumbului 2022

Syngenta România î¿i schimbå directorul general

Vânzårile Syngenta ¿i Adama au crescut spectaculos

China investe¿te masiv în bazinul hidrologic

Sindicatul Fermierilor Patrio¡i

Ma[ini & utilaje 30

Cre[terea animalelor Cre¿te subven¡ia pentru vaci

Mai mul¡i bani pentru oi ¿i capre

Dorel love¿te ¿i agricultura

Stupefiantele de uz veterinar

Bani pentru påsåri ¿i porci

Reducerea consumului de motorinå

Motoare mai performante pentru tractoarele Deutz-Fahr

Noile încårcåtoare Claas Torion

Opinii Semin¡ele cercetårii române¿ti

Hobby Vânat obsolet, preparate insolite

Doi britanici au cumpårat un sat în Fran¡a

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 185 de milioane de euro pentru animale Un proiect de HG, abia anun¡at de Ministerul Agriculturii, stabile¿te ca plafonul financiar prevåzut pentru SCZ så se ridice la 185,48 milioane de euro în anul de cerere 2022. Cea mai mare sumå, 99,3 milioane de euro, va fi alocatå pentru vacile de lapte. Vin, în ordine descrescåtoare, ovinele ¿i caprinele, cu 71.300.000 de euro, taurinele de carne, cu 13.125.000 euro, bivoli¡ele de lapte, sprijinite cu 1,6 milioane de euro. Ministerul a gåsit resurse ¿i pentru viermii de måtase, pentru care se alocå 54.000 de euro. Prin acela¿i act normativ, Ministerul vrea ca, începând cu 16 octombrie, APIA så poatå acorda plå¡i în avans în cadrul schemelor de plå¡i directe pre-

våzute în proiect, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, în ceea ce prive¿te nivelul avansurilor pentru plå¡ile directe ¿i pentru måsurile de dezvoltare ruralå legate de suprafa¡å ¿i de animale. Începând cu data de 2 decembrie, APIA va efectua plå¡ile corespunzåtoare diferen¡ei.

Primele 7 PNS-uri din Europa Comisia Europeanå a aprobat primele PNS-uri. Este vorba de documenta¡ia a 7 state: Danemarca, Finlanda, Fran¡a, Irlanda, Polonia, Portugalia ¿i Spania. Noi încå mai avem de lucrat, recuno¿tea secretarul de stat Sorin Moise, însårcinat cu negocierile cu Comisia Europeanå pe acest subiect. Dupå aprobarea celor 7, Comisia ¿i-a reiterat angajamentul fa¡å de aprobarea rapidå a celorlalte 21 de PNSuri. Totu¿i, de reu¿ita acestui demers depinde pornirea PAC la începutul anului viitor. Vå reamintim, PAC 2023-2027 va beneficia de finan¡are în valoare de 270 Profitul Agricol 33/2022

de miliarde de euro. Cele ¿apte planuri aprobate reprezintå un buget de peste 120 de miliarde de euro, inclusiv peste 34 de miliarde de euro dedicate exclusiv obiectivelor în materie de mediu ¿i climå ¿i programelor ecologice. Aceastå sumå poate fi utilizatå, de exemplu, pentru a promova practici benefice pentru sol ¿i pentru a îmbunåtå¡i gestionarea apei ¿i calitatea paji¿tilor. PAC poate sprijini, de asemenea, împådurirea, prevenirea incendiilor, refacerea ¿i adaptarea pådurilor.

Arin DORNEANU

469.000 de hectare calamitate de secetå, ¿i cifra cre¿te în fiecare zi Luni, când revista pleca spre tipar, Ministerul Agriculturii a anun¡at situa¡ia la zi a suprafe¡elor calamitate de secetå. Este vorba de 469.165 de hectare, comunicate de 36 de jude¡e pânå la data de 5 septembrie. Pe scurt, au fost afectate: - 206.815 ha cu grâu ¿i triticale - 127.641 ha cu porumb - 64.313 ha de floarea-soarelui - 31.150 ha de orz, orzoaicå ¿i secarå - 29. 709 ha de rapi¡å. ¥n jude¡e, comisiile continuå raportårile zilnice la centru. Rusia este pregåtitå så exporte 30 de milioane de tone de cereale Rusia este pregåtitå så exporte pânå la 30 de milioane de tone de cereale în semestrul doi al acestui an, a informat Ministerul Agriculturii de la Moscova. Conform estimårilor oficiale, anul acesta Rusia va recolta 130 milioane de tone de cereale, inclusiv 87 milioane de tone de grâu. Existå riscul ca anun¡ul unei cantitå¡i atât de consistente disponibilå la export så provoace scåderi ale pre¡ului pe bursele lumii. ¥ntrebarea este ce interese are Rusia... Cadrul legal pentru plata subven¡iei la motorinå Ministerul Agriculturii a anun¡at, pe 3 septembrie, crearea cadrului legal pentru efectuarea plå¡ilor la subven¡ia la motorinå pe trimestrul doi al anului. “Am elaborat ordinul de ministru pentru acordarea subven¡iilor la acciza de motorinå, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 867, din data de 2 septembrie 2022”, a confirmat Petre Daea. Såptåmâna aceasta, func¡ionarii APIA ar fi trebuit så demareze opera¡iunile în vederea alocårii sumelor pentru plata accizei la motorina utilizatå în agriculturå, pe trimestrul doi al anului 2022. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Unde ajung cerealele din Ucraina? La mai mult de o lunå dupå semnarea acordului intermediat de Turcia ¿i ONU care a permis reluarea exporturilor de cereale din Marea Neagrå, din porturile Ucrainei au plecat mai mult de 50 de nave comerciale.

Aceste vase au transportat peste 1,2 milioane de tone de cereale ¿i alte alimente, dar unde ajung aceste exporturi? Un client foarte important este chiar ONU, care trimite ajutoare alimentare în ¡årile sårace. O navå cu 23.000 de tone de grâu la bord pentru comunitå¡ile din sudul Etiopiei a ajuns deja în portul Djibouti, în timp ce o alta este în drum spre Yemen cu 37.500 tone de grâu. În total, vasele plecate din porturile Ucrainei au ajuns pânå acum în 18 ¡åri, din Irlanda pânå în Coreea de Sud. Cele

mai multe transporturi au avut ca destina¡ie Turcia, urmatå de Egipt, Italia sau Olanda. Existå ¿i transporturi care au fost descårcate în Portul Constan¡a, probabil pentru a fi expediate mai departe cu nave fluviale pe Dunåre. În luna august, porumbul a fost cel mai important produs de export, cu un total de aproape 800.000 de tone, urmat de grâu (216.000 tone), floarea-soarelui

(125.000 tone) sau orz (76.000 tone). Ucraina î¿i propune acum så creascå volumul exporturilor agricole pânå la cinci milioane de tone lunar, dar acest obiectiv este greu de realizat, din cauza costurilor mari de transport, pe fondul riscurilor mari asumate de companiile maritime.

Drago[ B|LDESCU

Pre]ul alimentelor continu\ s\ scad\ Indexul pre¡ului global al alimentelor, calculat de Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a Na¡iunilor Unite (FAO), a scåzut pentru a cincea lunå consecutivå. FAO a anun¡at cå indexul pentru luna august a scåzut pânå la 138 de puncte, ¿i este acum mai mic fa¡å de nivelul calculat înaintea invaziei ruse din Ucraina. Conform oficialilor ONU, reluarea exporturilor de alimente din porturile ucrainene ¿i ruse de la Marea Neagrå a avut un impact semnificativ asupra pre¡urilor la cereale ¿i ulei, dar existå ¿i alte cauze pentru calmarea pie¡elor interna¡ionale. 8

Printre acestea se numårå: recolta bunå de cereale din Canada, SUA ¿i Rusia, ridicarea restric¡iilor pentru exportul de alimente în mai multe ¡åri ¿i reducerea tarifelor de export pentru uleiul de palmier din Indonezia. Existå înså în continuare foarte mul¡i factori care cresc pre¡urile alimentelor. În primul rând, scumpirea explozivå a gazului ¿i energiei electrice face ca îngrå¿åmintele så coste foarte mult. ªi carburantul scump cre¿te pre¡ul înfiin¡årii ¿i între¡inerii unui hectar de culturå. Profitul Agricol 33/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Syngenta România î[i schimb\ directorul general Începând de joi, 1 septembrie, Syngenta Agro are un nou director general. Este vorba de Iulian Ciobanu, fost director na¡ional de vânzåri semin¡e Syngenta România ¿i Republica Moldova. El va prelua func¡ia de conducere a companiei pentru România ¿i Republica Moldova. Iulian Ciobanu are o experien¡å de peste 12 ani în agribusiness-ul din România ¿i este din septembrie 2014 parte din echipa Syngenta România ¿i Republica Moldova. Este absolvent al Universitå¡ii Spiru Haret, specializare Finan¡e ¿i Bånci. Sergiu Staicu, care a condus Syngenta România în ultimii 5 ani, preia pozi¡ia de Manager Strategie ¿i Portofoliu Semin¡e pentru Europa, Africa ¿i

Orientul Mijlociu. “Prioritå¡ile mele sunt continuarea dezvoltårii parteneriatelor cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri, ¿i întårirea rela¡iilor cu organiza¡iile din industrie, autoritå¡i ¿i mass-media pentru dezvoltarea sectorului agricol ¿i a recunoa¿terii importan¡ei acesteia. Vom continua så investim în dezvoltarea speciali¿tilor Syngenta, ¿i vom continua så aducem în România ¿i Republica Moldova cele mai noi ¿i inovative produse ¿i tehnologii pentru ca experien¡a cu Syngenta så fie îmbunåtå¡itå continuu”, a declarat Iulian Ciobanu.

Robert VERESS

Maria Luisa Manca este CFO Bayer pentru România De la 1 septembrie, Maria Luisa Manca preia responsabilitå¡ile de Chief Financial Officer (echivalentul unui director financiar) pentru Bayer România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. Predecesoarea sa, Sercin Giray, a primit un post în sediul central Bayer, din Leverkusen, Germania. Maria Luisa Manca este licen¡iatå în Afaceri ¿i Economie a Turismului ¿i s-a alåturat companiei Bayer în 2007 în cadrul departamentului de Finan¡e ¿i Contabilitate. În ultimii 15 ani, a de¡inut mai multe pozi¡ii locale, regionale ¿i globale. De-a lungul carierei, a condus cu succes diverse programe ¿i proiecte interna¡ionale strategice de afaceri în toate regiunile Bayer legate de zona financiarå ¿i de ¿tiin¡ele Vie¡ii. Profitul Agricol 33/2022

“Sunt încrezåtoare cå putem continua så dezvoltåm ¿i så executåm planuri durabile în folosul fermierilor, consumatorilor, pacien¡ilor ¿i profesioni¿tilor din domeniul sånåtå¡ii prin intermediul diviziilor noastre Crop Science, Pharmaceuticals ¿i Consumer Health din

România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. Doar pu¡ine companii sunt atât de bine plasate ca Bayer pentru a contribui atât la îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii umane, cât ¿i la hrånirea popula¡iei globale în cre¿tere. Vom råmâne fideli viziunii noastre, «Sånåtate pentru to¡i, nimeni fårå hranå», mai ales acum, când provocårile actuale nu au fåcut decât så creascå importan¡a activitå¡ilor noastre, în agriculturå ¿i asisten¡å medicalå, pentru oamenii din jurul nostru”, a declarat Maria Luisa Manca, cu ocazia numirii ei. Mariei Luisa Manca îi place så cålåtoreascå ¿i så înve¡e despre noi ¡åri ¿i culturi. Este o fotografå pasionatå ¿i un scafandru cu experien¡å.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Nou focar de gripå aviarå în Olanda Olanda a confirmat un nou focar major de gripå aviarå. Aproape 100.000 de pui au fost sacrifica¡i în regiunile Barneveld ¿i Friesland, dar cea mai mare problemå este concentrarea foarte mare a fermelor de pui. De exemplu, existå alte 34 de ferme de påsåri pe o razå de 3 kilometri de focarul din Barneveld, iar restric¡iile impuse pentru transportul påsårilor pe o razå de 10 kilometri afecteazå nu mai pu¡in de 220 de ferme. Anglia investe¿te în economia ruralå Guvernul britanic a alocat 110 milioane de lire sterline unui program de redresare a economiei din zonele rurale, care va putea fi accesat de fermieri, proprietari de puburi, autoritå¡i locale sau orice altå industrie care creeazå noi locuri de muncå. Sistemul înlocuie¿te o schemå similarå a Uniunii Europene, dar oferå condi¡ii de finan¡are mult mai flexibile. Talibanii vor grâu din Rusia Guvernul taliban negociazå cu Rusia un acord pentru importul de cereale, ulei ¿i petrol, care ar putea fi semnat în curând la Moscova. Dupå ce talibanii au preluat puterea, Afganistanul este supus unor sanc¡iuni interna¡ionale severe, care blocheazå aproape complet activitatea externå a båncilor locale. Din acest motiv, Rusia este unul dintre ultimii parteneri comerciali ai talibanilor, care sus¡in cå au gåsit o metodå prin care pot transfera banii pentru plata importurilor. Polonia ¿i Ucraina vor construi o conductå de ulei alimentar Polonia ¿i Ucraina au anun¡at cå vor construi o conductå care så transporte ulei alimentar pânå în portul Gdansk de la Marea Balticå. Cele douå guverne au semnat un acord de principiu ¿i au format un grup de lucru care va stabili traseul conductei ¿i detaliile tehnice. Polonia sus¡ine cå proiectul va contribui la deblocarea exporturilor de alimente din Ucraina.

Fran]a a[teapt\ o recolt\ catastrofal\ de porumb Firma francezå de consultan¡å Agritel a avertizat cå recolta de porumb din acest sezon va fi una "catastrofalå", cea mai slabå din ultimul secol. Porumbul a fost grav afectat de secetå ¿i caniculå, iar recolta totalå nu va depå¿i 10,8 milioane de tone. Recolta de porumb la nivelul UE este estimatå la 53,8 milioane de tone, cea mai micå din ultimii 15 ani.

Agritel a majorat estimarea recoltei de grâu francez în acest an, pânå la 33,63 milioane de tone, cantitate reduså fa¡å de media ultimilor cinci ani. Exporturile franceze de cereale continuå totu¿i så creascå, ¿i au depå¿it 2,5 milioane de tone în ultimele douå luni, echivalentul a peste 25% din poten¡ialul total de export. Cre¿terea exporturilor a venit pe fondul cererii foarte mari de pe pie¡ele mondiale, afectate de conflictul din Ucraina, dar exper¡ii spun cå nivelul nu va putea fi sus¡inut din cauza recoltei slabe din acest sezon. Fran¡a ar putea vinde partenerilor stråini pânå la 10.2 milioane de tone în acest an, dar în acest caz rezervele din ¡arå ar scådea pânå la 2,2 milioane de tone, un nivel considerat prea mic.

