Ce fertilizåm, solul sau planta?

CULTURI VEGETALE

Ce fertiliz\m, solul sau planta?

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

Acest text este un apel cåtre autorii viitoarei edi¡ii a Codului de bune prac tici agricole (CBPA), care ar trebui res tructurat sau reformulat pe ici, pe colo prin unele pår¡i esen¡iale. Iatå ¿i de ce.

Informa¡iile fårå acoperire sunt propuse pentru reformulare.

Textul de mai jos este o mostrå de “demagogie ¿tiin¡ificå”.

“Prin studiul agrochimic se fundamenteazå folosirea îngrå¿åmintelor ¿i amendamentelor care så asigure ob¡i ne rea unor produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå, de sporire treptatå sau men¡inere la nivel ridicat a fertilitå¡ii solului ¿i de prevenire a polu årii solului ¿i a apelor freatice”.

Cu rezultatele studiului agrochimic dat ca exemplu în CBPA în anexa XI es te imposibil ca cineva så fundamenteze folosirea îngrå¿åmintelor, sau så se ob¡inå “produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå”.

Iatå ¿i de ce.

Cea mai importantå realizare a stu diului agrochimic este calcularea DOE (doza optimå economic) pentru azot, fosfor ¿i potasiu. Folosirea DOE duce la maximizarea eficien¡ei economice, dar nu neapårat la produc¡ii (suficient de) mari pentru a putea acoperi ¿i alte costuri, nu numai cele cu fertilizarea.

Întrebare: Se pot ob¡ine produc¡ii agricole mari în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå dacå se folosesc DOE?

Råspuns: Ca regulå generalå în India, cca douå treimi din doza necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei maxi me este consideratå cea mai profitabilå dozå.

Råspuns: În România la calculul DOE se folose¿te raportul dintre pre¡ul recoltei/kg ¿i costul unui kg de N s.a. În momentul fertilizåri se cunoa¿te numai pre¡ul îngrå¿åmântului. Deci DOE nu se prea poate calcula în actualele condi¡ii de volatilitate a pie¡ei produselor agricole.

Informa¡ii propuse pentru restructurare 1. Ce fertilizåm, solul sau planta?

Este important så se clarifice acest aspect, deoarece sunt obiective diferi te, alese în func¡ie de strategia de fertilizare aleaså pentru întocmirea planului de fertilizare.

Din alte materiale editate de cåtre ICPA, putem afla cå pentru a stabili co rect necesarul de macro- sau micro elemente al solurilor, trebuie evaluat (determinat) con¡inutul de nutrien¡i din sol. Aceastå opera¡iune se face în ca drul activitå¡ii de cartare agrochimicå, care este prima parte a unui studiu agrochimic.

Cartarea agrochimicå poate fi få cutå pentru a caracteriza solul sau pentru a urmåri evolu¡ia lui în diferite contexte tehnologice. În acest caz se fertilizeazå solul. Un exemplu clar este atunci când un sol cu con¡inut scåzut de fosfor, så zicem 10 ppm P, este fertilizat cu o cantitate mai mare de P2O5 decât cea necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei scontate.

Acest lucru este posibil, numai dacå pH-ul solului are valori între 5,8 ¿i 6,8 (7), pentru ca fosforul så nu fie retrogradat în forme neaccesibile plantelor.

Dar când prin cartare se måsoarå cantitå¡ile din totalul nutrien¡ilor existen¡i sol care sunt accesibili plantelor, atunci se fertilizeazå plantele.

Astfel, unii fermieri s-au trezit cu recomandåri de fertilizare de 250 kg P2O5/ha pentru o produc¡ie scontatå de porumb de 10 t/ha, la care exportul de fosfor prin recoltå (cantitatea de fosfor con¡inutå în boabele de porumb) este în jur de 50 kg P2O5/ha.

În schimb, altor fermieri li s-a recomandat så nu aplice fosfor pentru produc¡ii asemånåtoare. Acest lucru a fost posibil deoarece concentra¡ia de fosfor din stratul arabil este de 50 ppm P, ceea ce corespunde unei cantitå¡i de fosfor asimilabil de 180 kgP/ha, adicå 412 kg P2O5/ha.

2. Trebuie evaluat sau determinat necesarul de azot din sol?

În “vocabularul” ICPA, termenii res pectivi sunt considera¡i adesea ca si nonimi, de¿i am putea spune cå evalu at aduce cu calculat, iar determinat în seamnå mai degrabå måsurat. Dar folosind ambii termeni s-a ajuns ca azotul så fie calculat, iar ceilal¡i nutrien¡i så fie måsura¡i.

