Profitul Agricol nr. 1 din 2023 by Profitul Agricol

nr. 1 din 11 ianuarie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 01/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

O variantå de lucru, Petre Daea pre¿edinte?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

La 73 de ani împlini¡i, Petre Daea se aratå într-o formå fizicå de invidiat. De parcå întreaga sa supravie¡uire politicå depinde de asta, omul a reinventat vizitele de lucru. Nu mai devreme decât deunåzi, în buza nop¡ii, pleca în control pe la ªtefan cel Mare, în jude¡ul Cålåra¿i, så vadå cum se toarnå betonul pe amenajarea Pietroiu. ¥nfofolit în geacå groaså ¿i cizme, vorbe¿te pe rând ba cu directorii, ba cu muncitorii. ¥l opre¿te pe unul rezemat de un excavator: “Merge treaba?” “Merge, da’ avem volum mare de muncå.” “Laså, så-i dåm bice, må fra¡ilor!” ¿i trece mai departe. Pe Facebook, unde a fost postat filmule¡ul de la ªtefan cel Mare, aprecierile curg. De fapt, cam toate filmårile cu Petre Daea în vizite de lucru au prizå. Sigur, la un anumit tip de public. Iar comentariile abundå în lozinci de sus¡inere. Mie mi-au atras aten¡ia cele cu “Petre Daea pre¿edinte”.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Dacå ståm så ne uitåm ni¡el, mobilul ministru al Agriculturii ar avea ceva ¿anse. Spre deosebire de Marcel Ciolacu, greoi ¿i neexersat în vorbitul cu lumea, Daea e titirez, e o zvârlugå. ¥ntre oameni se simte cel mai bine. Le poate vorbi câteva ore, pânå îi amor¡e¿te pe to¡i. E în stare så scoatå din joben un plan B, chiar dacå nu a prezentat încå niciun plan A.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Dacå ne uitåm la iscusin¡a politicå a PNL, nu ¿tiu dacå au pe cineva så îl marcheze pe Daea. Doar cå, pe surse, candidatul PSD pare altul, ¿i lucrurile sunt deja decise.

Director

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 1/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Tratamentul semin¡elor de porumb, floare ¿i sfeclå cu neonicotinoide se poate face ¿i în 2023 Conferin¡ele Profitul Agricol. “Tehnologii optime de prelucrare a solului”

Se cautå un student pentru o burså 10 6

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Agricultura digital\ 2022, anul informatizårii. Retrospectiva anului agricol 2022 din perspectiva Agra Asiguråri

Ucraina acuzå exportatorii de cereale de evaziune Florin Tiutiu, noul pre¿edinte al Clubului Fermierilor

Summit Agro, o nouå identitate de brand 18 Mihaela Monica Vasile, market lead Agreena România 18

Culturi vegetale Rezerva de apå din stratul 0-100 cm la data de 9 ianuarie 2023

Ce fertilizåm, solul sau planta?

Gelu Barna: Regulile succesului

Un nou sistem de subven¡ii agricole

Despågubiri pentru fermierii nigerieni

Brânzå cu cheag de... cåmilå

Vremea caldå i-a scos pe fermieri în câmp încå din 3 ianuarie

Verben, pentru combaterea bolilor la culturile de cereale påioase

Cea mai modernå fabricå de combine Claas

Poluarea cu metale grele în agricultura Banatului

2022, anul combinelor pentru AgroConcept

Noua genera¡ie de cultivatoare Bednar Fenix FO_Profi

Anvelope hidride BKT pentru agriculturå ¿i transport

Cre[terea animalelor Un precedent a¿teptat de to¡i crescåtorii de porci

Via]a companiilor

Focar masiv de gripå aviarå în Cehia

Cine vrea så nu mai cre¿tem porc în România?

Cum a fost salvatå ferma de porci din Pådureni

Ma[ini & utilaje

Opinii

Teoria poluårii

Hobby Gavrilå Tuchilu¿: Un elevat dar vânåtoresc Laptele a fost salvarea noastrå 35 În Filipine, ceapa este mai scumpå decât carnea O fermå de vaci Montbéliard 36

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Tratamentul semin]elor de porumb, floare [i sfecl\ cu neonicotinoide se poate face [i în 2023 Ministerul Agriculturii a emis ¿ase autoriza¡ii de urgen¡å pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår, în sezonul agricol 2022-2023. Trei dintre autoriza¡ii sunt emise la solicitarea asocia¡iilor de fermieri din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, douå la solicitarea Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår (FCSZ) ¿i una la solicitarea companiei Corteva Agriscience. Între timp, cresc presiunile asupra ministerului, atât din ¡arå, cât ¿i pe plan european, pentru a nu mai acorda noi derogåri pentru utilizarea neonicotinoidelor.

APPR, LAPAR, Pro-Agro ¿i UNCSV au solicitat/primit derogåri pentru utilizarea produselor Cruiser 350 FS (350 g/L tiametoxam), Nuprid AL 600 FS (600 g/L imidacloprid) ¿i Picus 600 FS (600 g/L imidacloprid), la tratarea semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, în scopul prevenirii atacurilor dåunåtorilor de sol Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp. FCSZ a solicitat/primit derogåri pentru produsele pentru Cruiser 350 6

FS ¿i Poncho Beta FS 453,34 (400 g/L clotianidin + 53,34 g/L beta-ciflutrin), la tratarea semin¡elor de sfeclå de zahår, pentru combaterea dåunåtorilor de sol Tanymecus palliatus, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris ¿i Chaectonema tibialis. Corteva a solicitat/primit autoriza¡ia pentru Lumiposa 625 FS (625 g/L ciantraniliprol), la tratarea semin¡elor de porumb, în scopul combaterii Tanymecus dilaticollis. Autoriza¡iile de urgen¡å pentru folosirea semin¡elor tratate în campania din primåvara anului 2023 s-au acordat în condi¡ii restrictive. Astfel, în cazul produselor destinate tratårii semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, însåmân¡area se va face numai în zonele ¿i pe suprafe¡ele puternic afectate de atacul de Tanymecus ¿i Agriotes, unde se depå¿e¿te pragul economic de dåunare (PED). Semin¡ele de sfeclå de zahår tratate vor putea fi utilizate doar în jude¡ele Alba, Bacåu, Boto¿ani, Bra¿ov, Bråila, Cluj, Covasna, Gala¡i, Harghita, la¿i, Mure¿, Neam¡, Sibiu, Suceava ¿i Vaslui.

Tratamentul semin¡elor va fi efectuat numai de cåtre prestatorii de servicii autoriza¡i. Comercializarea ppp se va putea face doar la operatorii economici prestatori de servicii autoriza¡i înregistra¡i la oficiile fitosanitare jude¡ene, care fac

dovada cå tratamentul va fi efectuat în instala¡ii profesionale ¿i cu personal calificat (sta¡ii/ma¿ini de tratare a semin¡elor). Prestatorii de servicii vor ¡ine o eviden¡å strictå a loturilor de såmân¡å tratatå, respectiv, cantitatea de produs achizi¡ionatå, cantitatea de produs utilizatå cantitatea de såmân¡å tratatå/cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå ¿i distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul semin¡ei. Situa¡ia se va transmite såptåmânal, în fiecare zi de vineri, pânå la ora 12.00, la oficiul fitosanitar jude¡ean. Prestatorii de servicii autoriza¡i ¿i/sau distribuitorii care comercializeazå såmân¡a tratatå sunt obliga¡i så preia de la fermieri întreaga cantitate de såmân¡å tratatå råmaså neînsåmân¡atå în aceastå campanie, såmân¡å care va fi neutralizatå cu o firmå specializatå. Dupå efectuarea semånatului, fermierii au obliga¡ia de a transmite o declara¡ie la oficiul fitosanitar jude¡ean care va cuprinde urmåtoarele infor ma¡ii: localitatea, blocul fizic/parcela pe care s-a înfiin¡at cultura cu såmân¡å tratatå, cantitatea de såmân¡å utilizatå/cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå, suprafa¡a semånatå ¿i tipul de semånåtoare (echipatå cu deflector). Compania responsabilå de comercializarea produsului de protec¡ie a plantelor va ¡ine o eviden¡å strictå a cantitå¡ii de produs comercializat cåtre Profitul Agricol 1/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII distribuitor ¿i prestatorul de serviciu autorizat, precum ¿i a cantitå¡ii de såmân¡å tratatå, pe care o va comunica såptåmânal Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, în fiecare zi de luni, pânå la ora 12.00. Odatå cu comercializarea semin¡elor tratate, distribuitorii vor pune la dispozi¡ia fermierilor ¿i plåcu¡e de avertizare pe care va fi inscrip¡ionatå sintagma “såmân¡å tratatå cu neonicotinoide”. Însåmân¡area se va efectua cu semånåtori dotate cu deflector care så asigure încorporarea semin¡ei în sol ¿i reducerea emisiilor de praf în atmosferå, precum ¿i respectarea bunelor practici agricole; dupå însåmân¡are, în momentul controlului, nu trebuie så se depisteze såmân¡å tratatå neîncorporatå în sol. Este strict interziså crearea de stocuri de såmân¡å tratatå dupå data de 22 mai 2023. Aceste condi¡ii se regåsesc ¿i în deciziile de acordare a derogårilor de anul trecut. De asemenea, motivarea autoriza¡iei de urgen¡å este, în linii mari, identicå. În esen¡å, e vorba despre faptul cå “în România nu existå nicio alternativå viabilå pentru tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, care så împiedice pierderile de produc¡ie cauzate de atacul dåunåtorilor de sol care afecteazå suprafe¡e de peste 2 milioane hectare (cu tendin¡å de extindere), cu densitå¡i foarte mari pe metru påtrat ale dåunåtorului Tanymecus dilaticollis, dåunåtor ce nu poate fi combåtut prin tratamente în perioada de vegeta¡ie”. Sunt pomenite ¿i studiile na¡ionale, finan¡ate de MADR, de monitorizare a reziduurilor de pesticide cu referire la neonicotinoide: “rezultatele demonstreazå faptul cå în florile culturilor melifere nu s-au identificat reziduuri ale celor trei insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam), reziduurile identificate apar¡inând altor clase de pesticide”. De asemenea, e amintit faptul cå ministerul “finan¡eazå în prezent un proiect în planul sectorial ADER 2019-2022, care are scopul de a identifica metode alternative de combatere a dåunåtorilor ¿i de a elabora un model de combatere integratå”.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2023