China investe[te masiv în bazinul hidrologic Dupå perioada de caniculå care a afectat grav bazinul fluviului Yangtze, precum ¿i economia ¿i activitatea industrialå din zonå, China anun¡å investi¡ii masive în infrastructura de management al apei. Seceta prelungitå a aråtat vulnerabilitatea provinciilor care depind de electricitatea produså de baraje, iar criza a provocat suspendarea activitå¡ii fabricilor ¿i a perturbat re¡eaua energeticå la nivel na¡ional. China are deja un consum de apå pe cap de locuitor de patru ori mai mic fa¡å de media globalå, iar seceta va distruge peste 20% din recolta din acest an. Pentru a preveni o situa¡ie similarå în viitor, Ministerul Apelor de la Beijing a aprobat deja 25 proiecte majore de in-

frastructurå în acest an, cu un cost total de 246 milioane de dolari. Cele mai mari investi¡ii vor fi în provincia Hebei, care va construi 18 baraje gigantice, cu o valoare de 25 miliarde de dolari. . pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 33/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Sindicatul Fermierilor Patrio]i O nouå mi¿care agricolå se ¡ese zilele acestea. Fårå så fie un sindicat în sens propriu, înså organizatå sub numele de Sindicatul Fermierilor Patrio¡i, promite så fie vocea agricultorilor de toate felurile, mari, mijlocii sau mici, în dialogul cu oficialii. Dar care mi¿care profesionalå agricolå nu promite acela¿i lucru? SFP a fost lansat în timpul expozi¡iei Agromalim de la Arad. Special a venit de la Bucure¿ti chiar ministrul Petre Daea. Pre¿edinte al Sindicatului Fermierilor Patrio¡i este ªtefan Muscå, fermier din Giurgiu, care conduce împreunå cu un primvicepre¿edinte ¿i 7 vicepre¿edin¡i. Pe lângå Petre Daea, la prezentarea noii mi¿cåri au participat ¿i au luat cuvântul Dimitrie Muscå (între el ¿i pre¿edintele sindicatului este o simplå coinciden¡å de nume) ¿i Lauren¡iu Baciu, fost pre¿edinte al LAPAR. Sigur cå, atunci când vorbe¿ti în fa¡a unui grup, discursul se mai formeazå ¿i din ¿abloane. Dar e de re¡inut cå fiecare a atras aten¡ia asupra unor probleme care îl intereseazå cu adevårat. Dimitrie Muscå a povestit, de pildå, cum a venit la el un agent de vânzåri så spunå cå trebuie så prelungeascå contractul cu Enel. I-a oferit un pre¡ de 3.720 de lei pe megawatt. “I-am spus nu. Domnilor, tråim o tragedie. Costå kilowattul 0,50 de lei, iar acum îl vând cu 6 lei. ¥n asemenea condi¡ii, nu putem rezista. Fiul meu are un abator mare, de 1.300 de porci pe zi, foarte energofag. La pre¡ul acesta pentru energia electricå, nu vom avea încotro ¿i vom închide. În aceste condi¡ii extreme, Guvernul 12

trebuie så intervinå. De ce a trebuit så existe aceste firme intermediare, care så ia de la Enel curentul electric ¿i så-l vândå consumatorilor? Aceste firme ne-au adus în starea asta”, a tunat Dimitrie Muscå. Lauren¡iu Baciu i-a låudat ¿i el pe ini¡iatori, cå au avut curajul så demareze acest proiect ¿i le-a recomandat så se pregåteascå bine pentru orice ac¡iune vor face. La final, Lauren¡iu Baciu a ales så povesteascå ¿i el din experien¡a cu distribuitorii de energie. Gaz în cazul lui. ¥n ultima perioadå ar fi primit notificåri cå, de la 1 octombrie, se reziliazå orice contract pentru cå nu este gaz ¿i nici nu ar avea de unde lua. Ca så nu råmânå blocat, cå doar se apropie recoltatul porumbului ¿i trebuie så îl usuce, Baciu a fåcut notificåri cåtre ceilal¡i distribuitori din pia¡å. To¡i i-au trimis acela¿i råspuns tras la indigo: nu au gaz. Disperat, i-a telefonat directorului general de la Romgaz, cåruia i-a povestit despre ce este vorba. Pe om l-ar fi apucat râsul ¿i i-a spus: “Domnule Baciu, vå informez cå la ora la care vorbim Romgaz

are încheiate contracte pe gaz pe toatå produc¡ia numai de 3,8%”. Deci este un cartel al distribuitorilor, de aceea s-a ajuns la asemenea pre¡ aberant, vine firesc concluzia fostului lider al LAPAR. La final, nu l-a iertat nici pe ministru, pe care l-a în¡epat în legåturå cu pre¡ul motorinei ¿i a subven¡iei pe litru. Nici legea arendei nu a ie¿it, nici legea vânzårii terenurilor nu este definitivatå, a punctat Baciu. “Domnule ministru, s-a ajuns la cupajarea semin¡elor. E greu de acceptat, dar s-a ajuns la cupajarea calitå¡ii semin¡elor. De aceea, dacå vå duce¡i pe câmp, ve¡i vedea cå zilnic råsar câte una, câte douå plante. Fiindcå unele sunt de patru ani, altele de cinci ani sau de trei ani ¿i au energia pe care o au”, acuzå Baciu. Cât despre mi¿carea sindicalå a Fermierilor Patrio¡i, urmåtoarea întâlnire o vor avea la Bucure¿ti, la Indagra. Alt prilej de baie de mul¡ime pentru politicienii de toate orientårile.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 33/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e (1.465 lei). A scåzut cu 2 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 29 august.

Grâu România

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 413 dolari/tonå (2.024 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

FOB Constan¡a 307 euro/t (- 10) 1.474 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.08 - 2.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 29.08 - 2.09. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 septembrie, a fost de 299 dolari/tonå $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

29.08 305 297 301

30.08 303 295 299

31.08 1.09 301 299 293 291 297 295

2.09 279 285 293 $/t

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

29.08 311 313 317

30.08 309 311 315

31.08 307 309 313

1.09 305 307 309

2.09 304 305 307

FOB Constan¡a 313 euro/t (=) 1.502 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.08 - 2.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 sept. 2022, a fost de 255 dolari/tonå (1.249 lei). A Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.08 311 311 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 351 Bordeaux Pallice Rhin FOB

30.08 31.08 309 307 309 307 313 311 313 311 349 347

euro/t 1.09 305 305 309 309 345

2.09 303 303 307 307 343

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.08 Rouen 339 Dunquerque 339 Pallice 345 Creil FOB 329 Moselle FOB 327 Rouen FOB 351

30.08 31.08 337 335 337 335 341 339 327 325 325 323 349 347

29.08 30.08 31.08 1.09 2.09 269 267 261 259 257 261 259 257 255 253

$/t

cu livrare în luna septembrie este de 297 euro/t (1.426 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 277 dolari/t (1.357 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 1.09 333 333 337 323 321 345

2.09 331 331 335 322 320 343 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 29.08 421 423 415

30.08 419 421 413

31.08 417 419 411

1.09 415 417 409

2.09 413 415 407

scåzut cu 22 dolari/tonå.

România

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 331 euro/t (1.589 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 320 euro/tonå (1.536 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Sept Oct Nov

Porumb

€ - 4,8 lei $ - 4,9 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 307 euro/tonå (1.477 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 2 sept. 2022, a fost de 303 euro/tonå (1.454 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Grâu la termen Fran¡a Luna/anul

Valoare (euro)

+/- (euro)

Aug. 2022

329

Nov. 2022

303

-0

Martie 2023 Varia¡ia pre¡ului la termen

305 +3 Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultimul 5 zile lunå 3 luni an - 10,25 + 23 - 18,5 + 114

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå

(1.259 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Luna/anul Aug. 2022 Nov. 2022 Martie 2023 Varia¡ia pre¡ului la termen

Valoare (euro) 329 303 305

+/- (euro) +6 -0 +3

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -10,25

+ 23

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 18,5

+ 114

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.477 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Profitul Agricol 33/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 29 august - 2 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.729 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 august 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

29.08 537 497 491

30.08 535 493 489

$/t 31.08 531 491 487

1.09 2.09 529 527 487 485 485 483

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.08 - 2.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 29.08 Rouen 299 Dunquerque 299 Pontivy 289 Orz bere: Creil** 287 Moselle** 299

30.08 297 297 287

31.08 295 295 285

1.09 293 293 279

2.09 291 291 277

285 283 281 279 297 295 293 291

Rapi¡å Pre¡ul rapiei la bursa FOBMoselle a fost de 629 euro/tonå (3.019 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 august. La bursa Rouen pre¡ul a euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

PREºURI

229.08-2.09.2022

29.08 Rouen 631 Dunqerque 639 Moselle 649

30.08 629 637 639

31.08 627 633 637

1.09 625 631 631

2.09 622 627 629

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 147.770 tone, Indonezia cu 80.550 tone, Japonia 117.770 tone, Germania 67.970 tone ¿i Mexic 57.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 2 sept. 2022, a fost de 569 dolari/tonå (2.788 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 440 dolari/tonå (2.156 lei), în scådere cu 9 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

29.08 1.679 1.307 1.291

30.08 1.659 1.301 1.285

31.08 1.639 1.297 1.277

$/t

1.09 1.325 1.295 1.271

2.09 1.330 1.297 1.285

avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 291 euro/tonå (1.397 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 291 euro/tonå (1.397 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. fost de 622 euro/tonå (2.986 lei), mai mic cu 9 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.010 lei).

Sept Oct Nov

29.08 649 659 659

30.08 641 647 657

31.08 639 645 649

1.09 637 643 647

Sept Oct

29.08 30.08 31.08 1.09 449 447 445 443 431 429 427 425

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina 2.09 440 423

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 769 euro/t (3.691 lei). A scåzut cu 28 euro/t fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 august. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

29.08 30.08 31.08 717 715 713

$/t 1.09 711

2.09 709

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 august - 2 septembrie, a fost de 277 dolari/tonå

Sept Oct

chidere, pe 2 sept., a fost de 709 dolari/tonå (3.474 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în sept., este de 697 euro/t (3.346 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie, este de 777 dolari/t (3.807 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

29.08 30.08 31.08 1.09 Dieppe 797 785 777 775

2.09 769

$/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 29.08 30.08 31.08 1.09 2.09 Sept 285 283 281 279 277 Oct 281 279 277 275 273

(1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

Rapitå la termen Fran¡a Valoare (euro)

+/- (euro)

Aug. 2022

622,75

- 10,75

Nov. 2022

627

- 10,50

Febr. 2023

628,5

- 9,50

$/t

Mai 2023

623,25

-3,00

2.09 635 641 645

August 2023

613

- 0,75

Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni + 9,75 - 47 - 243

Fa¡å de ultimul an + 189

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

299 dolari/t

Profitul Agricol 33/2022

-2

255 dolari/t

- 22

$/t

29.08 30.08 31.08 1.09 2.09 29.08 575 573 571 569 29.08 577 575 573 571

Luna/anul

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

557 dolari/t

- 20

277 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2). Exporturile de ¿roturi ¿i consumul au crescut marginal, în principal din cauza consumului mai ridicat de semin¡e de floarea-soarelui. Marii consumatori sunt China (100 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (41), Brazilia (22). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (18), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna august. Sunt, firesc, multe date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2022/23. Conform raportului american, produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase pentru 2022/2023 este estimatå så creascå cu aproape 3 milioane de tone, pânå la 646 milioane tone, datoritå randamentelor mai mari prognozate pentru soia, rapi¡å ¿i floareasoarelui. Aceastå cre¿tere duce, implicit, ¿i la o produc¡ie mai mare de ¿roturi proteice. Stocurile au crescut mai ales la soia, în China, Argentina ¿i Australia. ªi stocurile de ulei vegetal au crescut u¿or, în principal cel de floarea-soarelui ¿i uleiul de soia.

milioane tone, mai mare cu 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone), SUA (65 mil. tone), Brazilia (55), UE (49), Argentina (45), India (34), Rusia (23) ¿i Indonezia (14).

La semin¡e oleaginoase, structural, produc¡ia aratå astfel:  soia (393 mil. tone, cu 40 mil. tone mai mare fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (82 mil. tone, cu 10 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut);  floarea-soarelui (51 mil. t., cu 6 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22);  arahide (50,5), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20,5) ¿i copra (6).

Stocurile mondiale au crescut de la 118 milioane tone la 121 milioane tone.

Consumul mondial va fi de 532 16

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 89 milioane tone, ¿i SUA, cu 59 milioane tone. Canada a exportat ¿i ea 13 milioane tone. La importatori avem China, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 23 milioane tone.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi a crescut u¿or, la 364 milioane tone. Structura sortimentalå (mil. tone):  soia (257 mil. tone, mai mult cu 11 mil. de tone fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (44 mil. tone);  floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  semin¡e de bumbac (16); nuci de

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 19 milioane tone, în cre¿tere cu 1 mil. de tone fa¡å de luna iulie.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a crescut la 219 milioane tone, de la 218 milioane tone. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (31 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,5 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (22 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5), Ucraina (4) ¿i UE (4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (10) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 30 milioane tone. Profitul Agricol 33/2022

Pre]uri [i pie]e

Cre[te produc]ia de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 393 milioane tone, mai mare cu 1,4 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 40 milioane tone fa¡å de 2021/22. Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 23 mil. tone fa¡å anul trecut); SUA (123 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); Argentina (51, mai mult cu 7 mil. tone); China (18,4 mai mult cu 2 mil. de tone); India (11,5). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (61), Brazilia (50,2), Argentina (41), UE (16), India (10). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89 milioane tone, mai mult 8 mil. de tone decât în 2021/22), urmatå de SUA (58 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 milioane tone) ¿i Argentina (4,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (98 milioane tone, mai mult cu 8 mil tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 101,4 milioane tone, fa¡å de 90 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

Pre¡uri soia ¥n luna iulie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a scåzut cu 50 dolari/tonå, la 620 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 57 dolari/tonå, ajungând la 604 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a scåzut cu 57 dolari/tonå ¿i a închis licita¡iile la 591 dolari/tonå. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 257 milioane tone, mai mare cu 11 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut. Marii producåtori de ¿roturi: Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 30 dolari/tonå, la 557 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 476 dolari/tonå la 486 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡urile au crescut cu 10 dolari/tonå ¿i au ajuns la 493 dolari/tonå. China (75 mil. tone, mai mult cu 6 mil. tone); SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone); Brazilia (39 mil. tone); Argentina (32 mil. tone); UE (13 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (74 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (29 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (28,5 milioane tone), Brazilia (19) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi

sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Indonezia (6), Vietnam (5), Thailanda (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate la 15 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61,5 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (8), India (5,5), UE (2,5). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. de tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4,6 milioane tone.

pagini de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 33/2022

CULTURI

VEGETALE

Rezultatele de la Ziua Porumbului 2022 A 13-a edi¡ie a Zilei Porumbului Elsit se desfå¿oarå pe 8 septembrie, în ferma lui Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Bayer, sponsorul principal, furnizeazå pesticidele folosite în platformå (anul acesta e vorba de trei erbicide). În total, sunt a¿teptate så participe 35 de companii, dintre care 11 furnizoare de semin¡e. 20

Nicolae Sitaru a testat sezonul acesta 65 de hibrizi, la neirigat. Produc¡iile sunt mici, între 2.541 ¿i 6.056 kg/ha (la umiditate STAS de 14%), pe måsura precipita¡iilor. Acestea au însumat 155,6 litri între lunile martie-august, dintre care aproape o treime au cåzut în august, când au contat prea pu¡in spre deloc. “Rezultatele sunt normale, în condi¡iile acestui an. Sunt totu¿i peste cele ob¡inute în anul 2020, când aici a plouat mai mult, dar produc¡iile au fost între 710 ¿i 5.700 kg/ha, cu o medie de doar 2.200 kg/ha”, spune Nicolae Sitaru. La Orezu au cåzut, în lunile mai, iunie ¿i iulie din 2020, însumat, 184 de

l/mp. Porumbul de anul acesta a beneficiat, înså, de infima rezervå de apå din sol råmaså din toamna 2021, ceva mai generoaså în precipita¡ii decât toamna 2019. Din ultimii cinci ani, cu tot atâtea edi¡ii de “Ziua Porumbului Elsit”, doi au fost foarte seceto¿i, unul mediu (2021) ¿i doi buni (2018, 2019). De¿i volumul precipita¡iilor a fost foarte diferit, existå un factor comun al rezultatelor: hibrizii semi-tardivi ¿i tardivi au dat cele mai mari produc¡ii. Este oarecum surprinzåtor, întrucât, în general, se spune cå hibrizii de porumb din grupele FAO peste 400 trebuie cultiva¡i la irigat. Profitul Agricol 33/2022

CULTURI VEGETALE

“ Rezultatele sunt normale, în condi¡iile acestui an. Sunt, totu¿i, peste cele ob¡inute în anul 2020, când aici a plouat mai mult, dar produc¡iile au fost între 710 ¿i 5.700 kg/ha, cu o medie de doar 2.200 kg/ha, spune Nicolae Sitaru.

