Fermele Muscå, 1,5 milioane euro investi¡ii “de între¡inere

CULTURI VEGETALE

Fermele Musc\, 1,5 milioane euro

În fermele lui Dimitrie Muscå, la Olari ¿i Curtici, jud. Arad, investi¡iile de anul acesta se ridicå la 1,5 mil. euro. Este vorba de cele de între¡inere, unde nu sunt trecute toate "nimicurile". Muscå lucreazå 7.600 ha, cre¿te 50.000 de porci, 2.600 de vaci, are fabrici de lapte, pâine, mezeluri ¿i abator. Re¡eaua de magazine prin care vinde produc¡ia proprie numårå peste 30 de unitå¡i în Arad ¿i Timi¿, atât în capitalele de jude¡, cât ¿i în ora¿e mai mici sau comune.

Când am ajuns în fermå tocmai sosea o ma¿inå autopropulsatå de 2,2 metri înål¡ime ce poate intra ¿i în toamnå în cultura de porumb, dacå este ne cesar så facå un tra - tament sau så aplice un desicant. Vine din Brazilia ¿i are o deschidere de 36 metri. Pentru cå mai are douå similare, poate trata 1.000 ha/zi.

Lista de investi¡ii fåcute anul acesta cuprinde: o combinå Claas cu header de 12 m, în valoare de 600.000 euro, un tractor de 550 CP, întrucât cele de 350 CP încep så fie mici, douå tiruri. Investi¡ii în utilaje trebuie så facå non-stop. “Când nu mai faci, înseamnå cå te-ai perimat”, spune fermierul. ªi în zootehnie au fost fåcute inves - ti¡ii de între¡inere: un grajd de vaci de aproape 5.000 mp, pentru 400 de cape - te, a fost fåcut în douå luni ¿i jumåtate. Este în valoare de 550.000 euro, sumå plåtitå în avans. A fost populat deja pe jumåtate. A fost construit pentru a de - congestiona un alt grajd ¿i pentru a permite cre¿terea efectivelor. Proiectul uri a¿ de construc¡ie a unei fabrici de me zeluri integrate cu abator îl vom prezenta întrun articol distinct.

Combinatul de la Olari are prioritate. În ultimii ani fermierul a dezvoltat afa - cerea din satul de ba¿tinå, dupå ce a fost certat ce consåteni cå investe¿te doar la Curtici. Într-o sâmbåtå, propri eta rii au pus la dispozi¡ia fermierului 300 ha, iar såptåmâna urmåtoare s-au adunat o mie de hectare. Acum, la Olari ferma lu - creazå 2.400 ha, are silozuri de 12.000 t, trei magazii, copertine pentru utilaje.

Un an cu produc¡ii bune

Pentru fermele Muscå, 2020 a fost un an bun. Per total, media precipi ta ¡iilor a fost de 500 de litri/mp, fa¡å de 575 l/mp media multianualå. Reparti zarea nu a fost înså idealå. Au fost pu¡in afectate culturile de grâu ¿i rapi¡å. ªi porumbul a suferit la råsårire. Totu¿i, Muscå nu se plânge.

“Când ai 500 l de precipita¡ii nu mai po¡i så zici nimic”, spune fermi erul, refe - rindu-se la seceta din sudul ¡årii.

De fiecare datå când intrå în birou ve - rificå prognoza meteo. “Ne trebuie ploaie chiar dacå nu o så termin pânå atunci recoltatul porumbului”, spune Muscå. A semånat rapi¡å pe aproape 1.700 ha. Pe 25 septembrie, pe 500 ha, cultura avea råsårire bunå, era de påstrat în pro duc¡ie. Prognoza indica precipita¡ii, iar cu 20 l/mp, ar avea ¿i ¿anse ¿i cea neråsåritå.

