Profitul Agricol nr. 37, din 7 octombrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 37 din 7 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 37/2020

Oportunitå¡i care meritå ignorate

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Pe 29 septembrie lumea întreagå a sårbåtorit Ziua Interna¡ionalå a Combaterii Risipei Alimentare. Nu era s-o rateze tocmai ministrul Agriculturii, la noi. ªi, ca så nu se spunå cå nu respectå liniile directoare interna¡ionale, a organizat o conferin¡å de preså. A fost exact cum vå imagina¡i cå putea fi: ¿ters, plictisitor pânå la adormire. Primul motiv de zâmbet, zecile de angaja¡i ai ministerului care au întâmpinat lumea îmbråca¡i cu tricouri pe care era scris mare “Respect, mâncårii”. Probabil copy-writerul lor este tatuatorul lui Alex Velea (pentru cei mai pu¡in plimba¡i prin paginile de mondenitå¡i, Velea este un cântåre¡ care are un tatuaj enorm, Dumnezeu e, cu mine. Exact, cu virgulå!). ¥n ciuda pandemiei, prezidiul a fost grandios. Invita¡i unul ¿i unul, ¿efi mari, de la secretari de stat în sus. Vi-i spun ¿i eu cum mi-i aduc aminte: unul de la Interne (o deveni ilegalå risipa de alimente, mai ¿tii?), unul de la Educa¡ie, de la Dezvoltare Durabilå, Externe, ANSVSA, Mediu, ANPC, ONG-uri ¿i firme ale cåror legåturi cu scopul conferin¡ei îmi scapå ¿i aståzi. Dintre to¡i, doar ministrul Adrian Oros pårea cå î¿i pune sincer întrebarea ce cautå to¡i oamenii aceia acolo. Pe cine o fi supårat de a picat tocmai pe el obliga¡ia så vorbeascå despre risipa alimentarå, când, ¿tie toatå lumea, agricultorul vrea så vândå, cât mai mult, cu pre¡ cât mai bun... Ascultam cum vorbitorii se dådeau pe rând în caruselul ideilor nåstru¿nice (ca så fiu blând cu invita¡ii domnului ministru) ¿i nu scåpam de senza¡ia cå tråiesc într-un banc “de dinainte”. Nu ratez ocazia så vi-l spun: ¥n 1965, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez. Vecinul meu månâncå toatå ziua caviar, sturion, bea båuturi rare. - Bine, tovarå¿e, vom cerceta! ¥n 1975, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez. Vecinul meu månâncå. Clapon, vi¡el... - Bine, tovarå¿e, vom cerceta! ¥n 1985, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez.Vecinul meu månâncå! - Venim!

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2020

SUMAR Romovis a dat în judecatå Ministerul Agriculturii

Evenimentele s\pt\m=nii Perspectivele agriculturii în urmåtorii 7 ani 7 Ordonan¡a privind starea de calamitate va fi modificatå 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Asocia]ii profesionale Cum se fac bani din neutralitatea carbonului

Culturi vegetale To¡i au dreptate, dar cum va aråta înså agricultura din 2021? 20 Fermele Muscå, 1,5 milioane euro investi¡ii “de între¡inere” 22 Såmân¡a, prima verigå cåtre reu¿ita unei culturi 24 Porumbul boabe: calitatea se pregåte¿te din câmp 26 Agil 100 EC, erbicid pentru samulastra de grâu din rapi¡å 28 Lebosol-Mangan Gold, culturi de toamnå mai viguroase! 30

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Clubul Fermierilor îi consiliazå pe membri în rela¡ia cu traderii România intrå în Copa-Cogeca cu stângul Prof. Valeriu Tabårå ¿i rezolvarea problemelor agriculturii Arvalin. Eficien¡å doveditå în controlul ¿oarecilor de câmp Ionel Stan cere 3% impozit pentru a da salarii de 1.000 de euro tractori¿tilor

9 10

31 32

Ma[ini & utilaje Noile tractoare Claas Axion 900, mai inteligente ¿i mai eficiente 44 Utilajul Amazone cu numårul 2.000.000 a ajuns la Grano-Agro 46 Amazone Cirrus. Semånat rapid ¿i de precizie 48

Informa]ii externe Greva inspectorilor opre¿te exporturile din Argentina

Gradina, via [i livada Mesajul AIPROM pentru legumicultori: “Purta¡i echipamentul de protec¡ie!” 36 Bayer anun¡å reduceri de costuri Cartoful industrial un pericol pentru cultivatori? 38 Magazin Zorvec împotriva manei vi¡ei-de-vie 38 Partide memorabile pentru pescarii din Bucure¿ti, Ploie¿ti ¿i nu numai! Cre[terea animalelor Potârnichea ¿i fazanul, ultimii mohicani? Adrian Rådulescu: Este vital så dezvoltåm Parada clåtitelor de la Timi¿oara cre¿terea porcilor 40

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Perspectivele agriculturii în urm\torii 7 ani Cu prilejul Galei fermierilor din Banat, care a avut loc pe 1 octombrie, ministrul Adrian Oros a încercat så råspundå la întrebarea: "Cum vom gestiona ¿i finan¡a agricultura româneascå în urmåtorii ¿apte ani?"

În

primul rând, spune ministrul, este importantå reducerea balan¡ei comerciale din agriculturå. De aceea, în urmåtorii ani finan¡area trebuie så se îndrepte mai ales cåtre activitå¡ile de procesare ¿i depozitare. O altå prioritate o reprezintå asocierea economicå a fermelor, consolidarea producåtorului ¿i a micului procesator în lan¡ul valoric. Cea mai eficientå formulå: cooperativele. Politica agricolå na¡ionalå va pune accent pe pia¡a localå, a¿a cum se procedeazå ¿i în ¡årile occidentale. Pandemia, când a blocat aproape total importul ¿i exportul, a demonstrat cât de importantå este pia¡a localå în situa¡ii de crizå majorå. Trebuie educat ¿i consumatorul så î¿i îndrepte aten¡ia cåtre produsele autohtone. Educa¡ia trebuie fåcutå de asocia¡iile producåtorilor agricoli, de institu¡iile din domeniu, de ¿coalå ¿i chiar de familie. Anul acesta a scos în eviden¡å încå o datå cå agricultura româneascå are nevoie mare de iriga¡ii. Prin urmare

Profitul Agricol 37/2020

“trebuie så finan¡åm foarte repede ¿i consistent tot ce ¡ine de infrastructura de gestionare a apei.” Pe lângå iriga¡ii, este nevoie de asigurarea culturilor, de înfiin¡area fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor. Vizavi de Politica Agricolå Comunå, politica cabinetului liberal este så nu sus¡inå plafonarea, ci så se facå o platå redistributivå pentru a sprijini fermele de familie, spune Oros. Problema arendårii ¿i mai ales a subven¡iilor care nu ajung la fermierul care munce¿te påmântul, stabilitate ¿i siguran¡a investi¡iilor pe termen lung este o altå preocupare a ministrului. Cât prive¿te problema animalelor sålbatice care distrug culturile agricole, ministrul a avansat ideea cå, acolo unde fondurile de vânåtoare se întâlnesc cu terenurile agricole, fondurile så fie gestionate de cåtre fermieri.

Gheorghe MIRON

Adrian Oros a atras aten¡ia cå, dacå ¿i în 2021 agricultura se va confrunta cu o secetå la fel de devastatoare ca în 2020, despågubirile nu sunt chiar cea mai bunå solu¡ie. “De aceea trebuie så ne apucåm så facem cât mai urgent suprastructurå de gestionarea apei în agriculturå, fiindcå numai a¿a vom evita pierderile. Aceasta este prioritatea numårul unu.”

Nu to¡i fermierii au cerut despågubirile de toamnå? Din cei aproximativ 35.000 de fermieri afecta¡i de seceta de toamnå, câ¡i anun¡a ministerul acum nicio lunå cå ar fi, doar 27.861 au cerut despågubirile de la APIA. Cifra a fost vehiculatå de ministrul Adrian Oros în ¿edin¡a de guvern de de joi, 1 octombrie. “Banii au ajuns în contul fermierilor. Sunt 27.861 de beneficiari, s-au plåtit 850 de milioane de lei, iar suprafa¡a afectatå a fost 1.116.860 hectare”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, banii au intrat în conturile fermierilor încå de såptåmâna trecutå, dupå ce s-au fåcut controalele administrative. Glacial, premierul l-a întrebat dacå ace¿tia sunt to¡i fermierii, dar fårå så insiste prea tare. Sumele aprobate pentru schemele de plå¡i directe În ¿edin¡a de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost adoptatå Hotårârea privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plå¡ii unice pe suprafa¡å, al plå¡ii redistributive ¿i a intervalelor de suprafa¡å pentru care se acordå aceasta, al plå¡ii pentru practici agricole benefice pentru climå ¿i mediu, al plå¡ii pentru tinerii fermieri ¿i a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru måsura din sectorul zootehnic, speciile ovine ¿i caprine. ¥n acest an se plåtesc 98,7381 euro/hectar prin schema unicå de platå pe suprafa¡å. Au mai fost aprobate cuantumurile pentru plata redistributivå: 5 euro/hectar pentru cei care de¡in între 1 ¿i 5 hectare inclusiv ¿i 48,1053 euro/hectar pentru cei între 5 ¿i 30 de hectare inclusiv. Plata pentru înverzire a fost stabilitå la 57,8245 euro/ha. Pentru tinerii fermieri se plåtesc 36,6119 euro/ha. Începând cu data de 16 octombrie, APIA poate acorda plå¡i în avans într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat dupå finalizarea controalelor. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ordonan]a privind starea de Såptåmâna trecutå, la Ministerul Agriculturii a avut loc o dezbatere a proiectului de OUG privind instituirea stårii de calamitate. Au participat reprezentan¡ii organiza¡iilor membre OIPA cereale, iar moderator a fost secretarul de stat George Scarlat. Concluzia dezbaterilor: proiectul va fi modificat, iar dupå aceea, discu¡iile vor fi reluate.

trebuie våzutå ca o bâlbå a guvernan¡ilor. Pozi¡ia analiticå a ministerului este explicabilå prin sensibilitatea subiectului. Fiind an electoral, guvernul liberal ¿i-a propus så le dea satisfac¡ie fermierilor care reclamå cå sunt executa¡i silit de comercian¡ii de cereale ¿i de furnizorii de inputuri. Måsura gânditå de ei: så instituie stare de calamitate în jude¡ele în care cel pu¡in 50% din suprafa¡a agricolå a fost afectatå de secetå. În aceste jude¡e, orice fermier ar putea invoca for¡a majorå. Unele prevederi din proiectul ordonan¡ei de urgen¡å au stârnit critici ¿i numeroase controverse imediat dupå ce documentul a devenit public. Câteva firme au ¿i anun¡at cå, dacå ordonan¡a s-ar adopta în forma ini¡ialå, ar renun¡a categoric la contractele forward. Sunt producåtori români cu cifre de afaceri mari care au prezentat situa¡ii din care reiese cå ar fi adu¿i în faliment de situa¡ia creatå prin adoptarea ordonan¡ei. De altfel, mul¡i distribuitori acuzå cå deja sunt mul¡i fermieri care au anun¡at cå nu-¿i vor mai onora contractele ¿i existå temerea cå råul este deja fåcut. Obiec¡iile majore: 1. În cazul adoptårii, ordonan¡a nu ar face decât så mute problema financiarå de la fermieri la traderi, distribuitori ¿i procesatori. Probabil, destui distribuitori vor falimenta, iar finan¡area agriculturii prin plata inputurilor la recoltå va fi istorie, la fel ¿i contractarea anticipatå a pro-

duc¡iei agricole. 2. Ar putea invoca for¡a majorå ¿i cei care s-ar putea achita de obliga¡ii fårå a-¿i periclita afacerea. ¥n plus, ar fi discrimina¡i fermierii cu probleme generate de secetå, dar ale cåror ferme sunt în jude¡e în care nu se va declara starea de calamitate. 3. Ar fi încålcat principiul neretroactivitå¡ii legii, fiindcå ordonan¡a ar da posibilitatea denun¡årii unor contracte încheiate înaintea adoptårii sale. O solu¡ie avansatå la discu¡ii este garantarea, de cåtre stat, a unor credite prin care fermierii så-¿i achite datoriile. Mai mul¡i participan¡i spun cå, în opinia lor, asta nu ar distorsiona pia¡a, iar statul ar garanta credite doar pentru fermierii afla¡i în dificultate. Dar, au replicat al¡ii, existå pericolul unei supraîndatoråri, în condi¡iile în care nu se cunoa¿te ce va fi în anul agricol 2020-2021. Chiar ¿i în lipsa unei asemenea facilitå¡i, fermierii cu probleme reale nu sunt executa¡i silit, imediat. “Niciun trader nu se duce cu preten¡ia de a primi to¡i banii, pe loc, atunci când fermierul e de bunå credin¡å”, spune Victor Beznea. Se achizi¡ioneazå cantitatea ce nu poate fi livratå ¿i se face un act adi¡ional, cu precizarea diferen¡ei de pre¡ între cel contractual ¿i cu cât sa cumpårat în final cantitatea ce nu a putut fi livratå. Acest cost suplimentar este acoperit de trader, fermierul råmânând sa acopere aceasta diferen¡å de pre¡ în viitor”.

Referitor la cea din urmå obiec¡ie, ministrul Adrian Oros s-a derobat de responsabilitate, încercând så mute verdictul spre colegii såi din Guvern: “Nu pot r\spunde la acest subiect. Cu certitudine, Ministerul Justi]iei [i Ministerul de Finan]e pot oferi mai multe detalii despre legalitatea aplic\rii retroactive. Noi ne-am f\cut datoria s\ promov\m aceast\ lege dup\ ce ne-am consultat cu marile asocia]ii. Am considerat c\ un asemenea proiect, foarte bine articulat, respectat cu stricte]e, ar fi o mân\ de ajutor pentru fermieri. Noi am fundamentat ordonan]ele cât am putut mai bine”. Am avut ¿ansa så aflåm ce s-a discutat acolo din perspectiva unora dintre participan¡i. Singurii sus¡inåtori ai propunerii MADR, dar cu nuan¡e, au fost reprezentan¡ii organiza¡iilor de fermieri membre OIPA: APPR, Pro Agro ¿i LAPAR. Cele trei sunt unite în structura informalå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) ¿i au prezentat un punct de vedere comun.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, spune cå propunerea Alian¡ei a fost så se gândeascå o solu¡ie care så nu afecteze în mod special pe nimeni din lan¡ul agricol. “E normal ca fermierii care au avut situa¡ii de for¡å majorå så fie exonera¡i pe moment de obliga¡iile care le revin. To¡i fermierii din Bårågan ¿i Dobrogea au suferit pierderi anul acesta, dar asta nu înseamnå cå to¡i trebuie båga¡i în aceea¿i oalå. Dacå legea e fåcutå prost, ar ajunge så profite ¿i cei care nu ar avea dreptul så invoce for¡a majorå, iar consecin¡a ar fi distrugerea încrederii în validitatea contractelor, fie acestea de achizi¡ii de inputuri cu plata la termen sau vânzare anticipatå a produc¡iei. Ne-am muta într-o altå realitate, în care toate livrårile Profitul Agricol 37/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

calamitate va fi modificat\ s-ar face pe contracte spot, cu plata imediatå. Iar contractele de achizi¡ii de tip forward ar dispårea”.

acestora, fermierii urmând så-¿i achite obliga¡iile aferente acestui an în anii urmåtori, în func¡ie de recolte.

O propunere a lui Sitaru, însu¿itå de Alian¡å ¿i prezentatå lui Scarlat, este så li se permitå ¿i celor afecta¡i direct de invocarea for¡ei majore de cåtre fermieri så invoce, la rândul lor, for¡a majorå mai sus, pe lan¡, de exemplu, fa¡å de producåtori, în cazul distribuitorilor. Sitaru considerå cå, astfel, pierderile acestui an s-ar distribui în mod echitabil între partenerii din lan¡ul alimentar. În plus, nu ar fi vorba de o ¿tergere a datoriilor, ci doar de o amânare a

Victor Beznea, vicepre¿edinte ARCPA, considerå cå întâlnirea de la minister a fost utilå. “Partea bunå este cå ministerul a în¡eles mai bine situa¡ia. Am explicat cum se transmite o pagubå de la un partener de pe filierå la altul. Po¡i încerca så mu¡i paguba pe lan¡, dar undeva se va opri. Îl exoneråm pe fermier ¿i se mutå problema la trader, la distribuitor sau procesator”, spune Beznea. Totu¿i, este sceptic în privin¡a rezul-

tatului final. “Statul indicå cu degetul ¿i spune dintre voi doi, tu preiei paguba. Având precedentul, orice distribuitor, trader sau procesator va deveni circumspect. Ce se întâmplå dacå la anul va fi iar o situa¡ie de calamitate, iar numårul beneficiarilor se va dubla sau tripla? Cumpåråtorii nu vor mai avea curaj så achizi¡ioneze prin contracte forward, pentru cå oricând va exista spectrul calamitå¡ii ¿i anulårii contractelor. La fel, distribuitorii nu vor mai avea curajul de a-i finan¡a pe fermieri”.