Stella Kyriakides, Comisar pentru S\n\tate [i Siguran]\ Alimentar\

Cine preseazå pentru ca România så nu mai acorde derogåri În numårul 45 din 30 noiembrie 2022 al revistei Profitul Agricol, am publicat date furnizate de Comisia Europeanå, care aratå cå România este între coda¿ele statelor membre UE din punct de vedere al numårului autoriza¡iilor de urgen¡å aprobate. Practic, în perioada 2013 - 16 noiembrie 2022, România acordase 46 de derogåri. În acela¿i interval, Italia a acordat 526 de derogåri, Fran¡a 484, Germania 388, Spania 337. Dar România este depå¿itå, lejer, chiar ¿i de ¡åri precum Austria (323, derogåri), Croa¡ia (116), Belgia (213), Danemarca (104), Grecia (285), Letonia (96), Olanda (112), Por tugalia (203), Slovacia (179), Ungaria (155). E adevårat, când vine vorba de neonicotinoide prindem podiumul, cu 36 de derogåri, dar eram depå¿i¡i de Ungaria (cu 40 de autoriza¡ii de urgen¡å) ¿i Belgia (37). Chiar ¿i în aceste condi¡ii, România riscå un infringement tocmai pe subiectul derogårilor. În cur-

sul lunii februarie este a¿teptatå vizita la Bucure¿ti a comisarului pentru Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå, Stella Kyriakides. Oficialul grec va discuta, la Ministerul Agriculturii, cu Petre Daea, despre epidemia de pestå porcinå africanå ¿i despre neonicotinoide. Din informa¡iile noastre, indiferent de argumentele pe care le va invoca partea românå, mesajul va fi foarte clar: dacå se mai acordå alte derogåri, Comisia va aråta “cartona¿ul ro¿u” (infringement). Terenul a fost deja pregåtit, MADR primind anul acesta opozi¡ii scrise la acordarea de autoriza¡ii de urgen¡å pentru neonicotinoide nu doar de la organiza¡ii de mediu sau unele organiza¡ii ale apicultorilor, ci chiar ¿i de la Avocatul Poporului. În anticiparea întâlnirii cu Kyriakides, MADR elaboreazå un ordin prin care så se stabileascå norme de bune practici pe care fermierii vor fi obliga¡i så le respecte în rela¡ia cu apicultorii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Conferin]ele Profitul Agricol “Tehnologii optime de prelucrare a solului” Capacitatea sålii Amfiteatru din Slobozia este limitatå la 75 de persoane. Sigur, participarea este gratuitå, înså se face pe bazå de înscriere, pe e-mail (redactie@agrinet.ro) sau la partenerii conferin¡ei. Este suficient så indica¡i loca¡ia fermei, suprafa¡a lucratå, numele ¿i calitatea participantului. Ideea conferin¡ei pleacå de la interesul foarte ridicat pentru subiect, de la polarizarea fermierilor în jurul acestuia, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. De aceea, cu ajutorul speciali¿tilor ¿i al celor cu experien¡å practicå, vom obiectiva discu¡iile despre tehnologiile de prelucrare a solului, cu scopul de a le oferi fermierilor, în special celor mai pu¡in experimenta¡i, un reper, un ajutor în luarea deciziei de a schimba sau nu tehnologia din fermå, de a investi într-o direc¡ie sau alta. Vor fi patru teme ¿i cinci paneluri de discu¡ii. Fiecare vorbitor î¿i va prezenta punctul de vedere, cu argumente tehnice clare. În acest scop va avea alocate maximum 9 minute. Panelurile vor fi structurate pe câteva idei principale, care vor putea fi dezvoltate de vorbitori astfel încât så se aducå în discu¡ie toate argumentele pro ¿i contra unei anumite tehnologii vs condi¡iile date (din fermå). Am alocat timp suficient ¿i pentru discu¡ii interactive, cu întrebåri din salå (inclusiv din partea presei) ¿i råspunsuri ale invita¡ilor din panelul respectiv. 8

Ora 09:00 - Deschiderea conferin¡ei Ora 09:03 - Cuvânt de bun venit adresat de Drago¿ Soare, primarul ora¿ului Slobozia Ora 09:05 - Tema 1/Panelul 1 În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului? Vorbitori: Bi¡å Råcman (Giurgiu), Theodor Ichim (Constan¡a);, Lucian Buzdugan (Bråila), Nicolae ªerban (Bacåu). Ora 09:40 - Tema 2/Panelul 2 Tehnologiile minime presupun cre¿terea cantitå¡ii de substan¡e active folosite pentru combaterea bolilor, dåunåtorilor, buruienilor? Vorbitori: Valeriu Tabårå, pre¿edinte ASAS, Dan Spåtaru - Marketing Manager Corn and DFC Romania & Moldova, George Cizma¿, cercetåtor ¿tiin¡ific gradul III la INCDA Fundulea, departamentul Agrotehnicå.

Loca¡ia: Slobozia, Ialomi¡a, Centrul Cultural Ionel Perlea, Sala “Amfiteatru” (cunoscutå ¿i ca Sala “Studio”. Data evenimentului: Joi, 19 ianuarie 2023. Durata evenimentului: 4 ore (9-13). Parteneri: ACCPT Ialomi¡a, \Forumul APPR, Banca Transilvania, Horsch România, Primåria Slobozia, Syngenta.

Ora 11:00 - Tema 1/Panelul 4 În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului? Vorbitori: Marian Popa (Teleorman), Andreas/Costin Telehuz (Ialomi¡a), Marius Botea (Holde Agri), Arnaud Charmetant (Cålåra¿i)

Ora 10:10 - Tema 3/Panelul 3 Care este costul tehnologiilor minime de prelucrare a solului? Financiar, pot coexista cele douå tehnologii, în aceea¿i fermå, dacå vorbim de ferme de 500-2.000 ha? Vorbitori: Alina Cre¡u (APPR), Constantin Curcå, Territory Manager Horsch Romania, Bulgaria ¿i R. Moldova, Sorin Gheorghi¡å - Regional Manager Agribusiness Banca Transilvania

Ora 11:40. Tema 4/Panelul 5 UE preseazå pentru introducerea tehnologiilor minime, dar a låsat decizia finan¡årii acestora pe seama statelor membre. Ar fi corect ca fondurile pentru achizi¡ia de noi utilaje så fie direc¡ionate, integral, cåtre cele destinate prelucrårii minime? Vorbitori: Sorin Moise, secretar de stat MADR, Cristina Cionga (APPR), ªtefan Moraru, membru CD al ACCPT Ialomi¡a

Ora 10:40 - sesiune de întrebåri ¿i råspunsuri (preså)

Ora 12:10 - Sesiune de întrebåri ¿i råspunsuri

Ora 10:50 - 10 minute pauzå

Ora 13:00 - Finalul conferin¡ei Profitul Agricol 1/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Pre¡ul laptelui s-a pråbu¿it Vaca de lapte iar î¿i månâncå pre¡ul în aceastå perioadå. “Nu se mai acoperå costul de produc¡ie pentru litrul de lapte”, spune Ioan Chiriac, fermier din jude¡ul Bacåu. “De la 3 lei, pre¡ul laptelui a cåzut la 2,3 - 2,4 lei litrul. Este foarte greu de rezistat în condi¡iile în care ne confruntåm cu pre¡uri foarte mari la furaje, iar principala lor preocupare este påstrarea geneticii”. Chiriac spune cå pre¡ul laptelui a scåzut ¿i în ¡årile occidentale. “În perioada sårbåtorilor, un litru de lapte costa 1 euro în magazinele din Germania. ªi atunci, laptele migreazå unde este pre¡ul mai mare.” Egiptul simplificå procedurile de import Banca Centralå din Egipt a anun¡at cå importatorii nu vor mai avea nevoie de scrisori de credit, o måsurå impuså în luna februarie 2022 despre care mul¡i economi¿ti spun cå a paralizat achizi¡iile de alimente ¿i alte produse esen¡iale din stråinåtate. Guvernul va permite de acum plå¡ile directe pentru importuri, conform condi¡iilor impuse de FMI pentru acordarea unui credit în valoare de 3 miliarde de dolari. Din cauza lipsei de valutå ¿i a restric¡iilor impuse de banca centralå, statul african se confruntå cu o crizå a furajelor, care sunt blocate în porturile din ¡arå. Gripå aviarå în Suceava Pe 3 ianuarie, pe iazul Acumularea Fålticeni din Suceava au fost gåsite moarte 15 lebede, din cauza gripei aviare H5N1, anun¡å ANSVSA. Pânå la aceastå datå, virusul nu a fost depistat în exploata¡ii domestice. Autoritatea a decretat ca toate exploata¡iile în sistem de cre¿tere liberå så î¿i ¡inå efectivele cât mai adåpostite, fårå acces la luciu de apå, pentru a evita contactul cu påsårile sålbatice. Orice suspiciune va fi notificatå de urgen¡å ¿i Autoritå¡ii. Anul trecut, cele mai semnificative cazuri de gripå aviarå au fost în Germania (93), Fran¡a (1577), Ungaria (279), Bulgaria (20). 10

Se caut\ un student pentru o burs\ Alexander Degianski, care exploateazå mii de ha în Timi¿, a decis så acorde o burså de 42.000 lei (3.500 lei/lunå) unui student al Facultå¡ii de Agriculturå, anul III sau IV, fårå nici o condi¡ie sau obliga¡ie legatå de o viitoare angajare. Singura obliga¡ie va fi cea de-a face practica obligatorie în fermå. Pânå atunci, to¡i cei care sunt interesa¡i de aceastå ocazie sunt invita¡i så depunå o scrisoare de inten¡ie, iar ulterior vor avea o discu¡ie tête-á-tête

cu Alexander Degianski. Înscrieri pe adresa: alexander.degianski@forbiom.eu ¿i/sau brigitte.lombrea@forbiom.eu “Ca så nu ne pierdem reciproc vremea, dacå printre doritori sunt ¿i studen¡i care, de exemplu, nu cunosc denumirea în latinå a pålåmidei, cred cå albedoul e o boalå sau cå tractoarele actuale au carburator sau bujii, îi rog så nu!”, a conchis sDegianski.