Produc¡ia medie de grâu, pe 2.600 ha, a fost 7.109 kg/ha. Cultura a fost semånatå la “densitatea Muscå”, a¿a cum o denume¿te fermierul. “E o constantå doveditå”. Pentru a ob¡ine densitatea de 750 b.g/mp consumå o cantitate suplimentarå de 100 kg/ha de såmân¡å, care înseamnå o cheltuialå în plus de 150 lei/ha. Este o sumå micå din totalul de 3.800 lei/ha, cât reprezintå investi¡ia în cultura de grâu. Fermierul a adoptat o densitate sporitå, care inhibå înfrå¡irea, întrucât la soiul Glosa, fra¡ii dau produc¡ii mici. “O plantå din fra¡i face 8-10 boabe, iar planta mamå face 40 de boabe”, explicå Muscå. Iar tehnologia a fost adoptatå ¿i de al¡i fermieri. Prime¿te telefoane din toatå ¡ara de la fermieri care spun cå nu fåceau mai mult de 3.000 kg/ha, iar acum au ob¡inut 6.000 kg/ha. La porumb, dupå ce recoltase o mie de hectare din 2.600, ob¡inuse o medie de 11.500 kg/ha. Cultivå hibrizi din grupele FAO 320-390, ce se usucå în câmp. Nu a optat pentru maturitå¡i mai mari pentru a-¿i simplifica activitatea. “De¿i am uscåtor, nu vreau så-l folosesc pentru cå am un cost mare. Au fost si tu a¡ii când am uscat”, remarcå fermierul. Faptul cå elibereazå mai rapid terenul face posibil semånatul grâului. Este un alt argument pentru care nu cultivå hibrizi mai tardivi. Produc¡ia de soia o estima la peste 4 t/ha în sistem neirigat, un hibrid mai tardiv, pe care urma så-l recolteze dupå porumb. “Produc¡iile la Curtici sunt constante sau pu¡in ascendente. Nu må bate nimeni”, spune Muscå. Afacerea lui Muscå nu are niciun fel de probleme de personal

“Capitalul uman este cel mai va - munca”, precizeazå fermierul. Ziua înde ac¡iune se opre¿te acolo unde apar loros”, considerå Muscå. În bani, va - cepe îna inte de ora 7 ¿i se terminå la riscuri. “Decât så face¡i o prostie, hai loarea ¿efului sectorului mecani zare, 21. Salarii mari au ¿i ceilal¡i mecanizaså o judecåm în doi-trei”, le spune el. un tânår ce a urmat facultatea de me - tori. Exigent, fermierul ¿tie så gå - Muscå este un angajator atât de dorit canicå ¿i l-a avut ca maistru pe tatål seascå tonul potri vit pentru fiecare ¿ef încât nu-¿i face probleme cå nu va gåsi såu, este de 15.000 lei “în mâ nå”, în pe care-l coordoneazå, cu o laudå, o for¡å de muncå atunci când demareazå campanie. “Îi råsplåtesc priceperea, nu amenin¡are, ori o glumå. Libertatea lor o investi¡ie nouå.

CULTURI VEGETALE

investi]ii “de între]inere”

“Eu sunt cu con¿tiin¡a împåcatå cå am fåcut calitate, nu mi-am båtut joc”, spune fermierul.

Spre deosebire de un producåtor stråin, sanc¡iunea consumatorului ar fi una directå, nu doar prin eliminarea din co¿ul de cumpåråturi.

Cu mine se întâlne¿te lumea pe stradå ¿i mi-ar bate obrazul:

«Må Muscå, ce ai fåcut?».

“

Seceta de anul acesta a crescut pre - ¡urile la produc¡ia de cereale. Lu crea zå cu mul¡i achizitori de cereale pentru a ob¡ine pre¡uri mai bune. “Toatå lumea vrea så vândå scump ¿i så cum pere ief - tin”. Nu face contracte futures, dar este obligat så vândå devreme. Nu are îm - prumuturi ¿i trebuie så-¿i achite inputu - rile ¿i investi¡iile.

Tehnologie adaptatå

Tot timpul face schimbåri în tehnologie, se pliazå dupå cum e anul. Face scarificare dupå grâu ¿i rapi¡å, la 52 de cm. Nu face dupå porumb, pentru cå nu mai are timp så semene grâul. “Când introduci resturile vegetale de la grâu ¿i de la rapi¡å, încorporate cu îngrå ¿å min te, începe putrefac¡ia”, aratå fermierul. În fiecare an face cartare, dupå rapi¡å ¿i dupå grâu, astfel încât fiecårei parcele îi vine rândul la doi ani.

Adrian MIHAI