Robert VERESS

Clubul Fermierilor îi consiliaz\ pe membri în rela]ia cu traderii Clubul Fermierilor Români a fost sus¡inut financiar, pânå anul acesta, de grupul Agricover. Chiar ¿i în prezent, când se autofinan¡eazå, Clubul este dependent de veniturile generate de brokerul de asiguråri la care a devenit ac¡ionar prin generozitatea Agricover. Cum Agricover ar avea de pierdut în situa¡ia în care ordonan¡a de urgen¡å ar fi adoptatå, ar fi fost de a¿teptat ca ¿i Clubul så aibå o pozi¡ie antagonistå fa¡å de propunerea ministerului. Înså, lucrurile nu stau chiar a¿a. Florian Ciolacu, directorul Clubului (foto), aratå cå menirea organiza¡iei este de a proteja interesele fermierilor. Pe de altå parte, între Club ¿i Agricover nu existå niciun fel de rela¡ii comerciale. Prin urmare, Clubul este critic la adresa clauzelor abuzive din contractele pe care fermierii le-au încheiat cu unii traderi ¿i considerå cå o måsurå ¡intitå de sprijin a fermierilor afla¡i în dificultate este binevenitå. “Sus¡inem o måsurå în care fiecare caz este tratat separat, fiindcå doar a¿a se poate men¡ine stabilitatea financiarå a întregului lan¡ comercial din agriculturå. Nu credem într-o solu¡ie care ar putea rezolva toate problemele. Sunt rela¡ii comerciale ¿i orice interven¡ie Profitul Agricol 37/2020

discre¡ionarå din afarå distorsioneazå mecanismele de pia¡å. Deja modul în care s-au stabilit despågubirile a generat discrepan¡e. Avem chiar în Club un exemplu elocvent, un fermier cu terenuri în douå jude¡e învecinate. Toate culturile sunt calamitate. Pentru cele dintr-un jude¡ prime¿te despågubiri, pentru cele din celålalt jude¡ nu prime¿te”. Pânå la legiferarea unei forme de sprijin, CFRO a decis deja så le ofere membrilor consiliere de specialitate, atunci când sunt supu¿i unor presiuni nejustificate din partea tarderilor. “Traderii invocå deja clauzele privind neonorarea contractelor ¿i fermierii sunt penaliza¡i cu valori mari. Din påcate, fermierii sunt nepregåti¡i så facå fa¡å singuri unor asemenea situa¡ii complicate. Contractele sunt asimetrice în prezent, con¡in clauze care nu au ce cåuta într-o rela¡ie comercialå corectå.” 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

România intr\ în Copa-Cogeca Pentru cå se petrecea chiar în preziua alegerilor, trecea aproape nebågatå în seamå ¿tirea cå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) a intrat în marea familie europeanå Copa-Cogeca.

oarte repede am putut observa cå intrarea nu a fost suficient pregåtitå. APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, cele patru organiza¡ii care au constituit AAC, ¿tiau din timp cå Bucure¿tiul se pregåte¿te så plåteascå 200.000 de euro, cotiza¡ia pe 6 luni la Copa-Cogeca, dar încå nu au stabilit echipele care le vor reprezenta în grupele de lucru la Bruxelles. Chiar dacå în spa¡iul public încearcå så promoveze unitate ¿i armonie, pe la cusåturi se vede cå disensiunile dintre ele sunt majore. Nu e un secret cå scopul principal al constituirii Alian¡ei a fost tocmai aderarea la Copa Cogeca. Din aceastå perspectivå, scopul a fost atins, pe 29 septembrie, când 200.000 de euro, vira¡i de Ministerul Agriculturii, au ajuns în conturile organiza¡iei paneuropene cu sediul la Bruxelles. De banii å¿tia, 3 înal¡i oficiali CopaCogeca, adicå pre¿edinta Copa, Christiane Lambert, pre¿edintele Cogeca, Ramon Armengol, ¿i secretarul general Pekka Pesonen, au transmis mesaje încurajatoare de bun venit pentru AAC. În ¡arå, AAC a emis, la rândul såu, un comunicat de glorificare a reu¿itei. Un moment superb, îl descria Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. Pe undeva, e de în¡eles: în trecut, au existat tentative ale FNPAR, Pro Agro ¿i LAPAR de aderare la Copa-Cogeca, dar acestea au e¿uat toc-

mai din cauza neachitårii cotiza¡iei. Doar cå, din acela¿i comunicat de preså, aflåm cå Pro Agro, LAPAR, UNCSV ¿i APPR sunt membre în CopaCogeca încå din 9 iulie 2020, devenind membre cu drepturi depline (inclusiv dreptul de vot) odatå cu achitarea cotiza¡iei, pe 29 septembrie. Au trecut, a¿adar, aproape trei luni de la aderare ¿i pânå la dobândirea dreptului de vot. Trei luni pe care organiza¡iile din AAC le-ar fi putut folosi pentru pregåtirea acestui moment, pentru a avea constituite echipele cu care så fie prezente în grupele de dialog de la Copa-Cogeca ¿i så exprime, prin vot, interesele României. Dar nu au fåcut-o. Pentru cå, spun ele, nu au avut certitudinea achitårii contribu¡iei de cåtre MADR. Or, ministerul este obligat prin lege så achite contribu¡ia. ªi, dacå nu în¡elege så respecte legea din proprie ini¡iativå, existå cåi de constrângere.

iderii AAC s-au reunit, vineri, 2 octombrie, încå de la ora 10, pentru a discuta despre echipele cu care ur meazå så se prezinte în grupele de lucru de la Copa-Cogeca. Deocamdatå, s-a stabilit ca fiecare organiza¡ie så dea câte unul pânå la trei exper¡i care så facå parte din grupele de dialog civil. Sunt 12 grupe de dialog la care se va încerca reprezentarea, unele dintre acestea cu subgrupe. Aceasta înseamnå cå fiecare organiza¡ie va trebui så identifice cel pu¡in 12 exper¡i, dar ideal 36. Apoi, dintre cei 4-12 exper¡i gåsi¡i în Alian¡å, pentru fiecare grupå/subgrupå de la Copa-Cogeca, va fi desemnat unul care va reprezenta efectiv Alian¡a la Bruxelles. Reprezentarea se va face, înså, prin consultarea colegilor exper¡i ¿i, evident, cu mandat din partea conducerilor celor patru organiza¡ii.

Copa-Cogeca va considera cotiza]ia pl\tit\ pân\ în martie 2021 La solicitarea revistei Profitului Agricol, Pekka Pesonen (foto), secretarul general al Copa-Cogeca, a transmis cå suma de 200.000 de euro pe care Ministerul Agriculturii a virat-o în conturile organiza¡iei la data de 29 septembrie va fi consideratå cotiza¡ia Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC), pentru perioada 29 septembrie 2020 28 martie 2021. “Calitatea de membru complet se concretizeazå odatå cu plata integralå a facturårii relevante. În acord cu dele-

ga¡ia AAC din România, am convenit asupra perioadei de ¿ase luni (1 iulie - 31 decembrie) care a fost utilizatå în facturarea noastrå. Cu toate acestea, având în vedere pregåtirea pentru platå ¿i întârzierile aferente calendarului, cotiza¡ia a fost activatå la sfâr¿itul lunii septembrie, odatå ce am primit plata în Belgia. Pot så vå asigur cå vom considera cotiza¡ia achitatå din 29 septembrie 2020, pentru ¿ase luni, pânå la 28 martie 2021”, ne-a declarat finlandezul Pekka Pesonen. Profitul Agricol 37/2020

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

cu stângul Este o schemå ¿i un mecanism complex, care, ca så func¡ioneze, presupune resurse financiare, armonie ¿i bunå coordonare. Spre meritul lor, liderii Alian¡ei au turat motoarele la maxim ¿i au fixat un termen foarte scurt pentru gåsirea celor 12-36 de exper¡i din fiecare organiza¡ie: miercuri, 7 octombrie.

APPR a avut deja consiliul director, iar pre¿edintele Nicolae Sitaru a relatat la Profitul Agricol live cå s-a decis o amplå consultare a membrilor. Fiecare fermier a fost invitat så se implice în måsura în care corespunde criteriilor de selec¡ie. “Prima condi]ie de participare este ca fermierul respectiv s\-[i doreasc\ acest lucru, s\ munceasc\ voluntar pentru comunitate. A doua condi]ie este s\ se priceap\ la ce va avea de f\cut. A treia condi]ie este s\ cunoasc\ foarte bine o limb\ str\in\, pentru a nu avea nevoie de translator acolo.” APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV intrå în Copa-Cogeca cu o zestre de aproximativ 3.500 de membri, care lucreazå o suprafa¡å totalå de 2,5 milioane ha, la care se adaugå 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei. ¥n timp ce Copa-Cogeca promoveazå interesele a mai mult de 28 de milioane de fermieri ¿i familiile acestora, dar ¿i a aproximativ 38.000 de cooperative, spune comunicatul Alian¡ei.

pagini de Robert VERESS Profitul Agricol 37/2020

Ionel Arion ar putea fi vicepre¿edinte Copa-Cogeca Chiar dacå nu este o structurå formalizatå, AAC ¿i-a creat deja câteva mecanisme de func¡ionare specifice unei organiza¡ii de sine ståtåtoare. De exemplu, încå din varå liderii Alian¡ei au înregistrat la notariat un protocol de reprezentare, conform cåruia stabileau o pre¿edin¡ie rotativå anualå. În primul an, pre¿edin¡ia este asiguratå de Pro Agro. ¥n iulie 2021 vine rândul APPR, anul urmåtor LAPAR ¿i la final UNCSV. În dubla calitate de reprezentant al AAC în aceastå perioadå ¿i de pre¿edinte Pro Agro, Ionel Arion (foto) exprimå câteva considerente despre însemnåtatea aderårii la Copa-Cogeca ¿i despre modul în care vede reprezentarea ¡årii noastre în aceastå structurå. Arion sumarizeazå beneficiul aderårii printr-o reprezentare plasticå a puterii de influen¡å a Copa-Cogeca în procesul decizional de la Bruxelles. “La DG Agri sunt 27 de scaune ¿i fiecare are un ocupant desemnat. Din cele 27 de scaune, 21 sunt ocupate de oameni din Copa-Cogeca ¿i doar câte unul de ELO, traderi, procesatori, distribuitori...”. În timpul petrecut la Bruxelles, Arion a observat cå existå o persoanå de la Copa-Cogeca care se coordoneazå permanent cu cabinetul comisarului pentru agriculturå. Practic, îi face agenda. Deloc discret, Arion se erijeazå în rolul de locomotivå a AAC: "Ca så aderi la Copa Cogeca, trebuie så fii organizat multisectorial, ¿i så fii reprezentativ. Azi, în România, nu se încadra în aceste criterii decât Pro Agro. Noi am pus la båtaie platforma noastrå ¿i nu am cerut nimic, doar drepturi egale cu celelalte organiza¡ii. Singuri nu am fi reu¿it, nici al¡ii fårå noi, dar România trebuie så fie acolo". Reprezentantul Alian¡ei sus¡ine cå formula de aderare folositå de România, cu mai multe organiza¡ii profesionale folosind o platformå comunå, a fost practicatå de Marea Britanie, Italia ¿i Polonia. Este interesant de aflat motivul pentru care organiza¡iile fermierilor din Marea Britanie insistå så facå lobby la Bruxelles. Cele patru organiza¡ii din AAC nu se vor duce la Bruxelles cu propriile idei despre PAC ¿i alte probleme sectoriale, ci vor exprima prin reprezentan¡i un punct de vedere comun, na¡ional, agreat în prealabil în ¡arå. "Îmi doresc så avem Copa & Cogeca de România, o structurå în oglindå cu cea de la Bruxelles. Alian¡a asta ar trebui så fie". Despre modalitatea de finan¡are a cotiza¡iei la Copa & Cogeca, Ionel Arion crede cå lucrurile sunt bine a¿a cum sunt: "Prin plata acestei cotiza¡ii, statul român, executivul, se derobeazå de anumite angajamente. Practic, externalizeazå un serviciu. Fran¡a ¿i Germania plåtesc o parte din cotiza¡ie. ªi Marea Britanie plåtea, când era membrå. Polonia o plåte¿te pe toatå, prin camere agricole". Existå voci din mediul asociativ care sus¡in cå la Copa & Cogeca ar trebui trimi¿i diploma¡i specializa¡i în diverse domenii din agriculturå, înså Arion nu împårtå¿e¿te acest punct de vedere. "Majoritatea celor care sunt la Copa & Cogeca sunt fermieri. Din 50 de oameni câ¡i erau în salå la o ¿edin¡å, 40 erau fermieri.” 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (=) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. ¥n såptåmâna 21 - 25 septembrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

21.09 121 120 113

22.09 123 121 115

23.09 124 122 117

24.09 125 123 120

25.09 123 121 119 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 197 201 203

22.09 199 202 204

23.09 24.09 25.09 200 201 200 203 205 203 205 207 204

la 273 dolari/tonå (1.147 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 21 septembrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 177 euro/tonå (867 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 93.170 tone, Peru 85.770 tone, Mexic 77.070 tone, Coreea de Sud cu 57.170 tone ¿i Japonia 37.770 tone.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (936 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 237 dolari/tonå (995 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.09 Rouen 181 Dunquerque 180 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 173 Rouen FOB 189

22.09 23.09 183 185 185 187 185 187 181 183 175 177 190 191

21.09 233 231 221

22.09 235 233 223

23.09 237 235 224

România

24.09 239 237 225

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 septembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 163 euro/tonå (799 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A crescut cu 8 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

22.09 140 141 144

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.09 Bordeaux 161 Pallice 157 Rhin 159 Bordeaux FOB 155 Pontivy 177

$/t

23.09 24.09 25.09 141 143 144 143 145 147 145 147 149 euro/t

22.09 23.09 24.09 25.09 163 165 167 169 159 161 163 165 161 163 165 167 157 159 161 163 179 181 183 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

25.09 237 235 223

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 181 dolari/tonå (760 lei), mai mare cu 10 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

21.09 139 140 143

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie 2020, a fost de 173 dolari/t (723 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 2) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2020 este de 177 dolari/t (743 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

25.09 185 187 187 183 177 191

fost de 193 dolari/tonå (811 lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå.

euro/t 24.09 187 189 189 185 179 193

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec Mar

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (916

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 165 euro/tonå (808 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 188 dolari/tonå (790 lei), fa¡å de 179 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 21.09.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 167 euro/tonå (818 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 179 181 183 185 188 183 185 187 189 190

Profitul Agricol 37/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 427 dolari/tonå (1.793 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 septembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 359 363 357

22.09 363 365 359

$/t 23.09 365 367 363

24.09 367 369 365

25.09 369 370 367

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

21.09 157 159 169 171

22.09 159 160 170 172

23.09 160 161 171 173

24.09 161 163 173 175

25.09 159 161 171 173

163 163

165 167 169 167 165 167 169 167

PREºURI 21 - 25.09.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 septembrie 2020, a fost de 193 dolari/tonå (811 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 417 dolari/tonå (1.751 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 351 dolari/tonå (1.474 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 719 715 719

22.09 23.09 24.09 720 721 723 717 719 721 720 721 723

$/t 25.09 724 723 725

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 159 euro/tonå (779 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 167 euro/tonå (818 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 septembrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (802 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 170.770 tone ¿i Japonia 7.170 tone.

Sorg

na 107.770 tone, Italia 97.770 tone, Bangladesh 77.770 tone, Indonezia 77.770 tone ¿i Mexic 57.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 190 191 193 195 193 193 194 195 197 195

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 345 347 349 350 351 347 349 350 351 353

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 405 407 413 415 417 411 413 415 417 419

cre¿tere cu 6 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 347 dolari/tonå (1.457 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 25 sept., a fost de 353 dolari/tonå (1.483 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 357 dolari/t (1.499 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 347 349 351 352 353

euro/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 Dieppe 349 351 353 355 357

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 385 euro/tonå (1.886 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 391 euro/tonå (1.916 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 21 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 385 euro/tonå (1.886 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

21.09 Rouen 377 Dunquerque 383 Moselle 375

25.09 385 391 385

22.09 379 385 379

23.09 381 387 381

24.09 383 389 383

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

21.09 387 391 393

22.09 389 393 394

23.09 390 394 395

24.09 391 395 397

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

193 dolari/t

$/t

427 dolari/t

193 dolari/t

$/t 25.09 392 397 399

Profitul Agricol 37/2020

Pre]uri [i pie]e Brazilia: produc¡ie-record la porumb Produc¡ia de porumb din Brazilia este estimatå la un record de 110 milioane tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå (sezonul 1 plus safrinha) este estimatå la 19,5 milioane hectare, în cre¿tere cu 1 mil. ha fa¡å de anul trecut. Pre¡urile favorabile au determinat aceastå cre¿tere a suprafe¡ei în primul sezon. Produc¡ia medie este prognozatå la 5,64 tone/hectar, cu 2% mai mare decât anul trecut. Semånatul pentru primul sezon a început în regiunile Rio Grande do Sul ¿i Paraná, unde lucrårile avansase deja pe 9% din suprafa¡å. ¥n ce prive¿te porumbul din al doilea sezon (safrinha), semånatul va debuta la mijlocul lunii ianuarie 2021, iar randamentele vor depinde în mare måsurå de volumul precipita¡iilor. Ucraina: 38,5 milioane tone de porumb Anali¿tii americani apreciazå cå pentru anul de pia¡å 2020/21 produc¡ia de porumb din Ucraina va ajunge la 38,5 milioane tone. Este mai mare cu 7% fa¡å de anul trecut. Estimårile includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie va fi de 7,13 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Chiar dacå în marile zone de culturå din sudul Ucrainei s-au înregistrat temperaturi ridicate ¿i secetå, se estimeazå cå randamentele nu vor fi afectate. România: situa¡ia la zi a porumbului În vestul ¡årii, recoltarea porumbului este în plinå desfå¿urare. Zonele de nord-vest au un randament de 11-12 tone la hectar, iar zona de sud are un randament de 8-9 tone. Pre¡urile au o plajå largå, dar ca marker de tranzac¡ionare, 135 euro este o bazå. Conversia ne aratå un nivel de 655658 lei/tona. Portul Constan¡a afi¿eazå 770-785 lei/tonå. 16

Argentina: seceta reduce randamentul la grâu Produc¡ia de grâu din Argentina pentru 2020/21 este prognozatå la 19,5 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i cu 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå nu va depå¿i 6,4 milioane hectare, mai micå cu 6% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi probabil de 3,07 tone/hectar, cu 5% peste cea de anul trecut. Prognozele au fost revizuite din cauza secetei prelungite, în special în provincia Córdoba, unde umiditatea solului este în prezent insuficientå pentru dezvoltarea normalå a culturilor. Anali¿tii apreciazå cå, în urmåtoarele douå såptåmâni, este nevoie de un volum mai mare de precipita¡ii pentru a ob¡ine grâu de calitate, cu o greutate normalå a boabelor la recoltare.

Rusia: produc¡ia de grâu va ajunge la 78 milioane tone ¥n ultimul raport USDA se estimeazå cå produc¡ia de grâu din Rusia pentru 2020/21 va fi de aproximativ 78 milioane tone, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut. Defalcat, este vorba de 58 mil. tone grâu de toamnå ¿i 20 mil. tone grâu de primåvarå. Estimårile nu au inclus ¿i produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie totalå de grâu va ajunge la 2,76 tone/hectar, mai mare cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 28,3 milioane hectare, în cre¿tere cu 4% fa¡å de anul trecut. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii din Rusia, la 4 septembrie recoltarea se realizase pe 23 mil. ha, cu o produc¡ie (înainte de curå¡are ¿i uscare) de 76,3 mil. tone.

Canada: randament-record la grâu Produc¡ia de grâu din Canada va atinge 36 milioane tone, în cre¿tere cu 11% fa¡å de anul trecut ¿i cu 16% peste media pe 5 ani. Chiar dacå a fost reduså suprafa¡a cultivatå cu grâu de primåvarå, a compensat grâul dur, ceea ce a dus la o estimare de 9,9 milioane hectare a suprafe¡ei totale cultivate, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat så atingå un record de 3,64 tone/hectar, cu 9% mai mare decât anul trecut. Grâul de primåvarå reprezintå 73% din produc¡ia totalå, iar grâul dur doar 19%. StatCan, Serviciul de Statisticå Canadian, estimeazå o cre¿tere cu 18% a suprafe¡ei semånate cu grâu dur ¿i cu 47% a suprafe¡ei cu grâu de toamnå. Preferin¡ele pentru grâul dur se datoreazå cererii crescute de paste pe perioada pandemiei COVID-19.