Gh. MIRON

Ucraina acuz\ exportatorii de cereale de evaziune Serviciul Secret din Ucraina (SBU) a raportat descoperirea unei scheme de evaziune fiscalå prin care exportatorii de cereale au fraudat bugetul de stat cu 186 milioane de dolari în anul 2022. SBU spune cå cel pu¡in zece oficiali de rang înalt sunt implica¡i în schemå, printre care vicepre¿edintele Autoritå¡ii Vamale ¿i un director al våmii din portul Odessa. Infractorii cumpårau cereale de la producåtori ¿i foloseau acte fictive emise de o re¡ea de peste 370 de firme pe care le controlau pentru a evita plata taxelor, înainte de a exporta produsele. Poli¡ia din Ucraina a perchezi¡ionat 30 de loca¡ii, unde a descoperit documente fizice ¿i electronice care demonstreazå amploarea fraudei. Exporturile de cereale din Ucraina

au fost blocate dupå invazia ruså pânå în luna iulie, când a fost semnat un acord mediat de Turcia ¿i Organiza¡ia Na¡iunilor Unite, prin care a fost stabilit un coridor sigur de export în Marea Neagrå. În perioada august-decembrie 2022, 585 de nave comerciale au folosit acest coridor pentru a exporta peste 15 milioane de tone de produse agricole, oprind cre¿terea pre¡urilor alimentelor la nivel global.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 1/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Florin Tiutiu, noul pre[edinte al Clubului Fermierilor Florin Tiutiu a preluat, la începutul anului, func¡ia de pre¿edinte al CFRo, Clubul Fermierilor Români. Mandatul are o duratå de 6 luni, pânå pe 30 iunie. Florin Tiutiu este membru fondator ¿i membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români. ¥n pre¿edin¡ia sa va urmåri continuarea proiectelor pe care Clubul le-a lansat în ultimii 4 ani ¿i î¿i va concentra eforturile pentru urmårirea unor obiective specifice: - Elaborarea unor analize ¿i promovarea unui plan de ac¡iune concret ¿i a unor modele noi de afaceri pentru relansarea activitå¡ii ¿i trecerea spre performan¡å pentru sectoarele aflate la deficit în balan¡a comercialå - focus pe sectorul suinelor, sectorul cartofului ¿i sectorul zahårului; - Ac¡iuni de promovare ¿i asigurare Florin Tiutiu, pre¿edintele CFRO: “Må simt onorat så preiau mandatul de Pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români de la dl Nicolaie Apopi. În calitate de fermier, ¿tiu cât de important este så ne implicåm în mediul asociativ, så lucråm împreunå pentru a construi un viitor agriculturii române¿ti. Îmi propun så continui proiectele lansate de pre¿edin¡ii anteriori - precum cele privind formarea unei noi genera¡ii de Antreprenori în Agricultura 4.0 ¿i a Tinerilor Lideri pentru Agriculturå - dar ¿i så lansez noi direc¡ii de ac¡iune, cum ar fi promovarea unui plan na¡ional strategic de ac¡iune pentru relansarea sectoarelor aflate la deficit în balan¡a comercialå”. Profitul Agricol 1/2023

a investi¡iilor din surse na¡ionale ¿i europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare ¿i extindere a sistemelor de iriga¡ii ¿i desecaredrenaj; - Promovarea în rândul deciden¡ilor politici (Parlament ¿i Guvern) a necesitå¡ii implementårii unei legi pentru consolidarea ¿i comasarea terenurilor agricole; - Ini¡ierea unei dezbateri la nivel na¡ional în vederea elaborårii ¿i implementårii unui plan multi-sectorial de ac¡iuni pentru combaterea eroziunii solului ¿i a de¿ertificårii; - Ac¡iuni de promovare a “Pactului între Genera¡ii pentru Viitorul Agriculturii”, cu focus pe extinderea platformei de mentorat ¿i a activitå¡ii grupurilor de lucru tematice (agriculturå digitalå, agriculturå regenerativå ¿i agriculturå-energie).

Noi focare de gripå aviarå în Taiwan Guvernul din Taiwan a anun¡at sacrificarea a 16.000 de pui de la douå ferme din provincia Yunlin, dupå confirmarea unor focare de gripå aviarå. Luna trecutå alte 19.600 de påsåri au fost sacrificate la o fermå din apropiere, dar måsurile luate nu au împiedicat råspândirea virusului. Autoritå¡ile spun cå riscul de contaminare este foarte ridicat în timpul iernii ¿i leau cerut fermierilor så controleze strict accesul în halele de produc¡ie ¿i så dezinfecteze toate persoanele ¿i vehiculele care intrå sau ies din fermele lor. Fermierii din Jersey cer ajutorul guvernului Fermierii din Jersey, o insulå din Canalul Mânecii care apar¡ine Marii Britanii, dar beneficiazå de o autonomie extinså, au cerut sprijinul guvernului local pentru a evita falimentul, dupå o varå foarte dificilå. Ei spun cå nu beneficiazå de subven¡iile pe care le primesc fermierii englezi sau europeni, a¿a cå pre¡urile alimentelor pe care le produc nu sunt competitive. Autoritå¡ile au alocat deja un sprijin în valoare de 1,5 milioane de lire sterline, dar agricultorii spun cå aceastå sumå este insuficientå ¿i au solicitat majorarea subven¡iilor. Letonia luptå cu pesta porcinå Serviciul Veterinar din Letonia a avertizat cå ¡ara se confruntå cu un val de infec¡ii cu pestå porcinå africanå, iar numårul cazurilor confirmate la mistre¡i s-a triplat în a doua jumåtate a anului trecut. Pânå acum, fermierii locali au reu¿it så-¿i protejeze animalele ¿i au fost raportate doar ¿ase focare la porci domestici, cinci dintre ele la gospodårii de dimensiuni mici. Guvernul le-a cerut crescåtorilor de animale så împiedice orice contact cu alte animale domestice, cum sunt câinii sau pisicile, så foloseascå doar furaje tratate termic ¿i så raporteze cadavrele de mistre¡i pe care le descoperå. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Premierul englez prime¿te un milion de lire dacå devine vegan pentru o lunå Organiza¡ia GenV i-a oferit un milion de lire sterline premierului britanic Rishi Sunak, dacå politicianul este de acord så urmeze o dietå exclusiv veganå în luna februarie. Sunak a renun¡at deja oficial la carnea de vitå ¿i poate da curs ofertei pânå la sfâr¿itul acestei luni. Demersul GenV este unul pur publicitar, deoarece premierul Marii Britanii are o avere de aproape un miliard de lire sterline. Sri Lanka permite importul de ouå Guvernul din Sri Lanka a anun¡at cå va permite din nou importul de ouå pentru a rezolva criza de aprovizionare din ¡arå, dupå ce impunerea unui pre¡ maximal i-a fåcut pe producåtorii din ¡arå så-¿i abandoneze fermele. De¿i autoritå¡ile au renun¡at la controlul pre¡urilor în luna decembrie, statul asiatic se confruntå acum cu o scådere dramaticå a produc¡iei interne, care acoperå doar aproximativ 60% din consum. Exper¡ii estimeazå cå produc¡ia de ouå din Sri Lanka ¿i-ar putea reveni abia dupå o perioadå de 2-3 ani. Sunt ¿i viticultori care vor så treacå de la vin la ferme solare Producåtorii de vin din regiunea Bordeaux au cerut sprijinul financiar al Guvernului pentru a distruge 9% din suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-de-vie în regiune, pe fondul scåderii exporturilor ¿i a costurilor tot mai mari de produc¡ie. Ei au protestat în centrul ora¿ului Bordeaux ¿i solicitå subven¡ii de 10.000 de euro pentru fiecare hectar de podgorii distruse, care pot fi transformate ulterior în ferme care produc energie solarå. Criza nu i-a afectat doar pe marii producåtori din regiune, ale cåror vinuri sunt în continuare la mare cåutare la export, dar ¿i podgoriile mici depindeau de livrårile în China, care s-au pråbu¿it din cauza restric¡iilor impuse de statul asiatic de la începutul pandemiei. 12

Focar masiv de grip\ aviar\ în Cehia Autoritå¡ile din Cehia vor sacrifica 750.000 de gåini într-o singurå fermå, în încercarea de a controla cel mai grav focar de gripå aviarå din istoria ¡årii. Ferma se aflå la vest de capitala Praga ¿i ini¡ial autoritå¡ile sperau så sacrifice doar 220.000 de påsåri. Ulterior, virusul s-a extins în celelalte hale ¿i guvernul a decis så sacrifice toate gåinile, care reprezintå un sfert din numårul total din Cehia. Cehia a obligat toate fermele din ¡arå så ¡inå påsårile în interior din luna

noiembrie, dar numårul focarelor de infec¡ie a continuat så creascå. “Situa¡ia este foarte serioaså. Am descoperit zece focare noi doar în luna decembrie ¿i virusul se transmite cu o vitezå tot mai mare”, spune SVS. Patru focare au fost deja confirmate în acest an, iar pre¡ul la carnea de pui ¿i ouå a crescut semnificativ în magazinele alimentare din ¡arå. Autoritå¡ile spun cå riscul de contaminare la oameni råmâne extrem de scåzut, cu excep¡ia angaja¡ilor care vin în contact direct cu påsårile.

