CULTURI VEGETALE
Ce fertiliz\m, solul sau planta? Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|
Acest text este un apel cåtre autorii viitoarei edi¡ii a Codului de bune practici agricole (CBPA), care ar trebui restructurat sau reformulat pe ici, pe colo prin unele pår¡i esen¡iale. Iatå ¿i de ce.
Informa¡iile fårå acoperire sunt propuse pentru reformulare. Textul de mai jos este o mostrå de “demagogie ¿tiin¡ificå”. “Prin studiul agrochimic se fundamenteazå folosirea îngrå¿åmintelor ¿i amendamentelor care så asigure ob¡inerea unor produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå, de sporire treptatå sau men¡inere la nivel ridicat a fertilitå¡ii solului ¿i de prevenire a poluårii solului ¿i a apelor freatice”. Cu rezultatele studiului agrochimic dat ca exemplu în CBPA în anexa XI este imposibil ca cineva så fundamenteze folosirea îngrå¿åmintelor, sau så se ob¡inå “produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå”. Iatå ¿i de ce. Cea mai importantå realizare a studiului agrochimic este calcularea DOE (doza optimå economic) pentru azot, fosfor ¿i potasiu. Folosirea DOE duce la maximizarea eficien¡ei economice, dar nu neapårat la produc¡ii (suficient de) mari pentru a putea acoperi ¿i alte costuri, nu numai cele cu fertilizarea. Întrebare: Se pot ob¡ine produc¡ii agricole mari în condi¡ii de eficien¡å Profitul Agricol 1/2023
economicå maximå dacå se folosesc DOE? Råspuns: Ca regulå generalå în India, cca douå treimi din doza necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei maxime este consideratå cea mai profitabilå dozå. Råspuns: În România la calculul DOE se folose¿te raportul dintre pre¡ul recoltei/kg ¿i costul unui kg de N s.a. În momentul fertilizåri se cunoa¿te numai pre¡ul îngrå¿åmântului. Deci DOE nu se prea poate calcula în actualele condi¡ii de volatilitate a pie¡ei produselor agricole.
Informa¡ii propuse pentru restructurare 1. Ce fertilizåm, solul sau planta? Este important så se clarifice acest aspect, deoarece sunt obiective diferite, alese în func¡ie de strategia de fertilizare aleaså pentru întocmirea planului de fertilizare. Din alte materiale editate de cåtre ICPA, putem afla cå pentru a stabili corect necesarul de macro- sau microelemente al solurilor, trebuie evaluat (determinat) con¡inutul de nutrien¡i din sol. Aceastå opera¡iune se face în cadrul activitå¡ii de cartare agrochimicå, care este prima parte a unui studiu agrochimic. Cartarea agrochimicå poate fi fåcutå pentru a caracteriza solul sau pentru a urmåri evolu¡ia lui în diferite contexte tehnologice. În acest caz se fertilizeazå solul. Un exemplu clar este atunci când un sol cu con¡inut scåzut de fosfor, så zicem 10 ppm P, este fertilizat cu o cantitate mai mare de P2O5 decât cea necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei scontate. Acest lucru este posibil, numai dacå
pH-ul solului are valori între 5,8 ¿i 6,8 (7), pentru ca fosforul så nu fie retrogradat în forme neaccesibile plantelor. Dar când prin cartare se måsoarå cantitå¡ile din totalul nutrien¡ilor existen¡i sol care sunt accesibili plantelor, atunci se fertilizeazå plantele. Astfel, unii fermieri s-au trezit cu recomandåri de fertilizare de 250 kg P2O5/ha pentru o produc¡ie scontatå de porumb de 10 t/ha, la care exportul de fosfor prin recoltå (cantitatea de fosfor con¡inutå în boabele de porumb) este în jur de 50 kg P2O5/ha. În schimb, altor fermieri li s-a recomandat så nu aplice fosfor pentru produc¡ii asemånåtoare. Acest lucru a fost posibil deoarece concentra¡ia de fosfor din stratul arabil este de 50 ppm P, ceea ce corespunde unei cantitå¡i de fosfor asimilabil de 180 kgP/ha, adicå 412 kg P2O5/ha. 2. Trebuie evaluat sau determinat necesarul de azot din sol? În “vocabularul” ICPA, termenii respectivi sunt considera¡i adesea ca sinonimi, de¿i am putea spune cå evaluat aduce cu calculat, iar determinat înseamnå mai degrabå måsurat. Dar folosind ambii termeni s-a ajuns ca azotul så fie calculat, iar ceilal¡i nutrien¡i så fie måsura¡i. Dacå se dore¿te determinarea cu precizie a cantitå¡ii de azot din sol, acesta trebuie måsurat, deoarece este cel mai mobil dintre nutrien¡i. Dar nu numai atât, trebuie måsurat ¿i la adâncimi mai mari, între 0 ¿i 60-90-120 cm. Analiza solului pentru azot este dificil de realizat, cu atât mai mult la adâncimi mari. Aceasta este probabil cauza cå, în loc så utilizåm metode rapide, moderne de analizå a solului F 21