Australia: produc¡ie de grâu mai mare cu 13 mil. tone, dupå seceta de anul trecut Produc¡ia de grâu din Australia este prognozatå la 28,5 milioane tone, în cre¿tere cu 13,3 mil. tone (88%) fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este apreciatå la 13 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 2,8 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 2,19 tone/hectar, în cre¿tere cu 47% fa¡å de anul trecut ¿i cu 13% peste media pe 5 ani. La sfâr¿itul lunii august ¿i începutul lunii septembrie, speciali¿tii FAS-Canberra au vizitat zonele cultivate ¿i au observat condi¡ii bune de cre¿tere a plantelor. Practic, în toate zonele de culturå a grâului condi¡iile s-au îmbunåtå¡it semnificativ.

adaptare dup\ raportul USDA, Marilena R|DUCU Profitul Agricol 37/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

Cum se fac bani din neutralitatea carbonului Uniunea Europeanå s-a angajat så neutralizeze emisiile de carbon pânå în 2050. Se sperå cå astfel se va limita încålzirea globalå la 1,5 grade C. În acest context, AIDER - Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå a demarat un proiect care så contribuie la realizarea obiectivului de neutralitate prin identificarea ¿i promovarea tehnologiilor de culturå cu un impact major în captarea carbonului ¿i crearea unui mecanism de gestiune a emisiilor de carbon din activitatea agricolå. Proiectul a fost denumit AID'Carbon ¿i se aflå în faza ini¡ialå. AIDER a început procesul de adaptare a unei aplica¡ii software care så permitå o estimare a bilan¡ului în ferme. “Se calculeaz\ diferen]a dintre carbonul captat prin vegeta]ie [i stocat în soluri [i cel emis direct [i indirect în activitatea de produc]ie (inputuri, ma[ini agricole, lucr\rile solului etc.”, explic\ Anca Moiceanu, coordonator de proiect la AIDER. În aceastå toamnå, trei ferme vor intra într-un proiect pilot de analizå în care se va utiliza acest instrument de må-

surare a bilan¡ului de carbon. Fermele acoperå o tipologie complexå din punct de vedere al tehnologiei (no-till, min-till ¿i conven¡ionalå) ¿i dimensiunii. Mecanismele prin care se poate interveni în bilan¡ul carbonului se referå în principal la optimizarea inputurilor, mai ales fertilizarea cu azot ¿i limitarea trecerilor cu utilajele agricole, pentru a reduce consumul de motorinå. Integrarea leguminoaselor în rota¡ie, aplicarea localizatå sau fertilizarea diferen¡iatå dupå analize de sol ¿i plantå pot avea un impact major asupra reducerii amprentei de carbon. “Ne propunem s\ folosim covoarele vegetale ca metod\ de a spori capacitatea actual\ a fermelor de stocare a carbonului”, detaliaz\ coordonatorul proiectului. În acest scop se caut\ mixul potrivit. Sunt deja test\ri cu covoare vegetale f\cute în zonele expuse de[ertific\rii pentru a identifica speciile [i genetica optima pentru condi]iile din România. Obiectivul este ca la finalul celor trei ani de proiect så putem demara procedurile de certificare a fermelor ca fiind

Pentru informa¡ii suplimentare Anca Moiceanu 0736.752.512; anca@aider.org.ro

carbon-free. În Fran¡a, ¿i nu numai, procesatorii agro-alimentari plåtesc un pre¡ mai bun pentru produc¡iile fermelor certificate ca libere de carbon. Banii sunt recupera¡i indirect de la consumatorul dispus så plåteascå suplimentar. Mai existå înså o a doua cale prin care fermierii ar putea så câ¿tige din captarea carbonului. “Vrem så mergem cåtre sectoarele non-agricole pentru a compensa emisiile lor de CO2 cu carbonul captat de ferme”, spune Moiceanu. Pe 23 septembrie, în Fran¡a, a fost lansat primul program de remunerare a carbonului, care propune un pre¡ de achizi¡ie de 27,5 euro/t de carbon stocat în sol. Studiile efectuate în Fran¡a aratå cå o culturå de porumb sau de grâu realizatå prin mijloace sustenabile poate capta ¿i stoca pânå la 2,1 t eqCO2/ha. Adoptarea covoarelor vegetale ar putea cre¿te cantitatea cu 0,9 t eqCO2. Adrian MIHAI

Schimbårile climatice ¿i solul Solul este un element neglijat când vorbim de schimbårile climatice. Dupå oceanele planetare, solul este cel mai mare rezervor de carbon. Adaptarea tehnologiilor agricole la schimbårile climatice poate cre¿te cantitatea de carbon stocatå în sol în întreaga Europå. Comparativ cu fermele conven¡ionale, fermele organice pot reduce emisiile de CO2 cu 48 - 66% pe hectar.

Aråtura accelereazå descompunerea ¿i mineralizarea, eliberând ¿i mai mult CO2

Pådurile din Europa au crescut cu 19,5 mil. ha din 1990 încoace

Daunele rezultate în urma furtunilor, vântului ¿i zåpezilor au afectat cca. 0,4% din suprafa¡å

Fotosintezå CO2

respira¡ia, descompunerea ¿i mineralizarea cu materie organicå bogatå în CO2

Suprafe¡ele de pådure din Europa afectate de insecte ¿i boli s-au dublat începând cu 1990 Incendiile de pådure distrug anual cca. 400.000 ha

sursa: EEA, 2015

Transferul carbonului spre rådåcini

Stocarea carbonului sub sol

Formarea unui cm de sol poate dura peste 1.000 de ani Temperaturile în cre¿tere pot conduce la eliberarea a mai mult CO2 din sol

Permeabilitatea solului ne protejeazå de valurile de cåldurå (u¿or de observat în ora¿e) Stocheazå, filtreazå ¿i transformå nutrien¡ii, apa etc

Capteazå ¿i stocheazå carbon

Solul previne inunda¡iile repetate

Solul ascunde un sfert din biodiversitatea mondialå

95% din hrana lumii este produså direct pe sol.

Profitul Agricol 37/2020

CULTURI

VEGETALE To]i au dreptate, dar cum va ar\ta îns\ agricultura din 2021? 170 dolari/tonå pentru cultura de floarea-soarelui ¿i 25 euro/tonå pentru cultura de porumb este prejudiciul calculat de Comcereal Vrancea pentru neîndeplinirea contractului de cåtre Sebastian Zalå, fermier din Vaslui ce lucreazå 210 ha.

“

Nu am de unde så plåtesc diferen¡a. Am credite fåcute pentru teren ¿i utilaje. Nu am ma¿ini de lux. Sunt un fermier echilibrat. Am un Passat de 1.500 euro adus din Olanda”, spune Zalå. În iunie, Sebastian Zalå a vândut în avans 120 de tone de floarea-soarelui. Atunci cultura aråta bine. A luat în considerare o produc¡ie de 1,6 t/ha, ¡inând cont cå anul anterior ob¡inuse o medie de peste 3 t/ha. Au urmat temperaturi ridicate, fårå precipita¡ii. Înainte de recoltat au venit inspectori de la APIA, de la Direc¡ia Agricolå ¿i de la primårie. Au constatat cå porumbul a fost calamitat integral, iar floareasoarelui în propor¡ie 85%. A livrat 10 tone de floarea-soarelui cåtre Comcereal ¿i apoi a trimis procesul-verbal de constatare în care informa achizitorul cå din cauza secetei nu mai poate îndeplini contractul. S-a încadrat în termenul din contract în care trebuia så în¿tiin¡eze firma. A primit un pre¡ mai mic întrucât nu a îndeplinit contractul. A ob¡inut 1 leu/kg, fa¡å de aprox. 1,3 lei cât trebuia. “Acum, pe pia¡å pre¡ul ar fi revenit la 1,5 lei/kg, dupå ce a ajuns 1,8 20

lei/kg”, spune fermierul. Eu, pe de o parte, îi în¡eleg ¿i pe ei, pentru cå au fåcut contract cu traderi mai mari. Lucrez cu ei din 2010. În propor¡ie de 90% leam dat lor tot ce am produs. Acum sunt presa¡i ¿i ei. Sunt foarte serio¿i cu banii. Nu pot så le repro¿ez cå nu au dat banii la timp. Îi în¡elegem ¿i pe dân¿ii”. Comercian¡ii nu trebuie privi¡i ca pe cåmåtari, spune Zalå, dar contractele sunt fåcute în propor¡ie de 99% în favoarea traderilor.

Negocieri pentru împår¡irea pierderii Sunt multe contracte în aceea¿i situa¡ie, confirmå Gelu Scutaru, proprietarul Comcereal Vrancea. Toate activitå¡ile sale au fost afectate de secetå. “Noi nu ne-am dus så executåm nici un fermier, nu am introdus nici un bilet la ordin. Nici nu ne dorim a¿a ceva”, spune omul de afaceri. “Dacå nu vom gåsi în¡elegere ¿i vom fi executa¡i, va trebui ¿i noi så ne îndreptåm împotriva lor. Noi încercåm så facem tot ce este posibil så diminuåm paguba”, spune Scutaru.

Esen¡ialå este negocierea cu furnizorii de inputuri ¿i cu traderii. Apoi, vor urma discu¡iile cu fermierii. “În baza contractelor fåcute cu fermierii, avem contracte fåcute cu traderii ¿i avem probleme pentru cå nu putem så le onoråm”, explicå Scutaru. Probleme sunt ¿i în rela¡ia cu furnizorii de inputuri. “Încercåm så vedem ce putem så ob¡inem, de¿i este foarte greu. Probabil cå va trebui så acceptåm ¿i noi diferen¡e de pre¡, penalitå¡i. Altå solu¡ie nu våd”, spune Scutaru.

Starea de calamitate nu ar rezolva problemele Gelu Scutaru a fost la MADR la întâlnirea la care s-a discutat draftul de ordonan¡å de urgen¡å privind declararea stårii de calamitate naturalå. Concluzia a fost cå este imposibil så fie datå o asemenea ordonan¡å pentru cå nu s-a gåsit o formå care så nu afecteze pe cineva. “Noi am spus c\ dac\ s-ar da o asemenea ordonan]\, ea trebuie s\ fie echitabil\, s\ ]in\ cont de tot lan]ul comercial, s\-i ajute pe fermieri, dar [i pe ceilal]i de pe lan]> furnizori de inputuri sau achizitori de bun\ credin]\, procesatori [i traderi”. Convingerea sa este cå nu se va da o asemenea ordonan¡å pentru cå ea va fi atacatå. “Nu po¡i så descarci toate obliga¡iile pe care le are cineva pe altcineva. Fermierii sunt afecta¡i, ¿tim foarte bine. Sunt ¿i eu fermier, dar a exonera pe unii ¿i a descårca toatå sarcina pe al¡ii înseamnå insolven¡e, falimente în lan¡”, argumenteazå fermierul-trader. Adrian MIHAI

O organiza¡ie care så sprijine fermierii Fermierul Sebastian Zalå nu este care så lucreze în interesul fermierilor. înscris în nici o asocia¡ie profesionalå “Ne dorim ca guvernul så ne dea o care så-l sprijine. Nu a gåsit una care mânå de ajutor acum, când avem så-l reprezinte. Despre LAPAR vorbe¿- nevoie. Dacå se ajunge la executåri, te mai degrabå la trecut, având în cred cå se då faliment pe capete. Se vedere scandalul în care a fost impli- vor pierde locuri de muncå, se vor discatå. Un grup de colegi ar vrea så facå truge ferme. Se poate ajunge la un o asocia¡ie nouå, la care så cotizeze haos la care nici nu ne a¿teptåm pentru a sus¡ine un aparat complex acum”, spune Sebastian Zalå. Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Fermele Musc\, 1,5 milioane euro În fermele lui Dimitrie Muscå, la Olari ¿i Curtici, jud. Arad, investi¡iile de anul acesta se ridicå la 1,5 mil. euro. Este vorba de cele de între¡inere, unde nu sunt trecute toate "nimicurile". Muscå lucreazå 7.600 ha, cre¿te 50.000 de porci, 2.600 de vaci, are fabrici de lapte, pâine, mezeluri ¿i abator. Re¡eaua de magazine prin care vinde produc¡ia proprie numårå peste 30 de unitå¡i în Arad ¿i Timi¿, atât în capitalele de jude¡, cât ¿i în ora¿e mai mici sau comune.

ând am ajuns în fermå tocmai sosea o ma¿inå autopropulsatå de 2,2 metri înål¡ime ce poate intra ¿i în toamnå în cultura de porumb, dacå este necesar så facå un tratament sau så aplice un desicant. Vine din Brazilia ¿i are o deschidere de 36 metri. Pentru cå mai are douå similare, poate trata 1.000 ha/zi. Lista de investi¡ii fåcute anul acesta cuprinde: o combinå Claas cu header de 12 m, în valoare de 600.000 euro, un tractor de 550 CP, întrucât cele de 350 CP încep så fie mici, douå tiruri. Investi¡ii în utilaje trebuie så facå non-stop. “Când nu mai faci, înseamnå cå te-ai perimat”, spune fermierul. ªi în zootehnie au fost fåcute investi¡ii de între¡inere: un grajd de vaci de aproape 5.000 mp, pentru 400 de capete, a fost fåcut în douå luni ¿i jumåtate. Este în valoare de 550.000 euro, sumå plåtitå în avans. A fost populat deja pe jumåtate. A fost construit pentru a decongestiona un alt grajd ¿i pentru a permite cre¿terea efectivelor. Proiectul uria¿ de construc¡ie a unei fabrici de mezeluri integrate cu abator îl vom prezenta întrun articol distinct. Combinatul de la Olari are prioritate. În ultimii ani fermierul a dezvoltat afa-

cerea din satul de ba¿tinå, dupå ce a fost certat ce consåteni cå investe¿te doar la Curtici. Într-o sâmbåtå, proprietarii au pus la dispozi¡ia fermierului 300 ha, iar såptåmâna urmåtoare s-au adunat o mie de hectare. Acum, la Olari ferma lucreazå 2.400 ha, are silozuri de 12.000 t, trei magazii, copertine pentru utilaje.

Un an cu produc¡ii bune Pentru fermele Muscå, 2020 a fost un an bun. Per total, media precipita¡iilor a fost de 500 de litri/mp, fa¡å de 575 l/mp media multianualå. Repartizarea nu a fost înså idealå. Au fost pu¡in afectate culturile de grâu ¿i rapi¡å. ªi porumbul a suferit la råsårire. Totu¿i, Muscå nu se plânge. “Când ai 500 l de precipita¡ii nu mai po¡i så zici nimic”, spune fermierul, referindu-se la seceta din sudul ¡årii. De fiecare datå când intrå în birou verificå prognoza meteo. “Ne trebuie ploaie chiar dacå nu o så termin pânå atunci recoltatul porumbului”, spune Muscå. A semånat rapi¡å pe aproape 1.700 ha. Pe 25 septembrie, pe 500 ha, cultura avea råsårire bunå, era de påstrat în produc¡ie. Prognoza indica precipita¡ii, iar cu 20 l/mp, ar avea ¿i ¿anse ¿i cea neråsåritå.

Produc¡ia medie de grâu, pe 2.600 ha, a fost 7.109 kg/ha. Cultura a fost semånatå la “densitatea Muscå”, a¿a cum o denume¿te fermierul. “E o constantå doveditå”. Pentru a ob¡ine densitatea de 750 b.g/mp consumå o cantitate suplimentarå de 100 kg/ha de såmân¡å, care înseamnå o cheltuialå în plus de 150 lei/ha. Este o sumå micå din totalul de 3.800 lei/ha, cât reprezintå investi¡ia în cultura de grâu. Fermierul a adoptat o densitate sporitå, care inhibå înfrå¡irea, întrucât la soiul Glosa, fra¡ii dau produc¡ii mici. “O plantå din fra¡i face 8-10 boabe, iar planta mamå face 40 de boabe”, explicå Muscå. Iar tehnologia a fost adoptatå ¿i de al¡i fermieri. Prime¿te telefoane din toatå ¡ara de la fermieri care spun cå nu fåceau mai mult de 3.000 kg/ha, iar acum au ob¡inut 6.000 kg/ha. La porumb, dupå ce recoltase o mie de hectare din 2.600, ob¡inuse o medie de 11.500 kg/ha. Cultivå hibrizi din grupele FAO 320-390, ce se usucå în câmp. Nu a optat pentru maturitå¡i mai mari pentru a-¿i simplifica activitatea. “De¿i am uscåtor, nu vreau så-l folosesc pentru cå am un cost mare. Au fost situa¡ii când am uscat”, remarcå fermierul. Faptul cå elibereazå mai rapid terenul face posibil semånatul grâului. Este un alt argument pentru care nu cultivå hibrizi mai tardivi. Produc¡ia de soia o estima la peste 4 t/ha în sistem neirigat, un hibrid mai tardiv, pe care urma så-l recolteze dupå porumb. “Produc¡iile la Curtici sunt constante sau pu¡in ascendente. Nu må bate nimeni”, spune Muscå.

Afacerea lui Muscå nu are niciun fel de probleme de personal “Capitalul uman este cel mai valoros”, considerå Muscå. În bani, valoarea ¿efului sectorului mecanizare, un tânår ce a urmat facultatea de mecanicå ¿i l-a avut ca maistru pe tatål såu, este de 15.000 lei “în mânå”, în campanie. “Îi råsplåtesc priceperea, nu 22

munca”, precizeazå fermierul. Ziua începe înainte de ora 7 ¿i se terminå la 21. Salarii mari au ¿i ceilal¡i mecanizatori. Exigent, fermierul ¿tie så gåseascå tonul potrivit pentru fiecare ¿ef pe care-l coordoneazå, cu o laudå, o amenin¡are, ori o glumå. Libertatea lor

de ac¡iune se opre¿te acolo unde apar riscuri. “Decât så face¡i o prostie, hai så o judecåm în doi-trei”, le spune el. Muscå este un angajator atât de dorit încât nu-¿i face probleme cå nu va gåsi for¡å de muncå atunci când demareazå o investi¡ie nouå. Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

investi]ii “de între]inere” “

Eu sunt cu con¿tiin¡a împåcatå cå am fåcut calitate, nu mi-am båtut joc”, spune fermierul. Spre deosebire de un producåtor stråin, sanc¡iunea consumatorului ar fi una directå, nu doar prin eliminarea din co¿ul de cumpåråturi. Cu mine se întâlne¿te lumea pe stradå ¿i mi-ar bate obrazul: «Må Muscå, ce ai fåcut?».

“

Seceta de anul acesta a crescut pre¡urile la produc¡ia de cereale. Lucreazå cu mul¡i achizitori de cereale pentru a ob¡ine pre¡uri mai bune. “Toatå lumea vrea så vândå scump ¿i så cumpere ieftin”. Nu face contracte futures, dar este obligat så vândå devreme. Nu are împrumuturi ¿i trebuie så-¿i achite inputurile ¿i investi¡iile.

Tehnologie adaptatå Tot timpul face schimbåri în tehnologie, se pliazå dupå cum e anul. Face scarificare dupå grâu ¿i rapi¡å, la 52 de cm. Nu face dupå porumb, pentru cå nu mai are timp så semene grâul. “Când introduci resturile vegetale de la grâu ¿i de la rapi¡å, încorporate cu îngrå¿åminte, începe putrefac¡ia”, aratå fermierul. În fiecare an face cartare, dupå rapi¡å ¿i dupå grâu, astfel încât fiecårei parcele îi vine rândul la doi ani. Adrian MIHAI Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

S\mân]a, prima verig\ c\tre reu[ita unei culturi Cornelia PISTOL product manager Cereale P\ioase [i Leguminoase [i Culturi verzi, Saaten-Union România

În

ultimii ani, o mare parte din fermieri au în¡eles cå randamentul ridicat pe unitatea de suprafa¡å este determinat în principal de calitatea semin¡elor folosite. Deoarece succesul unei culturi se stabile¿te încå din primele stadii de vegeta¡ie, este recomandat så ne concentråm aten¡ia asupra tipului de såmân¡å aleaså. Såmân¡a de calitate înseamnå selectarea unui genotip performant, cu o germina¡ie ridicatå, puritate varietal ¿i fizicå conform standardelor în vigoare, precum ¿i aplicarea unui tratament cu fungicid care så ne asigure o såmân¡å “sånåtoaså”. To¡i ace¿ti parametri cumula¡i ne pot ajuta så avem o culturå bine råsåritå ¿i uniformå. Cu toate cå în ¡ara noastrå avem un cadru legislativ adaptat normelor UE, în care sunt specificate cerin¡ele minime pentru ace¿ti parametri de calitate (ex, cereale påioase: Puritate fizicå minimå 99.8%, Gemina¡ie 85%, Umiditatea 14%), fermierii încå seamånå såmân¡a din “påtul”.