Desp\gubiri pentru fermierii nigerieni Gigantul Shell a acceptat så plåteascå despågubiri în valoare de 16 milioane de dolari unui grup de patru fermieri din Nigeria ¿i comunitå¡ilor în care locuiesc ace¿tia, dupå ce terenurile lor au fost afectate de scurgeri din conductele de petrol ale companiei. Organiza¡ia Friends of the Earth a negociat cu Shell în numele fermierilor ¿i cele douå pår¡i au anun¡at cå plata compensa¡iilor nu reprezintå o recunoa¿tere a vinovå¡iei companiei. Scurgerile s-au produs în perioada 2004-2007, dar Shell sus¡ine în conti-

nuare cå petrolul s-a scurs în urma unui sabotaj al conductelor. Un tribunal olandez a decis înså anul trecut cå filiala nigerianå a Shell este responsabilå, o situa¡ie rarå în care o companie multina¡ionalå este condamnatå pentru ac¡iunile unei filiale. În plus, instan¡a din Olanda a obligat Shell så instaleze sisteme de detectare timpurie a avariilor pe toate conductele din Nigeria, o condi¡ie pe care compania a îndeplinit-o deja. pagin\ de Profitul Agricol 1/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 6 ianuarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.339 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 2 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 371 euro/t (- 2) 1.818 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023. ¥n perioada 2 - 6 ianuarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 97.970 tone, Mexic 57.970 tone, Japonia 47.970 tone, Nigeria 31.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Guatemala 7.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 371 dolari/tonå (1.744 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 2 ianuarie. La bursa Dunquerque pre¡ul Cota¡ii - Bursa din Chicago 02.01 03.01 04.01 Febr 271 269 267 Martie 279 277 275 Mai 285 283 279

de 271 dolari/tonå (1.274 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2023, este de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 297 euro/t (- 4) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 6 ianuarie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 02.01 Febr 269 Martie 257 Mai 257

03.01 04.01 05.01 06.01 267 257 255 254 255 253 250 249 247 241 239 237

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

$/t

02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 277 273 271 270 269 279 277 275 273 271

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 289 euro/tonå (1.416 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.01 297 297 299 Bordeaux FOB 301 Pontivy 311 Bordeaux Pallice Rhin FOB

05.01 275 279 281

$/t 06.01 273 277 279

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 02.01 03.01 04.01 05.01 Febr 321 319 317 315 Martie 317 315 313 311 Mai 317 313 311 309

$/t 06.01 309 307 305

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 6 ianuarie, a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 ianuarie.

€ - 4,9 lei $ - 4,7 lei grâului a fost de 298 euro/t (1.460 lei). A scåzut cu 13 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2023 este de 277 euro/t (1.357 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2023, a fost de 271 dolari/t (1.274 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 02.01 03.01 04.01 05.01 Febr 383 379 377 373 Martie 385 381 379 377 Mai 385 383 381 379

$/t 06.01 371 375 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.01 03.01 04.01 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 310 Rouen FOB 343 341 337

euro/t 05.01 303 303 310 297 293 331

06.01 298 298 305 293 277 327

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.264 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå,

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

03.01 04.01 05.01 06.01 295 293 291 283 295 293 291 283 297 293 292 285 299 297 295 289 309 307 305 297

Profitul Agricol 1/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 2 - 6 ianuarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 545 dolari/tonå (2.561 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 02.01 Febr 537 Martie 537 Mai 543

03.01 535 535 541

$/t 04.01 533 537 539

05.01 539 541 543

06.01 537 539 541

Orz

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 270 euro/tonå (1.323 lei). A scåzut cu 15 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 ianuarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 559 euro/tonå (2.739 lei).

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 499 dolari/tonå (2.445 lei), în cre¿tere cu 22 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 02.01 Febr 1.439 Martie 1.371 Mai 1.357

03.01 1.427 1.369 1.347

02.01 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

FOB Constan¡a 303 euro/t (- 6) 1.485 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 6 ian. 2023, a fost de 595 dolari/tonå (2.796 lei).

04.01 1.417 1.357 1.335

03.01 283 285 279

04.01 279 283 277

$/t

05.01 1.407 1.347 1.333

06.01 1.391 1.345 1.331

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 2 - 6.01.2023

391.770 tone, Coreea de Sud 107.770 tone, Bangladesh 107.770 tone, Japonia 77.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

05.01 277 279 275

06.01 270 270 269

283 281 279 265 303 301 299 279

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în februarie 2023, pre¡ul orzului furajer este 277 dolari/t (1.302 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 Febr 477 485 497 501 499 Martie 497 499 501 503 497

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 2 - 6 ianuarie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 579 euro/t (2.837 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 2 ianuarie 2023. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 Dieppe 609 599 597 595 579 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 587 585 583 581 577

Febr

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.749 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 561 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 02.01 Rouen 579 Dunquerque 577 Moselle 575

03.01 577 575 573

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

06.01 559 561 557

Febr Martie Mai

04.01 05.01 575 573 573 571 571 569

02.01 599 609 609

03.01 597 599 607

04.01 595 597 599

$/t

05.01 06.01 593 590 595 591 597 593

02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 Febr 583 585 593 597 595 Martie 591 595 597 599 597

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 6 ianuarie 2023, a fost de 577 dolari/tonå (2.712 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 2 ianuarie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în februarie 2023, este 597 euro/t (2.925 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2023, este 659 dolari/t (3.097 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 02.01 03.01 04.01 05.01 06.01 Febr 287 285 283 281 279 Martie 297 295 289 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 ianuarie 2023, a fost de 279 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 1/2023

-8

271 dolari/t

- 12

545 dolari/t

+ 18

$/t

279 dolari/t

-8 15

AGRICULTURA

DIGITAL| 2022, anul informatiz\rii Retrospectiva anului agricol 2022 din perspectiva Agra Asiguråri 2022 a fost un an al digitalizårii pentru Agra Asiguråri, singura societate din România dedicatå exclusiv asigurårilor agricole. Compania a dus digitalizarea la un nivel superior în pia¡a asigurårilor prin îmbunåtå¡irea constantå a procesului de evaluare a daunelor cu ajutorul tehnologiei ¿i lansarea platformei online dedicatå brokerilor.

nivel na¡ional, Agra Asiguråri ¿i-a consolidat echipa cu 50 de evaluatori de daunå, iar pentru anul 2023 î¿i propune dezvoltarea paletei de produse pentru a le oferi fermierilor din România solu¡ii adaptate la problemelor cu care se confruntå.

¥n plus, Agra a organizat pe parcursul anului mai multe programe de ¿colarizare pentru evaluatorii de daunå, în func¡ie de nivelul de pregåtire al acestora, acoperind atât informa¡ii tehnice despre procesul de asigurare - condi¡iile de asigurare, riscurile de asigurare, cât ¿i metodele de evaluare a daunelor ¿i particularitå¡i ale culturilor. 16

Încå de la înfiin¡area sucursalei, compania a emis poli¡ele în format electronic ¿i evaluarea daunelor s-a produs digital, cu ajutorul tabletelor, înså anul 2022 a însemnat un proces complex de dezvoltare la nivel digital. Aproximativ 94% dintre avizårile de daune s-au avizat digital, fårå så fie necesar ca fermierii så contacteze telefonic reprezentan¡ii companiei.

Utilizarea tehnologiilor digitale are un impact pozitiv asupra calitå¡ii vie¡ii în zonele rurale ¿i are poten¡ialul de a atrage o genera¡ie mai tânårå de agricultori så se implice ¿i så dezvolte afaceri rurale. Existå solu¡ii digitale u¿or de folosit, softuri în limba românå, care pot eficientiza activitatea din cadrul fermei. În ceea ce prive¿te Agra Asiguråri, aceasta pune la dispozi¡ia

asigura¡ilor portalul AgraSat, unde ace¿tia î¿i pot vedea poli¡ele de asigurare, pot aviza daunele ¿i pot urmåri în timp real procesul de decontare. Compania a continuat implementarea planurilor de digitalizare în domeniul asigurårilor agricole ¿i a lansat în septembrie prima platformå digitalå pentru brokeri, pentru a sus¡ine procesul de vânzare, precum ¿i posibilitatea de a emite oferte ¿i în varianta offline.