“ Astfel, în 2018 campionul a fost hibridul Konsens (KWS, FAO 560), cu 15.527 kg/ha, secondat de hibridul P0937 (Pioneer, FAO 530), cu 15.288 kg/ha. 2019 a fost anul hibridului P0943 (Pioneer, FAO 490), cu 15.191 kg/ha, urmat de MAS 56.A (Maisadour, FAO 480 ), cu 14.579 kg/ha. În 2020 cel mai bine s-au descurcat hibrizii din grupa FAO 400-449. ¥n 2021, campion a fost Durango (KWS, FAO 450), cu 12.952 kg/ha, secondat de DKC4897 (Bayer, FAO 350390), cu 12.685 kg/ha, ¿i talonat de Advisio (KWS,FAO 470), cu 12.640 kg/ha.

Rezultatele anului 2022 Anul acesta, pe grupe de maturitate, rezultatele medii sunt urmåtoarele: FAO 250-299: 4.100 kg/ha; FAO 300-349: 4.497 kg/ha; FAO 350-399: 4.334 kg/ha; FAO 400-449: 4.583 kg/ha; FAO 450-499: 4.528 kg/ha.

Profitul Agricol 33/2022

Media pe to¡i cei 65 de hibrizi (toate grupele de maturitate): 4.426 de kg/ha. Dacå scoatem din calcule hibrizii române¿ti, care, cu o singurå notabilå excep¡ie (Trainic, de la Expert Agribusiness), s-au pozi¡ionat în coada clasamentelor, la toate grupele, trågând mult în jos rezultatele generale, mediile pe grupe de maturitate sunt: FAO 250-299: 4.780 kg/ha; FAO 200-249: 4.861 kg/ha; FAO 350-399: 4.741 kg/ha; FAO 400-449: 4.762 kg/ha; FAO 450-499: 4.891 kg/ha. Media generalå pe cei 47 de hibrizi stråini este 4.792 de kg/ha, iar media pe 18 hibrizi române¿ti 3.471 de kg/ha, cu o diferen¡å de 1.321 de kg/ha. Un alt factor care a influen¡at rezultatele medii pe grupe de maturitate a fost numårul hibrizilor testa¡i. Astfel, pe grupa FAO 250-299 au fost testa¡i doar trei hibrizi, în schimb, pe grupa FAO 350-399 au participat 30 de hibrizi. Semn cå aici se pozi¡ioneazå companiile cu cele mai numeroase oferte pentru fermierii din Bårågan. De¿i, cum spuneam, cele mai bune rezultate le dau hibrizii din grupele FAO 400+. Hibridul campion în condi¡iile acestui an este DKC5810, de la Bayer, FAO 450-490, singurul care a dat peste 6 t/ha, mai exact 6.056 kg/ha. Ultima pozi¡ie e ocupatå de Expert 360, de la Expert Agribusiness, FAO 360, cu 2.541 kg/ha.

Tratamente (erbicidåri)  Postemergen¡å timpurie (12 aprilie): Adengo 465 SC - 0,4l/ha (isoxaflutol 225 g/l + tiencarbazon-medtil 90 g/l) Postemergen¡å 1. (25 aprilie): Equip 2 l/ha (foramsulfuron 22,5 g/l + isoxadifen-etil 22,5 g/l); 2. (15 mai): Laudis OD 66 2,3 l/ha (tembotrione 44 g/l + isoxadifen-etil 22 g/l). Precipita¡ii martie - august: 12 + 24,6 + 31 + 25 + 13 + 50 = 155,6 l/ha

Tehnologia Planta premergåtoare: floareasoarelui Lucråri ale solului: Toamna 2021: Aråturå, discuit (1 trecere) Primåvara 2022: Combinator (2 treceri) Semånat: 6 aprilie. Fertilizare: 1. 400 kg/ha TerraCalco 95 (98% CaO) + 110 kg/ha uree (46% N) înainte de semånat; 2. 100 kg/ha DAP 18:46:0 la semånat 3. 150 kg/ha Azotat de amoniu (34% N)

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Rezultate Ziua Porumbului Grupa FAO: 250-299 Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare %

Produc¡ie STAS (U-14 %) kg/ha

SM Wawel

Saaten-Union

250

11,4

4.934

Grigri

Lidea

280

12,10

4.626

Turda 165

Turda

270

12,20

2.740

Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare %

Produc¡ie STAS (U-14%) kg/ha

Majorque

RWA

330

11,70

5.728

Mylady

Lidea

340

11,60

5.572

KWS Adonisio

KWS

340

12,20

4.943

LG 31305

Limagrain

300-340

11,30

4.723

LG 31330

Limagrain

300-340

12,10

4.142

RGT Automatix

RAGT

340

11,60

4.058

EXPERT 320

Expert Agribusiness

320

13,70

3.908

Regal

Expert Agribusiness

340

12,20

2.902

Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare %

Produc¡ie STAS (U-14%) kg/ha

Gloriett

RWA

380

12,20

5.911

KWS Incantio

KWS

390

11,90

5.769

KWS Almanzo

KWS

380

12,10

5.648

RGT Darkness

RAGT

390

12,20

5.642

DKC5092

Bayer

350-390

12,90

5.330

Replik

Saaten-Union

380

11,80

5.290

DKC4712

Bayer

350-390

12,50

4.980

Trainic

Expert Agribusiness

370

12,70

4.969

SC3120 (SY Gemini)

Syngenta

350-390

11,80

4.966

DKC4897

Bayer

350-390

13,60

4.812

LID 4040C

Lidea

380

11,90

4.799

Ajowan

RWA

360

12,00

4.793

RGT Texero

RAGT

360

12,90

4.584

HiCORN 350

Lidea

350

12,10

4.573

LG 31377

Limagrain

350-390

12,30

4.455

RGT Alexx (RH20032)

RAGT

370

12,40

4.396

Expert 352

Expert Agribusiness

350

12,90

4.318

HSF1214-17

INCDA Fundulea

360

12,70

4.167

Magnus

INCDA Fundulea

350

12,10

4.035

Turda 335

Turda

380

12,00

3.824

Turda 380

Turda

380

11,80

3.671

SY Ignis

Syngenta

350-390

12,60

3.584

SUM 305

Saaten-Union

370

14,00

3.579

Grupa FAO: 300-349

Grupa FAO: 350-399

Profitul Agricol 33/2022

CULTURI VEGETALE

Orezu 2022 Grupa FAO: 350-399 Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare%

Produc¡ie STAS (U-14%) kg/ha

Cali

Saaten-Union

350

12,00

3.501

LG 31390

Limagrain

350-390

12,90

3.465

HSF1128-14

INCDA Fundulea

350

11,90

3.343

Turda 2020

Turda

380

13,30

3.343

Turda 344

Turda

380

12,40

3.002

Turda 332

Turda

380

12,90

2.719

Expert 360

Expert Agribusiness

360

13,50

2.541

Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare %

Produc¡ie STAS (U-14%) kg/ha

DKC5016

Bayer

400-440

12,00

5.978

RGT Huxxo

RAGT

440

15,00

5.202

SC4140 (SY Fabio)

Syngenta

400-440

13,40

5.141

Sumeric

RWA

420

13,70

5.123

SF5010 (SY Blade)

Syngenta

400-440

13,20

5.100

KXC Banato

KWS

410

13,40

4.876

SY Minerva

Syngenta

400-440

12,00

4.847

RGT Urbanix

RAGT

420

12,80

4.750

LG 31415 (Invador)

Limagrain

400-450

12,20

4.137

LG 31455 (Lineade)

Limagrain

400-450

13,60

3.913

HSF3407-16

INCDA Fundulea

400

12,80

3.842

Expert 410

Expert Agribusiness

410

14,30

3.357

OS 4014

Saaten-Union

420

14,10

3.312

Hibrid

Companie

FAO

Umiditate recoltare %

Produc¡ie STAS (U-14%) kg/ha

DKC5810

Bayer

450-490

14,70

6.056

HiCORN 450

Lidea

450

14,30

5.612

DKC5709

Bayer

450-490

15,10

5.612

SY Andromeda

Syngenta

450-490

15,70

5.572

KWS Advisio

KWS

480

15,60

4.597

Persic

RWA

460

13,70

4.595

KWS Adnano

KWS

470

15,50

4.499

Lampard

RWA

490

18,10

3.910

Filigran

Saaten-Union

450

14,30

3.566

Felix

INCDA Fundulea

460

14,00

3.158

F423

INCDA Fundulea

470

15,60

2.634

Grupa FAO: 400-449

Grupa FAO: 450-499

Data semånat: 6 aprilie 2022 Profitul Agricol 33/2022

CULTURI VEGETALE

PT303 - hibridul campionilor la rapi]\ Hibridul PT303 (Corteva) a dovedit în acest an cå poate oferi produc¡ii ridicate, iar agricultorii så fie mul¡umi¡i de performan¡ele acestuia, deci så devinå fermieri campioni. De aceea, compania Corteva Agriscience face cunoscute experien¡ele lor ¿i continuå prezentarea tehnologiilor aplicate în ferme.

“

Dacå ar fi så rezum, PT303 este un hibrid unic în Europa datoritå toleran¡ei deosebite pe care o are la agentul patogen Sclerotinia sclerotiorum”, explicå Liliana Ciulu, director de vânzåri Corteva Agriscience. “Prezintå o toleran¡å în propor¡ie de 90% la putregaiul alb al rapi¡ei, deci 90% din plante nu vor prezenta fenomenul de Sclerotinia, dupå cum ¿i fermierii campioni au observat în lanuri. Diferen¡a de 10%, în cazul în care va fi afectatå de acest agent patogen, ve¡i observa cå infec¡ia va fi atât de micå, încât pagubele vor fi nesemnificative.”

PT303 este un hibrid robust, înalt ¿i vine la pachet cu tratamentul Lumiposa, care îi asigurå o protec¡ie ridicatå la principalii dåunåtori de sol, pânå în faza de 4 frunze ale culturii. Practic, în acea perioadå fermierii pot supraveghea ¿i alte lucråri ale câmpului ¿i nu sunt presa¡i de aplicarea tratamentelor de corec¡ie în cultura de rapi¡å. Ce mai trebuie ¿tiut despre acest hibrid este cå în primåvarå va avea o cre¿tere mai lentå, deci va fi mai pu¡in 24

expus riscului care apare din cauza posibilelor etape de înghe¡ târziu. Înså are o înflorire mai timpurie, ceea ce înseamnå cå va evita perioadele cu temperaturi ridicate, care nu sunt tocmai folositoare acestei faze de dezvoltare a culturii.

În cadrul societå¡ii Nord Intermed Consulting, Dånu¡ Nichifor Savu, din Dorne¿ti, jud. Suceava, lucreazå 460 ha. A semånat rapi¡å pe 138 ha, iar pe cele 50 ha unde a avut hibridul PT303 a ob¡inut o produc¡ie de 4.544 kg/ha. “Am semånat rapi¡a dupå grâu, astfel cå terenul a fost dezmiri¿tit, apoi am arat, am pregåtit cu freza ¿i am semånat.” Campania de semånat a debutat în a doua jumåtate a lunii august, atunci a fertilizat cu 350 kg/ha îngrå¿åmânt complex triplu 16. În toamnå a mai administrat un erbicid, dar ¿i un tratament cu insecticid ¿i foliar pe bazå de bor. În primåvarå au fost necesare 4 interven¡ii, ce au cuprins insecticide, fungicide, precum ¿i foliare pe bazå de sulf, azot ¿i bor. “Am mai fertilizat în douå etape, prima trecere a avut loc la începutul lunii aprilie ¿i am aplicat 300 kg/ha de sulfat de amoniu, iar la a doua trecere am mai aplicat 80 kg/ha de sulfat de amoniu. Recoltatul l-am început în data de 13 iulie ¿i pot spune cå am avut o produc¡ie bunå, mai ales ¡inând cont de tot ceea ce s-a întâmplat în acest an agricol în zona noastrå.” Nichifor Savu a fost mul¡umit de produc¡ia hibridului PT303 ¿i de aceea în aceasta toamnå va semåna 70 ha cu el, ceea ce înseamnå jumåtate din suprafa¡a dedicatå rapi¡ei.

