Adrian Rådulescu: Este vital så dezvoltåm cre¿terea porcilor

CRE{TEREA ANIMALELOR

Adrian R\dulescu> Este vital s\ dezvolt\m cre[terea porcilor

În dubla crizå provocatå de pandemie ¿i de pesta porcinå africanå, Adrian Rådulescu insistå, cu argumente, cå românii trebuie så investeascå în cre¿terea porcilor. Iar pentru acest obiectiv, statul trebuie så-i ajute pe crescåtori. “Guvernul trebuia så investeascå în må¿ti ¿i în combinezoane, dar trebuia så se gândeascå ¿i la ce mâncåm mâine. Cum pregåtim ¡ara pentru ce va veni?”, întreabå Adrian Rådulescu, indignat cå legea reproduc¡iei la suine încå nu se aplicå.

“Noi putem face un program de 6 ani pentru dezvoltarea porcului”, crede Adrian Rådulescu. Necesarul intern anual este de 11.000.000 de porci. Trebuie så dåm ¿i la gospodåriile popula¡iei. Ar trebui så înfiin¡åm ferme de reproduc¡ie, care, însumate, så ajungå la 250.000-300.000 de scroafe. Adicå så multiplicåm aceastå lege de trei ori în urmåtorii 6 ani, pentru a putea realiza necesarul de consum intern anual ¿i suinele necesare cre¿terii în gospodåriile popula¡iei”.

Concret, lucrurile stau cam a¿a în aceastå lege, spune Rådu lescu: 3.000.000 de purcei îi putem produce cu 45 de euro bucata, la care se adaugå TVA, impozit pe profit, pe salarii etc. Un purcel se importå acum cu 80 de euro.

Rezultå o diferen¡å de 35 de euro x 3.000.000 de purcei = 105 milioane de euro, bani pe care nu-i mai dåm anual pe importul de carne. În doi ani, Guvernul scoate banii acorda¡i pentru acest program.

“Este vorba numai de banii din dife - ren¡a de pre¡ la purcei. Dar ai carne de calitate, creezi locuri de muncå, po¡i så dezvol¡i cultura mare, consumi cereale aici ¿i le dai plusvaloare. Po¡i face zootehnizarea agriculturii. 40

Deci ne trebuie 11 milioane de porci în ferme, plus 3 milioane de porci la popula¡ie. În total, 14.000.000 de porci.

Aståzi, cheltuim anual 1,1 miliarde de euro numai pentru carnea de porc importatå. Dacå se întâmplå o nenorocire cu pandemia, va fi foarte greu: 60% din consumul intern la toate produsele pe ansamblu provin din comer¡ul intracomunitar.

Odatå cu cre¿terea numårului de porci, trebuie dezvoltat ¿i sistemul de procesare. “Trebuie så facem conserve din carne de porc”, crede Rådulescu. “În America, în fiecare ora¿, le dådeau oamenilor ajutoare de la depozitul de alimente când a izbucnit pandemia. Noi ce le-am putea da românilor? Nimic.

Noi ne-am båtut joc de milioane de porci omorâ¡i fiindcå pesta porcinå africanå nu se transmite la om, iar prin procesare, dispare virusul.

Trebuie så ai curaj så-¡i asumi ni¿te måsuri radicale. Nimeni nu vrea så ia decizii. Ra¡ionamentul lor (al liberalilor, n. a.) este primitiv: bine cå am ajuns la putere, acum putem lua ¿i noi, ¿i neamurile noastre, cå nu ¿tiu dacå mai apuc!... Din påcate, este nevoie ¿i de unitå¡i de procesare, corelate cu in - vesti¡iile respective pentru prelucrarea cårnii de porc.

Uite båtaie de joc: se dau 600.000.000 de euro pentru instalarea tinerilor în mediul rural. Nu s-a fåcut nimic. Pårin¡i råma¿i acaså, copii ple - ca¡i peste tot în Europa. Pentru ei, på - rin¡ii au depus actele, au pus 2 hectare de porumb zaharat, s-au dus cu douå facturi la APIA ¿i au luat 40.000 de euro. Banii nu trebuie arunca¡i pentru instalare.”

“Eu må pot mândri cu ce am fåcut de plåcere”

Adrian Rådulescu a prins mai repede ca al¡ii microbul marilor aso cieri. A înfiin¡at Asocia¡ia Fermierilor în 1995. Ia råmas micå ¿i a înfiin¡at LAPAR în 2001. Ca så î¿i facå un nume, a moderat emisiunea Via¡a Satului în perioada 2000-2007. Mul¡i îl considerau “agricultor de bulevard”, dar el era de fapt un om de afaceri pursânge, cu instincte sigure.

A îndrumat mul¡i fermieri så-¿i cum - pere utilaje, så-¿i deschidå afaceri private, så înfiin¡eze ferme, så acceseze fonduri europene.

A construit ferme de porci ¿i i-a învå¡at ¿i pe al¡ii så facå la fel. A predat ¿i în mediul universitar, fiind doctor în management ¿i marketing agricol din 1999. Este conferen¡iar universitar.

