CULTURI VEGETALE
Fermele Musc\, 1,5 milioane euro În fermele lui Dimitrie Muscå, la Olari ¿i Curtici, jud. Arad, investi¡iile de anul acesta se ridicå la 1,5 mil. euro. Este vorba de cele de între¡inere, unde nu sunt trecute toate "nimicurile". Muscå lucreazå 7.600 ha, cre¿te 50.000 de porci, 2.600 de vaci, are fabrici de lapte, pâine, mezeluri ¿i abator. Re¡eaua de magazine prin care vinde produc¡ia proprie numårå peste 30 de unitå¡i în Arad ¿i Timi¿, atât în capitalele de jude¡, cât ¿i în ora¿e mai mici sau comune.
C
ând am ajuns în fermå tocmai sosea o ma¿inå autopropulsatå de 2,2 metri înål¡ime ce poate intra ¿i în toamnå în cultura de porumb, dacå este necesar så facå un tratament sau så aplice un desicant. Vine din Brazilia ¿i are o deschidere de 36 metri. Pentru cå mai are douå similare, poate trata 1.000 ha/zi. Lista de investi¡ii fåcute anul acesta cuprinde: o combinå Claas cu header de 12 m, în valoare de 600.000 euro, un tractor de 550 CP, întrucât cele de 350 CP încep så fie mici, douå tiruri. Investi¡ii în utilaje trebuie så facå non-stop. “Când nu mai faci, înseamnå cå te-ai perimat”, spune fermierul. ªi în zootehnie au fost fåcute investi¡ii de între¡inere: un grajd de vaci de aproape 5.000 mp, pentru 400 de capete, a fost fåcut în douå luni ¿i jumåtate. Este în valoare de 550.000 euro, sumå plåtitå în avans. A fost populat deja pe jumåtate. A fost construit pentru a decongestiona un alt grajd ¿i pentru a permite cre¿terea efectivelor. Proiectul uria¿ de construc¡ie a unei fabrici de mezeluri integrate cu abator îl vom prezenta întrun articol distinct. Combinatul de la Olari are prioritate. În ultimii ani fermierul a dezvoltat afa-
cerea din satul de ba¿tinå, dupå ce a fost certat ce consåteni cå investe¿te doar la Curtici. Într-o sâmbåtå, proprietarii au pus la dispozi¡ia fermierului 300 ha, iar såptåmâna urmåtoare s-au adunat o mie de hectare. Acum, la Olari ferma lucreazå 2.400 ha, are silozuri de 12.000 t, trei magazii, copertine pentru utilaje.
Un an cu produc¡ii bune Pentru fermele Muscå, 2020 a fost un an bun. Per total, media precipita¡iilor a fost de 500 de litri/mp, fa¡å de 575 l/mp media multianualå. Repartizarea nu a fost înså idealå. Au fost pu¡in afectate culturile de grâu ¿i rapi¡å. ªi porumbul a suferit la råsårire. Totu¿i, Muscå nu se plânge. “Când ai 500 l de precipita¡ii nu mai po¡i så zici nimic”, spune fermierul, referindu-se la seceta din sudul ¡årii. De fiecare datå când intrå în birou verificå prognoza meteo. “Ne trebuie ploaie chiar dacå nu o så termin pânå atunci recoltatul porumbului”, spune Muscå. A semånat rapi¡å pe aproape 1.700 ha. Pe 25 septembrie, pe 500 ha, cultura avea råsårire bunå, era de påstrat în produc¡ie. Prognoza indica precipita¡ii, iar cu 20 l/mp, ar avea ¿i ¿anse ¿i cea neråsåritå.
Produc¡ia medie de grâu, pe 2.600 ha, a fost 7.109 kg/ha. Cultura a fost semånatå la “densitatea Muscå”, a¿a cum o denume¿te fermierul. “E o constantå doveditå”. Pentru a ob¡ine densitatea de 750 b.g/mp consumå o cantitate suplimentarå de 100 kg/ha de såmân¡å, care înseamnå o cheltuialå în plus de 150 lei/ha. Este o sumå micå din totalul de 3.800 lei/ha, cât reprezintå investi¡ia în cultura de grâu. Fermierul a adoptat o densitate sporitå, care inhibå înfrå¡irea, întrucât la soiul Glosa, fra¡ii dau produc¡ii mici. “O plantå din fra¡i face 8-10 boabe, iar planta mamå face 40 de boabe”, explicå Muscå. Iar tehnologia a fost adoptatå ¿i de al¡i fermieri. Prime¿te telefoane din toatå ¡ara de la fermieri care spun cå nu fåceau mai mult de 3.000 kg/ha, iar acum au ob¡inut 6.000 kg/ha. La porumb, dupå ce recoltase o mie de hectare din 2.600, ob¡inuse o medie de 11.500 kg/ha. Cultivå hibrizi din grupele FAO 320-390, ce se usucå în câmp. Nu a optat pentru maturitå¡i mai mari pentru a-¿i simplifica activitatea. “De¿i am uscåtor, nu vreau så-l folosesc pentru cå am un cost mare. Au fost situa¡ii când am uscat”, remarcå fermierul. Faptul cå elibereazå mai rapid terenul face posibil semånatul grâului. Este un alt argument pentru care nu cultivå hibrizi mai tardivi. Produc¡ia de soia o estima la peste 4 t/ha în sistem neirigat, un hibrid mai tardiv, pe care urma så-l recolteze dupå porumb. “Produc¡iile la Curtici sunt constante sau pu¡in ascendente. Nu må bate nimeni”, spune Muscå.
Afacerea lui Muscå nu are niciun fel de probleme de personal “Capitalul uman este cel mai valoros”, considerå Muscå. În bani, valoarea ¿efului sectorului mecanizare, un tânår ce a urmat facultatea de mecanicå ¿i l-a avut ca maistru pe tatål såu, este de 15.000 lei “în mânå”, în campanie. “Îi råsplåtesc priceperea, nu 22
munca”, precizeazå fermierul. Ziua începe înainte de ora 7 ¿i se terminå la 21. Salarii mari au ¿i ceilal¡i mecanizatori. Exigent, fermierul ¿tie så gåseascå tonul potrivit pentru fiecare ¿ef pe care-l coordoneazå, cu o laudå, o amenin¡are, ori o glumå. Libertatea lor
de ac¡iune se opre¿te acolo unde apar riscuri. “Decât så face¡i o prostie, hai så o judecåm în doi-trei”, le spune el. Muscå este un angajator atât de dorit încât nu-¿i face probleme cå nu va gåsi for¡å de muncå atunci când demareazå o investi¡ie nouå. Profitul Agricol 37/2020