În cadrul societå¡ii Geo&Costi Agrar, Gheorghe Preda a ob¡inut o produc¡ie medie 4.250 kg/ha cu hibridul PT303. Ferma este în comuna ªindrili¡a, jude¡ul Ilfov, iar în acest an a avut rapi¡å pe 420 ha, dintre care 250 ha au fost semånate cu hibridul PT303, dupå grâu. “Am dezmiri¿tit ¿i pregåtit terenul corespunzåtor pentru semånat, a urmat un moment de pauzå, dupå care am fertilizat cu îngrå¿åmânt complex 18.46.0 250 kg/ha, apoi am intervenit cu un disc mare ¿i am semånat în perioada 5-7 septembrie, la o normå de 50-55 b.g/mp”, spune Preda. Tot în toamnå a aplicat un erbicid preemergent, dar ¿i un antigramineic. În primåvarå a aplicat mai întâi un insecticid ¿i un îngrå¿åmânt pe bazå de sulf, apoi, la începutul lunii aprilie, a intervenit cu un tratament cu fungicid, insecticid ¿i îngrå¿åmânt foliar cu bor. “Am fertilizat la începutul lunii martie cu 200 kg/ha de uree, iar dupå douå såptåmâni a mai urmat o administrare cu azotat de amoniu - 200 kg/ha. Am mai aplicat un insecticid de contact, un fungicid ¿i încå un insecticid. Am recoltat în a doua jumåtate a lunii iunie ¿i pot spune cå am fost mul¡umit de produc¡ie”, explicå Gheorghe Preda. Client fidel al geneticii Corteva, a ales ¿i pentru aceastå toamnå hibrizii PT303 ¿i PT298, pe care îi va semåna pe o suprafa¡å de 300 ha, din totalul de 400 ha destinat culturii de rapi¡å.

În jude¡ul Arad, localitatea Horia, î¿i desfå¿oarå activitatea Aurel Luca. În cadrul societå¡ii Terracult, acesta lucreazå 6.615 ha. Anul acesta a avut 2.263 ha cu Profitul Agricol 33/2022

CULTURI VEGETALE rapi¡å. Pe 90 ha a semånat hibridul PT303 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.000 kg/ha. “Planta premergåtoare a fost grâul, de aceea am fåcut o lucrare de bazå cu un combinator, apoi am intervenit cu discul ¿i am erbicidat unde a fost cazul ¿i am administrat DAP 18.46.0 - 120 kg/ha, dar ¿i o trecere cu sare potasicå - 60 kg/ha, am încorporat cu discul ¿i apoi am semånat începând cu data de 1 septembrie. Tot în toamnå am mai erbicidat ¿i am efectuat un tratament cu fungicid, un insecticid piretroid ¿i îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor”, explicå Aurel Luca. În primåvarå a fertilizat cu sulfat de amoniu 20.24 - 160 kg/ha, dar ¿i cu îngrå¿åmânt lichid UAN 30% azot. A fost nevoie så aplice insecticide în douå treceri, un îngrå¿åmânt foliar pe bazå pe bor, iar la faza de îmbobocire a plantelor a aplicat un nou tratament cu fungicid pe bazå de tebuconazol, plus un insecticid. Ultimul tratament, la înflorirea deplinå, a aplicat un fungicid, dar ¿i un in-

Profitul Agricol 33/2022

secticid sistemic prietenos cu albinele. “Recoltatul l-am început la 1 iulie ¿i l-am terminat pe 14 iulie, iar produc¡ia medie pe fermå a fost de 3.95 t/ha”, încheie povestea de succes Aurel Luca. Silviu Tånase, administratorul societå¡ii Agroproject din jude¡ul Teleorman, a cultivat 75 cu rapi¡å, din totalul de 430 ha, ¿i a ales pentru toatå suprafa¡a hibridul PT303. Produc¡ia ob¡inutå: 3.860 kg/ha. “La rapi¡å, planta premergåtoare a fost grâul. Dupå recoltatul acestuia, terenul a fost scarificat, pregåtit în douå treceri cu discul ¿i semånat la începutul lunii septembrie, atunci am aplicat ¿i îngrå¿åminte DAP 18.46.0 - 150 kg/ha. Tot în toamnå am aplicat ¿i ureea - 200 kg/ha”, spune Silviu Tånase. Aproximativ 80% din tehnologia aplicatå a fost din portofoliul Corteva. Pe scurt, a aplicat douå erbicide ¿i trei tratamente cu fungicide ¿i insecticide. A avut grijå så aplice tratamentele în perioada optimå ¿i så ¡inå plantele

sånåtoase. “De aceea, pot spune cå fertilizarea pe care am aplicat-o nu a fost cine ¿tie ce, mai ales la solul argilos de care dispunem ¿i care absoarbe imediat substan¡ele active, deci plantele au avut ceva de muncå pentru a ajunge la substan¡a activå. Hibridul s-a comportat foarte bine, chiar ¿i în locurile unde a råsårit mai târziu, pentru cå am semånat ¿i un pic mai târziu deoarece credeam cå trebuie så întorc suprafa¡a de 15 ha, dar plantele au recuperat ¿i produc¡ia ob¡inutå a fost una bunå. Deci am fost mul¡umit! L-am ales ¿i pentru aceastå toamnå, iar împreunå cu hibridul PT298, vom semåna toatå suprafa¡a de 150 ha cu hibrizi Pioneer”, a declarat Silviu Tånase. Acestea sunt doar o parte dintre mårturiile fermierilor campioni la rapi¡å, mul¡umi¡i cå au ales acest hibrid PT303.

CULTURI VEGETALE

Cercet\torii nu [tiu când s\ semene rapi]a, dar Cicero [tia dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Existå ¿i consultan¡i care reu¿esc så ne uimeascå ¿i så ne nåuceascå uneori prin modul în care inoveazå verigi tehnologice sau itinerare tehnologice în întregime. Acest lucru se întâmplå pentru cå nu primesc date actualizate de la cercetåtorii din domeniu, pentru a furniza informa¡ii exacte fermierilor. Unul dintre aceste subiecte este data la care trebuie semånatå rapi¡a. Ceea ce nu-mi place înså este obi¿nuin¡a de a posta aforisme pe contul de Facebook, pe care le comenteazå numai atunci când iscå discu¡ii, uneori interesante, alteori prea aprinse. Iatå textul neinspirat: “ºinând cont de faptul cå în continuare avem deficit de apå în sol, cercetåtorii nu au gåsit încå un råspuns pentru perioada optimå de semånat a rapi¡ei de toamnå. Mai degrabå ajungem pe Marte, decât så reu¿im så aflåm când ar trebui så începem semånatul”. Acum am realizat ¿i eu cå mai u¿or se practicå astronomia de precizie decât agricultura de aceea¿i teapå. Cu astronomia de precizie ¿tim cå pe 10 iunie 2023, în jurul orei 17:30 CEST (18:30 ora localå vom ajunge pe Marte), dupå o lansare care va avea loc într-o fereastrå de 12 zile, începând cu 20 septembrie 2022, conform site-ului Agen¡iei Spa¡iale Europene ESA - Drumul spre Marte. Agricultura de precizie este interesatå de perioada optimå de semånat a rapi¡ei de toamnå în condi¡ii de deficit hidric. În condi¡ii de deficit hidric nu cred cå se poate vorbi de perioadå optimå de semånat a rapi¡ei. Nu conteazå foarte mult când semeni, conteazå când råsare ¿i cum ajunge în iarnå. Asta ar 28

putea fi unul din motivele pentru care cercetåtorii nu au anun¡at fermierii care este perioada optimå de semånat. Dar så vedem cå, încå din Antichitate, oamenii au fost preocupa¡i de subiect. Iatå câteva påreri preluate din Plinius, Naturalis Historia (volumul 3, Editura Polirom, 2002). Plinius spune cå subiectul care impune “cea mai mare aten¡ie este momentul cel mai potrivit al însåmân¡årii, chestie strict legatå de astronomie.” Bîlteanu (2001) credea ¿i el cå epoca de semånat este factorul limitativ cel mai important pentru cultura rapi¡ei în România. Xenofon recomandå “så nu înceapå semånatul mai înainte ca divinitatea så dea un semn. Cicero a în¡eles prin aceastå recomandare prima ploaie”. Cred cå majoritatea fermierilor români sunt de acord cu interpretarea lui Cicero. Vergiliu recomandå “så se semene orzul între echinoc¡iu de toamnå ¿i solsti¡iul de iarnå”. Al¡ii sus¡in cå “în zonele reci se seamånå începând cu echinoc¡iu de toamnå, în cele calde mai târziu, pentru ca plantele så nu fie prea dezvoltate la venirea iernii”. Hesiod sus¡ine cå “unicul moment potrivit pentru însåmân¡are este dupå apusul Pleiadelor” (constela¡ie).

“Unii recomandå så se semene înainte de apusul Pleiadelor, cel pu¡in în zonele uscate ¿i în provinciile unde clima este caldå. În felul acesta, spun ei, såmân¡a se conservå (cåci umezeala o stricå) ¿i într-o singurå zi de la ploaie ea încol¡e¿te”. Este o strategie pe care francezii o aplicå deseori. La noii înså, au fost cazuri când plantele råsårite dupå prima ploaie nu au rezistat pânå la a doua ploaie, venitå prea târziu. Unii sunt gråbi¡i ¿i spun cå “dacå såmân¡a timpurie în¿alå adesea, cea târzie în¿alå totdeauna.” Nu mai este cazul, deoarece existå hibrizi cu ritm foarte rapid de cre¿tere toamna, care pot fi semåna¡i târziu ¿i regulatori de cre¿tere care så-i tempereze pe cei semåna¡i devreme. Concluziile mele Dupå cum poate (nu) vede¡i, toatå lumea poate avea dreptate, chiar ¿i atunci când se sus¡in lucruri diferite. Acum, consultantul nostru a început så semene rapi¡a. Data semånatului precis nu a ales-o folosind suma gradelor de temperaturå. Dacå ar fi ¡inut cont de ceau scris unii cercetåtori, la Måldåeni, jude¡ul Teleorman, perioada optimå se încheie la 8 septembrie. Conteazå înså cum î¡i sus¡ii opiniile. Eu l-a¿ sus¡ine pe Cicero!

Profitul Agricol 33/2022

CULTURI VEGETALE

Capitulul florii-soarelui cre[te A¿a cum am promis, revenim cu detalii despre descoperirea fermierului-cercetåtor Dumitru Manole, prezentatå în cadrul evenimentului “Noutå¡i privind adaptarea tehnologiilor la cultura florii-soarelui ¿i a sorgului pentru boabe în contextul schimbårilor climatice”. Evenimentul a fost organizat vineri, 26 august, în câmpul dedicat cercetårii ¿i dezvoltårii în ferma Sport Agra, din Amzacea, jude¡ul Constan¡a.

upå douå decenii de studii comparative, Dumitru Manole, care este ¿i pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, a ajuns la o concluzie pe care o considerå fårå echivoc, practic o lege. “În func¡ie de hibridul de floareasoarelui pe care l-am semånat, aplicând tehnologia adecvatå fiecårui areal geo-

grafic, diametrul capitulului este direct propor¡ional cu data semånatului, în condi¡iile schimbårilor climatice”. Manole a postulat asta dupå aproape douå decenii de observa¡ii în câmp. “În anul agricol 2003-2004, am introdus aici, în premierå în România, substan¡a activå imazamox. Respectiv, hibrizii de floare Clearfield rezisten¡i la erbicidele Pulsar, Listego. Prima testare s-a fåcut cu hibridul Sanay, de la Syngenta”. De¿i tehnologia Clearfield ¿i-a dovedit eficacitatea, nu a rezolvat problema principalului factor restrictiv pentru cultura florii-soarelui în Dobrogea: parazitul Orobanche cumana (lupoaie). Constrân¿i de climatul secetos spre arid, fermierii dobrogeni practicå rota¡iile scurte ¿i s-au axat preponderent pe douå culturi: grâu ¿i floarea-soarelui. Este cauza proliferårii lupoaiei. “Acolo unde nu am o rota¡ie de minim trei ani, am infestare cu Orobanche”. Dacå erbicidarea nu func¡ioneazå, iar rota¡iile lungi nu sunt posibile, se mai poate face ceva? Din fericire, lupoaia are, la rândul såu, un factor limitativ: clima. E nevoie

ca temperatura aerului så fie de 27 de grade, pentru ca parazitul så se activeze ¿i så atace rådåcinile florii-soarelui. Pornind de la aceastå cunoscutå, Manole a început så devanseze epoca de semånat. A semånat mai devreme cu o såptåmânå, apoi, douå, trei, chiar patru sau cinci. “Am constatat cå, dacå semån în mar tie, capitulul florii e format când temperatura ajunge la 27 de grade. Astfel atacul nu mai are efect. Alt avantaj al semånatului timpuriu este evitarea atacului de Tanymecus. Rå¡i¿oara, se ¿tie, este insectå termofilå, iar adul¡ii nu se dezmor¡esc, de regulå, mai devreme de luna aprilie. La momentul respectiv, floarea ¿i porumbul sunt trecute de fenofazele în care atacul poate produce daune foarte mari”. În urma schimbårii perioadei de semånat, produc¡iile la floarea-soarelui în Dobrogea pur ¿i simplu au explodat. Fermierii dobrogeni au început så aplice, pe scarå largå, metoda lui Manole, în sezonul 2016-2017. În 2017 a fost primul an în care produc¡ia medie în jude¡ul Constan¡a a ajuns la 2.927 de kg/ha. În anul urmåtor,

Condi¡ii de cultivare ¿i tehnologia l Solul: cernoziom cambic, cu profil mai adânc decât al altor cernoziomuri, brun-negricios, texturå medie; Con¡inutul de nutrien¡i: indicele P mobil - 72; indicele N - 4; Humus - 3,11; indicele K - 200; pH neutru - 7,2; l Planta premergåtoare: grâu; l Pregåtirea terenului: Imediat dupå recoltare a fost efectuatå prelucrarea terenului fårå întoarcerea brazdei, la o adâncime de 25-27 cm, în perioada 25 iulie - 1 august; Eliminarea bulgårilor ¿i nivelarea terenului a fost efectuatå prin discuit; În ziua semånatului, terenul a fost prelucrat la adâncimea de 7-8 cm, cu o grapå u¿oarå, în diagonalå

fa¡å de lucrarea principalå a solului; douå pra¿ile mecanice în perioada de vegeta¡ie; l Erbicidarea înainte de semånat s-a realizat cu glifosat 2-3 L/ha (doza variind în func¡ie de speciile de buruieni ¿i gradul de dezvoltare a acestora); l Tratament såmân¡å: Cruiser 350 FS (tiametoxam 350 g/l) ¿i Apron XL (metalaxil-M 339g/l); l Adâncimea de semånat: 5-6 cm; l Norma de semånat 64.250 boabe germinabile/ha; l Fertilizarea de bazå: Granoro 250 kg/ha (N 10 + N organic 2 + P2O5 20 + SO3 20 + B 0,1 + Zn 0,01 + Ca 4);

l Fertilizare în vegeta¡ie: 150 kg/ha azotat de amoniu; l Erbicidare în preemergen¡å: Efica 960 EC (S-metolaclor 960 g/l) 1l/ha ¿i Racer 25 EC (Fluorocloridon 250 g/l) 2l/ha; l Tratament în fenofaza de 8 frunze cu fungicid Mirage 45 EC(procloraz 450 g/l) 1l/ha + fertilizat organic Biohumussol 2l/ha + biostimulatorul Etamin 1l/ha; l Înainte de înflorit a fost administrat fungicidul Pictor (dimoxistrobin 200g/l + boscalid 200g/l) 0,5 l/ha. l Data recoltårii: 23 august.