Såmân¡å certificatå versus såmân¡å din “påtul” Avantajele semin¡ei certificate - såmân¡a certificatå este înso¡itå de certificat de calitate, care atestå valorile exacte ale germina¡iei, puritå¡ii fizice, precum ¿i MMB (maså a 1.000 de boabe). Ace¿ti parametri calitativi sunt e24

sen¡iali pentru un semånat de calitate, deoarece, pe baza lor, se calculeazå numårul de plante/ha, cantitatea în kg/ha, element-cheie pentru culturå. În acest fel, asiguråm încå de la început o densitate corectå a culturii, astfel ca plantele så utilizeze eficient îngrå¿åmintele administrate, ¿i vom avea o produc¡ie ridicatå atât din punct de vedere cantitativ, cât ¿i calitativ. - cantitatea de såmân¡å certificatå folositå la hectar poate fi cu 50-100% mai micå decât în cazul semin¡ei din “påtul”, ceea ce înseamnå cå vom avea o economie atât la semånat, cât ¿i la lucrårile de între¡inere. - semin¡ele certificate sunt tratate cu fungicid ¿i sunt mai tolerante în fa¡a bolilor, iar riscul de compromitere a culturii este mai mic. - ¿i nu în ultimul rând, au un poten¡ial de produc¡ie mai mare cu aproximativ 20-30%.

- poten¡ial de produc¡ie mai scåzut cu aproximativ cu 20-30%. - boli care pot fi transmise printr-un tratament necorespunzåtor al semin¡elor (ex: Mucegaiul de zåpadå - Fusarium nivale; Sfâ¿ierea frunzelor - Helminthosporium gramineum; Målura comunå - Tilletia caries; Tåciunele zburåtor Ustilagi tritici; Virusul îngålbenirii ¿i piticirii orzului - BYDV Barley yellow dwarf virus). To¡i fermierii trebuie så fie con¿tien¡i cå prin semånarea de semin¡e certificate vor avea din start cele mai mari ¿anse de a ob¡ine o produc¡ie mai ridicatå ¿i astfel vor avea un randament mai ridicat pe unitatea de suprafa¡å. Compania Saaten-Union România vine în sprjinul acestor fermieri ¿i le pune la dispozi¡ie semin¡e certificate de grâu, în care amintim soiurile Katarina, Centurion, Joker, Mulan; de orz - SU Ellen, Wendy, Heriette, Belissa.

Dezavantajele semin¡ei din “påtul”: - în principiu cumpåråm o såmân¡å mai ieftinå, dar suntem nevoi¡i så folosim o cantitate mai mare de såmân¡å la hectar (putem avea o puritate varietalå mai micå, boabe ¿i¿tave, boabe sparte, semin¡e de buruieni, ceea ce va duce la un numår mare de plante/mp ¿i la concuren¡å între fra¡i, la o alungire a plantelor, cådere sau, din cauza germina¡ie slabe, vom putea avea o densitate reduså, cu multe goluri în culturå, care vor duce la o îmburuienare mare, precum ¿i la pierderi de produc¡ie). Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Porumbul boabe> calitatea se preg\te[te din câmp Prin calitate în¡elegem în general calitatea de ordin tehnologic (atât cea fizicå, cât ¿i capacitatea de prelucrare) ¿i fitosanitar (micotoxine cauzate de prezen¡a speciilor de Fusarium pe ¿tiule¡i). Ceea ce vom discuta în continuare se referå la påstrarea calitå¡ii tehnologice.

În

Fran¡a, spre deosebire de majoritatea ¡årilor producåtoare de porumb, recoltarea porumbului s-a fåcut timp îndelungat la umiditå¡i mai ridicate (28-31 %), pentru a exploata la maxim posibilitå¡ile climatice. În acest scop, în Fran¡a s-au construit un numår suficient de uscåtoare. Tehnologia de recoltare, caracterizatå mai ales de dificultatea prelungirii perioadei de recoltare, ¿i capacitatea de recoltare extrem de mare a combinelor, au determinat în câteva rânduri “gâtuiri” în bazele de colectare a produc¡iei, ceea ce a necesitat cre¿terea temperaturii de uscare, pentru a fluidiza procesul de depozitare. Aceastå strate-

gie are consecin¡e pentru calitatea fitosanitarå (la stocarea prealabilå în stare umedå) ¿i tehnologicå (apari¡ia spårturilor). De aceea, de 10 ani, strategia de recoltare din Fran¡a a evoluat spre recoltarea mai timpurie, mai lungå ca duratå ¿i la umiditate mai scåzutå, fapt care o apropie de practicile din numeroase alte ¡åri. Mai mul¡i factori au contribuit la aceastå evolu¡ie: - strategia semånatului din ce în ce mai timpuriu ¿i încålzirea globalå; - evolu¡ia geneticå a hibrizilor, caracteriza¡i prin pierderea din ce în ce mai rapidå a apei la sfâr¿itul ciclului vegetativ (a¿a-numitul fenomen “dry down”); - cheltuielile de uscare; - reglementarea europeanå care prevede pragurile maxime de micotoxine care trebuie respectate (recoltarea târzie ¿i prestocarea sunt factori de risc). Institutul ARVALIS, care este dotat cu o “halå tehnologicå” experimentalå, urmåre¿te atent dosarul reglementårilor privitoare la calitatea boabelor ¿i recomandå câteva procedee eficiente,

pe care le vom aminti aici:

Procedee eficiente pentru asigurarea calitå¡ii Stabili¡i stadiul de recoltare ¿i urmåri¡i calitatea fitosanitarå a culturii, inspectând parcelele. Este recomandabil så reduce¡i la minimum intervalul dintre recoltare ¿i uscare. Uscarea la o temperaturå rezonabilå permite asigurarea unei bune calitå¡i tehnologice, utilå pentru toate pie¡ele de desfacere. Depozitarea în silozuri bine proiectate ¿i între¡inute, dotate cu un sistem de ventila¡ie ¿i råcire eficient, protejeazå boabele de orice risc de alterare în lunile care preced utilizarea lor. Produc¡ia ¿i vânzarea porumbului de calitate sunt un obiectiv major. Modul în care a evoluat cererea în ce prive¿te calitatea comercialå ¿i fitosanitarå a acestei culturi a dat na¿tere unor condi¡ii noi de acces pe pia¡å, iar acest lucru impune o aten¡ie asupra traseului tehnologic al culturii, de la câmp pânå la prima procesare. Fiecare etapå de pe acest traseu trebuie desfå¿uratå cu grijå, pentru a aduce pe pia¡å un porumb sånåtos, de calitate ¿i apt pentru comercializare.

Ac¡iunile necesare pentru men¡inerea sub control a calitå¡ii

Profitul Agricol 37/2020

Temperaturile de uscare recomandate, în func¡ie de umiditatea la recoltare ¿i destina¡ia produc¡iei

Påstrarea integritå¡ii boabelor Recolta trebuie så fie “curatå ¿i îngrijitå”. O astfel de recoltå permite låsarea pe câmp a boabelor alterate sau afectate de fusariozå, precum ¿i impuritå¡ile, întotdeauna mai umede decât porumbul, care sunt focare de încingere. Un reglaj bun al combinelor la recoltare (viteza de înaintare, reglajul båtåtorului, curå¡are etc.) determinå un procent mic de corpuri stråine ¿i mic¿oreazå riscul spargerii ¿i fisurårii boabelor. Boabele afectate în momentul recoltårii genereazå inevitabil, la fie-

CULTURI VEGETALE care transport, noi spårturi ¿i produse necomercializabile, compromi¡ând totodatå ¿i circula¡ia aerului de ventila¡ie în masa de boabe ¿i crescând riscul de deteriorare a calitå¡ii fitosanitare. Produc¡ia maximå este atinså în faza de maturitate fiziologicå, respectiv la o umiditate a boabelor în jur de 32-30%. Låsarea ulterioarå a porumbului pe câmp permite pierderea de umiditate prin uscare, dar îl poate expune ¿i la riscul de deteriorare fitosanitarå, în func¡ie de starea lui, precum ¿i la riscul cåderii, necesitând apoi condi¡ii de recoltare mai dificile. Tranzac¡iile comerciale se desfå¿oarå în general pe baza calificårii calitative “boabe sånåtoase, de calitate ¿i comercializabile”. În aceastå descriere nu sunt luate în calcul decât anumite criterii fizice: boabe sparte, impuritå¡i, boabe încol¡ite ¿i diverse corpuri stråine. Impuritå¡ile constau din boabe de-

teriorate de dåunåtori, boabe încol¡ite, boabe provenind de la alte plante cultivate, boabe colorate anormal, iar corpurile stråine sunt formate din boabe din alte specii, materii inerte ¿i boabe degradate (înnegrite sau înverzite). Indicatorul de maturitate a porumbului boabe constå din combina¡ia dintre greutatea maximå a boabelor (la terminarea umplerii) ¿i un con¡inut de apå cât mai mic posibil, care face porumbul mai "apt" pentru treierat. Se ¿tie cå procentul de apå din boabe influen¡eazå integritatea acestora în momentul în care trec prin opera¡iunile de treierare, prestocare ¿i uscare. Acest indicator råspunde a¿teptårilor cumpåråtorilor (cooperative ¿i comercian¡i), pentru care calitatea se exprimå în termenii calitå¡ii comerciale. Spre exemplu, condi¡iile de vânzare pentru porumb sunt urmåtoarele : - con¡inutul de apå: 15,0% - boabe sparte: 5,0% - impuritå¡i:3,5%.

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS CROP & CAMPAIGN MANAGER B U C U R E ª T I Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri agricole

PRODUCT MANAGER ÎNGRÅªÅMINTE SOL Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER B V ¿ i S B Companie multina¡ionalå distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL I S / S V / N T / B T Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e cultura mare

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL O LT E N I A Importator inputuri pt legumiculturå ¿i viticulturå

EXECUTION OFFICER B U C U R E ª T I Companie distribu¡ie inputuri cu portofoliu propriu de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Agil 100 EC, erbicid pentru samulastra de grâu din rapi]\ Erbicidul Agil 100 EC din portofoliul Adama este un graminicid consacrat pentru culturile dicotiledonate. Inclus în gama Advanced, a produselor care ies în eviden¡å prin calitå¡i superioare pe segmentul pe care concureazå, Agil 100 EC este cel mai adesea folosit la rapi¡å ¿i floareasoarelui. Pe suprafe¡e mari este utilizat ¿i la soia ¿i sfecla de zahår. La rapi¡å se folose¿te pentru a controla samulastra ¿i/sau buruienile graminee. Pe pia¡å nu existå foarte multe produse specializate în combaterea samulastrei întrucât aceasta este mai dificil de controlat decât o buruianå. Agil 100 EC are ac¡iune sistemicå de combatere a tuturor buruienilor graminee ¿i este selectiv pentru majoritatea culturilor de dicotiledonate. Realizeazå o combatere excelentå a buruienilor problemå, mai ales a speciilor de Agropyron ¿i Sorghum halepense. Efectul maxim de combatere se ob¡ine când fenologia buruienilor (stadiul de cre¿tere) ¿i condi¡iile de cre¿tere (temperatura, umiditate, hranå, luminå) sunt întrunite în optim. Pentru combaterea gramineelor anuale (excep¡ie Poa annua), când sunt în stadiul de 1-2 frunze, se aplicå 0,5 l/ha AGIL 100 EC. În faze mai avansate de cre¿tere, doza de erbicid cre¿te pânå la 1 l/ha (pânå la începutul împåierii) sau chiar 1,2 l/ha dacå buruienile graminee sunt spre sfâr¿itul împåierii. Firu¡a (Poa annua) este combåtutå cu doza de 1-2 l/ha în stadiul foarte tânår (1-2 frunze). Gramineele perene, în func¡ie de specie, se combat astfel: Sorghum halepense (costreiul), când atinge înål¡imea de 30-40 cm, folosind 1-1,5 l/ha; Agropyron repens (pirul târâtor), la 15-25 cm, folosind 1-2 l/ha; Cynodon dactylon (pirul gros), când are 15-20 cm, folosind 1-2 l/ha. 28

Drago¿ Moldovan de¡ine o fermå de 2.000 ha în jude¡ul Mure¿ ¿i lucreazå în protec¡ia plantelor de 20 de ani. A coordonat activitatea din jumåtate de ¡arå a unui important distribuitor de inputuri, iar acum de¡ine propria firmå de distribu¡ie a produselor de protec¡ia plantelor. Cunoa¿te produsul AGIL 100 EC de foarte mult timp, iar de cinci ani l-a integrat în schema de protec¡ie a culturilor de rapi¡å, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår. Prima sa remarcå: “Agil este foarte eficient ¿i la temperaturi scåzute”. “Lucreazå mult mai bine decât alte produse concurente. ªi la 5-6°C este eficient, fa¡å de altele, care au nevoie de 8-15°C”, spune fermierul. Då ca exemplu situa¡ia în care este aplicat la 14-15°C ¿i în såptåmâna urmåtoare scad temperaturile. Se vede efectul lui în 1014 zile. Altele ar avea nevoie de trei såptåmâni pentru a avea efect. Primåvara îl folose¿te pentru sfecla de zahår. Cultivå 90 de ha ¿i pe 40% folose¿te Agil. Cu un 1l/ha controleazå ¿i mohorul înfrå¡it, în a doua fazå de vegeta¡ie.

Aurelian Bu¿e, inginer agronom la SC Agrar Lieblieng Timi¿ 2015, folose¿te Agil 100 din 2012, la rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia. Îl aplicå anual pe 1.800 ha. “Face treabå. Are ceva în plus fa¡å de un quizalofop obi¿nuit, lucreazå mai bine decât altele. Î¿i face mai rapid efectul, în 7-10 zile”, spune agronomul. Face mixuri de câte opt produse odatå, uneori ajunge ¿i la 14. Nu a observat fitotoxicitate. “Lucreazå ¿i la temperaturi scåzute, l-a aplicat ¿i în noiembrie, dar ¿i primåvara. Nu multe erbicide au proprietatea aceasta”, spune Aurelian Bu¿e. A mai încercat ¿i altele ¿i nu a fost mul¡umit. Rezultatele au fost întârziate sau chiar au lipsit, atunci când temperaturile au devenit negative noaptea. Anul acesta l-a aplicat deja în urmå cu trei såptåmâni. Valentin Mårginean, fermier din Mure¿, utilizeazå Agil 100 EC de peste 10 ani. Considerå cå este un produs care

Erbicidul sistemic AGIL 100 EC combate buruieni monocotiledonate anuale ¿i perene din rapi¡å, floareasoarelui, soia, sfeclå-de-zahår, ceapå, cartof, tomate, ardei, fasole, in, lucernå, trifoi, mazåre, vi¡å-de-vie, pepiniere ¿i culturi silvice, tutun, rapi¡å.

i se potrive¿te oricårui fermier. Îl folosea în special la sfecla de zahår, culturå pe care a exclus-o înså din asolament. Acum îl aplicå pe culturile de rapi¡å ¿i floareasoarelui. La rapi¡å îl folose¿te în toamnå, în special pentru samulastra de grâu. Dacå face tratament în toamnå este suficient ¿i nu mai este necesar så-l aplice ¿i primåvara. În unele cazuri aplicå douå tratamente de câte 0,5l/ha, în toamnå. Când vine o ploaie dupå semånatul rapi¡ei ¿i råsare foarte repede samulastra aplicå o dozå, pentru ca a doua dozå så fie administratå dupå ce råsåre încå un val de buruieni. Folose¿te produsul pe 350 ha de rapi¡å ¿i 180 ha de floarea-soarelui. “Este un erbicid foarte bun. Este foarte rapid translocat în frunzele buruienilor. Nu sunt probleme chiar dacå vine o ploaie dupå o orå. În douå zile dupå aplicare începi så vezi efectul. În cazul buruienilor perene ajunge pânå în rizomi ¿i îi distruge”, argumenteazå fermierul alegerea erbicidului.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Lebosol-Mangan Gold, culturi de toamn\ mai viguroase! În aceastå perioadå, orzul ¿i grâul de toamnå au cerin¡e ridicate în aprovizionarea cu mangan. Deficien¡a de mangan, coroboratå cu temperaturile scåzute, determinå pierderea frunzelor, o rezisten¡å scåzutå la iernare ¿i încetarea sau întârzierea reluårii ciclului vegetativ în primåvarå. Toamna ¿i primåvara, în câmpurile de orz ¿i grâu, se observå cum frunzele au culoarea verde deschis pânå la verde gålbui. Acest fenomen se datoreazå ¿i deficien¡ei de mangan, iar, în plus fa¡å de simptomele frunzelor, se manifestå ¿i printr-o dezvoltare slabå a sistemului radicular. În concluzie, plantele trebuie aprovizionate cu mangan încå din toamnå. Importan¡a manganului pentru plantele de cereale påioase: l Contribuie la cre¿terea tinerelor plante dupå råsårire l Stimuleazå ramificarea sistemului radicular l Stimuleazå formarea unui nod de înfrå¡ire viguros l Are efecte pozitive asupra rezisten¡ei la iernare, ac¡ionând ca un “antigel” în interiorul plantei l Accelereazå reluarea vegeta¡iei în primåvarå, mårind astfel productivitatea l Activeazå diviziunea celularå ¿i, implicit, cre¿terea plantelor. Fertilizarea foliarå cu mangan, în toamnå, trebuie planificatå în urmåtoarele cazuri: l Pe sole sau zone cu valori ridicate ale pH-ului l Pe soluri u¿oare/nisipoase l Pe soluri bogate în humus l Pe soluri calcaroase, soluri tasate, 30

soluri aerate/afânate l În caz de monoculturå, pe sole unde au rezultat multe resturi vegetale de la cultura premergåtoare l Pe sole unde s-au folosit produse pe bazå de glifosat l Acolo unde s-a realizat amendarea cu produse pe bazå de calciu l În condi¡ii de umiditate excesivå sau de secetå pedologicå l Pe soluri cu un con¡inut ridicat de magneziu.

Avantajele utilizårii produsului Lebosol-Mangan Gold SC l Stimuleazå diviziunea celularå ¿i, implicit, cre¿terea viguroaså a plantelor l Contribuie la dezvoltarea sistemului radicular l Stimuleazå înfrå¡irea din toamnå l Spor de produc¡ie datorat unui start energic în vegeta¡ie.

en¡å pozitivå asupra structurii acizilor gra¿i, produc¡iei de semin¡e, ¿i asupra con¡inutului de ulei. Manganul din sol este disponibil pentru plante în cantitå¡i relativ mici, pe solurile predispuse la secetå ¿i cu valori ridicate ale pH-ului, ¿i în condi¡ii de umiditate. În aceste condi¡ii, fertilizarea foliarå reprezintå singurul mijloc de aprovizionare a plantelor cu mangan.

Cum cre¿te manganul rezisten¡a rapi¡ei la iernare: Prin implicarea sa în procesele de fotosintezå ¿i de formare a ligninei, manganul cre¿te exponen¡ial aceastå rezisten¡å. Lignina cre¿te rezisten¡a mecanicå a ¡esuturilor la eventualele atacuri de dåunåtori ¿i patogeni. ºesuturile care con¡in cantitå¡i mai mari de ligninå sunt mai pu¡in afectate de înghe¡. Importan¡a manganului pentru plantele de rapi¡å: Stimuleazå formarea unui sistem radicular profund ¿i bine ramificat, atât de important în toamnå ¿i are o influ-

Importan¡a manganului în dezvoltarea culturilor de toamnå implicå aplicarea acestuia încå din toamnå, începând cu stadiul de 3-4 frunze. A¿adar, planifica¡i aplicarea a 0,5-1 l/ha Lebosol-Mangan Gold SC, în special în condi¡ii de secetå ¿i pe solele slab aprovizionate cu acest element. De asemenea, dacå vremea permite ¿i în cazul unei cereri ridicate de mangan, se recomandatå douå aplicåri, a doua fiind în prima jumåtate a lunii noiembrie, astfel încât, în primåvarå, plantele så beneficieze de o dezvoltare corespunzåtoare. Lebosol-Mangan Gold SC este o suspensie concentratå ce con¡ine, pe lângå mangan, ¿i azot, sulf ¿i aminoacizi conceput special pentru cereale påioase ¿i rapi¡å.