Dacå se dore¿te determinarea cu precizie a cantitå¡ii de azot din sol, a cesta trebuie måsurat, deoarece este cel mai mobil dintre nutrien¡i. Dar nu nu mai atât, trebuie måsurat ¿i la adâncimi mai mari, între 0 ¿i 60-90-120 cm. Analiza solului pentru azot este dificil de realizat, cu atât mai mult la adâncimi mari. Aceasta este probabil cauza cå, în loc så utilizåm metode rapide, moderne de analizå a solului F

F pentru nutrien¡i, calculåm azotul în mod indirect, pentru a face fa¡å cu volumul de analize.

Pentru ceilal¡i nutrien¡i, considera¡i “imobili”, probele de sol se iau de pe adâncimea 0-30 cm.

3. Ce este Indicele de azot (IN)?

Din CBPA aflåm cå IN reprezintå asi gurarea poten¡ialå a solurilor cu azot. Cum ar veni, cantitatea de azot din sol care provine din mineralizarea hu musului. Prin IN se evalueazå/determinå/calculeazå o datå la 4-5 ani azotul, dar acesta nu se måsoarå niciodatå.

Este un instrument util, dar nu în orice situa¡ie. ªi iatå ¿i un argument forte.

În 1989, Vintilå, Borlan ¿i colab., la 3 ani dupå ce a fost elaboratå meto dologia de calculare a DOE în 1986, au propus “Metodologia de stabilire a do zei de azot care se aplicå primåvara în func¡ie de rezerva de azot mineral din profilul solului”.

Asta înseamnå cå se recunoa¿te faptul cå la calcularea dozei de azot trebuie så se ¡inå seama ¿i de azotul må surat pe adâncimea de 90 cm în cazul grâului, nu numai de azotul po ten¡ial asimilabil din primii 20 cm ai stratului arabil.

Aceastå propunere era sus¡inutå de câteva rezultate experimentale ob¡inute pe douå tipuri de sol, cernoziom ¿i brun ro¿cat, în jude¡ul Timi¿.

Pe un cernoziom cu IN de 2,5 ¿i o produc¡ie planificatå de 8.000 kg/ha de grâu, pentru care s-a calculat DOE de 162 kg N/ha, s-au gåsit pe adâncimea de la 0 la 90 cm, 135 kg N/ha, din care plantele pot absorbi numai 108 kg N/ha, cantitate care reprezintå Nmineral eficient. A¿adar, fa¡å de DOE calculatå de 162 kg N/ha, s-au folosit numai 54 kg N/ha (162 kg N/ha - 108 kg N/ha).

Din concluziile autorilor (Vintilå, Borlan ¿i colab.1989): 1. Corectarea dozelor de azot (exprimate prin DOE), în func¡ie de azotul mineral aflat pe profilul solului poate reduce pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului, a plantelor ¿i a apelor de suprafa¡å cu nitra¡i” (deoarece de poluare “este råspunzåtor” azotul aflat “in cognito” pe profilul solului, doar evaluat prin IN, dar niciodatå måsurat). 2. Azotul mineral de pe profilul de sol aflat la adâncimi de pânå la 90 cm poate fi folosit de plantele de grâu la fel de eficient ca ¿i cel aplicat la suprafa¡å. 3. Deoarece azotul de la adâncime este absorbit mai târziu, poate avea un efect pozitiv asupra con¡inutului de proteinå din grâu. 4. Se ra¡ionalizeazå folosirea cantitå¡ii de îngrå¿åminte cu azot existente. 5. Se previn în mod eficace dere glå rile de nutri¡ie cauzate de insuficien¡a ¿i excesul azotului mineral în sol ¿i plantå. 6. Se îmbogå¡e¿te calitatea produselor agricole prin reducerea con¡i nutului de azot mineral.

Concluziile noastre:

În postårile viitoare vom analiza: 1. De ce nu sunt utile multe planuri de fertilizare realizate în cadrul studiului agrochimic? 2. De ce trebuie favorizate centrele OSPA în realizarea studiului agro chimic? 3. De ce nu trebuie så aibå OSPA mo nopolul realizårii studiului agro chimic? 4. Sugestiile dvs. la întrebårile postate pe pagina de Facebook Profitul Agricol.