Profitul Agricol 33/2022

la sem\natul timpuriu

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole,

pre[edintele Asocia]iei pentru Cultura Florii-Soarelui

de asemenea favorabil, produc¡ia medie pe cele 95.123 ha cultivate a depå¿it 3,5 t/ha (mai exact 3.512 kg)! Înainte de aceste recorduri consecutive, produc¡ia maximå a anilor 19892016 s-a consemnat în 2014: 1.806 kg/ha. O situa¡ie asemånåtoare se constatå în evolu¡ia produc¡iilor din jude¡ul Tulcea, cu 2.800 kg/ha în 2017 ¿i 3.000 de kg/ha în 2018, vs 1.849 de kg/ha în 2016 - anul cu cele mai mari produc¡ii din intervalul 1989-2016. Pe lângå beneficiul evitårii atacului de Orobanche ¿i Tanymecus, Manole a mai constatat unul, care poten¡eazå serios produc¡iile. Este vorba de cre¿terea dimensiunii capitulului. An de an, fermierul a testat unul sau mai mul¡i hibrizi, semånându-i în epoci diferite. ªi, an de an, rezultatul a fost aProfitul Agricol 33/2022

cela¿i: acela¿i hibrid, semånat mai devreme, va da plante cu capitul mai mare, fårå a pierde din calitå¡ile semin¡elor. Prin urmare, rezultå produc¡ii mai mari. Semånând în anul 2020 la data de 28 februarie, Manole a reu¿it så ob¡inå o produc¡ie medie de 1.240 de kg/ha, fiind unul dintre pu¡inii fermieri constån¡eni care au evitat calamitarea totalå a culturii în urma marii secete.

Teste comparative realizate de Dumitru Manole în sezonul 2021-2022 În sezonul curent, Manole a testat, în ferma sa, 20 de hibrizi. Pe unul dintre ace¿tia, In Sun 200 (hibrid BASF), l-a testat semånându-l în douå epoci diferite.

Hibridul In Sun 200 semånat pe 26 martie a dat 4.485 kg/ha, iar semånat pe 8 aprilie a dat 3.633 kg/ha. To¡i ceilal¡i hibrizi semåna¡i la 26 martie au dat produc¡ii superioare celei ob¡inute de hibridul In Sun 200 semånat la 8 aprilie. Respectiv, cea mai micå produc¡ie a fost de 3.849 kg/ha. In Sun 222 (BASF) e hibridul campion, cu 5.260 kg/ha. Evident, ¿i-a spus cuvântul tehnologia superioarå aplicatå în câmpul de testare. În ferma comercialå, Manole a ob¡inut o produc¡ie de 3.716 kg/ha. Cheltuiala pe ha a fost de 6.200 de lei în câmpul de testare, respectiv 5.800 de lei în câmpul comercial.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Vânz\rile Syngenta [i Adama au crescut spectaculos Grupul Syngenta comunicå rezultate financiare solide pentru prima jumåtate a anului 2022. Vânzårile au crescut la 9,2 miliarde $ în al doilea trimestru, cu 1,8 miliarde $ mai mult fa¡å de anul precedent. Vânzårile Syngenta pentru prima jumåtate a anului 2022 au fost de 18,1 miliarde $, în cre¿tere cu 3,7 miliarde $, 25% de la un an la altul. EBITDA pentru prima jumåtate a anului a fost de 3,5 miliarde $, cu 32% mai mare de la un an la altul. Vânzårile de produse organice au continuat så înregistreze o cre¿tere de douå cifre. Grupul Syngenta a continuat så promoveze tranzi¡ia cåtre un sistem regenerativ de produc¡ie alimentarå, asumându-¿i rolul prin accelerarea inova¡iei pentru a sus¡ine ¿i reface sånåtatea solului, biodiversitatea, clima ¿i sistemele de apå, consolidând în acela¿i timp productivitatea ¿i economia fermierilor. Mai mult, Syngenta colaboreazå cu alte companii din lan¡ul valoric alimentar, printre care companii alimentare ¿i comercian¡i cu amånuntul, pentru a avansa în agricultura regenerativå.

Vânzårile Adama au crescut ¿i ele cu 24%, pânå la 3,6 miliarde dolari, în prima jumåtate a anului 2022, beneficiind de lansarea de produse noi. Vânzårile Adama în Europa au crescut mai pu¡in decât media, cu 7%; în America de Nord, cu 26%; în America Latinå, cu 37%; în India, Orientul Mijlociu ¿i Africa, cu 2%; în Asia-Pacific (excepând China), cu 21%; iar în China, cu 73%. Pre¡urile mai mari au compensat cre¿terile costurilor cu materiile prime, logistica ¿i energia.

ma jumåtate a anului 2022. Vânzårile de semin¡e culturi de câmp în Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu au crescut, cu 15%, în America de Nord, cu 18%, în Asia-Pacific (exceptând China), cu 25%, iar în China, cu 40%. Cererea mai mare de porumb a stimulat vânzårile semin¡elor pentru culturi de câmp în America Latinå, cu o cre¿tere de 61%. Vânzårile de semin¡e de legume au fost cu 3 procente mai mici din cauza efectelor valutare nefavorabile. Pre¡urile mai mari au compensat costurile mai mari.

Vânzårile Syngenta Seeds cu crescut cu 17%, la 2,3 miliarde dolari, în pri-

Robert VERESS

Sinteza datelor financiare ale Syngenta Group Trimestrul II, 2022

Prima jumåtate a anului 2022

T2 2022 T2 2021 T2 2022 T2 2021 $mld

$mld

¥mld

Vânzåri

9,2

7,4

60,6

47,1

Syngenta Crop Protection

4,3

3,4

28,6

Adama

1,8

1,5

Syngenta Seeds

0,9

Syngenta Group China

H1 2022 H1 2021 H1 2022 H1 2021 $mld

$mld

¥mld

Vânzåri

18,1

14,4

117,3

93,4

22,3

Syngenta Crop Protection

8,6

6,8

55,5

44,1

11,7

9,5

Adama

3,6

2,9

23,1

18,5

0,8

6,1

5,0

Syngenta Seeds

2,3

2,0

14,9

12,8

2,9

2,3

18,8

14,8

Syngenta Group China

5,3

4,2

33,9

27,4

Dintre care MAP

1,1

0,6

7,4

4,1

Dintre care MAP

1,8

0,9

11,5

5,9

Eliminåri

-0,7

-0,6

-4,6

-4,5

Eliminåri

-1,7

-1,5

-10,1

-9,4

EBITDA

1,7

1,2

11,0

7,6

BITDA

3,5

2,7

22,9

17,2

Profitul Agricol 33/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mai mul]i bani pentru oi [i capre Referitor la Sprijinul Cuplat Zootehnic pentru oi ¿i capre, noi condi¡ii prevåd cå exemplarele pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie înscrise în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå, iar berbecii/¡apii så fie înscri¿i doar în cea principalå. În document este men¡ionatå din nou condi¡ia aplicabilå în prezent privind raportul de 1 berbec la 35 de oi, eliminatå ini¡ial în varianta elaboratå de crescåtori cu fostul ministru Adrian Chesnoiu. Noul PNS a fost discutat în august 2022 la reuniunea ministrului Petre Daea cu crescåtorii de oi, iar condi¡iile

care vor trebui respectate de oieri din 2023 sunt urmåtoarele: så de¡inå un efectiv cuprins între 150 ¿i 500 de oi ¿i/sau berbeci, inclusiv pe beneficiar, cu excep¡ia celor din UAT-urile din zona montanå, pentru care se solicitå SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 ¿i 500 de oi ¿i/sau berbeci inclusiv pe beneficiar. Acelea¿i condi¡ii s-au stabilit pentru crescåtorii de capre.

- 2023: 20 euro/cap de animal; - 2024: 20,24 euro/cap de animal; - 2025: 20,56 euro/cap de animal; - 2026: 20,80 euro/cap de animal; - 2027: 21,36 euro/cap de animal.

MADR a transmis ¿i care vor fi cuantumurile estimate plåtite anual pe cap de animal, începând din 2023 ¿i pânå în 2027. Acestea au fost calculate la un numår de 4 milioane de capete, dar pot fluctua, în func¡ie de cereri.

Cre[te subven]ia pentru vaci Ministerul Agriculturii a discutat cu asocia¡iile crescåtorilor de vaci despre cea mai nouå variantå a Planului Na¡ional Strategic. Pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) la vaca de lapte, s-a mårit plafonul de la 472.699.850 euro (cât era stabilit în forma PNS din luna februarie) la 522.021.000 euro. Este vorba de o cre¿tere totalå de 49.321.150 euro. Condi¡iile de eligibilitate pe care fermierii trebuie så respecte din 2023 au råmas cele aflate în draftul ini¡ial. Astfel, crescåtorii de vaci de lapte trebuie så de¡inå un efectiv de minim 5 vaci de lapte sau minim 10 vaci de lapte, în func¡ie de zonå, ¿i maxim 250 de vaci de lapte, pe beneficiar, în exploata¡ii cu cod ANSVSA. Animalele trebuie så aibå maxim 10 ani. FerProfitul Agricol 33/2022

mierul trebuie så aibå un contract încheiat pe o perioadå de minim 6 luni, cu un prim-cumpåråtor, så de¡inå registrul individual al exploata¡iei cu cod ANSVSA completat ¿i actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 429/2016 cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Fermierii cu un efectiv mai mare de 250 de vaci de lapte beneficiazå de SCZ calculat pentru maxim 250 de capete vaci de lapte, care trebuie så fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå. Sumele estimate pânå în 2027, raportate la un plafon de 300.000 de capete, sunt: - Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, pentru anul 2023: cuantum esti-

mat de 338 euro/cap de animal. Alocare anualå de 101.400.000 euro; - Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, pentru anul 2024: cuantum estimat de 342,06 euro/cap de animal. Alocare anualå de 102.618.000 euro; - Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, pentru anul 2025: cuantum estimat de 347,47 euro/cap de animal. Alocare anualå de 104.241.000 euro; - Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, pentru anul 2026: cuantum estimat de 351,53 euro/cap de animal. Alocare anualå de 105.459.000 euro; - Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, pentru anul 2027: cuantum estimat de 361,01 euro/cap de animal. Alocare anualå de 108.303.000 euro.

pagin\ de Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR De vorbå cu Ioan Chiriac

Dorel love[te [i agricultura La Radomire¿ti, în ferma lui Ioan Chiriac din jude¡ul Bacåu, a lovit me¿terul Dorel, eternul meseria¿ smucit de pe ¿antierele patriei. Ionel Arsene, fåcåtorul de poduri fantomå de la Neam¡, a câ¿tigat licita¡ia, a luat milionul de euro ¿i apa tot nu curge prin conducte, se plânge crescåtorul din Radomire¿ti. “Lucråtorii lui habar nu au de echilibrarea presiunilor”, spune indignat Ioan Chiriac. Omul este supårat pentru cå ar face iriga¡ii, dar constructorul nu a reu¿it nici în august så facå func¡ional sistemul. “Pompele sunt bune, aduse din Spania. Pe sistemul de absorb¡ie, conductele mari prind aer ¿i ei nu au ¿tiut

Zootehnia trebuie så aibå prioritate la iriga¡ii Dacå un fermier pierde cultura de grâu sau de porumb, poate s-o ia de la capåt peste un an, oricât de greu i-ar fi. Dacå înså pierde vacile pe care le trimite la abator din cauza secetei, el va putea reface genetica peste patru-cinci ani. De aceea, fermierii care fac zootehnie ar trebui så aibå prioritate la construc¡ia sistemelor locale de iriga¡ii. “Mie mi se pare cå prioritare la irigat sunt fermele de bovine fiindcå ele valorificå superior produc¡ia secundarå din cultura vegetalå, spune Ioan Chiriac. Cel pu¡in în acest an, s-a dovedit cå avem foarte multå produc¡ie secundarå, dacå putem numi a¿a produc¡ia vegetalå ratatå. Dacå aveam zootehnie suficientå în ¡arå, puteam folosi acest porumb. Trebuie så ai strategii pentru a¿a ceva. Ministrul Petre Daea este un harnic, este pitoresc, amuzant, dar dacå pleacå zi ¿i noapte pe teren, cine se ocupå de strategii?” 36

så le monteze. Am ratat o parte din recoltå. Ne-am asociat câ¡iva fermieri ¿i am avut trei proiecte. Douå func¡ioneazå brici, dar ståm ¿i ne uitåm la lucrarea lui Arsene.” Chiriac se plânge cå pe ¿antier au fost angaja¡i doar oameni incompeten¡i, au sudat cu lucråtori nepricepu¡i, fårå så facå verificåri de presiune. “Nu au fost oameni de meserie, ¿i a¿a am ratat în acest an iriga¡iile pe 60 de hectare. ¥n ¡ara asta, poate câ¿tiga licita¡ia oricine. Nimeni nu-l întreabå cine este, ce ¿tie, ce lucråri similare a mai fåcut. A¿a cum sunt desemna¡i mini¿trii pe func¡ii, fårå expertizå. În România nu câ¿tigå licita¡iile profesioni¿tii, ci cei care au acces la informa¡ii. La iriga¡ii, au dat câte un milion de euro pe un proiect, dar la licita¡ii au venit ¿i oamenii de partid. A¿a ne-am trezit cu Arsene la proiectul nostru. Bun, acum îi dau în judecatå, cå pierderea recoltei nu o mai pun. Dar care-i ¿mecheria? Îi dai în judecatå, iar AFIR sus¡ine cå tot noi, fermierii din Asocia¡ia Udåtorilor, trebuie så plåtim un milion de euro ¿i apoi AFIR se îndreaptå împotriva executantului. Dar ca så ob¡inå ace¿ti bani, pre¿edintele, un coleg de-al nostru, a avalizat biletul de ordin în nume propriu. Iar avalistul ar însemna acum så se îndrepte împotriva lui Arsene ca persoanå fizicå. Ei ¿tiu aceastå chestiune ¿i îi doare în cot cå noi trebuie så înghi¡im tâlhåria ¿i så facem procesul-verbal de recep¡ie, chiar dacå sistemul nu func¡ioneazå”. Fermierii trebuie så se apere singuri de bra¡ul lung al partidelor, se plânge Chiriac. Timpul trece ¿i paguba provocatå de secetå este tot a gospodarilor din agriculturå. “Pe la noi plouå ca la ¿ah, absolut neuniform. La o fermå mi-a plouat 11 litri pe metru påtrat, unde aveam mai