Lebosol România Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Prof. Valeriu Tab\r\ [i rezolvarea problemelor agriculturii Prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, crede cå, în acest moment, agricultura româneascå se confruntå cu câteva probleme mari, pe care fermierii ¿i institu¡iile se feresc så le dezbatå. Este vorba, în primul rând, de noul Pact Ecologic European, care este fundamental pentru anii urmåtori. Obiectivele cuprinse în acest pact sunt cu båtaie lungå, pânå în 2050. Amintim numai de douå: mediul ¿i schimbårile climatice. Cum vom manageria aceste douå importante obiective, se întreabå prof. Tabårå. “Problema la noi în agriculturå nu este aceea¿i ca în Bavaria sau Anglia ori Fran¡a. Noi trebuie så reu¿im realizarea unor structuri biologice care så ne permitå så trecem cu succes prin schimbårile climatice.” Un nou concept intervine tot mai des în dezbaterea mondialå: este vorba de agricultura verde, adicå o agriculturå a echilibrelor. “Tehnologiile de aståzi trebuie schimbate dacå vrem så contracaråm efectele grave ale schimbårilor climatice. Nu va fi simplu. De aceea mari dificultå¡i vor avea pedologii, agrochimi¿tii, fitotehni¿tii ¿i ceilal¡i cercetåtori, care pe viitor vor trebui så dea solu¡ii eficiente celor care muncesc påmântul. La acest termen nou, agricultura verde, Tabrå spune cå se gânde¿te cu îngrijorare. “Oare vom putea så råspundem cu succes la asemenea probleme fierbin¡i, care nu suportå amânare? Agricultura verde înseamnå så echilibrezi mediul cu cerin¡ele umane”. Cultivarea påmântului trebuie fåcutå astfel încât så evite poluarea apei ¿i a solului. De exemplu, cum putem preveni atacurile dåunåtorilor care devin tot mai devastatoare, din cauza schimbårilor climatice, din cauzå cå nu mai existå Profitul Agricol 37/2020

ierni cu zåpadå? Luåm cazul tanymecus, cu distrugerile aduse porumbului ¿i florii-soarelui. Marea problemå a UE este cå, fårå a avea o justificare ¿tiin¡ificå, suspendå produsele eficiente cu care fermierii luptå cu succes împotriva acestor dåunåtori.

“De aceea, ne putem afla în fa¡a unui risc imens ¿i orice fermier poate ajunge la faliment sau la pierderi imense. Este vorba de acei producåtori agricoli care nu pot så î¿i vândå acum produc¡ia, dar în acela¿i timp trebuie så î¿i plåteascå ratele la credite sau leasing la bancå ¿i de aceea ei pot ajunge så î¿i piardå întregul patrimoniul funciar. Dacå nu vom putea så construim sisteme eficiente de lucru care så func¡ioneze cu succes la nivel na¡ional, nu numai zonal, ne vom îndrepta într-o situa¡ie foarte dificilå în urmåtorii ani. Agricultura româneascå se bazeazå prea mult pe sistemul subven¡iilor, iar în acest context, primul moment de slåbiciune care va veni va crea mari probleme nu micilor fermieri, ci celor mari.”

Tabårå mai enumerå câteva probleme grave în viziunea lui. Una este balan¡a comercialå, care nu exprimå recordurile pe care domeniul agricol le ob¡ine scriptic. Fostul ministru crede cå este o anomalie så ajungem în situa¡ia ca deficitul balan¡ei cu produse agro-alimentare så depå¿eascå 2 miliarde de euro. “Totu¿i, continuåm a¿a så mergem, fårå så avem pârghii så stopåm acest deficit. Valoarea produc¡iei agroalimentare a României este aståzi de 15 miliarde, dar poten¡ialul ei este undeva între 40 ¿i 50 de miliarde de euro pe an, dupå un studiu fåcut de Academia Românå.”

Tabårå a mai explicat cå în domeniul zootehnic mai este mult de lucrat. “Am un respect deosebit pentru medicii veterinari, dar nu ¿i pentru structurile lor ¿i modul în care ei sunt dirija¡i. Nu se poate ca sistemul sanitarveterinar så nu corespundå cu ceea ce înseamnå produc¡ie zootehnicå în România. Este jignitor cå nici institu¡iile nu råspund unor demersuri de o importan¡å colosalå pentru sectorul zootehnic. Eu trebuie så perfec¡ionez sistemulsanitar veterinar ¿i så nu må duc numai pe securitatea alimentarå unde primesc numai bani. Avem 1,5 milioane de porci. Dacå vom privi agricultura cu toate structurile ei neglijând cercetarea ¿i învå¡åmântul agricol, care obligatoriu trebuie så se aflå în planul strategic, atunci nu vom rezolva problemele României”, a încheiat pre¿edintele ASAS.

Tabårå spune cå a fost creat un sistem de finan¡are în România care nu este stimulativ pentru producåtori.

corespondent Câmpia de Vest

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE

Arvalin. Eficien]\ dovedit\ în controlul [oarecilor de câmp Anumite condi¡ii climatice înlesnesc apari¡ia vetrelor de ¿oareci de câmp în culturile de rapi¡å ¿i cereale de toamnå, iar anul acesta le îndepline¿te integral. În aceastå perioadå, ne a¿teptåm ca atacul acestor dåunåtori så fie mult mai frecvent ¿i, când se înregistreazå o prezen¡å foarte mare, ace¿tia pot compromite cultura.

Evitå apari¡ia Mod de aplicare ¿oarecilor de câmp Se pune momeala direct în gaÎn mod obi¿nuit, lucrårile solului, în special aråtura clasicå, la 20-30 cm, lerii, iar apoi se acoperå galeria. Aplicarea este mai eficientå atunci diminueazå apari¡ia ¿oarecilor. Dar umiditatea scåzutå a solului când pere¡ii nu sunt deteriora¡i, deoarece ¿oarecii devin mai precau¡i împiedicå realizarea acestei opera¡iuni, când galeriile nu sunt în stare optiiar cei mai mul¡i dintre dumneavoastrå må. Arvalin este omologat ca provor recurge la sistemele de lucråri midus de protec¡ia plantelor, pentru nime, ceea ce va facilita apari¡ia ¿i percontrolul ¿oarecilor în câmp despetuarea ¿oarecilor de câmp. chis, cu utilizare în fermele agricole, În aceastå situa¡ie, vå recomance au drept domeniu de activitate dåm så utiliza¡i pe câmp rodenticidul cultivarea cerealelor, silviculturå, Arvalin, care va conduce la dispari¡ia legumiculturå, viticulturå, plantele ¿oarecilor, cu limitarea pagubelor. ornamentale ¿i în lunci. Recomandåm aplicarea produsului Arvalin pe suprafe¡ele unde este atins tact cu acidul gastric ¿i î¿i produc efecnmul¡irea ¿oarecilor de câmp pragul economic de dåunare (PED), tul rapid ¿i sigur, cu rezultate vizibile în într-un numår foarte mare este adicå existå mai mult de 4 - 5 vetre de câteva minute. O singurå momealå este letalå pencauzatå de un regim pluviome- atac ale ¿oarecilor/ha. tru un ¿oarece de 20 g ¿i, prin urmare, tric scåzut, vremea cålduroaså ¿i de Arvalin este un instrument eficient pentehnologia aplicatå, atacul fiind mai intru controlul ¿oarecelui de câmp (Microtens pe soluri nearate. Mod de ac¡iune Arvalin este un rodenticid sub formå tus arvalis). Dozå: 5 buc/galerie. Atacul în culturile de câmp este identificat prin prezen¡a orificiilor de in- momealå gata de utilizare (boabe de Afla¡i mai multe informa¡ii trare în galerii. ªoarecii distrug pår¡ile cereale impregnate), cu ratå de accepdespre beneficiile Arvalin, verzi ¿i subterane ale plantelor, suprafe- tabilitate ridicatå în rândul ¿oarecilor. contactând reprezentan¡ii de Odatå plasate în galerii, momelile ¡ele atacate apårând ca vetre circulare vânzåri Kwizda Agro Romania. ingerate de cåtre ¿oareci intrå în confårå plante.

Profitul Agricol 37/2020

CULTURI VEGETALE

Ionel Stan cere 3% impozit pentru a da salarii de 1.000 de euro tractori[tilor Ionel Stan, proprietarul fermei Agrosuin din Checea, jud. Timi¿, este crescåtor de animale, dar este axat ¿i pe vegetal, pe cultura mare. Pe lângå cre¿terea porcilor din rasa Mangali¡a, domnul Nelu, cum îi zic oamenii din localitate, a fost viceprimar. De¡ine 600 de ha, seamånå grâu, orz, porumb, Ionel Stan, floarea-soarelui ¿i soia. În 1991, fermier din Checea, el a pus bazele actualei ferme. jude]ul Timi[ Obiectivul a fost så creascå porci, dar au apårut unele piedici så nu îi mai ia un impozit de aproape cå nu putem utiliza neonicotinoidele. serioase ¿i s-a îndreptat mai mult Pe mul¡i fermieri i-am auzit cå nu vor 50%, ci de numai de 3%. “Bine, suntem pe cultura mare. de acord cu ceea ce vrea ministrul, dar så mai cultive porumb ¿i floarea-soarelui,

na dintre problemele cu care se confruntå este lipsa for¡ei de muncå în agriculturå. Ionel Stan ar da un salariu de 1.000 de euro unui tractorist, a¿a cum chiar ministrul agriculturii a sugerat, dar nu poate sub nicio formå. Pentru cå, spune el, în acela¿i timp “dau ¿i statului tot aproape 1.000 de euro, impozit. Asta înseamnå nu departe de 2.000 de euro pe lunå. ªti¡i cât grâu înseamnå? Un vagon ¿i jumåtate. Cum så îi dau unui tractorist 20 de vagoane de grâu? Unde ajunge un fermier în aceste condi¡ii? Nu toate fermele sunt mamut, nu to¡i fermierii sunt latifundiari, nu to¡i fermierii ¿i-ar putea permite så ofere asemenea sume. Nu po¡i så î¡i permi¡i så dai a¿a salarii. Dacå ai trei tractori¿ti î¡i trebuie o 100 de ha, chiar 200 de ha så lucrezi, cå o sutå e investi¡ia ¿i o sutå le dau salariu. De 20 de ani, grâul nu îl po¡i vinde decât cu 50 de bani - 60 de bani. Rar au fost ani când pre¡ul a fost mai bun, cum a fost în 2020, 70 de bani”. Ionel Stan spune cå ar putea så dea un salariul de 1.000 de euro unui tractorist, fårå probleme, dar statul român 34

de ce statul român nu ne ia un impozit mic, de 3%. Atunci, ar putea ¿i fermierul så îi asigure un salariu de 1.000 de euro tractoristului. Astfel, statul ar da un ajutor foarte bun atât investitorului (fermierului), cât ¿i angajatului (tractoristului). To¡i vor fi mul¡umi¡i, dar nu så îmi ia aproape 50% impozit pentru salariul lui. Mie îmi ia de douå ori: dacå îi dau 1.000 de euro tractoristului, statul îmi bagå mâna for¡at în buzunar ¿i îmi mai ia aproape 1.000 de euro. De unde så le dau atât?! Tot pe spatele fermierului aruncå toatå povara, dar nu se poate a¿a!”. ¥n 2020, la porumb a avut mari probleme, fiindcå nu a putut utiliza tratamentul cu neonicotinoide. A înregistrat un atac masiv de diabrotica la porumb pe mai multe sole, fiindcå nu a mai dat cu insecto-fungicid, ci numai cu fungicid. “Så vede¡i peste doi-trei ani ce probleme vor fi cu porumbul, fiindcå nu va merge treaba. Degeaba vrem noi så încercåm, realitatea e mult mai durå. 70% cultura de porumb pe aceste sole este afectatå de diabrotica. M-am speriat când m-am uitat. Eu preconizez cå în propor¡ie de 100% la anul ¿i în anii urmåtori produc¡iile la porumb vor scådea tot mai mult, din cauzå

tocmai din aceastå cauzå, cå vor pierde tot mai mult. Neputând så faci tratament avio cu insecticid, nu ai cum så te bagi în porumbul înalt de doi metri så îl tratezi cu propulsata. Vor fi probleme mari, mai ales cå acum ¿i vremea este datå peste cap ¿i nu mai ¿tii când plouå sau nu plouå”, a declarat Stan. În acest an, de¿i a fost secetå în jude¡ul Timi¿, Ionel Stan a reu¿it så scoatå o produc¡ie bunå la grâu, fiindcå a ¿tiut så aplice tehnologiile corect, iar tratamentele la timp. Toatå produc¡ia a vândut-o la moara din Jimbolia, cu 0,75 lei kilogramul. A reu¿it så scoatå o produc¡ie medie de 7.400 kg la ha. “E un pre¡ bun, în condi¡iile grele din acest an. Eu mi-am scos investi¡ia, care a fost så spun a¿a de 5 tone, în jur de 3.000 de lei. Dacå ai scos 5 tone, ¡i-ai scos investi¡ia, dar eu am avut 7.400 kg la ha. Sunt mul¡umit. Ce este peste 5 tone înseamnå profit. Grâul a avut calitå¡i panificabile foarte bune: 85 greutate hectolitricå, 27-28 gluten”. Au venit dealerii så facå contracte înainte de recoltare, la pre¡ul de 52 -53 de bani, dar Ionel Stan nu a vrut.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 37/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Mesajul AIPROM pentru legumicultori>

“Purta]i echipamentul de protec]ie!” Recent, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România AIPROM, a organizat la Izbiceni (Olt) o întâlnire cu legumicultorii din zonå. S-a discutat despre importan¡a purtårii echipamentului individual de protec¡ie în timpul manipulårii produselor de protec¡ie a plantelor ¿i despre factorii care îi determinå pe fermieri så adopte acest comportament pentru a-¿i proteja sånåtatea.

omunitatea de legumicultori s-a implicat activ ¿i, din discu¡iile libere avute, s-a putut conchide faptul cå exemplul personal al fermierilor cunoscu¡i din regiune poate contribui la cre¿terea gradului de con¿tientizare a importan¡ei purtårii echipamentului individual de protec¡ie în timpul utilizårii produselor de protec¡ia plantelor. Ideile preconcepute legate de lipsa confortului în timpul purtårii echipamentului de protec¡ie, precum ¿i lipsa de utilitate a purtårii acestuia, dar ¿i percep¡ia gre¿itå a comunitå¡ilor atunci când fermierii îmbracå un astfel de echipament pot fi depå¿ite dacå existå toate premise-

le necesare unui dialog sincer ¿i pragmatic. Evenimentul Fii eroul solarului tåu! a reunit peste 60 de legumicultori ¿i reprezentan¡i ai fitofarmaciilor din zonå ce au ales så se implice în acest proiect de promovare a purtårii echipamentului de protec¡ie. Proiectul de promovare a purtårii echipamentului individual de protec¡ie a debutat în regiunea Izbiceni la începutul anului 2019, când a fost fåcut un studiu, la care au participat 150 de fermieri din zonå, privind purtarea echipamentului individual de protec¡ie (EIP), dar ¿i o campanie de promovare a purtårii lui,

Marin Dragu, legumicultor, din Cilieni, Olt: “Port echipament de protec¡ie la fiecare stropire. Nu îl port de acum, ci îl port de 3-4 ani. Îl port pentru cå m-am gândit la sånåtatea mea. Cunosc cazuri, legumicultori ce au avut contact accidental cu substan¡a pe care o foloseau pentru cå nu purtau echipament. Dacå e¿ti fermier este important så te întrebi ce pui pe primul plan: via¡a sau plantele? Vrei så ai culturi frumoase sau via¡å lungå? Le po¡i avea pe ambele dacå alegi så te protejezi. Nu costå a¿a mult så î¡i iei un echipament de protec¡ie complet.” prin dotarea fitofarmaciilor partenere cu panouri cu leduri luminoase unde ruleazå mesaje care îi îndeamnå pe fermieri så se protejeze. În ciuda restric¡iilor impuse de evolu¡ia pandemiei, proiectul s-a derulat conform planificårii ¿i în anul 2020.

Profitul Agricol 37/2020

vå spune clar pe etichetå “ Producåtorul cå produsul pe care îl utiliza¡i este sigur cu respectarea condi¡iilor minime recomandate. Fiecare dintre voi ¿ti¡i mai bine ce purta¡i ¿i ce vå permite¡i så vå cumpåra¡i pentru a vå proteja. Produsul de protec¡ia plantelor cumpårat este sigur pentru utilizare atâta timp cât purta¡i echipament de protec¡ie. În func¡ie de posibilitå¡ile dumneavoastrå pute¡i alege o mascå mai de calitate, o pereche de ochelari mai buni, o pereche de månu¿i cu o protec¡ie ridicatå. Tot ce conteazå este så vå proteja¡i, numai a¿a ave¡i grijå de sånåtatea voastrå” Ionu¡ Dumitru, Coordonator Proiecte fieldbased AIPROM.

La nivel de comunitate, au fost identifica¡i, cu implicarea fitofarmaciilor partenere, legumicultorii care pot influen¡a comportamentul celor din breasla lor ¿i îi pot convinge, prin puterea exemplului personal, cât de important este pentru sånåtate så poarte echipament

“

Noi suntem aici så ne asiguråm cå produsele de protec¡ie a plantelor vå protejeazå culturile, dar nu vå cauzeazå nici un råu. Foarte mul¡i dintre cei cu care am stat de vorbå de-a lungul timpul ne-au spun cå nu folosesc în mod regulat echipamentul individual de protec¡ie. Atunci când folosi¡i produse de protec¡ie a plantelor trebuie så urma¡i câteva reguli de bune practici pentru sånåtatea ¿i protec¡ia dumneavoastrå. Dacå din diferite motive nu pute¡i purta echipamentul complet de protec¡ie, måcar purta¡i acele elemente care sunt cele mai importante. Trebuie så ¿ti¡i cå în spa¡iile protejate cea mai mare contaminare cu produse de protec¡ie a plantelor se realizeazå la nivelul picioarelor, pânå la genunchi. Nu este indicat så riscåm nimic atunci când vine vorba de sånåtatea noastrå” - Carmen Botez, director executiv AIPROM. Profitul Agricol 37/2020

de protec¡ie atunci când utilizeazå produse de protec¡ia plantelor. 5 fermieri au vorbit despre experien¡a lor în ceea ce prive¿te purtarea echipamentului de protec¡ie, motivele pentru care au purtat în trecut elemente ale echipamentului de protec¡ie, precum ¿i dacå aleg så se protejeze în continuare. “Înainte så fac parte din acest proiect, purtam cizme, combinezon ¿i mascå atunci când fåceam tratamente în solar. Am ales så må protejez pentru sånåtatea mea. Un dezavantaj ar fi legat de mårime. Ca så fie purtat de cât mai mul¡i fermieri cred cå trebuie så se facå ceva legat de mårimi, atât la combinezon, cât ¿i la månu¿i. Fiind mårimi atât de mari, este dificil så aplici tratamente în solar îmbråcat complet. Fermierii ar trebui så poarte mai des echipamentul de protec¡ie, mai ales atunci când plantele au o înål¡ime mare, când toatå pulberea de la atomizor o putem inhala în absen¡a må¿tii” - spunea Lauren¡iu Sîia, legumicultor. Efectele utilizårii produselor de protec¡ie a plantelor fårå echipamentul de protec¡ie adecvat recomandat pe eticheta produselor nu sunt vizibile imediat, ci se våd în timp. A¿adar, este important de ¿tiut faptul cå protec¡ia fer-

mierului este la fel de importantå precum este protec¡ia plantelor. “Am avut o serie de probleme de sånåtate ¿i am fost nevoit så port echipament de protec¡ie. Anterior purtam doar mascå. Acum, dupå ce am testat toate componentele echipamentului de protec¡ie, sunt de pårere cå este un lucru bun så te protejezi. Ochelarii sunt ceva mai incomozi ¿i combinezonul atunci când trebuie så faci tratamente la temperaturi mari. Folosesc echipamentul pentru sånåtatea mea, pentru protec¡ia mea. Este un lucru bun chiar dacå este incomod. Sunt solu¡ii puternice care intrå în contact cu pielea ¿i trebuie så te protejezi. Trebuie så înduri azi ca så fii bine mâine”, recuno¿tea ¿i Cristian Marancea. Gheorghe Domnicu a purtat echipament de protec¡ie doar din când în când, înså, odatå ce a testat, este hotårât så-l foloseascå de acum încolo. “Nu e u¿or så stai cu mascå atât de mult timp, înså avantajele nu se våd acum, se våd mai târziu. Dacå pute¡i så purta¡i echipamentul de protec¡ie ar fi bine så o face¡i. Purta¡i echipamentul de protec¡ie ori de câte ori este posibil”, a mai spus acesta. Demersul privind purtarea echipamentului de protec¡ie este unul început de cåtre Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România - AIPROM cu mult timp în urmå. Nu risca nimic! Echipeazå-te din cap pânå-n picioare!