Pentru anul 2023, compania î¿i propune så-¿i consolideze pozi¡ia pe pia¡a asigurårilor agricole ¿i så-¿i extindå portofoliul de produse, alåturi de îmbunåtå¡irea proceselor ¿i a procesului de lucru, în beneficiul clien¡ilor ¿i al colaboratorilor.

comunicat

“Extinderea ¿i dezvoltarea echipei opera¡ionale la nivel na¡ional a fost unul dintre cele mai importante obiective de anul acesta, pe care l-am ¿i îndeplinit cu succes. Am construit o echipå diverså, de la tineri absolven¡i de studii agricole pânå la ingineri agronomi sau fermieri cu experien¡å. Un lucru îmbucuråtor pentru noi a fost deschiderea acestora fa¡å de metodele digitale, iar acest lucru ne-a dat posibilitatea så fim operativi, atât pe partea de ofertare, cât ¿i de avizare a daunelor”, a declarat Horia Lupu, directorul general al Agra Asiguråri. Profitul Agricol 1/2023

VIA}A

COMPANIILOR Summit Agro, o nou\ identitate de brand Cu ocazia aniversårii a 25 de ani de activitate pe pia¡a autohtonå, Summit Agro România a trecut la o nouå identitate vizualå, conceputå så reflecte importan¡a asigurårii unui viitor sustenabil, mai sigur, pentru noile genera¡ii. Aceasta se bazeazå pe trei culori: verde, portocaliu ¿i gri. Verdele simbolizeazå grija pentru Påmânit ¿i implicarea în agriculturå, portocaliul cald aduce aminte de originile companiei, ºara Soarelui Råsare, iar griul simbolizeazå puterea ¿i anduran¡a unei corpora¡ii globale. Toate trei reunite reflectå misiunea de a proteja natura cu produse atent selec¡ionate ¿i create astfel încât påmântul så rodeascå ¿i så ne råsplåteascå ¿i

la finan¡e ¿i asiguråri la comer¡ cu produse chimice ¿i electronice, servicii pentru îmbunåtå¡irea stilului de via¡å, extrac¡ie ¿i prelucrare a metalelor etc.

pe viitor cu recolte bogate ¿i sånåtoase. Summit Agro România apar¡ine grupului de firme Sumi Agro Europe, care la rândul såu apar¡ine Sumitomo Corporation, companie japonezå cu afaceri în domenii extrem de diverse, de

Printre mårcile cele mai cunoscute, comercializate în România de Summit Agro, se remarcå: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil / Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizan¡ii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid ¿i produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum ¿i biostimulan¡ii ¿i fertilizan¡ii foliari Kaishi, Shigeki.

Mihaela Monica Vasile, market lead Agreena România De la începutul lunii ianuarie, Mihaela Monica Vasile s-a alåturat echipei Agreena. Acolo va avea ca obiectiv dezvoltarea ¿i extinderea opera¡iunilor pe pia¡a localå.

Agreena este o companie de certificare a carbonului din sol, activå în 14 ¡åri. Cunoscutå ini¡ial sub numele de Commoditrader, compania are biroul principal la Copenhaga. 18

¥n prezent, vizeazå intensificarea activitå¡ii în România.

Cu o experien¡å de 18 ani în domeniul agribusiness, timp în care a activat în companii multina¡ionale de top, Mihaela Monica Vasile a ocupat func¡ii importante în industrie ¿i a coordonat activitå¡i de rela¡ii publice, guvernamentale ¿i industriale pentru grupul de ¡åri România, Bulgaria ¿i Moldova. Profitul Agricol 1/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 9 ianuarie 2023 Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Pe parcursul lunii ianuarie 2023, regimul pluviometric se va caracteriza prin cantitå¡i de precipita¡ii nesemnificative din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ¡årii. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå se prezintå astfel: Oltenia 0-0,7 l/mp (Râmnicu Vâlcea), Banat 0-2,1 l/mp (Oravi¡a), 20

Cri¿ana 0-12,4 l/mp (¿tei), Muntenia 03,5 l/mp (Påtârlagele), Moldova 0-2,0 l/mp (Piatra Neam¡), Transilvania 013,6 l/mp (Bistri¡a), Maramure¿ 5,524,5 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 0-2,0 l/mp (Tulcea). Astfel, la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua na¡ionalå de Agrometeorologie din cadrul ANM, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, prezintå valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime în cea mai mare parte a terito-

riului agricol, deficite de apå în sol men¡inându-se local în estul ¿i sud-estul ¡årii, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i local extremå. De men¡ionat faptul cå, de¿i de la începutul lunii ianuarie ¿i pânå în prezent, regimul pluviometric a fost deficitar comparativ cu mediile multianuale consumul de apå din sol al plantelor este mult redus în aceastå perioadå, temperaturile scåzute din ultima såptåmânå determinând intrarea plantelor în repaus vegetativ. Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE

Ce fertiliz\m, solul sau planta? Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Acest text este un apel cåtre autorii viitoarei edi¡ii a Codului de bune practici agricole (CBPA), care ar trebui restructurat sau reformulat pe ici, pe colo prin unele pår¡i esen¡iale. Iatå ¿i de ce.

Informa¡iile fårå acoperire sunt propuse pentru reformulare. Textul de mai jos este o mostrå de “demagogie ¿tiin¡ificå”. “Prin studiul agrochimic se fundamenteazå folosirea îngrå¿åmintelor ¿i amendamentelor care så asigure ob¡inerea unor produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå, de sporire treptatå sau men¡inere la nivel ridicat a fertilitå¡ii solului ¿i de prevenire a poluårii solului ¿i a apelor freatice”. Cu rezultatele studiului agrochimic dat ca exemplu în CBPA în anexa XI este imposibil ca cineva så fundamenteze folosirea îngrå¿åmintelor, sau så se ob¡inå “produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå”. Iatå ¿i de ce. Cea mai importantå realizare a studiului agrochimic este calcularea DOE (doza optimå economic) pentru azot, fosfor ¿i potasiu. Folosirea DOE duce la maximizarea eficien¡ei economice, dar nu neapårat la produc¡ii (suficient de) mari pentru a putea acoperi ¿i alte costuri, nu numai cele cu fertilizarea. Întrebare: Se pot ob¡ine produc¡ii agricole mari în condi¡ii de eficien¡å Profitul Agricol 1/2023

economicå maximå dacå se folosesc DOE? Råspuns: Ca regulå generalå în India, cca douå treimi din doza necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei maxime este consideratå cea mai profitabilå dozå. Råspuns: În România la calculul DOE se folose¿te raportul dintre pre¡ul recoltei/kg ¿i costul unui kg de N s.a. În momentul fertilizåri se cunoa¿te numai pre¡ul îngrå¿åmântului. Deci DOE nu se prea poate calcula în actualele condi¡ii de volatilitate a pie¡ei produselor agricole.

Informa¡ii propuse pentru restructurare 1. Ce fertilizåm, solul sau planta? Este important så se clarifice acest aspect, deoarece sunt obiective diferite, alese în func¡ie de strategia de fertilizare aleaså pentru întocmirea planului de fertilizare. Din alte materiale editate de cåtre ICPA, putem afla cå pentru a stabili corect necesarul de macro- sau microelemente al solurilor, trebuie evaluat (determinat) con¡inutul de nutrien¡i din sol. Aceastå opera¡iune se face în cadrul activitå¡ii de cartare agrochimicå, care este prima parte a unui studiu agrochimic. Cartarea agrochimicå poate fi fåcutå pentru a caracteriza solul sau pentru a urmåri evolu¡ia lui în diferite contexte tehnologice. În acest caz se fertilizeazå solul. Un exemplu clar este atunci când un sol cu con¡inut scåzut de fosfor, så zicem 10 ppm P, este fertilizat cu o cantitate mai mare de P2O5 decât cea necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei scontate. Acest lucru este posibil, numai dacå

pH-ul solului are valori între 5,8 ¿i 6,8 (7), pentru ca fosforul så nu fie retrogradat în forme neaccesibile plantelor. Dar când prin cartare se måsoarå cantitå¡ile din totalul nutrien¡ilor existen¡i sol care sunt accesibili plantelor, atunci se fertilizeazå plantele. Astfel, unii fermieri s-au trezit cu recomandåri de fertilizare de 250 kg P2O5/ha pentru o produc¡ie scontatå de porumb de 10 t/ha, la care exportul de fosfor prin recoltå (cantitatea de fosfor con¡inutå în boabele de porumb) este în jur de 50 kg P2O5/ha. În schimb, altor fermieri li s-a recomandat så nu aplice fosfor pentru produc¡ii asemånåtoare. Acest lucru a fost posibil deoarece concentra¡ia de fosfor din stratul arabil este de 50 ppm P, ceea ce corespunde unei cantitå¡i de fosfor asimilabil de 180 kgP/ha, adicå 412 kg P2O5/ha. 2. Trebuie evaluat sau determinat necesarul de azot din sol? În “vocabularul” ICPA, termenii respectivi sunt considera¡i adesea ca sinonimi, de¿i am putea spune cå evaluat aduce cu calculat, iar determinat înseamnå mai degrabå måsurat. Dar folosind ambii termeni s-a ajuns ca azotul så fie calculat, iar ceilal¡i nutrien¡i så fie måsura¡i. Dacå se dore¿te determinarea cu precizie a cantitå¡ii de azot din sol, acesta trebuie måsurat, deoarece este cel mai mobil dintre nutrien¡i. Dar nu numai atât, trebuie måsurat ¿i la adâncimi mai mari, între 0 ¿i 60-90-120 cm. Analiza solului pentru azot este dificil de realizat, cu atât mai mult la adâncimi mari. Aceasta este probabil cauza cå, în loc så utilizåm metode rapide, moderne de analizå a solului F 21

CULTURI VEGETALE pentru nutrien¡i, calculåm azotul în mod indirect, pentru a face fa¡å cu volumul de analize. Pentru ceilal¡i nutrien¡i, considera¡i “imobili”, probele de sol se iau de pe adâncimea 0-30 cm.