Ioan Chiriac,

Radomire[ti, jud. Bac\u

mare nevoie, iar la altå fermå, a plouat 23 de litri. Cele douå ferme se aflå la 20 de kilometri una de alta. Ferma aflatå spre Roman avea parte de mai multå ploaie decât ferma mea din partea de sud a jude¡ului. În acest an, a fost invers. Porumbul este ratat, nu ¿tiu dacå facem douå-trei tone. Am treierat grâu 5 tone la hectar, peste 3 tone la rapi¡å, dar baza era porumbul pentru zootehnie. Fac necesarul de siloz, de¿i nu este de calitate, fårå ¿tiule¡i. Voi completa pentru energie cu boabe de porumb. Terenul greu, argilos, chiar dacå a cråpat, a re¡inut mai multå apå. Voi avea furaje suficiente”. În acest timp, Petre Daea joacå în alt film. “Så nu mai spune¡i cå avem secetå cå se streseazå lumea, se sperie ¿i copilul în pântece!”, ne-a avertizat ministrul Agriculturii. De partea cealaltå, este fermierul care nu ob¡ine nimic acolo unde nu a udat din cauza lui Dorel, dar produce porumb acolo unde a irigat.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru p\s\ri [i porci În ¿edin¡a Guvernului din 24 august, a fost adoptatå o Hotårâre privind acordarea unor ajutoare excep¡ionale pentru fermierii care cresc påsåri sau porci. Beneficiarii pot fi persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale ¿i familiale ¿i/sau persoane juridice, care de¡in exploata¡ii comerciale autorizate sanitar-veterinar. Resursele financiare totale necesare implementårii schemelor de ajutor excep¡ional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, care se asigurå astfel: Valoarea totalå a schemelor de ajutor excep¡ional în sectorul zootehnic este repartizatå astfel: a) 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, pentru sectorul suine; b) 57.407.240 lei, echivalentul

sumei de 11.600.000 euro, pentru sectorul avicol. Cuantumul ajutorului excep¡ional care se acordå beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de produc¡ie de¡inutå este de: a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de produc¡ie animale de reproduc¡ie (scroafe ¿i/sau scrofi¡e montate), unde 1 UVM reprezintå 2 capete. b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de produc¡ie suine la îngrå¿at, unde 1 UVM reprezintå 3,33 capete. Cuantumul ajutorului excep¡ional care se acordå beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de produc¡ie de¡inutå este de: a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de produc¡ie gåini reproduc¡ie rase grele ¿i/sau tineret de reproduc¡ie, gåini ouåtoare ¿i/sau tineret de înlocuire, unde 1 UVM reprezintå 71,42 capete; b) 20 euro/UVM pentru capacitatea

de produc¡ie pui de carne, pui de curcå, precum ¿i pui de gåinå ecloziona¡i ¿i/sau pui de curcå ecloziona¡i pe serie, unde 1 UVM pentru categoria pui de carne, pui de gåinå ecloziona¡i reprezintå 142,85 capete, iar 1 UVM pentru categoria pui de curcå, pui de curcå ecloziona¡i reprezintå 33,33 capete. Precizåm cå valoarea totalå ce poate fi acordatå per beneficiar nu depå¿e¿te echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol. Ajutorul excep¡ional vizeazå circa 250 poten¡iali beneficiari în sectorul suin ¿i circa 310 beneficiari în sectorul avicol. Plata ajutoarelor excep¡ionale trebuie så se efectueze pânå la data de 30 septembrie 2022.

Viorel PATRICHI

Stupefiantele de uz veterinar În medicina veterinarå se utilizeazå numai preparate medicinale veterinare stupefiante ¿i psihotrope, autorizate prin procedurå na¡ionalå de cåtre Institutul pentru Controlul Produselor Biologice ¿i Medicamentelor de Uz Veterinar, precum ¿i prin procedura centralizatå de cåtre Comisia Europeanã, anun¡å ANSVSA. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice ¿i Medicamentelor de Uz Veterinar întocme¿te lista preparatelor medicinale veterinare stupefiante ¿i psihotrope autorizate pentru comercializare pe teritoriul României ¿i o publicå pe site-ul propriu http://www.icbmv.ro/ro/. Eliberarea preparatelor medicinale veterinare stupefiante ¿i psi38

hotrope din depozitul farmaceutic veterinar se face în baza unei note de comandå, înseriatå în sistem unic ¿i semnatå de cåtre medicul veterinar titular sau ¿eful clinicii universitare. Depozitele farmaceutice veterinare pot desfå¿ura opera¡iuni de import/export/comer¡ intracomunitar de substan¡e ¿i preparate medicinale veterinare stupefiante ¿i psihotrope numai în baza autoriza¡iilor de import/export emise de cåtre Ministerul Sånåtå¡ii. Medicii veterinari de liberå practicå pot utiliza ¿i preparate stupefiante ¿i psihotrope de uz uman, conform prevederilor art. 112 ¿i art. 113 din Regulamentul (UE) 2019/6.

Preparatele stupefiante ¿i psihotrope de uz uman se achizi¡ioneazå numai din farmaciile comunitare în baza prescrip¡iei medical-veterinare, emiså de cåtre medicul veterinar de liberå practicå. Lista substan¡elor ¿i preparatelor stupefiante ¿i psihotrope de uz uman care pot fi utilizate în unitå¡ile de asisten¡å medical-veterinarå este prevåzutå în anexa nr. 7 a Ordinului nr.1.328/56/2022. Este vorba de fentanil injectabil, morfinå, petidinå, sufentanil, codeinå, alprazolam, clonazepam, diazepam, etilmorfina, fenobarbital, lorazepam, midazolam.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2022

MA{INI & UTILAJE Reducerea consumului de motorin\ ¥ntr-o fermå, reducerea consumului de carburant este un obiectiv necesar mai ales dupå scumpirea motorinei, de la 5 lei pe litru la 8,33 lei/litru. ¥ntr-o fermå vegetalå existå o serie de modalitå¡i de control ¿i chiar reducere a consumului de carburant, cu pânå la 35%. Cum? Prin aplicarea tehnologiilor de prelucrare a solului prin minimum tillage sau no tillage, dar aten¡ie! Acestea nu se pot aplica oriunde, oricum ¿i, mai ales, de oricine.

entru a afla mai multe detalii ¿i solu¡ii referitoare la reducerea consumului de carburant, am discutat cu profesorul universitar Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj. El a precizat cå factorii principali care variazå în func¡ie de sistemul de lucru adoptat sunt: adâncimea de lucru, consumul specific de combustibil, cantitatea de resturi vegetale la suprafa¡å, capacitatea de lucru a agregatelor ¿i gradul de compactare a solului dupå trecerea agregatelor. Informa¡iile pe care vi le vom prezenta în continuare au la bazå un studiu complex ¿i detaliat realizat de cåtre profesorul universitar clujean. Vom trece în revistå “båbe¿te”, cum se spune, principalele tehnologii de prelucrare a solului, consumurile medii de carburan¡i, care pot diferi major de la o fermå la alta, în func¡ie de dotåri, precum ¿i de la o regiune agricolå la alta, în func¡ie de condi¡iile de sol.

Tehnologii de prelucrare a solului Tehnologia clasicå (conven¡ionalå) este executatå cu pluguri, prin treceri separate ale agregatelor: pregåtirea patului germinativ, semånatul, între¡inerea culturilor, recoltatul. Aceste treceri inProfitul Agricol 33/2022

duc o compactare mare a solului din cauza traficului ridicat, presupun un consum mare de energie ¿i timp, iar încadrarea în perioada optimå de executare este dificilå. Tehnologia conven¡ionalå prevede utilizarea plugului ¿i a altor utilaje pentru lucråri secundare (grapå cu discuri, tåvålugi etc). Adâncimea de lucru este de aproximativ 25 cm la arat, apoi 10 cm la lucrårile secundare. Consumul estimat/mediu de motorinå este de 35 l/ha, resturile vegetale råmase la supra-

fa¡å sunt aproape 0. Cu aceastå tehnologie se pot prelucra aproximativ 0,4 ha/orå, iar suprafa¡a tasatå de ro¡i poate ajunge pânå la 79%. Tehnologia cu minim de lucråri (minimum tillage) prelucreazå solul cu echipamente cu alte tipuri de organe de lucru (grape, organe cu dål¡i etc.), fårå plug, cu utilaje care executå mai multe opera¡ii la o singurå trecere. Se reduce traficul pe sol, consumul energetic ¿i timpul de executare a lucrårilor, solul este mai protejat împotriva eroziunii pluviale ¿i eoliene ¿i se realizeazå o mai bunå conservare a apei. Tehnologia minimum tillage poate avea trei variante. În prima pot fi utilizate un cultivator cu dål¡i, plus o grapå rotativå, la o adâncime de lucru F ini¡ialå de pânå la 25 cm, apoi 10

Arpad DOBRE

Opera¡iile necesare pentru cultivarea porumbului în cele trei tehnologii de cultivare Opera¡ii Conven¡ional Minim de lucråri Semånat direct TOAMNA Recoltat * * * Aplicat fertilizan¡i * * * Arat * Prelucrare cu grapå * sau cultivator PRIMÅVARA Aplicat fertilizan¡i * * * Aplicat tratamente fitosanitare * * preemergent Pregåtit patul germinativ *** * Semånat * * * Aplicat tratamente fitosanitare * ** *** Pra¿ilå mecanicå ** ** Notå: * reprezintå numårul de treceri cu un utilaj. 39

Tehnologie conven]ional\

Tehnologie minimum tillage- sem\nat direct

cm la prelucrarea cu grapa rotativå. Consumul estimat de motorinå este de 25 l/ha, resturile vegetale råmase la suprafa¡å sunt de aproximativ 60%. Cu minimum tillage se poate prelucra aproximativ 1 ha/orå, iar suprafa¡a tasatå de ro¡i scade pânå la 40%. A doua variantå, de prelucrare a solului cu combinator ¿i grapå rotativå, are în vedere acelea¿i adâncimi de lucru pentru fiecare trecere, dar cu un consum redus la aproximativ 24 l/ha, cu 70% din resturi vegetale råmase la suprafa¡å, cu un randament mediu de 0,9 ha/orå ¿i reducerea tasårii la 36%. În a treia variantå, doar cu grapå rotativå verticalå, se prelucreazå solul la adâncimi de 10-15 cm, consumul mediu de carburant scade la 18 l/ha, cu 80% din resturile vegetale råmase la

Factori

suprafa¡å. Randamentul de prelucrare va fi, în medie, de 0,7 ha/orå, iar tasarea va fi, în medie, tot de 36%. Tehnologia de semånat direct se rezumå la semånatul într-un sol nepregåtit anterior. Semånåtorile directe sunt prevåzute cu organe speciale de curå¡are a rândului ¿i de tåiere a resturilor vegetale. Combaterea buruienilor este realizatå cu ajutorul erbicidelor, iar aceastå tehnologie se poate utiliza pe majoritatea solurilor, dar e dificil de aplicat pe solurile foarte grele. Semånatul direct se face la adâncimea de lucru de 3-5 cm, consumul mediu de carburant scade la aproximativ 12 l/ha, resturile vegetale råmân la suprafa¡å în propor¡ie de pânå la 100%. Foarte important este faptul cå randa-

Prelucrarea clasicå a solului

For¡a de muncå necesarå maximå Consum de combustibil maxim Controlul bolilor ¿i dåunåtorilor foarte bun Dependen¡a de erbicide minimå Conservarea solului minimå Compactarea maximå Probleme cu resturile vegetale moderate Aplicare pe solurilor grele posibilå Aplicare pe soluri uscate incertå Aplicare pe soluri umede incertå Aplicare pe soluri compactate incertå Efect asupra structurii solului distructiv Pierderile de apå din sol maxime Necesarul de echipamente speciale nu sunt necesare Nivelul de cuno¿tin¡e de specialitate minim 40

Minimum tillage

Semånat direct

moderatå moderat foarte bun moderatå bunå moderatå moderate posibilå posibilå posibilå posibilå pozitiv moderate posibile intermediar

minimå minim moderat maximå foarte bunå minimå minime imposibilå posibilå posibilå imposibilå pozitiv minime sunt necesare maxim

mentul de lucru cre¿te mult ¿i ajunge pânå la 2 ha/orå, iar tasarea scade la 13%, în medie. A¿adar, pe måsurå ce se reduce intensitatea de prelucrare a solului scade adâncimea de lucru, consumul de combustibil ¿i suprafa¡a compactatå prin trafic, iar capacitatea de lucru ¿i cantitatea de resturi vegetale la suprafa¡a solului cresc. Dar este bine de ¿tiut ¿i cå pot apårea costuri suplimentare la no tillage, cum ar fi cre¿terea numårului de tratamente pentru controlul buruienilor. În plus, trebuie avut în vedere cå, urmare a unor buruieni tot mai greu de controlat ¿i a unor boli greu de eradicat, se impun tratamente fito-sanitare suplimentare (nu doar T1,T2 ¿i T3), în special (dar nu exclusiv) la minimum ¿i no tillage. Cum spuneam la începutul acestui articol, reducerea numårului de treceri ¿i aplicarea tehnologiilor de prelucrare minimum sau no tillage nu se poate aplica în toate cazurile ¿i pe toate solurile. În plus, pot apårea costuri suplimentare generate de utilajele speciale, cum ar fi semånåtorile directe, mai complexe ¿i mai eficiente, dar ¿i mai scumpe, sau cheltuieli generate de folosirea operatorilor califica¡i superior. Iatå un tabel sintetic care eviden¡iazå plusurile ¿i minusurile fiecåreia dintre aceste tehnologii, în func¡ie de care fermierii pot reduce consumul de carburan¡i, eroziunea solului, tasarea ¿i evaporarea apei din påmânt. Profitul Agricol 33/2022

MA{INI & UTILAJE

Motoare mai performante pentru Unul dintre cele mai performante motoare construite de grupul SDF este FARMotion. Este un concept special, construit exclusiv pentru dotarea tractoarelor Deutz-Fahr. În România, importator oficial al tractoarelor ¿i combinelor Deutz-Fahr este NHR Agropartners.

rintre punctele forte ale motorul FARMotion se numårå, în primul rând, dimensiunea compactå a acestuia, care garanteazå încorporarea optimå în tractor în diferite configura¡ii, asigurând caracteristici fundamentale precum vizibilitatea de pe scaunul ¿oferului ¿i unghiuri de virare reduse. Consumul de combustibil ¿i zgo-

motul sunt optimizate cu un impact pozitiv asupra productivitå¡ii ¿i confortului operatorului. Pentru a råspunde noilor norme de poluare, motoarele FARMotion cu 3 ¿i 4 cilindri sunt disponibile ca versiuni certificate Stage V, în conformitate cu cerin¡ele UE privind emisiile de noxe. Cele mai puternice variante ale configura¡iei cu 4 cilindri sunt acum echipate cu turbocompresoare cu geometrie variabilå controlate electronic. Designul compact al sistemelor de post-tratare a gazelor de evacuare utilizate pe versiunile Stage V a fåcut posibilå respectarea limitelor de emisii mai stricte stabilite de regulament fårå a cre¿te dimensiunea totalå a motorului în sine, permi¡ând instalarea acestor unitå¡i în modelele de vehicule existente fårå a le modifica caracteristicile dimensionale. Aceste motoare echipeazå trac-

toarele Deutz-Fahr seriile 6C, 5G, 5 DF/DS ¿i 5D Keyline.