Gabriela DUMITRU 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Cartoful industrial un pericol pentru cultivatori? Cleonic Sucaciu din Drågu¿, un sat din ¡ara Fågåra¿ului, are 400 de taurine. Este vicepre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, ¿i conduce un grup de cultivatori de cartofi. Dar Cleonic Sucaciu a început afacerile în agriculturå ca producåtor de cartofi. Ulterior, a început så creascå vaci pentru a avea suficient gunoi de grajd pentru cartofi. Acum cultivå 140 de hectare. Pe ansamblu, Grupul de producåtori din ¡ara Fågåra¿ului lucreazå 250 de hectare de cartofi. Au ¿i o fåbricu¡å pentru sortarea ¿i ambalarea lor. “Am ajuns în situa]ia în care pia]a european\ dicteaz\ total pre]urile, ca la porc”, spune fermierul. “În România, au fost cultivate cu cartofi 34.000 de hectare

în 2018, 27.000 de hectare în 2019 [i 31.000 de hectare în 2020. Cu tot cu loturile pentru s\mân]\. A[a se poate produce maxim 50% din necesarul intern de consum. Restul vin din toat\ Europa, din Egipt, din Iordania, din Coreea de Sud... Nu este o situa]ie roz pentru noi. O alt\ provocare urât\ vine peste noi. A p\truns cartoful industrial în ]\rile occidentale. Nu se [tie dac\ va fi industrializat acolo [i atunci milioane de tone vor fi vândute în România, în Bulgaria [i în Grecia. Acum, comercian]ii no[tri de cartofi sunt transportatorii. La valoarea mic\ a cartofului, cu 2.000 de euro, încarc\ tirul [i îl aduc în ]ar\ ca s\ fac\ revizia, se duc înapoi s\ aduc\ altceva [i banul merge”. Pia¡a este în detrimentul cultivatorilor din ¡arå tocmai din cauza importurilor foarte ieftine, la pre¡ de dumping.

“În acest an, pre¡urile vor fi destul de mici. Cartoful de la Lungule¡u se vinde cu 35-40 de bani kilogramul din câmp. Producåtorul are o mentalitate individualistå. Nu trebuie så-l determinåm så se asocieze. Nu asta este solu¡ia. Så-l låsåm så producå. Dar så-i organizåm o entitate comercialå ca în Ungaria. Ei au pornit o asemenea structurå ¿i au accesat 90% fonduri europene ¿i au adåugat 10% finan¡are na¡ionalå. Aceastå entitate avea dreptul så comercializeze, de exemplu, 300 de tone de cartofi ¿i ro¿ii. Au organizat acest lucru la un fost IAS, am fost acolo ¿i am våzut eu. Dupå ce l-au pus pe picioare, guvernan¡ii le-au spus: voi sunte¡i micii producåtori, noi am fåcut acest obiectiv. Pofti¡i cheile ¿i a¿a så proceda¡i pe mai departe!”

Viorel PATRICHI

Zorvec împotriva manei vi]ei-de-vie Zorvec Zelavin Bria este o combina¡ie de oxathiapiprolin ¿i folpet, cu o activitate biologicå remarcabilå împotriva manei la vi¡a-de-vie, cu o excelentå activitate translaminarå ¿i sistemicå acropetalå. Pachetul Zorvec Zelavin Bria este compus din Zorvec Zelavin, ce con¡ine oxathiapiprolin, ¿i Flovine, ce con¡ine folpet. Oxathiapiprolin apar¡ine grupei izoxazolinelor ¿i este o substan¡å activå nouå, din grupa FRAC 49, cu mod de ac¡iune biochimic nou, fiind compatibil cu alte fungicide pentru prevenirea apari¡iei fenomenului de rezisten¡å încruci¿atå. Nu influen¡eazå vinifica¡ia ¿i nu are efect negativ asupra proprietå¡ilor organoleptice ale vinului. 38

Zorvec Zelavin Bria are efecte multiple asupra ciclului de via¡å al agentului patogen: preventivå, curativå, eradicantå ¿i antisporulantå. Eficacitatea este sporitå ¿i de lungå duratå.

Are ac¡iune translaminarå ¿i sistemicå acropetalå, protejând ¿i frunzele în curs de apari¡ie, frunzele nou formate, apoi frunzele tratate pe måsurå ce se dezvoltå. Nu are rezisten¡å încruci¿atå cu alte fungicide utilizate. Pachetul se aplicå preventiv, în bloc de 2 aplicåri consecutive, efectuate la interval de 10 zile, primul tratament la începutul înfloritului (BBCH 61), urmat de al 2-lea tratament la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 69). Timpul de pauzå este de 14 zile. Un pachet Zorvec Zelavin Bria (Zorvec Zelavin OD: 0,8 litri ¿i Flovine WG: 5 kg) se utilizeazå pentru 4 hectare.

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Adrian R\dulescu> Este vital s\ dezvolt\m cre[terea porcilor În dubla crizå provocatå de pandemie ¿i de pesta porcinå africanå, Adrian Rådulescu insistå, cu argumente, cå românii trebuie så investeascå în cre¿terea porcilor. Iar pentru acest obiectiv, statul trebuie så-i ajute pe crescåtori. “Guvernul trebuia så investeascå în må¿ti ¿i în combinezoane, dar trebuia så se gândeascå ¿i la ce mâncåm mâine. Cum pregåtim ¡ara pentru ce va veni?”, întreabå Adrian Rådulescu, indignat cå legea reproduc¡iei la suine încå nu se aplicå.

“

Noi putem face un program de 6 ani pentru dezvoltarea porcului”, crede Adrian Rådulescu. Necesarul intern anual este de 11.000.000 de porci. Trebuie så dåm ¿i la gospodåriile popula¡iei. Ar trebui så înfiin¡åm ferme de reproduc¡ie, care, însumate, så ajungå la 250.000-300.000 de scroafe. Adicå så multiplicåm aceastå lege de trei ori în urmåtorii 6 ani, pentru a putea realiza necesarul de consum intern anual ¿i suinele necesare cre¿terii în gospodåriile popula¡iei”. Concret, lucrurile stau cam a¿a în aceastå lege, spune Rådulescu: 3.000.000 de purcei îi putem produce cu 45 de euro bucata, la care se adaugå TVA, impozit pe profit, pe salarii etc. Un purcel se importå acum cu 80 de euro. Rezultå o diferen¡å de 35 de euro x 3.000.000 de purcei = 105 milioane de euro, bani pe care nu-i mai dåm anual pe importul de carne. În doi ani, Guvernul scoate banii acorda¡i pentru acest program. “Este vorba numai de banii din diferen¡a de pre¡ la purcei. Dar ai carne de calitate, creezi locuri de muncå, po¡i så dezvol¡i cultura mare, consumi cereale aici ¿i le dai plusvaloare. Po¡i face zootehnizarea agriculturii. 40

Deci ne trebuie 11 milioane de porci în ferme, plus 3 milioane de porci la popula¡ie. În total, 14.000.000 de porci. Aståzi, cheltuim anual 1,1 miliarde de euro numai pentru carnea de porc importatå. Dacå se întâmplå o nenorocire cu pandemia, va fi foarte greu: 60% din consumul intern la toate produsele pe ansamblu provin din comer¡ul intracomunitar. Odatå cu cre¿terea numårului de porci, trebuie dezvoltat ¿i sistemul de procesare. “Trebuie så facem conserve din carne de porc”, crede Rådulescu. “În America, în fiecare ora¿, le dådeau oamenilor ajutoare de la depozitul de alimente când a izbucnit pandemia. Noi ce le-am putea da românilor? Nimic. Noi ne-am båtut joc de milioane de porci omorâ¡i fiindcå pesta porcinå africanå nu se transmite la om, iar prin procesare, dispare virusul. Trebuie så ai curaj så-¡i asumi ni¿te måsuri radicale. Nimeni nu vrea så ia decizii. Ra¡ionamentul lor (al liberalilor, n. a.) este primitiv: bine cå am ajuns la putere, acum putem lua ¿i noi, ¿i neamurile noastre, cå nu ¿tiu dacå mai apuc!... Din påcate, este nevoie ¿i de unitå¡i de procesare, corelate cu investi¡iile respective pentru prelucrarea

cårnii de porc. Uite båtaie de joc: se dau 600.000.000 de euro pentru instalarea tinerilor în mediul rural. Nu s-a fåcut nimic. Pårin¡i råma¿i acaså, copii pleca¡i peste tot în Europa. Pentru ei, pårin¡ii au depus actele, au pus 2 hectare de porumb zaharat, s-au dus cu douå facturi la APIA ¿i au luat 40.000 de euro. Banii nu trebuie arunca¡i pentru instalare.”

“Eu må pot mândri cu ce am fåcut de plåcere” Adrian Rådulescu a prins mai repede ca al¡ii microbul marilor asocieri. A înfiin¡at Asocia¡ia Fermierilor în 1995. Ia råmas micå ¿i a înfiin¡at LAPAR în 2001. Ca så î¿i facå un nume, a moderat emisiunea Via¡a Satului în perioada 2000-2007. Mul¡i îl considerau “agricultor de bulevard”, dar el era de fapt un om de afaceri pursânge, cu instincte sigure. A îndrumat mul¡i fermieri så-¿i cumpere utilaje, så-¿i deschidå afaceri private, så înfiin¡eze ferme, så acceseze fonduri europene. A construit ferme de porci ¿i i-a învå¡at ¿i pe al¡ii så facå la fel. A predat ¿i în mediul universitar, fiind doctor în management ¿i marketing agricol din 1999. Este conferen¡iar universitar. A conceput, împreunå cu Mihai Lungu, ¿i a coordonat Cooperativa Muntenia. Nici aståzi nu vrea så spunå limpede cu cine a avut conflicte dintre politicieni, de i-a frânt aripile Cooperativei. A cultivat 2.000 de hectare împreProfitul Agricol 37/2020

unå cu Sergiu Basamac. S-au separat ¿i a råmas cu 700 de hectare din anul 2009. Atunci i-a transferat lui ªtefan, fiul mai mare, ferma pentru culturå mare ¿i halele pentru cre¿terea porcilor. În prezent, ªtefan conduce activitatea de-acolo. Feciorul cre¿te în cele trei ferme 6.000 de porci pe serie. Din cauza pestei porcine africane ¿i a pandemiei de covid, în cea de-a patra fermå, activitatea este suspendatå temporar pentru dezinfec¡ie ¿i pentru suplimentarea måsurilor de bunåstare. În activitatea pentru cre¿terea porcilor, s-a asociat cu un trust puternic, care l-a ajutat så ajungå la performan¡e foarte bune. Datoritå puterii financiare ¿i a managementului foarte bun din ferme, trustul a ajuns la performan¡e excep¡ionale. “Înainte de asociere, ob¡ineam în fermå un spor mediu zilnic de 850 de grame, iar acum s-a ajuns la 1.100 grame pe zi. Noi consumam 3,2 kilograme de furaje pe kilogramul de carne, iar acum se consumå 2,4 kilograme furaj pe kilogramul de spor. Este vorba de managementul fermei, de calitatea hranei oferite ¿i a geneticii cu care se populeazå ferma. “Angaja¡ii nu mai pot fura furaje, premixuri ¿i astfel calitatea hranei este mult îmbunåtå¡itå, lucru dovedit de rezultate. Am gåsit premixuri de la noi la zeci de Profitul Agricol 37/2020

kilometri distan¡å”, spune Rådulescu. Cu abatorul de la Råcari, Adrian Rådulescu crede cå a pierdut în jur de un milion de euro. “Credeam cå, dacå voi cultiva cereale ¿i le dau animalelor mele, pre¡ul porcilor va fi mai mic. O prostie! Taxele mele pe porc erau de 1 euro la ANSVSA. Sacrificam 5.000 de porci pe lunå, dådeam 5.000 de euro la ANSVSA. Pe când o unitate care tåia 100.000 de porci pe lunå plåtea tot 5.000 de euro. Unitatea respectivå avea un medic veterinar angajat la abator, procesând peste un milion de porci pe an. Iar noi aveam tot un medic veterinar, dar la 60.000 de porci. Ne-au obligat så facem laborator pentru trichinå la 5.000 de porci pe lunå, iar o asemenea unitate fåcea analize pentru 100.000 de porci, normal, mult mai avantajos. Ne råmâneau 15 bani pe kilogram ¿i nu ne puteam acoperi cheltuielile de produc¡ie cu acest pre¡ ¿i rulaj pe care îl aveam. În schimb, o unitate mare poate acoperi cheltuielile. A¿a ne-am decis så ne asociem cu un trust puternic. Noi le-am pus la dispozi¡ie oamenii ¿i infrastructura. În acest mod, am reu¿it så devenim eficien¡i ¿i så supravie¡uim. Din påcate, aproape to¡i crescåtorii de porc gras sunt obliga¡i så recurgå la asemenea

asocieri. Dacå iau 15.000 de euro pe an pentru o fermå, putem acoperi ¿i restul cheltuielilor cu taxele, impozitele, energia ¿i putem realiza un mic profit.

De la porc la sturion Acum câ¡iva ani, Adrian Rådulescu a construit ¿i douå ferme piscicole de sturioni. Pentru caviar. Tot atunci a fåcut ¿i o sta¡ie de producere a puietului. Investi¡iile le-a realizat cu mai mul¡i asocia¡i, iar valoarea lor a crescut la câteva zeci de milioane. În anul 2019, ac¡ionarii au vândut pår¡ile lor. “Am vândut ¿i eu o parte din ac¡iuni, dar am råmas cu ac¡iuni la toate fermele ca ac¡ionar majoritar ¿i administrator. Este o investi¡ie care mai necesitå încå investi¡ii de 10-12 milioane de euro. Împreunå cu asocia¡ii, am decis cå e foarte dificil så ajugem la finalizare. So¡ia mi-a reamintit cå a venit timpul så ne mai gândim ¿i la noi. Adicå så ne debarasåm de activitå¡ile care ne-au ¡inut în prizå tot timpul. Ne trebuie libertate pentru a putea så ne bucuråm de realizårile vie¡ii: dacå dorim så plecåm mâine la Paris, urcåm în avion ¿i plecåm. Vreau så termin proiectul pentru procesarea icrelor ¿i a pe¿telui. Le vom realiza într-un an. Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Romovis a dat în judecat\ Ministerul Agriculturii Federa¡ia Crescåtorilor de Oi “Romovis” a dat în judecatå Ministerul Agriculturii, pe care îl acuzå cå încalcå Legea zootehniei prin adoptarea Ordinului de ministru nr. 180. Acest ordin a stârnit mânia asocia¡iilor profesionale ale crescåtorilor de taurine, ceea ce a dus la modificarea actului normativ.

“

Reproducåtorii care participå la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie så fie identifica¡i prin analiza grupei sanguine (testul de filia¡ie), într-un procent de 3%”, se aratå în Articolul 9. Crescåtorii au blocat acel ordin ¿i chiar a fost o victorie de etapå. Mul¡i s-au bucurat atunci fiindcå existå ferme cu o geneticå superioarå ¿i tåura¿ii lor merg la abator, în loc så asigure monta naturalå în zonele defavorizate. Articolul 10 din Ordinul 180 aratå cå “Oficiile jude¡ene de zootehnie organizeazå anual bonitarea ¿i clasarea reproducåtorilor din punctele de montå, în vederea autorizårii acestora. Cu acest prilej se fac propuneri de reformå a celor inap¡i pentru montå, precum ¿i planurile de rotire a reproducåtorilor. Bonitarea ¿i clasarea reproducåtorilor din speciile bovine, ovine, caprine ¿i cabalinele din marea cre¿tere se face de cåtre o comisie de clasare...” Oierii nu acceptå înså acest act normativ. “Am observat cå Ministerul Agriculturii încalcå Legea zootehniei prin Ordinul de ministru nr. 180 cu privire la monta naturalå, spune Nicolae Cio-

ranu, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Oi Romovis. Ministerul Agriculturii nu a revenit asupra ordinului. “Noi am fåcut ini¡ial aceea¿i contesta¡ie la Ministerul Agriculturii ¿i nu am primit niciun råspuns - nici pozitiv, nici negativ. Acest ordin încalcå ¿i Legea Zootehniei, ¿i regulamentul european. Noi le cerem doar så respecte legea. Programul pentru combaterea scrapiei este corect, dar nu e pus în aplicare în totalitate. ANSVSA a råmas cå face analizele pentru scrapie. Prime¿te fonduri europene pentru programul de combatere a scrapiei. ANZ ar vrea så facå, dar n-are bani. ANSVSA are bani europeni ¿i nu vrea så facå. Sigur, nu are fonduri pentru toate probele, dar poate solicita alte fonduri suplimentare. Eu pot så vå spun cå programul ANSVSA se deruleazå în ferme de la 10 capete în sus, iar de la 10 capete în jos råmân descoperi¡i la analizele pentru scrapie. Am fåcut noi anul trecut recoltarea de probe pe banii no¿tri, dar anul acesta nu mai facem. Crescåtorul nu va face analizele pe banii lui”. Omologarea varietå¡ilor de ¡urcanå, ca rase distincte, este un proces complex ¿i necesitå mult timp, spune pre¿edintele. “Se lucreazå cu fermele care au nuclee de animale de raså purå pentru o varietate sau alta. Lucråm în continuare în Consiliul ¿tiin¡ific al Federa¡iei Romovis cu profesorii Horia Grosu de la IBNA Balote¿ti, Octavian Sorin Voia de la USAMV Timi¿oara, Constantin Pascal de la USAMV Ia¿i. Activitatea lor este continuå”, spune Nicolae Cioranu.

