CRE{TEREA
ANIMALELOR Adrian R\dulescu> Este vital s\ dezvolt\m cre[terea porcilor În dubla crizå provocatå de pandemie ¿i de pesta porcinå africanå, Adrian Rådulescu insistå, cu argumente, cå românii trebuie så investeascå în cre¿terea porcilor. Iar pentru acest obiectiv, statul trebuie så-i ajute pe crescåtori. “Guvernul trebuia så investeascå în må¿ti ¿i în combinezoane, dar trebuia så se gândeascå ¿i la ce mâncåm mâine. Cum pregåtim ¡ara pentru ce va veni?”, întreabå Adrian Rådulescu, indignat cå legea reproduc¡iei la suine încå nu se aplicå.
“
Noi putem face un program de 6 ani pentru dezvoltarea porcului”, crede Adrian Rådulescu. Necesarul intern anual este de 11.000.000 de porci. Trebuie så dåm ¿i la gospodåriile popula¡iei. Ar trebui så înfiin¡åm ferme de reproduc¡ie, care, însumate, så ajungå la 250.000-300.000 de scroafe. Adicå så multiplicåm aceastå lege de trei ori în urmåtorii 6 ani, pentru a putea realiza necesarul de consum intern anual ¿i suinele necesare cre¿terii în gospodåriile popula¡iei”. Concret, lucrurile stau cam a¿a în aceastå lege, spune Rådulescu: 3.000.000 de purcei îi putem produce cu 45 de euro bucata, la care se adaugå TVA, impozit pe profit, pe salarii etc. Un purcel se importå acum cu 80 de euro. Rezultå o diferen¡å de 35 de euro x 3.000.000 de purcei = 105 milioane de euro, bani pe care nu-i mai dåm anual pe importul de carne. În doi ani, Guvernul scoate banii acorda¡i pentru acest program. “Este vorba numai de banii din diferen¡a de pre¡ la purcei. Dar ai carne de calitate, creezi locuri de muncå, po¡i så dezvol¡i cultura mare, consumi cereale aici ¿i le dai plusvaloare. Po¡i face zootehnizarea agriculturii. 40
Deci ne trebuie 11 milioane de porci în ferme, plus 3 milioane de porci la popula¡ie. În total, 14.000.000 de porci. Aståzi, cheltuim anual 1,1 miliarde de euro numai pentru carnea de porc importatå. Dacå se întâmplå o nenorocire cu pandemia, va fi foarte greu: 60% din consumul intern la toate produsele pe ansamblu provin din comer¡ul intracomunitar. Odatå cu cre¿terea numårului de porci, trebuie dezvoltat ¿i sistemul de procesare. “Trebuie så facem conserve din carne de porc”, crede Rådulescu. “În America, în fiecare ora¿, le dådeau oamenilor ajutoare de la depozitul de alimente când a izbucnit pandemia. Noi ce le-am putea da românilor? Nimic. Noi ne-am båtut joc de milioane de porci omorâ¡i fiindcå pesta porcinå africanå nu se transmite la om, iar prin procesare, dispare virusul. Trebuie så ai curaj så-¡i asumi ni¿te måsuri radicale. Nimeni nu vrea så ia decizii. Ra¡ionamentul lor (al liberalilor, n. a.) este primitiv: bine cå am ajuns la putere, acum putem lua ¿i noi, ¿i neamurile noastre, cå nu ¿tiu dacå mai apuc!... Din påcate, este nevoie ¿i de unitå¡i de procesare, corelate cu investi¡iile respective pentru prelucrarea
cårnii de porc. Uite båtaie de joc: se dau 600.000.000 de euro pentru instalarea tinerilor în mediul rural. Nu s-a fåcut nimic. Pårin¡i råma¿i acaså, copii pleca¡i peste tot în Europa. Pentru ei, pårin¡ii au depus actele, au pus 2 hectare de porumb zaharat, s-au dus cu douå facturi la APIA ¿i au luat 40.000 de euro. Banii nu trebuie arunca¡i pentru instalare.”
“Eu må pot mândri cu ce am fåcut de plåcere” Adrian Rådulescu a prins mai repede ca al¡ii microbul marilor asocieri. A înfiin¡at Asocia¡ia Fermierilor în 1995. Ia råmas micå ¿i a înfiin¡at LAPAR în 2001. Ca så î¿i facå un nume, a moderat emisiunea Via¡a Satului în perioada 2000-2007. Mul¡i îl considerau “agricultor de bulevard”, dar el era de fapt un om de afaceri pursânge, cu instincte sigure. A îndrumat mul¡i fermieri så-¿i cumpere utilaje, så-¿i deschidå afaceri private, så înfiin¡eze ferme, så acceseze fonduri europene. A construit ferme de porci ¿i i-a învå¡at ¿i pe al¡ii så facå la fel. A predat ¿i în mediul universitar, fiind doctor în management ¿i marketing agricol din 1999. Este conferen¡iar universitar. A conceput, împreunå cu Mihai Lungu, ¿i a coordonat Cooperativa Muntenia. Nici aståzi nu vrea så spunå limpede cu cine a avut conflicte dintre politicieni, de i-a frânt aripile Cooperativei. A cultivat 2.000 de hectare împreProfitul Agricol 37/2020