Deutz-Fahr 6C NHR Agropartners a livrat în acest an în România o serie de tractoare din noua gamå Deutz-Fahr 6C. Aceasta include modelele 6125C ¿i 6135C, care sunt echipate cu transmisii Power shuttle ¿i “Stop & Go” sau Power shift. Tractoarele au motoare Deutz Stage V cu 4 cilindri, cu puteri de la 120 CP la 6125C, pânå la 129 CP la 6135C. Pentru performan¡å suplimentarå în timpul aplica¡iilor care necesitå prizå de putere ¿i transport, toate modelele au un boost al motorului, generând puteri suplimentare, ceea ce permite modelului 6135C så atingå o putere maximå de 143 CP. Transmisia care echipeazå modelul 6125C - Power shuttle / “Stop & Go” - permite ajustarea pornirii la plecarea de pe loc în 5 trepte (Sense Clutch) ¿i dispune de 60 viteze înainte ¿i 60 înapoi, cu func¡ie de schimbare automatå în sarcinå. Transmisia Power shift cu 3 trepte de vitezå are 5 game de vitezå ¿i Creeper (deplasare foarte lentå), iar viteza maximå atinså de acest model este de 40 km/h în modul de operare eco. Modelul 6135C are transmisii cu func¡ii identice, deosebindu-se de modelul anterior prin 30 de viteze înainte ¿i 30 înapoi. Alte echipåri suplimentare includ: diferen¡iale cu autoblocare, cuplaj multidisc imersat în ulei ¿i ac¡ionare electrohidraulicå, frânå de parcare mecanicå, sistem de frânare hidrostatic independent pe cele 4 ro¡i, sistem de control al pun¡ilor motoare. Tractoarele DeutzFahr oferå o capacitate de ridicare mare. Ridicåtorul hidraulic pe spate are o capacitate de pânå la 7.000 kg ¿i Profitul Agricol 33/2022

MA{INI & UTILAJE

tractoarele Deutz-Fahr stabilizatoare telescopice pentru tiran¡ii laterali. Noile cabine TopVision garanteazå o vizibilitate foarte bunå de jur împrejur datoritå conceptului cu 4 stâlpi, iar în combina¡ie cu trapa din plafon u¿ureazå lucrul cu încårcåtorul frontal. Noua serie 6C este, de asemenea, pregåtitå pentru agricultura 4.0, iar terminalul InfoCenter cu ecran LCD permite operatorului så monitorizeze toate func¡iile tractorului, la care se adaugå consola de comenzi pentru motor, transmisie, ridicåtor spate, prizå de putere, valve hidraulice.

Gama 5 GS 5095 GS are motor cu 4 cilindri, 3,8 l, putere nominalå 90 CP, putere maximå 95 CP. Dispune de transmisie Powershutttle 4x4, cu schimbarea sensului de mers în sarcinå, sistem Sense Clutch de ajustare a råspunsului la plecarea de pe loc în 5 trepte, sistem Stop & Go pentru decuplarea sau controlul transmisiei prin apåsarea pedalei de frânå, viteze 20F+20R, cu Creeper. Capacitatea de ridicare pe spate este de 4.525 kg, cabina “TopVision”, cu 4 stâlpi, este izolatå fonic ¿i montatå pe hidro-silentblocuri. 5105 GS are motor identic cu cel anterior, dar dezvoltå minimum 101 CP ¿i maximum 106 CP. Transmisia este tot Powershuttle, cu func¡ii identice cu ale modelului anterior ¿i include în plus func¡ia de schimbare în sarcinå Hi-Lo. Cabina ¿i capacitatea de ridicare pe spate sunt identice cu ale modelului anterior. 5125 GS este echipat cu acela¿i motor ca ¿i 5095 GS, cu putere nominalå de 120 CP ¿i maximå de 126 CP. Transmisia ¿i func¡iile acesteia sunt identice cu ale modelului anterior, dar are 30+30 de viteze, la care se adaugå func¡ia de schimbare în sarcinå APS cu 3 trepte. Cabina este tot “Top Vision”, iar capacitatea de ridicare pe spate este de 5.410 kg. Profitul Agricol 33/2022

Gama 5 DS/DF 5105 DS, cu motor în 4 cilindri, de 3,8 l, dezvoltå 101 CP nominal ¿i atinge maximum 106 CP. Transmisia Powershuttle - cu reglaj pentru agresivitatea plecårii de pe loc “Sense Clutch” - are o cutie de viteze cu 5 trepte, 15F+15R viteze cu reductor. Cabina are podea planå ¿i suspensie Hydro SilentBlock. Coloana volanului este reglabilå ¿i are ceasuri de bord integrate, iar capacitatea de ridicare pe spate e de 3.940 kg. 5095 DF are motor identic cu cel al modelului anterior, dar dezvoltå 90 CP nominal ¿i ajunge la maximum 95 CP. Transmisia are o cutie de viteze cu 5 trepte, 30F+15R, cu reductor. Dotårile cabinei sunt identice cu ale 5105 DS, la fel ¿i capacitatea de ridicare. 5115 DF are dotåri similare cu ale modelelor anterioare, inclusiv cabina, transmisia ¿i capacitatea de ridicare, dar dezvoltå puteri de 110 CP nominal ¿i de maximum 116 CP.

5100 D Keyline Acest model are un motor cu 3 cilindri, de 2,9 l, cu o putere de 97 CP nominal, iar cea maximå, de 102 CP. Cabina are aer condi¡ionat manual ¿i încålzire, este montatå pe silentblocuri, iar scaunul operatorului are suspensie mecanicå. Transmisia 4x4 are o cutie de viteze mecanicå în 5 trepte, cu 15+15 cu Creeper. Capacitatea de ridicare pe spate este de 3.500 kg.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Noile înc\rc\toare Claas Torion Claas ¿i-a înnoit seria de încårcåtoarele frontale Torion de dimensiuni medii prin introducerea noilor modele 1285, 1611 ¿i 1611 P. Pe lângå puterea mai mare de propulsie a motorului ¿i transmisia hidrostaticå, aceste încårcåtoare sunt caracterizate printr-o cinematicå Z nouå, cu bra¡e de ridicare mai puternice ¿i caracteristici unice de confort.

Claas oferå din 2018 încårcåtoare frontale autopropulsate pentru sectorul agricol pe numeroase pie¡e europene, în urma cooperårii cu Liebherr. Trei serii cu 11 modele în total acoperå greutå¡i de func¡ionare de la 4,6 la 20 t ¿i puteri ale motorului de la 46 la 245 CP. Pânå în prezent, au fost livrate peste 1.000 de unitå¡i cåtre fermieri din Europa.

Noutå¡ile, pe scurt - cinematicå Z nou dezvoltatå, cu mai multå putere de ridicare ¿i sus¡inere pentru întreaga gamå de ridicare ¿i înål¡ime de încårcare sporitå. - ghidare paralelå de înaltå precizie prin atingerea unui buton. - bra¡ ZHL High Lift cu pivotul cupei cu 52 - 58 cm mai mare pentru toate modelele, pânå la 3,85 - 4,52 m. - volumul mai mare la cupele pentru terasamente, cupe pentru materiale u¿oare ¿i cupe cu înclinare la înål¡ime. 44

- Smart Loading (încårcare inteligentå) pentru cicluri automate de încårcare cu revenire automatå a cupei ¿i înål¡ime automatå de ridicare ¿i adâncime de coborâre. - amortizare optim adecvatå pentru pozi¡ia finalå, pentru încårcare rapidå ¿i u¿oarå. - dispozitiv de cântårire op¡ional cu memorie suplimentarå ¿i func¡ie de cântårire de rezervå. - pun¡i fa¡å ¿i spate ranforsate. - putere a motorului mai mare cu 23 - 45 CP; cuplu maxim la tura¡ie reduså a motorului pentru mai multå putere, rezervå mai mare de putere ¿i consum mai mic. - pompele de antrenare ¿i hidraulice mai mari pentru sistemul de transmisie Varipower, performan¡a crescutå a motorului ¿i greutatea de func¡ionare mai mare au ca rezultat o trac¡iune ¿i o dinamicå de conducere considerabil mai mari. - tempomatul cu memorare a vitezei faciliteazå lucrul cu sistemele hidraulice permanente. - Smart Roading pentru deplasarea pe ¿osea, eficientå din punctul de vedere al

consumului de carburant. Torion 1611 atinge viteza de 40 km/h la o tura¡ie de 1.600 rpm, ceea ce reduce semnificativ consumul de carburant.

Modele noi Torion 1285, de 157 CP, înlocuie¿te modelele anterioare Torion 1177 ¿i 1410 cu 137 ¿i, respectiv, 165 CP. Torion 1611 are o putere crescutå la 207 CP (cu 23 CP mai mare fa¡å de Torion 1511). Torion 1611 P dezvoltå o putere de 252 CP, mai mare cu 45 CP. Datoritå reducerii vitezei, este deja disponibil un cuplu mai mare la tura¡ii mici. Torion 1611 P beneficiazå în special de acest lucru, deoarece randamentul suplimentar este vizibil ¿i renteazå în special atunci când se lucreazå în silozuri ¿i la manipularea rapidå a paielor. Datoritå noii cinematici Z, este disponibilå o putere de ridicare semnificativ mai mare, precum ¿i o putere de

sus¡inere mai mare în gama superioarå de ridicare, astfel încât så poatå fi utilizate volume mai mari ale lamelor de încårcare ¿i elemente de prindere pentru balo¡i mai grei. Volumele de ridicare de pânå la 4,5 mc cu o densitate în vrac mare ¿i pânå la 7 mc cu o densitate în vrac scåzutå sunt disponibile cu cupa pentru produse u¿oare, respectiv pânå la 4,5 mc cu cupa cu basculare la înål¡ime.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 33/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Semin]ele cercet\rii române[ti [i economia de pia]\

cum ceva timp am fåcut un comentariu pe pagina mea de Facebook legat de pre¡ul semin¡elor de grâu certificat C1 ¿i C2 la una din sta¡iunile din re¡eaua ASAS (mai exact SCDA Pite¿ti - Albota). Spuneam atunci cå un pre¡ de 1,7-1,8 lei/kg såmân¡å netratatå nu este economic pentru vânzåtor, în condi¡iile în care la recoltat se putea vinde grâul cu acest pre¡ direct la consum, ¿i ar fi fost mai rentabil. În plus, så nu uitåm cå ob¡inerea unor semin¡e certificate necesitå multe alte cheltuieli obligatorii, cum ar fi condi¡ionare, transport, purificare ¿i certificare în câmp, certificare finalå, plus riscul unor stocuri în caz cå nu se vinde toatå såmân¡a ¿i, nu în ultimul rând, redeven¡a. Mai mult, în ofertå se precizeazå cå în func¡ie de cantitate achizi¡ionatå se mai pot acorda ¿i discounturi suplimentare care pot ajunge pânå la 25% în cazul achizi¡iei anumitor cantitå¡i. Dacå facem o scurtå socotealå, dintr-un kg de såmân¡å brutå, 10-15% se pierde prin condi¡ionare, iar restul cheltuielilor sunt de circa 0,25-0,3 lei/kg (fiindcå vorbim de såmân¡å netratatå), la care mai adåugåm ¿i discountul de 25% (adicå 0,42 lei/kg), ajungem så avem pre¡ul de vânzare al grâului såmân¡å brutå de doar 1,1-1,3 lei/kg, în func¡ie de categoria C1 sau C2 ¿i în func¡ie de discountul acordat, asta în condi¡iile în care nu s-a luat în calcul ¿i costul cu redeven¡a. Acum, orice om care activeazå în acest domeniu poate aprecia dacå astfel de vânzåri sunt economice sau nu, dar este o decizie asumatå de cei care Profitul Agricol 33/2022

stabilesc pre¡urile de vânzare din cadrul sta¡iunii. Dacå cineva îi întreabå sau ar trebui så o facå legat de astfel de decizii, asta este o altå problemå. Dar vom aråta în rândurile care urmeazå cå, atunci când cineva din interiorul sistemului de cercetare a încercat, acum câ¡iva ani, så adopte måsuri economice de revitalizare a sectorului de semin¡e, a¿a cum a fåcut ¿i sper cå va mai face directorul Fundulea, dr. Pompiliu Mustå¡ea, s-au gåsit rapid ¿i persoanele care så îl tragå la råspundere. În acest sens nu trebuie uitat cå acum câ¡iva ani, prin curtea Institutului, sub mandatul a doi fo¿ti directori, au fost discu¡ii interne, dar care råzbåteau ¿i în exterior când erau mai tensionate, în care se gândeau variante de separare între activitatea de ameliorare ¿i restul laboratoarelor de cercetare fundamentalå ¿i care s-a încheiat fårå a se aplica vreo modificare cât de micå.

evenind la modul cum sunt vândute semin¡ele certificate într-o unitate din re¡eaua ASAS, cred cå gândirea de genul “dacå statul nu îmi då bani suficien¡i pentru cercetare, nimeni nu må poate analiza”, personal nu cred cå este foarte corectå. ¥n anul 2020, cca 70% din veniturile SCDA Pite¿ti-Albota au fost din subven¡ii ¿i alocåri financiare (adicå 3.038.361 lei), comparativ cu veniturile din activitå¡i economice, care sunt de 1.422.198 lei, ce reprezintå doar cca 30%. Ca så în¡eleagå toatå lumea, aceste finan¡åri de la buget sunt reprezentate de teme de cercetare finan¡ate în principal de MADR, Ministerul Cercetårii, iar banii aici provin în final din surse bugetare, adicå din taxe ¿i impozite luate de la noi to¡i. Cå fondurile destinate cercetårii nu sunt suficiente, cu asta suntem to¡i de acord, dar nu înseamnå F

OPINII cå eu ca manager de institu¡ie de cercetare nu am obliga¡ia de a face ¿i venituri economice cât mai multe, adicå de a le maximiza.

fapt, situa¡ia de la SCDA Pite¿ti este måruntå în raport cu imobilismul de castå care existå în mod mai larg în institutele române¿ti ¿i în mod indirect este reclamat, a¿a cum vom aråta mai jos, inclusiv de directorul INCDA Fundulea, Pompiliu Mustå¡ea. ¥n general nu råspund la opinii contrare, fiindcå este dreptul oricui så gândeascå cum dore¿te, doar cå de aceastå datå existå o retoricå veche ¿i depå¿itå, care a devenit ¿i ipocritå de multe ori.

