Profitul Agricol nr. 37, din 7 octombrie 2020

Page 18

ASOCIA}II PROFESIONALE

Cum se fac bani din neutralitatea carbonului Uniunea Europeanå s-a angajat så neutralizeze emisiile de carbon pânå în 2050. Se sperå cå astfel se va limita încålzirea globalå la 1,5 grade C. În acest context, AIDER - Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå a demarat un proiect care så contribuie la realizarea obiectivului de neutralitate prin identificarea ¿i promovarea tehnologiilor de culturå cu un impact major în captarea carbonului ¿i crearea unui mecanism de gestiune a emisiilor de carbon din activitatea agricolå. Proiectul a fost denumit AID'Carbon ¿i se aflå în faza ini¡ialå. AIDER a început procesul de adaptare a unei aplica¡ii software care så permitå o estimare a bilan¡ului în ferme. “Se calculeaz\ diferen]a dintre carbonul captat prin vegeta]ie [i stocat în soluri [i cel emis direct [i indirect în activitatea de produc]ie (inputuri, ma[ini agricole, lucr\rile solului etc.”, explic\ Anca Moiceanu, coordonator de proiect la AIDER. În aceastå toamnå, trei ferme vor intra într-un proiect pilot de analizå în care se va utiliza acest instrument de må-

surare a bilan¡ului de carbon. Fermele acoperå o tipologie complexå din punct de vedere al tehnologiei (no-till, min-till ¿i conven¡ionalå) ¿i dimensiunii. Mecanismele prin care se poate interveni în bilan¡ul carbonului se referå în principal la optimizarea inputurilor, mai ales fertilizarea cu azot ¿i limitarea trecerilor cu utilajele agricole, pentru a reduce consumul de motorinå. Integrarea leguminoaselor în rota¡ie, aplicarea localizatå sau fertilizarea diferen¡iatå dupå analize de sol ¿i plantå pot avea un impact major asupra reducerii amprentei de carbon. “Ne propunem s\ folosim covoarele vegetale ca metod\ de a spori capacitatea actual\ a fermelor de stocare a carbonului”, detaliaz\ coordonatorul proiectului. În acest scop se caut\ mixul potrivit. Sunt deja test\ri cu covoare vegetale f\cute în zonele expuse de[ertific\rii pentru a identifica speciile [i genetica optima pentru condi]iile din România. Obiectivul este ca la finalul celor trei ani de proiect så putem demara procedurile de certificare a fermelor ca fiind

Pentru informa¡ii suplimentare Anca Moiceanu 0736.752.512; anca@aider.org.ro

carbon-free. În Fran¡a, ¿i nu numai, procesatorii agro-alimentari plåtesc un pre¡ mai bun pentru produc¡iile fermelor certificate ca libere de carbon. Banii sunt recupera¡i indirect de la consumatorul dispus så plåteascå suplimentar. Mai existå înså o a doua cale prin care fermierii ar putea så câ¿tige din captarea carbonului. “Vrem så mergem cåtre sectoarele non-agricole pentru a compensa emisiile lor de CO2 cu carbonul captat de ferme”, spune Moiceanu. Pe 23 septembrie, în Fran¡a, a fost lansat primul program de remunerare a carbonului, care propune un pre¡ de achizi¡ie de 27,5 euro/t de carbon stocat în sol. Studiile efectuate în Fran¡a aratå cå o culturå de porumb sau de grâu realizatå prin mijloace sustenabile poate capta ¿i stoca pânå la 2,1 t eqCO2/ha. Adoptarea covoarelor vegetale ar putea cre¿te cantitatea cu 0,9 t eqCO2. Adrian MIHAI

Schimbårile climatice ¿i solul Solul este un element neglijat când vorbim de schimbårile climatice. Dupå oceanele planetare, solul este cel mai mare rezervor de carbon. Adaptarea tehnologiilor agricole la schimbårile climatice poate cre¿te cantitatea de carbon stocatå în sol în întreaga Europå. Comparativ cu fermele conven¡ionale, fermele organice pot reduce emisiile de CO2 cu 48 - 66% pe hectar.

Aråtura accelereazå descompunerea ¿i mineralizarea, eliberând ¿i mai mult CO2

Pådurile din Europa au crescut cu 19,5 mil. ha din 1990 încoace

Daunele rezultate în urma furtunilor, vântului ¿i zåpezilor au afectat cca. 0,4% din suprafa¡å

Fotosintezå CO2

respira¡ia, descompunerea ¿i mineralizarea cu materie organicå bogatå în CO2

Suprafe¡ele de pådure din Europa afectate de insecte ¿i boli s-au dublat începând cu 1990 Incendiile de pådure distrug anual cca. 400.000 ha

sursa: EEA, 2015

Transferul carbonului spre rådåcini

Stocarea carbonului sub sol

18

Formarea unui cm de sol poate dura peste 1.000 de ani Temperaturile în cre¿tere pot conduce la eliberarea a mai mult CO2 din sol

Permeabilitatea solului ne protejeazå de valurile de cåldurå (u¿or de observat în ora¿e) Stocheazå, filtreazå ¿i transformå nutrien¡ii, apa etc

Capteazå ¿i stocheazå carbon

Solul previne inunda¡iile repetate

Solul ascunde un sfert din biodiversitatea mondialå

95% din hrana lumii este produså direct pe sol.

Profitul Agricol 37/2020


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.