3. Ce este Indicele de azot (IN)? Din CBPA aflåm cå IN reprezintå asigurarea poten¡ialå a solurilor cu azot. Cum ar veni, cantitatea de azot din sol care provine din mineralizarea humusului. Prin IN se evalueazå/determinå/calculeazå o datå la 4-5 ani azotul, dar acesta nu se måsoarå niciodatå. Este un instrument util, dar nu în orice situa¡ie. ªi iatå ¿i un argument forte. În 1989, Vintilå, Borlan ¿i colab., la 3 ani dupå ce a fost elaboratå metodologia de calculare a DOE în 1986, au propus “Metodologia de stabilire a dozei de azot care se aplicå primåvara în func¡ie de rezerva de azot mineral din profilul solului”. Asta înseamnå cå se recunoa¿te faptul cå la calcularea dozei de azot trebuie så se ¡inå seama ¿i de azotul måsurat pe adâncimea de 90 cm în cazul grâului, nu numai de azotul poten¡ial

asimilabil din primii 20 cm ai stratului arabil. Aceastå propunere era sus¡inutå de câteva rezultate experimentale ob¡inute pe douå tipuri de sol, cernoziom ¿i brun ro¿cat, în jude¡ul Timi¿. Pe un cernoziom cu IN de 2,5 ¿i o produc¡ie planificatå de 8.000 kg/ha de grâu, pentru care s-a calculat DOE de 162 kg N/ha, s-au gåsit pe adâncimea de la 0 la 90 cm, 135 kg N/ha, din care plantele pot absorbi numai 108 kg N/ha, cantitate care reprezintå Nmineral eficient. A¿adar, fa¡å de DOE calculatå de 162 kg N/ha, s-au folosit numai 54 kg N/ha (162 kg N/ha - 108 kg N/ha). Din concluziile autorilor (Vintilå, Borlan ¿i colab.1989): 1. Corectarea dozelor de azot (exprimate prin DOE), în func¡ie de azotul mineral aflat pe profilul solului poate reduce pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului, a plantelor ¿i a apelor de suprafa¡å cu nitra¡i” (deoarece de poluare “este råspunzåtor” azotul aflat “incognito” pe profilul solului, doar evaluat prin IN, dar niciodatå måsurat). 2. Azotul mineral de pe profilul de sol aflat la adâncimi de pânå la 90 cm poate

fi folosit de plantele de grâu la fel de eficient ca ¿i cel aplicat la suprafa¡å. 3. Deoarece azotul de la adâncime este absorbit mai târziu, poate avea un efect pozitiv asupra con¡inutului de proteinå din grâu. 4. Se ra¡ionalizeazå folosirea cantitå¡ii de îngrå¿åminte cu azot existente. 5. Se previn în mod eficace dereglårile de nutri¡ie cauzate de insuficien¡a ¿i excesul azotului mineral în sol ¿i plantå. 6. Se îmbogå¡e¿te calitatea produselor agricole prin reducerea con¡inutului de azot mineral.

Concluziile noastre: În postårile viitoare vom analiza: 1. De ce nu sunt utile multe planuri de fertilizare realizate în cadrul studiului agrochimic? 2. De ce trebuie favorizate centrele OSPA în realizarea studiului agrochimic? 3. De ce nu trebuie så aibå OSPA monopolul realizårii studiului agrochimic? 4. Sugestiile dvs. la întrebårile postate pe pagina de Facebook Profitul Agricol.

Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE

Gelu Barna>

Regulile succesului Agricultura este profitabilå dacå ai strategie ¿i te folose¿ti de matematicå. Totul trebuie calculat, începând cu investi¡ia primarå, ce teren lucrezi, ce såmân¡å aplici, ce erbicide, fungicide ¿i fertilizan¡i utilizezi. Ca în orice afacere, este nevoie de un management bine aplicat. Dacå nu analizezi totul, vei avea probleme!

cestea sunt principiile fermierului Gelu Barna, din Drågoie¿ti, jude¡ul Timi¿, care îl ajutå så aibå succes, an de an, în activitatea agricolå. Pe un hectar, el investe¿te 7.000 de lei, dar poate ajunge ¿i la 8.000 lei. ¥n totalul acesta omul a cuprins semin¡ele, îngrå¿åmintele, tratamentele chimice, motorina, leasingurile. Cine nu are leasinguri ¿i credite poate cheltui mai pu¡in, pânå la 6.500 lei pe hectar. Problema este cå, dacå nu ob¡ii 7 tone de grâu la ha, nu î¡i acoperi cheltuielile ¿i nu ob¡ii profit. Anul trecut, în 2022, din cauza secetei extreme, Gelu Barna a ob¡inut profit la grâu ¿i la rapi¡å, dar nu ¿i la porumb. Cu cele 5 tone ob¡inute la porumb, a reu¿it totu¿i så-¿i recupereze cheltuielile. O culturå din patru a fost dezastruoaså. ¥n agriculturå asta se întâmplå din când în când, trebuie så accep¡i ¿i så mergi mai departe. În Timi¿, existå zone unde nu s-a fåcut porumb, dar au 24

fost zone unde s-au ob¡inut produc¡ii de patru, cinci ¿ase tone. De exemplu, în teritoriile din Sânnicolau Mare, Cenad, Dude¿tii Vechi ¿i Tomnatic, au fost mari probleme, iar culturile au fost mult distruse. În Drågoie¿ti, unde are påmânt fermierul nostru, porumbul a fost calamitat pânå în 50%, fa¡å de un an normal. S-a ob¡inut o produc¡ie de 5 t la hectar, fårå niciun profit. A fost numai o recuperare a cheltuielilor. Într-un an normal, se ob¡ineau 10-12 tone. Problema este cå acea comisie de constatare a recunoscut doar 35% din calamitå¡i. “A¿a au considerat ei! Când am vrut så depun contesta¡ie, a fost prea târziu, totul a råmas a¿a. Noi am cerut 60%, dar comisia a decis cå trebuie så ne dea 35%”, spune Gelu Barna. La floarea-soarelui a reu¿it så facå 3 t la ha, cu o scådere de 30% fa¡å de un an normal. Crede cå pentru a avea ¿anse la despågubiri de calamitå¡i, un fond mutual ar fi o solu¡ie, dar se teme ¿i cå un astfel de maldår de bani va atrage

båie¡ii de¿tep¡i, bine orienta¡i politic. “De fapt, nu cred cå e cea mai bunå solu¡ie. Statul român trebuie så impunå ni¿te reguli care så fie respectate, a¿a cum s-a întâmplat în Ungaria. Acolo, asigurårile i-au despågubit pe to¡i fermierii. Aici nu s-a luat niciun ban. ¥n Ungaria, to¡i ¡åranii care au avut asigurare de secetå au fost despågubi¡i. La noi nu s-a întâmplat asta”. Gelu Barna crede cå o altå solu¡ie este ca to¡i fermierii så se asigure de calamitå¡i, mai ales de secetå, înghe¡, la o firmå de asiguråri care så plåteascå atunci când situa¡ia o impune. ªi iar då exemplu situa¡ia care func¡ioneazå în Ungaria, pe care o considerå un model pentru administra¡ia agricolå. “De obicei, un an este prost, iar 4-5 buni. Omul face o medie ¿i vede cât are profit, dar oricum sunt pierderi, iar fermierul are de suferit. Asta fiindcå sistemul despågubirilor ¿i compensa¡iilor nu func¡ioneazå. Aceasta este situa¡ia în România.” Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE Pia¡a cerealelor, blocatå La sfâr¿itul anului 2022, din cauzå cå pia¡a cerealelor este blocatå, mul¡i fermieri din jude¡ul Timi¿ au råmas cu grâul în hambare. “Pia¡a nu merge în acest moment din cauza jocurilor politice, iar producåtorul român este victima. El pierde cel mai mult”, aten¡ioneazå Gelu Barna. Care este cauza? Cantitå¡ile mari de cereale intrate în ¡arå din Ucraina. Barna crede cå o solu¡ie ar fi ca statul român så punå taxe, în loc så primeascå grâul cu zâmbetul pe buze pe motiv de råzboi. ¥n opinia lui, autoritå¡ile nu se gândesc cå fermierul român pierde. Traderii cumpårå cereale care vin din Ucraina la pre¡uri mult mai mici, iar ¡åranii råmân cu hambarele pline. Acest lucru este inacceptabil, iar statul nu are nicio scuzå. “Statul a omorât ¡åranul român prin deciziile acestea proaste. Autoritå¡ile trebuie så punå un impozit, o taxå, la cantitå¡ile enorme care intrå în ¡arå. E o måsurå fireascå, de bun-sim¡. Nu e nimic anormal. Vre¡i så ob¡ine¡i profit? Plåti¡i taxå 100 de euro pe tonå sau 200

de euro care så intre în bugetul statului român pe cantitå¡ile ce vin din Ucraina ¿i pute¡i så face¡i ce vre¡i. Atunci pre¡ul cerealele ar fi mai ridicat, iar autohtonul nu ar mai fi în pierdere ¿i nu ar mai fi nevoit så vândå porumbul acum, în decembrie, cu 800 lei tona”, este de pårere Barna. Dupå el, porumbul ar trebui så coste 1.500 lei tona minim pentru ca producåtorul så nu iaså în pierdere ¿i så î¿i scoatå investi¡ia. Pia¡a cerealelor mergea bine înainte de a începe råzboiul. Porumbul ¿i cerealele au fost mai scumpe, dar într-un mod absurd, chiar în timpul råzboiului, când se vorbe¿te de o crizå ¿i de foamete la nivel mondial, grâul s-a ieftinit. “Vå vine a crede a¿a ceva? Dintrodatå sunt cereale, dar de unde sunt aceste stocuri? Pia¡a cerealelor este blocatå, nimic nu merge. Nici grâul, nici porumbul!”, aten¡ioneazå Barna. Floarea-soarelui a fost 3 lei kilogramul, s-a ridicat la 5 lei. Uleiul a fost 7 lei. Acum e 14 -15 lei, iar floarea a scåzut la 2,30 lei kilogramul. Tona de grâu este

1.300 lei, dar ar trebui så fie 1.500 lei, pentru ca pia¡a cerealelor så func¡ioneze cât de cât normal. Morarii ar putea så plåteascå 1.500 pe tonå. Atunci toatå lumea ar avea de câ¿tigat: ¿i fermierii, ¿i morarii, ¿i consumatorii. “Principiul este ca to¡i så tråim. Nu eu så tråiesc ¿i tu så mori. La ora aceasta e supårare mare. Au scåzut pre¡urile, nici nu vor urca. Cine ¿tie dacå vor mai cre¿te. 10.000 de tone de cereale avem blocate în depozit. A¿teptåm ¿i trei ani dacå este cazul, dar nu vindem la pre¡urile acestea umilitoare”, a conchis Gelu Barna. Terenurile administrate de el fac parte dintr-un complex de ferme de 3.000 de ha întinse pe ¿ase UAT-uri, dar pânå la Cråciun încå nu au încasat nicio subven¡ie. De fapt, în Timi¿, existå foarte mul¡i fermieri, la finalul lunii decembrie, care nu au primit nici måcar prima tran¿å. La unii au intrat banii, dar la cei mul¡i nu.

