Cum se fac bani din neutralitatea carbonului

ASOCIA}II PROFESIONALE

Cum se fac bani din neutralitatea carbonului

Uniunea Europeanå s-a angajat så neutralizeze emisiile de carbon pânå în 2050. Se sperå cå astfel se va limita încålzirea globalå la 1,5 grade C.

În acest context, AIDER - Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå Durabilå Econo mic Rentabilå a demarat un proiect care så contribuie la realizarea obiectivului de neutralitate prin identificarea ¿i promovarea tehnologiilor de culturå cu un impact major în captarea carbonului ¿i crearea unui mecanism de gestiune a emisiilor de carbon din activitatea agricolå. Proiectul a fost denumit AID'Carbon ¿i se aflå în faza ini¡ialå. AIDER a în ceput procesul de adaptare a unei aplica¡ii software care så permitå o estimare a bilan¡ului în ferme.

“Se calcu leaz\ diferen]a dintre carbonul captat prin vegeta]ie [i stocat în soluri [i cel emis direct [i indirect în activitatea de produc]ie (inputuri, ma[ini agricole, lucr\rile solului etc.”, explic\ Anca Moiceanu, coordonator de proiect la AIDER.

În aceastå toamnå, trei ferme vor intra într-un proiect pilot de analizå în care se va utiliza acest instrument de måsurare a bilan¡ului de carbon. Fer mele acoperå o tipologie com plexå din punct de vedere al teh nologiei (no-till, min-till ¿i conven ¡ionalå) ¿i dimensiunii.

Mecanismele prin care se poate interveni în bilan¡ul carbonului se referå în principal la optimizarea inputurilor, mai ales fertilizarea cu azot ¿i limitarea trecerilor cu utilajele agricole, pentru a reduce consumul de motorinå.

Integrarea leguminoaselor în rota¡ie, aplicarea localizatå sau fertilizarea diferen¡iatå dupå analize de sol ¿i plantå pot avea un impact major asupra reducerii amprentei de carbon.

“Ne propunem s\ folosim covoarele vegetale ca metod\ de a spori capacitatea actual\ a fermelor de stocare a carbonului”, de - ta liaz\ coordonatorul proiectului. În acest scop se caut\ mixul potrivit. Sunt deja tes - t\ri cu covoare vegetale f\cute în zonele expuse de[er tific\rii pentru a identifica speciile [i genetica optima pentru condi]iile din

România.

Obiectivul este ca la finalul celor trei ani de proiect så putem demara procedurile de certificare a fermelor ca fiind

Pentru informa¡ii suplimentare Anca Moiceanu 0736.752.512; anca@aider.org.ro carbon-free. În Fran¡a, ¿i nu numai, pro - cesatorii agro-alimentari plåtesc un pre¡ mai bun pentru produc¡iile fermelor certificate ca libere de carbon. Banii sunt recupera¡i indirect de la consumatorul dispus så plåteascå suplimentar.

Mai existå înså o a doua cale prin care fermierii ar putea så câ¿tige din cap tarea carbonului. “Vrem så mergem cåtre sectoarele non-agricole pentru a compensa emisiile lor de CO2 cu carbo - nul captat de ferme”, spune Moi cea nu.

Pe 23 septembrie, în Fran¡a, a fost lan sat primul program de remunerare a carbonului, care propune un pre¡ de achi - zi¡ie de 27,5 euro/t de carbon stocat în sol. Studiile efectuate în Fran¡a aratå cå o culturå de porumb sau de grâu rea lizatå prin mijloace sustenabile poate capta ¿i stoca pânå la 2,1 t eqCO 2/ha. Adopta rea covoarelor vegetale ar putea cre¿te cantitatea cu 0,9 t eqCO2.

Adrian MIHAI

Schimbårile climatice ¿i solul Solul este un element neglijat când vorbim de schimbårile climatice. Dupå oceanele planetare, solul este cel mai mare rezervor de carbon. Adaptarea tehnologiilor agricole la schimbårile climatice poate cre¿te cantitatea de carbon stocatå în sol în întreaga Europå. Pådurile din Europa au crescut Comparativ cu fermele cu 19,5 mil. ha din 1990 încoace conv en¡ionale, fermele organice Aråtura accelereazå pot reduce emisiile de CO2 cu descompunerea ¿i mineralizarea, 48 - 66% pe hectar. eliberând ¿i mai mult CO2 Fotosintezå Daunele rezultate în urma furtunilor, vântului CO2 ¿i zåpezilor au afectat cca. 0,4% din suprafa¡å respira¡ia, descompunerea ¿i mineralizarea cu materie organicå bogatå în CO2 Supraf e¡ele de pådure din Europa afectate de insecte ¿i boli s-au dublat începând cu 1990 Incendiile de pådure distrug anual cca. 400.000 ha

sursa: EEA, 2015 18

Transferul carbonului spre rådåcini

Stocarea carbonului sub sol Formarea unui cm de sol poate dur a peste 1.000 de ani

T emperaturile în cre¿tere pot conduce la eliberarea a mai mult CO2 din sol

Permeabilitatea solului ne protejeazå de valurile de cåldurå (u¿or de observat în ora¿e) Stocheazå, filtreazå ¿i tr ansf ormå nutrien¡ii, apa etc Capteazå ¿i stocheazå carbon Solul previne inunda¡iile repetate

Solul ascunde un sfert din biodiversitatea mondialå 95% din hrana lumii este produså direct pe sol.