Viorel PATRICHI

ANZ råmâne la mijloc Constantin Viziteu, director general adjunct la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, recunoa¿te cå existå ni¿te neconcordan¡e între Ordinul 180/2020 ¿i Legea Zootehniei. “Pe oieri îi deranjeazå cå se face genotiparea, cå se stabile¿te paternitatea berbecilor. Nu vor så facå analize ADN, dar nu se mai poate altfel. Ei nu acceptå regulile. Nu orice oier poate så intre în programul de ameliorare. Asocia¡ia Profesionalå a Crescåtorilor de Oi a lui Dan Petrescu de la Curtea de Arge¿ sus¡ine analiza ADN. Romovis acuzå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie cå ¿i-a luat o derogare privind autorizarea reproducåtorilor, deci ¿i a berbecilor din marea cre¿tere. În realitate, 25-30% din ovine sunt cuprinse în programul de ameliorare. Monta naturalå, dacå nu este autorizatå, nu trebuie så se mai facå? Ce se întâmplå cu oile care nu au fost cuprinse în programul de ameliorare? ANZ a fost de pårere så autorizeze ¿i reproducåtori dupå normele fenotipice. Nu este obligatoriu så fie în programul de ameliorare. Oierul trebuie så facå reproduc¡ie, nu are încotro. Noi am zis så autorizåm berbecii la reproduc¡ie în baza unei derogåri, ca berbeci cu origine necunoscutå. Asta nu afecteazå programul de ameliorare al asocia¡iei. Legea e clarå în privin¡a sprijinului cuplat zootehnic: un berbec de raså purå, autorizat, la 35 de oi sau oile trebuie så fie înscrise în programul de ameliorare. Agen¡ia va proceda cum este scris în ordin. Profitul Agricol 37/2020

MA{INI & UTILAJE Noile tractoare Claas Axion 900, mai inteligente [i mai eficiente For¡å de trac¡iune, eficien¡å ¿i confort - acestea sunt cele trei argumente principale prin care gama de tractoare de dimensiuni mari Axion 900 de la Claas se face remarcatå. Pe lângå respectarea cerin¡elor standardului de emisii V, sistemul interactiv de asisten¡å CEMOS (Claas Electronic Manager Operating System), care echipeazå gama, este combinat cu sistemul de reglare a presiunii în anvelope CTIC disponibil din fabricå.

odele Axion 900 ¿i Axion 900 Terra Trac Stage V folosesc un motor Cursor 9 de la FPT cu o cilindree de 8,7 litri. De controlul emisiilor se ocupå sistemul SCRoF cu injec¡ie AdBlue ¿i suprafe¡e de filtrare ¿i de reac¡ie cu dimensiuni crescute. Transmisia continuu variabilå CMATIC fiabilå ¿i eficientå garanteazå cå întregul cuplu este disponibil la orice vitezå între 0,05 km/h ¿i 50 km/h. Datoritå celor patru game de viteze mecanice, cu schimbare automatå, cre¿te nivelul de eficien¡å totalå ¿i se pot atinge vi-

teze maxime de 50 sau 40 km/h la tura¡ii economice între 1.470 ¿i 1.400 rpm, iar tura¡ia la ralanti este de doar 650 rpm.

Trac¡iune maximå Pun¡ile fa¡å ¿i spate pot fi folosite standard împreunå cu ro¡i duble. O noutate o reprezintå pre-echiparea din fabricå pentru sistemele de reglare a presiunii în anvelope CTIC de la Claas. Cu ajutorul compresorului suplimentar CTIC 2800, cu debit de aer de 2.800 l/min, este posibilå adaptarea rapidå a presiunii din anvelope a tractorului ¿i, în cazul unei echipåri corespunzåtoare, ¿i a implementului.

Operarea este complet compatibilå Isobus, fiind integratå în terminalul CEBIS al gamei Axion 900. Op¡ional, implementele conectate Isobus pot fi controlate ¿i monitorizate cu ajutorul terminalului S10. Datoritå unei distribu¡ii a greutå¡ii statice în raport 50/50 ¿i a greutå¡ii la gol de 12,5 tone, balastarea suplimentarå este necesarå doar în cazul lucrårilor dificile, care necesitå trac¡iune mare. În cazul opera¡iunilor de transport, tractoarele gamei Axion 900 oferå siguran¡å maximå în conducere pe orice teren, chiar ¿i fårå balastare. Masa totalå maxim admiså este de 18 tone. Axion 930 Terra Trac ¿i Axion 960 Terra Trac îndeplinesc acum cerin¡ele standardului Stage V. Fiind tractoare de mari dimensiuni semi-¿enilate, cu suspensie completå, acestea pot fi operate optim pe câmp, paji¿te ¿i ¿osea ¿i îmbinå avantajele sistemelor complet ¿enilate cu cele ale tractoarelor standard.

Profitul Agricol 37/2020

MA{INI & UTILAJE

Gama universalå de aplica¡ii a acestor tractoare cu ¿enile din aceastå claså de performan¡å cuprinde lucrårile dificile ¿i medii-dificile de arat, la lucrul cu semånåtori ¿i recoltarea cu remorci de transport ¿i pânå la aplica¡ii speciale, cum ar fi împrå¿tierea gunoiului de grajd. Datoritå interven¡iei active a sistemului de direc¡ie asupra tura¡iei ¿enilelor, se pot efectua întoarceri ¿i manevre strânse, cu protejarea solului. Axion 900 au o capacitate de ridicare de 11 tone în partea din spate ¿i, op¡ional, 5 sau 6,5 tone în partea din fa¡å, fapt ce permite operarea unei game largi de utilaje. Cu o greutate “la gol” de 16,5 tone, masa totalå maxim admiså este de 22 de tone, în cazul deplasårii pe ¿osea, cu o vitezå maximå de 40 km/h. Lå¡imea exterioarå de 3 metri nu este depå¿itå nici

Profitul Agricol 37/2020

måcar cu cele mai late ¿enile, de 890 mm, ceea ce faciliteazå înmatricularea ¿i deplasarea pe drumurile publice.

Sisteme de asisten¡å CEMOS ¿i CEBIS Op¡ional, tractoarele Axion 900 dispun de sistemul CEMOS. Sistemul este op¡ional pentru toate tractoarele cu ro¡i Axion 900 cu terminal CEBIS ¿i permite o îmbunåtå¡ire semnificativå a eficien¡ei în compara¡ie cu configurarea manualå a tractorului ¿i implementului. Potrivit Claas, acesta este primul sistem interactiv de asisten¡å pentru operator ¿i optimizare pentru utilaj, cu func¡ie de auto-învå¡are pentru tractoare. CEMOS ia în calcul atât parametrii specifici tractorului, cum ar fi balastarea ¿i presiunea motorului, cât ¿i datele referitoare la echipamente, cum ar fi amplificatorul de trac¡iune. În plus,

este posibilå optimizarea setårilor pentru numeroase tipuri de pluguri, datoritå datelor înregistrate în asistentul electronic pentru plug. Tractoarele cu ro¡i Axion 900 sunt, de asemenea, primele care combinå CEMOS cu sistemul de reglare a presiunii în anvelope CTIC, disponibil ca echipare din fabricå. Astfel, este posibilå adaptarea inteligentå ¿i dinamicå a presiunii în anvelope în timpul efectuårii lucrårilor, în coordonare optimå cu al¡i parametri deja men¡iona¡i ¿i în func¡ie de interac¡iunea cu operatorul. Din echiparea standard CEBIS face parte terminalul CEBIS conectat Isobus, cu diagonala de 12 inci (30,5 cm), cu contrast ridicat ¿i operare cu ajutorul unui buton rotativ/prin apåsare sau folosind ecranul tactil. În cazul aplica¡iilor cu GPS Pilot, cantitatea variabilå de aplicare ¿i sec¡iunile de comandå pot fi completate folosind terminalul S10. Cu CEBIS pot fi afi¿ate concomitent pânå la 6 camere video. În cazul configura¡iei simple CIS+ fårå CEBIS ¿i manetå multifunc¡ionalå CMOTION, prin utilizarea terminalului S10 pot fi folosite aplica¡ii Isobus ¿i pot fi efectuate lucråri pe zone de câmp.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners: Noua serie de încårcåtoare JCB Constructorul britanic JCB a prezentat noile încårcåtoare cu bra¡ telescopic Seria III. Acoperå o plajå de puteri cuprinså între 109 ¿i 145 CP, cu capacitate de ridicare de maximum 6 tone pânå la o înål¡ime de 9,5 metri. Pot fi echipate cu cle¿ti pentru balo¡i, cupe, furci pentru pale¡i ¿i au o serie de îmbunåtå¡iri fa¡å de seria anterioarå: volumul cabinei este cu 12% mai mare, vizibilitatea este cu 14% mai mare, parbrizul curbat este dintr-o singurå bucatå, degivrarea este mai rapidå cu 66%, ¿tergåtoarele acoperå 92% din suprafa¡a vitratå, au sistem automat de climatizare, conectivitate la telefon integratå, o bunå vizibilitate lateralå ¿i frontalå, cre¿terea capacitå¡ii de ridicare la înål¡ime maximå cu 20%. IPSO Agriculturå: Piese Kuhn cu 20% mai ieftine Toatå luna octombrie IPSO Agriculturå deruleazå o promo¡ie la piese de uzurå pentru plugurile Kuhn. Sub sloganul O campanie de toamnå fårå griji!, IPSO propune o reducere de 20% pentru cele mai importante piese. Pentru a consulta lista aflatå la promo¡ie, contacta¡i reprezentantul IPSO Agriculturå. AGCO: Martin Richenhagen se retrage Dupå ce a condus vreme de 16 ani grupul AGCO, Martin Richenhagen se va retrage din func¡ia de PDG (pre¿edinte-director general) la 31 decembrie. ¥n locul lui va veni Eric Hansotia. Richenhagen a preluat conducerea AGCO în 2006, când deja marile achizi¡ii (Massey Ferguson, Challenger, Fendt) fuseserå fåcute. Cu el la conducere, AGCO a cumpårat Laverda ¿i a construit câteva fabrici noi, în China, Marea Britanie, Fran¡a ¿i Germania. Aståzi grupul AGCO are o cifrå de afaceri de 9 miliarde de dolari pe an. 46

Costel Trif, Grano-Agro: “Mi-am dorit acest utilaj, ¿tiu de ce este în stare, e ¿i cu fertilizare ¿i are ¿i partea de pregåtire a terenului, dar în mod deosebit sunt mul¡umit de faptul cå are ¿i zona de tasare cu anvelope, pregåtind eficient solul pentru semånat.”

Utilajul Amazone cu num\rul 2.000.000 a ajuns la Grano-Agro De¿i se spune cå ne aflåm în crizå economicå, existå fermieri care investesc în utilaje agricole performante. Costel Trif, administratorul Grano-Agro (1.700 ha), a achizi¡ionat o semånåtoare Amazone Cirrus. ¥ntâmplåtor, a fost modelul cu numårul 2.000.000 produs de constructorul german.

rano-Agro s-a înfiin¡at în urmå cu 19 ani în comuna prahoveanå Balta Doamnei ¿i administreazå 1.700 hectare de teren, din care o treime în proprietate. Costel Trif ne-a mårturisit cå principalul inamic pentru anul agricol 2020 a fost seceta, culturile de grâu ¿i rapi¡å fiind calamitate în propor¡ie de 60-70%. Dar nici pe suprafe¡ele necalamitate situa¡ia nu a fost prea bunå, astfel cå la rapi¡å sau recoltat, în medie, 1.500 kg/ha, iar la grâu, 2.500 kg /ha. Fermierul spune cå în primåvarå a semånat porumb pe 450 ha, floareasoarelui pe 200 ha ¿i mazåre pe 80 ha. Anul trecut ¿i-a cumpårat un echipament de irigat pe pivo¡i, iar anul acesta

a irigat 200 ha porumb, înså rezultatele n-au fost pe måsura a¿teptårilor. “Må pot racorda la apå pe ni¿te canale de desecare, aflate lângå terenuri slabe calitativ. Dacå, la culturi neirigate, la porumb am înregistrat medii între 1.000 kg/ha ¿i 11.000 kg/ha, la partea irigatå am avut douå zone de câte 90 ha. Pe una am fåcut 6.700 kg/ha, iar pe alta am fåcut 12.000 kg/ha, diferen¡a fiind datå de planta premergåtoare. Am ob¡inut 12 tone pe terenul unde anterior avusesem grâu.” Costel Trif a semånat deja grâu ¿i rapi¡å cu noua semånåtoare Amazone Cirrus 6003-2C. “Mi-am dorit acest utilaj, ¿tiu de ce este în stare, e ¿i cu fertilizare ¿i are ¿i partea de pregåtire a terenului, dar în mod deosebit sunt mul¡umit de faptul cå are ¿i zona de tasare cu anvelope, pregåtind eficient solul pentru semånat.” Echipa Amazone România care i-a livrat utilajul a organizat ¿i o micå ceremonie în cadrul cåreia Costel Trif a primit în dar o machetå a siglei Amazone, pentru achizi¡ionarea utilajului cu numårul 2.000.000 produs de constructorul german.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 37/2020

MA{INI & UTILAJE

Amazone Cirrus Sem\nat rapid [i de precizie Semånatul påioaselor este o provocare în aceastå perioadå de secetå prelungitå, iar controlul costurilor de înfiin¡are a culturilor, concomitent cu aplicarea unor tehnologii pentru ob¡inerea de recolte mari reprezintå preocuparea permanentå a fermierilor profesioni¿ti. Pentru atingerea acestor obiective, Serv Class propune utilizarea semånåtorilor combinate Amazone Cirrus, care pregåtesc terenul, seamånå ¿i fertilizeazå într-o singurå trecere. Acestea pot fi utilizate dupå aråturå cu plug, la semånat în teren mulcit sau direct în miri¿te. Au lå¡imi de lucru de la 3 pânå la 6 metri, o vitezå de lucru de 8-16 km/h (maximum 20 km/h) ¿i, în func¡ie de model, un volum al buncårelor de la 3.000 pânå la 4.000 litri, acoperite cu o prelatå rulantå sau un capac de presiune. Printre avantajele oferite de aceasta gamå de semånåtori se numårå o serie de op¡iuni de combinare a semin¡elor ¿i îngrå¿åmintelor, precum: fertilizarea de start în brazdå (Single-Shoot), fertilizarea cu depozit între rânduri (DoubleShoot) sau semånarea a douå tipuri de semin¡e cu îngrå¿åminte (Triple-Shoot). Fermierii pot alege între douå tipuri bråzdare de semånat de precizie. Pe lângå bråzdarul mono-disc universal RoTeC pro, destinat solului argilos, existå ¿i bråzdarul dublu disc TwinTeC+, pentru viteze mari de deplasare. Pentru ambele sisteme de bråzdare se mai poate selecta o distan¡å de 12,5 cm pe lângå cea de 16,6 cm.

Modele de semånåtori Cirrus În func¡ie de mårimea fermei ¿i cultura aleaså Serv Class pune la dispozi¡ia fermierilor o gamå variatå de semånåtori. Cirrus 3003 ¿i 3503 Compact sunt semånåtori tractate, performante în ferme de dimensiuni mai mici, cu lå¡imi de lucru de la 3 la 3,5 m, sunt u¿or manevrabile chiar ¿i la marginile înguste de teren ¿i dispun de un buncår de 3.000 litri. Cirrus 4003 ¿i 4003-2 sunt semånåtori tractate, rigide sau rabatabile compacte ¿i rapide, operând pe lå¡imi de lucru de 4 m. Dispun de buncåre de 3.600, respectiv 4.000 litri, compartimentate în propor¡ie de 60/40 pentru semin¡e ¿i îngrå¿åminte. Sunt eficiente în ferme de dimensiuni medii, iar necesarul de putere al tractorului se situeazå între 170 ¿i 200 CP. Cirrus 6003-2 este o semånåtoare rabatabilå care opereazå pe lå¡imi de lucru de 6 m, fiind eficientå în ferme mari. Echipatå cu buncår combinat de semin¡e/fertilizant, acest model poate fi comandat ¿i cu buncår de 4.000 l, cu 2 conducte de transport, pentru distribuirea simultanå a îngrå¿åmântului ¿i semin¡elor.

Digitalizare = scåderea costurilor Semånåtorile din gama Cirrus pot fi operate în mod eficient pentru un semånat de precizie, rapid ¿i cu reducerea costurilor. Toate terminalele Amazone echipate Isobus pot colecta ¿i stoca atât datele de la semånåtoare, cât ¿i pe cele legate de loca¡ie. GPS Maps este o func¡ie prin care gestionarea tipului de suprafa¡å este u¿or de utilizat ¿i poate fi prelucratå fie cantitatea doritå de substan¡å care trebuie administratå, fie direct cantitatea doritå de ingredient activ. GPS Track oferå sprijin optim pentru orientarea pe teren. Sistemul dispune de diferite moduri de urmårire, cum ar fi linia A-B ¿i conducerea în func¡ie de linia de contur. GPS Switch oferå un control complet al sec¡iunii GPS pentru toate terminalele de comandå Amazone ¿i dispersia de îngrå¿åminte compatibilå Isobus, pentru pulverizatoare sau semånåtoare. Toate aceste func¡ii oferå cre¿terea preciziei în timpul nop¡ii ¿i la viteze mari, mai pu¡ine suprapuneri ¿i spa¡ii goale, economisirea resurselor ¿i reducerea costurilor de înfiin¡are a culturilor.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 37/2020

INFORMA}II

EXTERNE Greva inspectorilor opre[te exporturile din Argentina Sindicatul inspectorilor de cereale din porturile argentiniene a declan¿at o grevå generalå dupå ce operatorii portuari priva¡i au refuzat semnarea unui nou contract colectiv de muncå. Inspectorii sunt responsabili de verificarea calitå¡ii cerealelor ¿i semin¡elor înainte ca acestea så fie încårcate pe nave, a¿a cå greva opre¿te practic toate exporturile de produse agricole. Argentina este un exportator foarte important pe pie¡ele globale, fiind cel mai mare furnizor de furaje din soia ¿i al treilea cel mai mare exportator de po-

rumb ¿i boabe de soia din lume. Sindicatul a anun¡at cå va accepta noi negocieri cu operatorii portuari, mediate de Ministerul Muncii. În paralel, guvernul de la Buenos Aires va reduce cu 3% taxele de export pentru soia, pentru a cre¿te veniturile bugetare ¿i a-i ajuta pe fermieri så-¿i reducå stocurile. Pânå acum, fermierii au vândut 32,2 milioane de tone de soia din recolta sezonului 2019/2020, aproximativ 60% din cantitatea totalå.