A conceput, împreunå cu Mihai Lungu, ¿i a coordonat Cooperativa Muntenia. Nici aståzi nu vrea så spunå limpede cu cine a avut conflicte dintre politicieni, de i-a frânt aripile Coo - perativei.

A cultivat 2.000 de hectare împre

unå cu Sergiu Basamac. S-au separat ¿i a råmas cu 700 de hectare din anul 2009. Atunci i-a transferat lui ªtefan, fiul mai mare, ferma pentru culturå mare ¿i halele pentru cre¿terea porcilor.

În prezent, ªtefan conduce activitatea de-acolo. Feciorul cre¿te în cele trei ferme 6.000 de porci pe serie. Din cauza pestei porcine africane ¿i a pandemiei de covid, în cea de-a patra fermå, activitatea este suspendatå temporar pentru dezinfec¡ie ¿i pentru suplimentarea måsurilor de bunåstare.

În activitatea pentru cre¿terea porcilor, s-a asociat cu un trust puternic, care l-a ajutat så ajungå la performan¡e foarte bune. Datoritå puterii financiare ¿i a managementului foarte bun din fer - me, trustul a ajuns la performan¡e ex - cep¡ionale.

“Înainte de asociere, ob¡ineam în fermå un spor mediu zilnic de 850 de grame, iar acum s-a ajuns la 1.100 gra - me pe zi. Noi consumam 3,2 kilograme de furaje pe kilogramul de carne, iar acum se consumå 2,4 kilograme furaj pe kilogramul de spor.

Este vorba de managementul fermei, de calitatea hranei oferite ¿i a geneticii cu care se populeazå ferma. “Angaja¡ii nu mai pot fura furaje, premixuri ¿i astfel calitatea hranei este mult îmbunåtå¡itå, lucru dovedit de rezultate. Am gåsit premixuri de la noi la zeci de

kilometri distan¡å”, spune Rådulescu.

Cu abatorul de la Råcari, Adrian Rådulescu crede cå a pierdut în jur de un milion de euro.

“Credeam cå, dacå voi cultiva ce - reale ¿i le dau animalelor mele, pre¡ul porcilor va fi mai mic. O prostie! Taxele mele pe porc erau de 1 euro la ANSVSA. Sacrificam 5.000 de porci pe lunå, dådeam 5.000 de euro la ANSVSA. Pe când o unitate care tåia 100.000 de porci pe lunå plåtea tot 5.000 de euro. Unitatea respectivå avea un medic veterinar angajat la abator, procesând peste un milion de porci pe an. Iar noi aveam tot un medic veterinar, dar la 60.000 de porci.

Ne-au obligat så facem laborator pentru trichinå la 5.000 de porci pe lunå, iar o asemenea unitate fåcea analize pentru 100.000 de porci, normal, mult mai avantajos.

Ne rå mâneau 15 bani pe kilogram ¿i nu ne puteam acoperi cheltuielile de pro duc¡ie cu acest pre¡ ¿i rulaj pe care îl aveam. În schimb, o unitate mare poate acoperi cheltuielile.

A¿a ne-am decis så ne asociem cu un trust puternic. Noi le-am pus la dispozi¡ie oamenii ¿i infrastructura. În acest mod, am reu¿it så devenim eficien¡i ¿i så supravie¡uim. Din påcate, aproape to¡i crescåtorii de porc gras sunt obliga¡i så recurgå la asemenea

asocieri. Dacå iau 15.000 de euro pe an pentru o fermå, putem acoperi ¿i restul cheltuielilor cu taxele, impozitele, energia ¿i putem realiza un mic profit.

De la porc la sturion

Acum câ¡iva ani, Adrian Rådulescu a construit ¿i douå ferme piscicole de sturioni. Pentru caviar. Tot atunci a fåcut ¿i o sta¡ie de producere a puietului. Investi¡iile le-a rea lizat cu mai mul¡i asocia¡i, iar valoarea lor a crescut la câteva zeci de milioane. În anul 2019, ac ¡io - narii au vândut pår¡ile lor. “Am vândut ¿i eu o parte din ac¡iuni, dar am råmas cu ac¡iuni la toate fermele ca ac¡ionar majoritar ¿i administrator.

Este o investi¡ie care mai necesitå încå investi¡ii de 10-12 milioane de euro. Împreunå cu asocia¡ii, am decis cå e foarte dificil så ajugem la finalizare. So¡ia mi-a reamintit cå a venit timpul så ne mai gândim ¿i la noi. Adicå så ne debarasåm de activitå¡ile care ne-au ¡inut în prizå tot timpul.

Ne trebuie libertate pentru a putea så ne bucuråm de realizårile vie¡ii: dacå dorim så plecåm mâine la Paris, urcåm în avion ¿i plecåm. Vreau så termin proiectul pentru procesarea icrelor ¿i a pe¿telui. Le vom realiza într-un an.

Viorel PATRICHI