Gheorghe MIRON

Un nou sistem de subven]ii agricole Guvernul britanic a anun¡at, dupå ani de amânåri, un nou sistem de subven¡ii agricole cu numele ELMS, ce va înlocui sistemul Uniunii Europene (CAP) care era încå în vigoare dupå ie¿irea din blocul comunitar. ELMS oferå subven¡ii mai mari pentru respectarea unor obiective de protec¡ia mediului ¿i autoritå¡ile sperå cå un numår mare de fermieri se vor înscrie în program. Londra sus¡ine cå noul sistem se va dovedi foarte profitabil pentru agricultori, dar în acela¿i timp va stimula adoptarea unor tehnologii noi ¿i va proteja natura. David Exwood, vicepre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Fermierilor, spune înså cå mul¡i fermieri vor pierde plå¡ile directe pe care le primeau pânå acum Profitul Agricol 1/2023

¿i unii dintre ei nu vor încasa nici un fel de subven¡ii prin ELMS. “De¿i unele dintre schimbårile anun¡ate sunt benefice, s-ar putea så fie prea târziu pentru agricultura britanicå, mai ales cu problemele economice actuale ¿i epuizarea rapidå a lichiditå¡ilor de care mai dispun fermierii”, explicå Exwood. ELMS este de fapt o dezvoltare a unei scheme existente, la care participå deja 30.000 de fermieri, recompensa¡i pentru diverse proiecte ecologice. Noul sistem cre¿te semnificativ sumele alocate ¿i devine astfel mult mai atractiv. În mod surprinzåtor, organiza¡iile de mediu au criticat planul guvernului ¿i au avertizat cå în acest fel sunt deturnate fonduri de la proiecte ecologice mai importante. 25

CULTURI VEGETALE

Vremea cald\ i-a scos pe fermieri în câmp înc\ din 3 ianuarie Culturile sunt 100% råsårite, dar, la påioase, într-un stadiu mai incipient decât normalul perioadei. În loc de octombrie, råsårirea s-a produs, pe 60% din suprafa¡a cultivatå cu grâu, dupå 1 decembrie. La rapi¡å, lucrurile stau diferit: faptul cå a plouat la începutul lui septembrie a stimulat råsårirea ¿i culturile sunt aproape normal dezvoltate. Plantele au suferit de secetå, sunt unele suprafe¡e întoarse circa 3-4% din suprafa¡a înfiin¡atå în jude¡ele Tulcea, Bråila, Gala¡i dar, în general, minusul în dezvoltare nu e ireversibil. Totul depinde de evolu¡ia vremii, în continuare.

itua¡ia din anii trecu¡i, cu lunile decembrie ¿i ianuarie mult mai cålduroase decât media multianualå, nu a fost accidentalå. Se poate vorbi de un ¿ablon, cu o toamnå caldå în septembrie, octombrie, noiembrie, o toamnå rece spre iarnå în decembrie ¿i prima parte a lunii ianuarie, cu ferestre calde între Cråciun ¿i Boboteazå, ¿i o instalare a unei ierni de regulå blânde, cu precipita¡ii pu¡ine, spre finalul lunii ianuarie, cu episoade succesive de frig ¿i cald pânå spre jumåtatea lunii aprilie. Primåvara devine cel mai scurt anotimp (dacå nu socotim ferestrele calde din iarnå), tendin¡a fiind ca vara så se instaleze încå din luna mai. Ce se întâmplå cu tehnologiile agricole în aceste condi¡ii? 26

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, e categoric: “Se anun¡å un an dificil pentru agriculturå. În cazul culturilor de toamnå, temperaturile ridicate sunt un impediment pentru cålire ¿i înfrå¡ire. Neavând strat de zåpadå, sunt probleme ¿i cu rezerva de apå din sol. Rezerva existentå nu este nici pe departe suficientå pentru culturile de primåvarå”. Vremea caldå favorizeazå ¿i apari¡ia bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor. “La culturile mai dezvoltate e posibil så aparå fåinarea, ca ¿i în al¡i ani în ferestrele mai calde ale iernii, iar fermierii ar putea fi obliga¡i så trateze”. Tabårå recomandå observarea atentå a culturilor ¿i realizarea mai devreme a fertilizårilor faziale. “Se produce diferen¡ierea primordiilor fructifere, a spicule¡elor”. Fostul ministru considerå cå un ger venit acum, de minus 10 grade, ar produce pagube mari, în special în culturile de orz, orzoaicå, dar ¿i cele de grâu, care acum sunt în cre¿tere, pentru cå, peste zi, temperatura depå¿e¿te cinci grade. Evolu¡ia vremii prezintå risc foarte ridicat pentru culturile pomicole. “În lip-

sa gerului Bobotezei, pomii pornesc în vegeta¡ie, iar în primåvarå, o simplå brumå ar putea distruge mare parte din recoltå”. În acest context, Tabårå criticå ¿i “Ghidul de bune practici agricole” elaborat de MADR, fiindcå acesta se bazeazå exclusiv pe datele calendaristice. “Or, iatå cå vremea nu ¡ine cont de calendar. Sunt tot mai vizibile efectele schimbårilor climatice. Se produce o alunecare a iernii spre februarie-martie. Tehnologiile agricole trebuie adaptate”. La SCDA Mårcule¿ti s-a realizat o experien¡å cu epoci diferite de semånat la grâu ¿i cu densitå¡i variabile. Aflat în zonå, Tabårå a solicitat så se mai înfiin¡eze douå seturi de loturi, respectiv acelea¿i soiuri de grâu semånate în toamnå så fie semånate ¿i în ianuarie, respectiv februarie. “Vreau så vedem care este reac¡ia la repausul germinal, dacå se mai trece prin vernalizare”. Tabårå ¿i-ar dori ca Ministerul Agriculturii så sus¡inå financiar realizarea mai multor experien¡e de acest tip, sistematice, cu scopul de a se putea emite concluzii ¿tiin¡ifice referitoare la adaptarea tehnologiilor ¿i geneticii. “Este limpede cå, mai ales în cazul culturilor

Valeriu Tab\r\, pre[edinte ASAS Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE

Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds la Corteva

de primåvarå, avem nevoie de geneticå adaptatå pentru a face fa¡å secetei atmosferice din timpul verii”.

Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds la Corteva, se aflå zilele acestea în Constan¡a, unde a observat cå mai mul¡i fermieri au intrat în câmp încå din 3 ianuarie. “Trebuie efectuat tratamentul în cultura rapi¡ei, pentru controlul Ceutorhynchus napi (gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å). Dacå nu se intervine acum, în perioada zborului pentru împerechere, dupå aceea combaterea e ineficientå. Este o interven¡ie în concordan¡å cu evolu¡ia vremii. S-au depå¿it maximele istorice pentru aceastå perioadå în multe localitå¡i”. Ciocoiu considerå cå fermierii nu trebuie så se opreascå aici. “În continuare, trebuie intrat la erbicidare în cultura grâului. Cel mai mare du¿man al unui grâu mic este buruiana. Vremea aceasta a stimulat dezvoltarea buruienilor. E chiar o explozie. Au supravie¡uit ¿i buruieni precum mu¿tarul, care, în mod normal, erau distruse de temperaturile mici”. Dacå în partea de sud-est a ¡årii dåunåtorii sunt prima grijå a fermierilor acum, bolile cerealelor sunt mai Profitul Agricol 1/2023

prezente în vest, unde plantele sunt mai dezvoltate, fiindcå råsårirea s-a produs în octombrie-noiembrie. “Un coleg m-a informat cå e prezentå fåinarea într-o platformå de-a noastrå, din vest. În sudest, plantele sunt încå prea mici ca så se îmbolnåveascå. Seceta e prezentå mai ales în Tulcea, Gala¡i, Buzåu, Vrancea, unde suntem cu 100 de l în minus fa¡å de normalul perioadei. Nu putem vorbi de o suferin¡å a culturii, dar ne îngrijoreazå perspectiva, mai ales pentru culturile de primåvarå”. Zabrus tenebrioides - gândacul ghebos nu mai este atât de prezent în cultura de grâu ca în anii trecu¡i, în aceea¿i perioadå. Sunt douå motive. “Anul trecut, pe vremea asta, erau sute de mii de ha afectate. În prezent nu am auzit pe nimeni så se plângå. E adevårat, grâul este încå prea mic, iar Zabrus are particularitatea cå atacå doar când frunza se culcå pe sol. Dar problema s-a atenuat foarte mult ¿i datoritå autoriza¡iei de urgen¡å care a permis tratamentul semin¡elor de påioase cu neonicotinoide”. Una peste alta, Ciocoiu considerå cå, având în vedere întârzierea råsåririi culturilor de påioase, evolu¡ia vremii a fost chiar favorabilå. “Dacå ar fi nins, e posibil ca råsårirea så fi fost întârziatå

pentru primåvarå. A¿a, de bine, de råu, plantele au 4-5 cm, unele au început så înfrå¡eascå. Ritmul de cre¿tere este mai lent decât ar fi fost în octombrie, din cauza nop¡ilor reci ¿i a duratei mai mici a zilelor. Chiar dacå vine un înghe¡, nu mie teamå cå ar fi compromise culturile”. Reprezentantul Corteva opineazå cå discu¡iile despre schimbarea epocii de semånat, pentru adaptarea la schimbårile climatice, sunt complexe ¿i implicå multe variabile. “De multe ori, beneficiul semånatului timpuriu sau întârziat poate fi o loterie. Am observat, înså, cå, dacå acum cinci ani, o rapi¡å råsåritå în noiembrie nu are nicio ¿anså de a da randament, în ultimii ani lucrurile au stat exact pe dos. Anul trecut, rapi¡a mea a råsårit pe 8-9 noiembrie. ªi am fåcut o produc¡ie de 3.800 de kg/ha, mai mult decât mul¡umitoare. Asta, datoritå schimbårii vremii, fiindcå ¿i anul trecut luna decembrie a fost cålduroaså, la fel ¿i prima jumåtate a lunii ianuarie. Culturile råsårite mai devreme par momentan avantajate, dar, dacå seceta persistå, situa¡ia s-ar putea råsturna. Plantele fiind mai dezvoltate ¿i având un necesar hidric mai crescut, ar fi mai afectate”.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Verben, pentru combaterea bolilor la culturile de cereale p\ioase Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Principalele boli care afecteazå puternic culturile de cereale påioase î¿i fac apari¡ia chiar din primåvarå, cum ar fi fåinarea, påtarea în ochi, septorioza, iar dacå factorii de mediu sunt favorabili, ¿i restul bolilor pot apårea mai devreme.