Bayer anun]\ reduceri de costuri Gigantul german Bayer a anun¡at cå va implementa un plan de reducere a costurilor cu 1,5 miliarde de euro în urmåtorii trei ani ¿i cå va suporta cheltuieli de depreciere în divizia de produse agricole. Compania a explicat cå impactul pandemiei asupra pie¡ei de produse pentru culturi agricole a fost mai mare decât se anticipa, din mai multe motive: pre¡urile scåzute ale alimentelor, cursurile valutare fluctuante, reducerea consumului de biocombustibil ¿i competi¡ia intenså dintre furnizorii de semin¡e de soia. Noile reduceri de costuri se adaugå celor în valoare de 2,6 miliarde de dolari planificate în intervalul 2018-2022. În plus, grupul ar putea vinde unele subProfitul Agricol 37/2020

sidiare care sunt considerate nonstrategice. Bayer se a¿teaptå ca vânzårile din 2021 så fie similare cu cele din acest an. Compania nu-¿i va schimba politica de dividende, înså a avertizat cå acestea vor fi mai reduse decât pânå acum.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Încå douå cazuri de pestå în Germania Ministerul german al Agriculturii a confirmat descoperirea a încå douå cadavre de mistre¡i infecta¡i cu pestå porcinå africanå. Ambele cazuri sunt în statul Brandenburg, din estul ¡årii, înså unul dintre ele este la o distan¡å de 60 de kilometri de zona afectatå pânå acum, ceea ce sugereazå cå infec¡ia se extinde rapid. Germania a raportat în total 38 de cazuri de pe 10 septembrie pânå acum, înså toate au fost depistate la animale sålbatice, porcii domestici de la ferme nefiind afecta¡i. Inunda¡ii devastatoare în Sudan Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a avertizat cå Sudanul este aproape de o gravå crizå umanitarå, dupå ce inunda¡iile au distrus o treime din terenurile cultivabile din ¡arå. ONU estimeazå cå 2,2 milioane de hectare de teren au fost acoperite de ape, 108.000 animale domestice au murit ¿i 1,1 milioane de tone de cereale au fost distruse. Cele mai afectate sunt culturile de sorg, principala cerealå cultivatå în Sudan, dar ¿i planta¡ii de banane sau mango, care erau destinate exportului. Fran¡a interzice animalele din circuri Guvernul francez a anun¡at o serie de måsuri de protec¡ie a animalelor care includ interzicerea reprezenta¡iilor din circuri ¿i acvarii, dar ¿i cre¿terea nurcilor pentru blanå. Cele 80 de circuri din Fran¡a au în total 230 de animale, printre care lei, tigri sau elefan¡i. Toate cele trei delfinarii din ¡arå vor fi închise în urmåtorii zece ani, iar fermele de nurci au la dispozi¡ie cinci ani pentru a se reprofila. Un alt focar de coronavirus la un abator din Anglia O testare de rutinå a depistat 170 de infecta¡i cu Sars-Cov2 la un abator din Anglia. To¡i cei 500 de angaja¡i au fost testa¡i, iar majoritatea celor infecta¡i nu prezintå nici un fel de simptome, înså au fost izola¡i. 49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE

FERME, TERENURI

ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015, 5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå. Tel.: 0758.249.344 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând plaså împotriva påsårilor, Austria: albastrå sau verde, u¿oarå, elasticå. Livrare la rolå. Tel.: 0744.797.018 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Asiguråm montaj, punere în func¡iune ¿i piese

de schimb. Tel.: 0368.452.057 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri. Pre¡: 20.000 euro. Tel.: 0748.066.789 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Tel.: 0773.332.628 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil. Tel.: 0742.568.025

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc. Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier. Tel.: 0760.535.848

Vând fermå mixtå în Slobozia, jud. Ialomi¡a cu 1.100 ha teren agricol: 700 bovine, 300 porcine, 205 ha teren agricol proprietate cu C.F. ¿i 900 ha în arendå, hele¿teu pe¿te, utilaje. Tel.: 0741.019.035 SC vinde bazå de depozitare în Valea Nucarilor jud. Tulcea: magazii, birouri ¿i

laborator, påtule, cântar electronic auto de 60 tone. Tel.: 0786.222.235 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, foså septicå dejec¡ii animale, apå, spa¡iu pentru personal. Tel.: 0744.681.502 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872

DN AGRAR VINDE

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an. Tel.: 0735.519.119 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Orbeasca, Teleorman. Tel.: 0720.856.492

Contact: 0785.242.845

SC vinde prelatå pentru acoperit balo¡i, cereale, lemne. Diferite dimensiuni. Pre¡: 7 lei/mp. Tel.: 0737.572.763 SC Servoplant vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând tractor Fiat Agri 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 ore de func¡ionare, probå. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0773.332.628 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil. Cara¿ Severin. Tel.: 0757.690.899 Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein. Origine Fran¡a. Tel.: 0742.791.400 Profitul Agricol 37/2020

LOCURI DE MUNCÅ

1 Commercial Seed Representative for Romania & Moldova

RECRUITS

1 Commercial Seed Representative for Hungary

Our customer is a highly specialized multinational breeder of high added value field crops seeds. We represent the genetics arm of a global multinational group in agribusiness sector.

We are looking for an experienced (5-10 years) Agronomist with: - proven business development & B2B sales skills - deep knowledge of the national seeds sector and the distribution - a very good level of English and IT literacy + driving license B Very motivating and competitive comp&ben package for this country level responsibility. florin.constatin@agxecutive.com / (+40)743.488.019

S.C MIG VAS DISTRIBU}IE S.R.L, companie româneasc\, cu distribu]ie la nivel na]ional de semin]e, pesticide, îngr\[\minte, regulatori de cre[tere,

ANGAJEAZ| REPREZENTAN}I V+NZ|RI (ingineri agronomi sau agen]i de vânzare) pentru jude]ele> C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei MIG VAS DISTRIBUTIE SRL; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. Cerin¡e: - Studii în domeniul agricol constituie avantaj; - Competen¡e: PC, permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitate de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri. Profitul Agricol 37/2020

Oferta societå¡ii: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de munca decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru; - Perfec¡ionare profesionalå continuå; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa migvasdistributie@yahoo.com sau pe fax: 0242.332.801 51

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Partide memorabile pentru pescarii La undi]\, din Bucure[ti, Ploie[ti [i nu numai! Situate pe pârâul Peri¿, în amonte de lacul Snagov, cele douå lacuri ale Complexului Tâncåbe¿ti se întind pe ceva mai bine de 100 ha, dintre care lacul din aval acoperå circa 30 ha. Lacul are drum pe ambele maluri ¿i se terminå în drumul DN1, Bucure¿ti – Ploie¿ti, de aici începând marele lac Snagov. Adâncimea apei este de pânå la 3,5 m, lacul fiind populat anual cu crap, caras, ciprinide (plåticå, babu¿cå...), crapi chineze¿ti ¿i pe¿ti råpitori - somn, ¿tiucå, ¿alåu, biban... Date fiind apropierea de douå ora¿e, accesul facil, malurile amenajate ¿i curate ¿i taxa modicå (vede¡i pe site) pentru cei ce nu re¡in pe¿te, numårul pescarilor ce vin aici mai ales în weekend este mare! În sâmbåta în care am fost pe lacul dinspre DN1, vântul sufla cu putere, pescarii alegând malul de sud. M-am a¿ezat în apropierea unui pescar care deja avea un crap! Am încercat mai întâi la gumå – shad de 7,5 cm, verde maroniu cu sclipici pe spate, portocaliu pe burtå, tras pe jig de 3,5 g, ca så-l pot juca în tihnå. Am încercat ¿i la vibe scufundåtor, galben fluo, cu Pescuie¿ti, pescuie¿ti, dar mai ¿i cite¿ti! Aflå detalii, secrete, despre specii de pe¿ti, tehnici potrivite, alegerea ¿i pregåtirea ustensilelor, tainele ac¡iunii nålucilor... Orice detaliu nou poate însemna ¿ansa unei partide reu¿ite. Po¡i comanda la 0744.310.190 sau pe virgiltarus50@ gmail.com un set de 4 cår¡i la doar 39 lei, taxe po¿tale incluse. Vre¡i så face¡i surprizå unui prieten? Trimite¡i 39 lei în contul RO77 INGB0000999900131251, ºåru¿ Victor Virgil, ING Bank Bucure¿ti ¿i îi voi expedia direct cele 4 cår¡i. 52

verde la cap ¿i înotåtoare, ro¿cat sub branhii... degeaba, de¿i am controlat atent zona pragurilor ¿i malul! Pescarul ploie¿tean tocmai avea un crap în dril. Al doilea pentru ziua aceea. Drilul a durat vreo 5-6 minute, cåci solzosul nu se dådea tras, dar pânå la urmå a ajuns în minciog. Avea peste 5 kg! Pe acest lac am prins ¿alåu ¿i o ¿tiucå de 4,5 kg ¿i am avut în cârlig un somn... uria¿! L-am ¡inut cât l-am ¡inut, dupå vreo 40 de minute de dril a luat-o voinice¿te spre larg, a scos to¡i cei 70 m de fir textil 0,12, apoi... dus a fost! Cu tot cu twister ¿i fir!

Ploie¿teanul avea lansete Linea Effe de 3,90 m, putere 120 g, cu fir mono 0,35 mm - câte 250 m pe fiecare din mulinetele mari, speciale pentru crap, aceea¿i marcå. La capåtul firului avea un forfac de atac, din fir gros teflonat, lung de douå ori cât lanseta (8 m), så-l ajute la lansåri în for¡å ¿i la lupta cu pe¿tele pe ultimii metri, înainte de minciog. Åsta este tot farmecul luptei cu crapul, altfel un dril plin de adrenalinå ce se întâmplå pe ultimii metri, momentul în care solzosul ajunge la minciog! Montura avea plumb de 100 g ¿i douå cârlige nr. 4, Gamakatsu, speciale pentru crap, legate pe forfacuri de 12 cm din fir textil 0,15 mm. În cârlige, ca momealå, sendvi¿ din douå boabe de porumb ¿i pop-up din expandat între ele. Pescuia plantat, cu vapora¿ul special trimi¡ând montura ¿i nada – amestec de fåinuri ¿i semin¡e, la loc fix, undeva la aproape 200 m spre malul opus. Atunci când se pescuie¿te lansat plumbul se înlocuie¿te cu nåditor, ca så lansezi la mare distan¡å, de unde fusese adus ¿i al doilea crap båtåios, ¿i acesta eliberat. Ziua era la jumåtate, pânå seara urmând alte ¿i alte surprize!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 37/2020

Potârnichea [i fazanul, ultimii mohicani? Sezonul acesta råmâne în istoria tagmei ca atipic pentru vânåtorii „de panå”. Adep¡ii teoriei conspira¡iei vânturå ideea cå presiunea creatå prin recenta sistare a vânåtorii la påsåri în ¡ara noastrå de cåtre Curtea de Apel Bra¿ov ar avea dedesubturi oculte. În ce må prive¿te, nu merg atât de departe cu exerci¡iile de imagina¡ie, dar sunt în continuare nedumerit de logica tratamentului inegal aplicat de respectiva instan¡å speciilor de påsåri ale cåror efective se prezumå cå au fost neconvingåtor sau eronat estimate. Dacå s-ar fi respins în bloc întreaga sec¡iune „B. Påsåri” a Anexei 1 la Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic nr. 407/2006, poate cå a¿ fi în¡eles noima demersului petentului, Alian¡a pentru Combaterea Abuzurilor. Luatå la bani mårun¡i de cåtre cunoscåtori, chiar nespeciali¿ti în cinegeticå ¿i ornitologie fiind, situa¡ia creatå e vådit discriminatorie: de vreme ce, de pildå, corvidele ¿i påsårile de pasaj nu se pot vâna pânå la epuizarea cåilor de atac a deciziei ¿i pânå la pronun¡area unei hotårâri definitive, potârnichea ¿i fazanul e permis a fi împu¿cate, reprezentând neinspirate excep¡ii. Pentru a fi mai explicit, reamintesc faptul cå, în ultimul timp, dintre corvide, cioara grivå ¿i co¡ofana au proliferat întratât, încât constituie o adevåratå plagå pentru toate zburåtoarele de talie micå ¿i mijlocie nu doar din mediul sålbatic, ci ¿i din cel al a¿ezårilor omene¿ti. Aståzi, ele pradå sistematic cuiburile tuturor påsårilor, chiar ¿i în ora¿ele mari. Nu în¡eleg de ce li se alocå o cotå de recoltå, daråmite din ce motiv sunt acum ¿i ocrotite. Pânå nu demult, pentru combaterea lor se ofereau chiar ¿i recompense, astfel cå înmul¡irea peste måsurå le era ¡inutå în frâu. În zilele noastre, gra¡ie protec¡ioni¿tilor de conjuncturå, imensele stoluri de ciori întunecå cerul aglomerårilor urbane, mai cu seamå diminea¡a ¿i seara, în drumurile lor dinspre spa¡iile verzi în ale cåror arProfitul Agricol 37/2020

bori î¿i petrec noaptea cåtre gropile de gunoi de la periferie, ¿i invers, oferind spectacole demne de Hitchcock. Nu mai vorbesc cå aceste oportuniste scormonitoare în de¿euri menajere sunt un vehicul incontrolabil al virusurilor de tot felul, diseminate, odatå cu dejec¡iile înaripatelor, în locurile preferate pentru înnoptat ale acestora, parcurile, concepute ca locuri de recreere ¿i ca spa¡ii de joacå pentru copii.

vânåtoare, interdic¡ie impuså de Curtea de Apel Bra¿ov. Må întreb ce asocia¡ie sau club s-ar hazarda så emitå în aceste condi¡ii autoriza¡ii de ie¿ire în teren la fazan ¿i potârniche, ¿tiut fiind faptul cå, asemenea întregii societå¡i, tagma noastrå are o componen¡å eterogenå, nu to¡i membrii remarcându-se printr-o con¿tiin¡å ¿i o conduitå exemplare. Låsatå prea mult timp fårå zåvor, aceastå porti¡å uitatå (?) deschiså de un

În privin¡a excep¡iilor de la recenta interdic¡ie de vânare a påsårilor pe teritoriul României, trebuie spus cå potârnichea ¿i fazanul nu meritau defel så func¡ioneze pe post de supapå pentru presiunea astfel creatå în lumea vânåtoreascå. Nimic nu justificå aceastå alegere prost gânditå. Ambele sunt specii autohtone, ultima fiind recent împåmântenitå, prin colonizare ¿i prin repopulåri anuale din crescåtorii, cu eforturi considerabile din partea întregii ob¿ti a vânåtorilor. Sporului natural diminuat îndeosebi în urma activitå¡ii nenumåra¡ilor prådåtori i se adaugå în mod constant exemplare ob¡inute în fazanerii, pe cale artificialå, cu fonduri deloc neglijabile alocate de gestionarii fondurilor cinegetice. Sezonul de vânåtoare la potârniche se deschide pe 15 septembrie; la fazan, pe 1 octombrie. Ambele date se înscriu în plinå perioadå de prohibi¡ie în privin¡a celorlalte påsåri admise de lege la

anume aparat de justi¡ie ar putea compromite pentru multå vreme considerabile eforturi ¿i a¿teptåri. Zilele trecute, må båtea gândul så ies la fazani. Ne-am sfåtuit în grupul nostru de camarazi cu state vechi în breaslå ¿i am ajuns la concluzia cå nu are rost så ne gråbim, datå fiind ambiguitatea momentului. Dupå cât se vede, e un sezon compromis pentru „påsårari”, ¿i pentru cei de suflet, dar ¿i pentru mul¡i plåtitori de cotiza¡ii, la unele asocia¡ii umflate nejustificat, unde membrii, pentru banii da¡i, au tot atâtea preten¡ii. Ba, unii vor så î¿i ¿i amortizeze cheltuielile, dacå nu chiar så iaså în câ¿tig. O astfel de mentalitate repugnå, iar respectivii au fost dintotdeauna taxa¡i drept „hârbari” sau „tråistari”, neizbutind så-¿i depå¿eascå condi¡ia de simpli pu¿ca¿i. Dupå cum se vede, în definitiv, fiecare crizå î¿i are fali¡ii ei...

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 8 - 22.10.2020

Mihail Dumitru 8.10.1947, director general Institutul de Pedologie Radu Zezeanu 8.10.1948, Euro Starsem Vasile Iosif 9.10.1963, director general FMC Agro Teodor Mihalcea 10.10.1956, director tehnic IBNA Balote¿ti, fost secretar de stat Raluca Bo¡an 10.10.1980, director marketing, Syngenta Gabriel Ristea 11.10.1964, manager regional vânzåri Claas Ionela Camelia Iliu¡å 11.10.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR Nicu¿or ªerban 12.10.1959, pre¿edinte Clubul Fermierilor Români, fermier Agroserv Måriu¡a Andrei Barabulea 12.10.1969, director Direc¡ia Economicå ANIF Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Adelina Popescu 15.10.1941, fost ministru adjunct Ni¡å-Dragomir Mårgårint 17.10.1967, director tehnic, Summit Agro România Horia-Victor Hålmåjan 19.10.1961, conferen¡iar USAMV, colaborator Profitul agricol Verona Brezoi 19.10.1978, director Direc¡ia control, MADR Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Cristian Vasile 22.10.1984, inginer service Claas 54

Parada cl\titelor de la Timi[oara Cu respectarea regulilor de protec¡ie anti-COVID, bånå¡enii au avut ocazia så participe la o ineditå ¿i delicioaså manifestare culinarå, la 7 km de Timi¿oara. Este vorba de Parada clåtitelor, edi¡ia a patra, care s-a desfå¿urat, sâmbåtå ¿i duminicå - 3-4 octombrie, la pensiunea Anette din satul Covaci. Timi¿enii au avut la dispozi¡ie o ofertå bogatå de clåtite, cu diferite umpluturi, la pre¡uri accesibile. Clåtite bånå¡ene la cuptor, clåtite clasice, preparate în fa¡a clientului ¿i umplute cu ciocolatå, dulcea¡å de afine ¿i gem de caise, dar ¿i clåtite umplute cu ciuperci sau cu carne ¿i bågate la cuptor. Care e re¡eta clasicå de preparat clåtite? Doamna Anette a explicat, dar fårå så divulge secretul pro-

duselor pregåtite în propria bucåtårie. Este nevoie de fåinå ¿i de lapte pentru aluatul care se pråje¿te pe o plitå specialå. Umplutura de ciuperci e simplå. Ciupercu¡ele proaspete sunt tåiate mårunt ¿i trase la tigaie cu ceapå, smântânå ¿i diferite mirodenii. Se umple clåtita ¿i se bagå la cuptor. La fel se procedeazå ¿i pentru prepararea umpluturii de carne.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) ºine post de dulce – Lansat cu racheta; 2) Un cuvânt la alegere – Unitate po¿talå; 9 10 3) Face paralele – Deschise la piele; 4) Lucreazå prin rota¡ie – Legat de origine; 5) Plinå de preten¡ii – Zilele romanului istoric; 6) Careuri de culturå – Termen de achitare; 7) Specifici pentru zoo; 8) Se agitå cu steagurile – Vas gol! 9) For¡å de respingere – Tras cu rigla; 10) Dau notå de trecut.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Cuceritorii crestelor – Golul låsat de 8 glonte; 2) Sunt de-ale gurii – Inel privit cu sfin¡enie; 3) A tråi cu adevårat – Trecut în 9 fa¡å; 4) Platouri pentru westernuri; 5) Må10 sura unui britanic – A face ochi dulci; 6) A se întoarce pe teren – Esen¡a unor cursuri; Solu¡ia careului din Nr. 36/2020 7) Figura bårboaså din cår¡i – Astea nu mai ORIZONTAL: ROUA - ALDIN; APARA - IUTE; VT - ARENDAS; AISBERG - LA; SUC - SMERIT; au loc; 8) Treceri prin pasaje – Risc meNOITE - ACI; SITUATII - O; T - INTINATA; diu! 9) Cuprins de spaimå! – Vine la fix; ODAI - COLOS; CINEMATECA. 10) Dedica¡ii pentru cei dragi. 7

Profitul Agricol 37/2020

Profitul Agricol nr. 37, din 7 octombrie 2020

Articles inside

Parada clåtitelor de la Timi¿oara

Amazone Cirrus. Semånat rapid ¿i de precizie

Magazin

Romovis a dat în judecatå Ministerul Agriculturii

Adrian Rådulescu: Este vital så dezvoltåm cre¿terea porcilor

Arvalin. Eficien¡å doveditå în controlul ¿oarecilor de câmp

Fermele Muscå, 1,5 milioane euro investi¡ii “de între¡inere

Porumbul boabe: calitatea se pregåte¿te din câmp

Perspectivele agriculturii în urmåtorii 7 ani

Pre]uri [i pie]e

Cum se fac bani din neutralitatea carbonului