Şi

så nu crede¡i cå produc¡ia de semin¡e româneascå încurcå firmele stråine, sau cå ar fi ultima redutå în fa¡a ocupa¡iei “imperialiste”. De prea multe ori se încearcå aceastå acreditare. Din påcate, cu regret le spun celor care gândesc a¿a, ¿i ¿tiu ce spun, pentru firmele stråine produc¡ia româ-

Cred cå o subliniere trebuie så fac. A¿a cum am mai spus-o de multe ori, finan¡area cercetårii fundamentale agricole române¿ti trebuie fåcutå masiv din bugetul statului, dar pe direc¡ii clare. Poate meritå analizat dacå finan¡area de la buget a cercetårii agricole ar trebui så fie constituitå dintr-o parte fixå, reprezentatå de asigurarea salarizårii personalului din cercetare la un nivel competitiv cu pia¡a muncii ¿i dotarea corespunzåtoare a unitå¡ilor de cercetare cu aparaturå ¿i materiale la nivelul necesar acestui moment, iar o altå parte, variabilå, så fie reprezentatå prin acordarea de finan¡are pentru teme de cercetare în raport cu nevoile agriculturii noastre. Realizarea acestor 46

Odatå cu acel comentariu legat de SCDA Pite¿ti am aråtat cå INRAE din Fran¡a (eu l-am numit ca pe vremuri INRA, dar mul¡umesc de precizare dr. Emil Georgescu, care mi-a semnalat modificarea numelui în INRAE) a separat cercetarea aplicativå (adicå activitå¡ile de ameliorare) de cele de cercetare fundamentalå. ¥n acest scop, institutul francez a înfiin¡at o firmå, Agri Obtentions, care se ocupå de tot ceea ce înseamnå ameliorare, producere, comercializare ¿i colectare de redeven¡e pentru toate speciile ¿i varietå¡ile ob¡inute din genetica INRAE. Nu înseamnå cå din asta tråie¿te cercetarea francezå agricolå, ci este doar un exemplu de eficientizare a cercetårii aplicative, care a fost separatå de cercetarea fundamentalå. neascå de semin¡e nu este aståzi un concurent în analizele acestora, poate cu excep¡ia, nu foarte semnificativå, la grâu. Când spun asta este bine så se în¡eleagå cå nici pre¡ul de vânzare al semin¡elor române¿ti nu îi deranjeazå

teme trebuie så ducå ¿i la evaluarea periodicå a cercetåtorului pe lângå alte criterii specifice. Eu personal militez ¿i pentru finan¡area activitå¡ii de ameliorare a culturilor, atât din cultura vegetalå, cât ¿i la legume, sau pomi ¿i vie, a¿a cum este în Fran¡a, dar va trebui fåcutå atât pentru institutele de stat, cât ¿i pentru firmele private persoane juridice române care fac activitå¡i de ameliorare în România, indiferent de ac¡ionar. Sunt de acord cu to¡i cei care considerå cå dezvoltarea unui sector economic se poate baza numai prin activitatea de cercetare, iar afirma¡iile în acest sens ale multor cercetåtori, a¿a cum au fost ¿i de aceastå datå ale d-lor Pompiliu Mustå¡ea sau Emil Geor-

pe competitorii stråini, dovadå cå pre¡ul acestora de vânzare este aproape dublu ¿i nu am våzut nici o “panicå” în pia¡å dupå apari¡ia ofertei mai sus prezentate de la sta¡iune. Aståzi, majoritatea firmelor stråine de semin¡e se concentreazå pe culturile bånoase, adicå floarea-soarelui, porumb, rapi¡å, soia. Acestea nu necesitå costuri logistice mari comparativ cu cerealele påioase, adicå în special transportul. Cei care au lucrat sau lucreazå în domeniu ¿tiu cå transportul semin¡elor C1/C2 limiteazå ca profitabilitate la distan¡e medii de circa sau peste 300 km. Dacå vå uita¡i în pia¡å, firmele americane nici nu î¿i bat capul cu astfel de culturi cum sunt cele de cereale påioase, iar cele franceze ¿i germane merg în general pe vânzarea de bazå cu redeven¡å incluså cåtre distribuitori, ace¿tia din urmå mergând de cele mai multe ori cu multiplicarea la nivel de C1. Ca întotdeauna, existå ¿i excep¡ii, în sensul cå sunt ¿i firme stråine care produc inclusiv C1 ¿i care au fost nevoite de a investi masiv în construc¡ia de sta¡ii de condi¡ionare, tocmai pentru a elimina frâna logisticå.

gescu, sunt de salutat ¿i de sus¡inut fårå discu¡ie. Consider, de asemenea, cå orice activitate de consultan¡å datå de speciali¿ti, indiferent de unitatea de cercetare, trebuie plåtitå, cu excep¡ia informa¡iilor care au fost ob¡inute în urma unor teme de cercetare finan¡ate prin fonduri publice ¿i unde existå ¿i obliga¡ia diseminårii rezultatelor ob¡inute. Dar consider ¿i cå subfinan¡area cercetårii agricole este gre¿it aduså în discu¡ie când se face o analizå a unei decizii manageriale legate de activitatea comercialå, a¿a cum s-au încercat justificåri în cazul Sta¡iunii de la Pite¿ti, care vindea grâul C1 sub pre¡ul celui de consum. Profitul Agricol 33/2022

LOCURI DE MUNC|

Post vacant: AREA SALES MANAGER TOATĂ ȚARA Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå.

Responsabilitå¡i principale:  îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole;  asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu;  realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå;  înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale;  monitorizarea încasårilor;  men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora.

Cerin¡ele postului:  studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie;  cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå;  minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå;  cuno¿tin¡e de limbå englezå;  bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere;  capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å;  cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office);  cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM;  carnet de conducere categ. “B”;  experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå.  mediu de lucru plåcut;  contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Loca¡ie: toatå ¡ara.

Profitul Agricol 33/2022

LOCURI DE MUNC|

ALIRA RECRUITMENT RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022 REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI

ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG

Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e Companie distribuitoare de inputuri

TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 48

Profitul Agricol 33/2022

PAGINA DE HOBBY Vânat obsolet, preparate insolite În ultimele decenii, multe vietå¡i sålbatice de la noi au trecut de pe lista celor care fåceau îndeob¿te obiectul vânåtorii pe cea a speciilor protejate, astfel cå o seamå de re¡ete culinare odinioarå aplicabile au devenit, aståzi, istorie. În proximitatea zonelor umede, påsåretul abunda.

ultitudinea tenta¡iilor atrågea ca un magnet „båltåre¡ii” fascina¡i de voltele intempestive ale celor trei neamuri de beca¡ine ori ale culicilor, fluierarilor, sitarilor-de-mal, nagâ¡ilor, ¡igånu¿ilor, nemaivorbind de ra¡e ¿i gâ¿te, cap de listå printre preferin¡e. Cine råsfoie¿te cår¡ile de bucate vânåtore¿ti din secolul trecut, de la fra¡ii Gheorghiu la Colea Olexiuc, descoperå cå meniul tagmei s-a sub¡iat sim¡itor, dar poate preconiza, prin deduc¡ie logicå, o crescândå stupoare a succesorilor în fa¡a socotitului de cåtre ei bel¿ug cinegetic din zilele noastre. Iatå, de pildå, câteva recomandåri gastronomice, insolite aståzi, pentru confra¡ii afla¡i acum în majoritate pe ve¿nicele plaiuri ale vânåtorii: coco¿ mare de munte la frigare, dropie cu måsline, gåinu¿å de mesteacån friptå, marinatå de cârstel, ciulama de mierle (fra¡ii Gheorghiu, 1901), alunari frip¡i (Com¿a, 1926), dropie, spurcaci la cuptor (Teodoreanu – Påstorel, 1934), dropie Eracle Marathea (Bacalba¿a, 1935), vråbii, ciocârlii, ciocârlani înåbu¿i¡i, spurcaci frip¡i, rasol de granguri, pilaf de vråbii (Sevastos, 1956), nagâ¡i sau ciovlici fripte, ¡igånu¿i frip¡i, fluierari sau culici mari cu ciuperci, biftec din piept de dropie, fripturå de coco¿-de-munte, cristei la tavå, pârjoale de vråbii (Ulea, 1966), ostropel de nagâ¡i, pilaf de Profitul Agricol 33/2022

cristei, fripturå de vråbii (Nicolau, 1986), cocor cu ciuperci (Olexiuc, 1982). Dupå cum se vede, înainta¿ii no¿tri se bucurau pânå nu demult de o lungå listå de bucate vânåtore¿ti, în prezent vetustå. În completare, am adåugat aici ca pe ni¿te curiozitå¡i gai¡a, cioara, cormoranul, bizamul ¿i bursucul, nicidecum fantezist, ci folosind precedente demne de încredere. Francezii consumå frecvent co¡ofene, socotindu-le delicatese. Nu mai vorbesc de ciocârliide-câmp, subiect de venera¡ie culinarå pentru mai to¡i vorbitorii europeni de limbi romanice, în cap cu italienii. Urma¿ii lui Apicius le considerå afrodiziace dacå sunt consumate în stare crudå, cu tot cu con¡inut, minus penele, capul, pipota ¿i picioarele. Privitor la acest aspect, apologia lui BrillatSavarin råmâne antologicå. În Fran¡a, o re¡etå cuminte din Guesclin recomandå rumenirea superficialå a ciocârliilor, alåturi de câ¡iva hribi tåia¡i în sferturi, totul flambat cu armagnac, stropit cu låmâie ¿i a¿ezat pe canapele de pâine pråjitå în unt, presåratå cu semin¡e de chimen ¿i frunze de påtrunjel verde. Românului nu i-a trecut niciodatå prin minte så ridice pu¿ca dupå ciocârlii, considerându-le, probabil, o mizå neînsemnatå. Când confra¡ii lui din Apus jinduiau la micile påsåri cântåtoare, scrutând våzduhul, el se uita pe

bårågane dupå dropii. La noi, Lia-ciocârlia era prietena plugarului cu suflet de poet ¿i a fetelor înfiorate de legende spuse la ¿ezåtori, cu furca în brâu. Firul pove¿tilor sporea precum cel din caierul de lânå pe fus. Estimp, bårba¡ii hålåduiau pe câmpuri, dupå fiare demne de vatra încinså a cuhniei, pråzi menite så le sporeascå prestigiul, dacå nu în sânul întregii comunitå¡i rurale, måcar în cel al familiei. Nu departe de zilele noastre, contamina¡i de ceea ce era considerat rafinament culinar la cur¡ile imperiale occidentale, doi concetå¡eni vânåtori, ambii profesori universitari, mâncau ori de câte ori li se oferea prilejul fripturå de râs, pe vremea când acest prådåtor nu era strict protejat. O considerau un deliciu, carnea având, dupå spusele lor, aspectul, savoarea ¿i frågezimea celei de vi¡el. Se pare cå, în materie de nutri¡ie, nu existå tabuuri, iar vânatul, odatå doborât, oferå o multitudine de tenta¡ii ¿i o plajå largå pentru exerci¡ii de imagina¡ie. Învingåtorul tinde så-¿i asume integral trofeul dobândit, inclusiv prin ingerare, ca într-un ritual primitiv, transmis ca pornire atavicå. Aici, nu putem decât så-i dåm dreptate lui Michel Onfray: gastronomia are numai caracter metafizic, ci ¿i ontologic.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. 21 septembrie IBNA Balote¿ti organizeazå workshop-ul Rezultatele cercetårii aplicative în biologia ¿i nutri¡ia animalelor de fermå. Se va ¡ine la Bucure¿ti, în sala Amfiteatru a Institutului. 28 septembrie La Grand Hotel Bucharest va avea loc a VI-a edi¡ie a conferin¡ei Inova¡ii în ameliorarea plantelorRolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentar globalå. Evenimentul este organizat de Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, AgroBioTechRom ¿i Ambasada SUA.

Doi britanici au cump\rat un sat în Fran]a La Busliere este un sat foarte mic, locuit odatå de muncitori agricoli, iar acum este în paraginå. Nimic senza¡ional pânå când doi britanici l-au cumpårat cu 26.000 de euro, a aflat Digi 24, care la rândul lui aflase de pe Channel 4, un post tv francez. La Busliere are un rând de cabane, douå hambare, un grajd, un atelier cu douå etaje, o fântânå, o fåbricu¡å de cidru ¿i un cuptor de pâine, toate înconjurate de douå hectare de teren. Cumpåråtorii nu sunt ni¿te britanici excentrici, ci ni¿te tipi entuzia¿ti. Peisagi¿ti de meserie, spun cå au în¡eles far-

1 1 2 3 4 5 6

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 50

ORIZONTAL: 1) Se cautå la dispensarul din sat – Deosebit de pu¡in; 2) Campioana unei mari iubiri – Unitate cu profil agricol; 3) Erau 9 10 lega¡i de ¡arinå – A pune mingea în joc; 4) Olanda (auto) – Seul e de bazå pentru el; 5) Ocolirea bisericii – Fåcut de multå vreme; 6) Din zare în zare – În¡eleaså fårå cuvinte; 7) Sunt de groazå – Se înfige la treabå; 8) Ruptå de foame pe uli¡å – A trece în anexå; 9) Terminå lucrurile; 10) Execu¡ii în stil clasic.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

29 septembrie AgroChirnogi se alåturå grupului de ferme mari ¿i foarte mari care organizeazå câte o expozi¡ie agricolå pe terenurile lor. Ziua Culturilor Fixatoare de Azot se ¡ine în parteneriat cu APPR.

mecul locului, iar acum, cu toatå promovarea de care s-au bucurat, ar vrea så transforme såtucul lor într-o destina¡ie de lux. Dar nici luxul nu le este foarte la îndemânå. În Marea Britanie, cei doi locuiau într-o rulotå, ¿i nici aia a lor, ci a unui prieten. Când au început så-¿i caute locuin¡å, au realizat cå pre¡urile sunt mari ¿i cå o caså foarte micå ajungea la 250.000 de lire. Dupå ce prietenul lor a anun¡at cå vrea så vândå rulota în care locuiau, cei doi ¿i-au dat seama cå aveau nevoie de un plan, altfel ajungeau în stradå.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 32/2022 ORIZONTAL: EVANTAIE - A; TA - AUSTRAL; ALBINA - ORT; NEO - ALBITI; STEP - TACIT; A - MARAR - FU; ROIRI - AVID; EL - FASTACI; ADULTERIN; PREMII - FII.

VERTICAL: 1) Intrat în teren pentru a da un gol; 2) Legate de coarne; 3) Angrenat într-un proces de uzurå – Cuvânt de dragoste; 4) Ghemuit între ¡epi – Cadru expozi¡ional; 5) Termen de predare directå – Au fost învå¡ate så lupte – Umplu pipa! 6) Consumå iarbå în grup – Local aflat în apropiere; 7) Certificate de na¿tere – Trecut prin foc ¿i apå; 8) Luminatå în via¡å; 9) Cântec de jale – Îl trec toate apele; 10) În¡epåtori din fire. Profitul Agricol 33/2022

Profitul Agricol nr. 33 din 2022

Articles inside

Doi britanici au cumpårat un sat în Fran¡a

Vânat obsolet, preparate insolite

Reducerea consumului de motorinå

Noile încårcåtoare Claas Torion

Semin¡ele cercetårii române¿ti

Motoare mai performante pentru tractoarele Deutz-Fahr

Dorel love¿te ¿i agricultura

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Cre¿te produc¡ia de soia

Capitulul florii-soarelui cre¿te la semånatul timpuriu

Cercetåtorii nu ¿tiu când så semene rapi¡a, dar Cicero ¿tia

PT303 - hibridul campionilor la rapi¡å

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Sindicatul Fermierilor Patrio¡i

Vânzårile Syngenta ¿i Adama au crescut spectaculos