Verben este cel mai nou ¿i mai puternic fungicid special creat ¿i lansat de Corteva Agriscience în 2022 pentru a asigura protec¡ia cerealelor încå de la primul tratament din primåvarå. Prin utilizarea lui Verben în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativå ¿i preventivå a celor douå substan¡e active con¡inute. Având o plantå curatå chiar din T1, putem optimiza schema tehnologicå, fårå a face rabat de la produc¡ie, deoarece planta va fi curatå încå din primåvarå ¿i va fi mai rezistentå în fa¡a urmåtoarelor valuri de infec¡ie.

O singurå loviturå tuturor bolilor importante Fungicidul Verben este compus din douå dintre cele mai bune substan¡e active întâlnite la ora actualå (proquinazid ¿i protioconazol). Aceste douå substan¡e active au un efect sinergic, fiind puse în valoare ¿i cu ajutorul formulårii 28

speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar ¿i la temperaturi scåzute, aderen¡å, distribu¡ie uniformå a substan¡elor active ¿i rezisten¡å la spålare la o orå de la aplicare. Prin folosirea lui Verben în T1 nu mai este nevoie så adåugåm în pompå un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fitotoxicitate, poluare ¿i incompatibilitate. ¥n testele efectuate de Corteva, Verben a dovedit cå poate fi amestecat fårå a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de cre¿tere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

Cel mai bun în controlul fåinårii Verben combate bolile specifice, inclusiv fåinarea, chiar ¿i la temperaturi reduse. Testele efectuate de cåtre Corteva au eviden¡iat faptul cå, pe lângå absorb¡ia rapidå în plantå chiar ¿i la temperaturi sub 10°C, Verben combate fåinarea ¿i septorioza foarte bine ¿i råmâne activ, datoritå sinergiei celor douå substan¡e, chiar ¿i la câteva såptåmâni dupå aplicare. Datoritå mobilitå¡ii sale în plantå chiar ¿i la temperaturi scåzute, Verben Dozarea ¿i utilizarea La grâu ¿i triticale, se poate aplica de la stadiul de înfrå¡ire pânå la înflorit (50% spice înflorite) BBCH 2565, în dozå de 0,6-1 l/ha, doza medie recomandatå fiind de 0,75 l/ha. La secarå ¿i orz, Verben se poate plica din stadiul de înfrå¡ire pânå în faza de burduf, BBCH 25-49, în dozå de 0,6-1 l/ha, doza medie recomandatå fiind de 0,75 l/ha.

ac¡ioneazå înainte ca simptomele så fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de culturå. Verben protejeazå cerealele påioase prin modul såu de ac¡iune, atât curativ, cât ¿i preventiv. Prin formularea ¿i sinergia celor douå substan¡e active, Verben de¡ine controlul bolilor la toate culturile de cereale påioase ¿i în special al fåinårii.

Verben, o solu¡ie antirezisten¡å Datoritå celor douå substan¡e active, Verben este considerat o solu¡ie viabilå într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominantå ¿i riscul de rezisten¡å va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben acest risc este minimizat deoarece ambele substan¡e active din Verben fac parte din douå clase chimice diferite, ce au moduri de ac¡iune diferite, care vor împiedica crearea rezisten¡ei bolilor.

Spectrul de combatere al lui Verben este foarte mare, cuprinzând boli precum: Erysiphe graminis - Fåinarea, Septoria tritici - Septorioza, Septoria nodorum - Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides - Påtarea în ochi, Puccinia striiformis - Rugina galbenå, Puccinia recondita - Rugina brunå, Pyrenophora teres - Sfâ¿ierea frunzelor, Ramularia collo-cygni-Ramularia, Rhynchosporium secalis - Arsura frunzelor. Prin utilizarea lui Verben încå de la primul tratament din primåvarå, planta este protejatå de bolile specifice cerealelor, fortifiatå ¿i puså în valoare, pentru a oferi produc¡iile cele mai mari ¿i mai calitative. Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE

Poluarea cu metale grele în agricultura Banatului Dupå doi ani de analize ¿i cercetåri, speciali¿tii de la Universitatea de ªtiintele Vie¡ii Timi¿oara ¿i de la Agen¡ia Regionalå din Panciovo, Serbia, au prezentat concluziile amplului proiect privind poluarea cu metale grele a terenurilor agricole din zona transfrontalierå, între Banatul sârbesc ¿i cel românesc. S-au gåsit cadmiu, crom, molibden, cobalt, zinc, plumb ¿i arsenic, fiecare în sine periculoase pentru sånåtatea oamenilor ¿i a solului.

robele au fost recoltate pe trei adâncimi, 0-20 cm, 20-40 cm ¿i 40- 60 cm, din 56 de loca¡ii. ¥n total au fost câteva mii de probe de sol ¿i apå. Tipurile de sol întâlnite în regiunea de frontierå România - Serbia de unde au fost ridicate probele sunt gleiosoluri 17%, vertosoluri 16%, aluviosoluri 8%, antrosoluri 8%, soloneturi 10%, cernoziomuri 13%, eutricombosoluri 13%, luvisoluri 7% ¿i stagnosoluri 3%. “Toate se întrepåtrund. Se poate gåsi un tip de sol în 20 de localitå¡i sau trei tipuri de sol în 25 de localitå¡i”, a explicat prof. Florin Costa, prodecanul Facultå¡ii de Agriculturå, coordonatorul cercetårilor. Probele au fost duse ¿i în Serbia pentru a fi reanalizate ¿i de speciali¿tii parteneri din ¡ara vecinå, iar probele luate de ei vor fi aduse ¿i la Timi¿oara. Metalele grele sunt prezente în mod natural în sol ¿i ape, iar pânå la o limitå 30

nu sunt periculoase pentru sånåtatea plantelor, a animalelor ¿i a oamenilor, dar existå înså ¿i o altå categorie de metale grele care sunt toxice ¿i în concentra¡ii scåzute, precum cadmiu, mercur, plumb, crom. Practicile agricole clasice de aplicare a îngrå¿åmintelor ¿i pesticidelor este o cauzå a poluårii cu metale grele a terenurilor, în regiunea Banatului. Metalele sunt absorbite de plante prin sistemul radicular, apoi ajung în animale ¿i în om. Din sol intrå automat în ape. Alte cauze ale poluårii cu metale grele sunt gazele de e¿apament ale autoturismelor, dar ¿i utilizarea nåmolurilor în agriculturå provenite de la sta¡iile orå¿ene¿ti sau industriale de epurare a apelor. Prof. Isidora Radulov, din cadrul Universitå¡ii de ªtiintele Vie¡ii Timi¿oara, crede cå faptul cå solul este poluat nu ar fi o problemå. “Oamenii nu månâncå påmânt. Problema este cå metalele grele ajung în plante prin absorb¡ie radicularå, din plante în animale sau direct în om, depinde ce consumåm prima datå, planta sau animalul. Pe acest lan¡ trofic, putem så fim contamina¡i cu metale grele. Cele mai mari acumulåri apar la arseniu, cadmiu, clor, cupru, nichel, mercur ¿i plumb. Acestea vor fi re¡inute la nivelul solului ¿i chiar pot så depå¿eascå nivelurile admise ¿i atunci devin periculoase pentru sånåtatea animalelor ¿i a oamenilor”. Solurile argiloase ¿i cele bogate în materii organice pot re¡ine prin procesul de schimb de ioni metalele grele. E bine, fiindcå atunci nu vor mai fi absorbite de cåtre plante. Totu¿i, în anumite condi¡ii de descompunere organicå ¿i desorb¡ie, adicå de eliberare din com-

plexul coloidal, metalele grele pot fi eliberate din sol, devin disponibile, se acumuleazå ¿i vor fi absorbite de plante, cu drumul firesc în animale ¿i în om. De asemenea, în condi¡ii de ariditate excesivå, cum a fost în vara anului 2022, de seceta extremå, metalele grele pot fi luate de frunze pe cale extraradicularå, pe calea aerului, prin praful ridicat de vânt ¿i ro¡ile utilajelor agricole. Praful ac¡ioneazå ¿i ca un ¿mirghel asupra plantelor, iar asimilarea va fi mult mai intenså. A¿adar, un teren infestat poate polua ¿i indirect, din cauza modificårilor climatice violente - de¿ertificare ¿i uscare excesivå.

Re¡ea de monitorizare a poluårii cu metale grele Cercetåtorii de la USV Timi¿oara au descoperit în sol unele metale grele în cantitå¡i mai ridicate, îndeosebi cupru. Acest metal greu se gåse¿te din abunden¡å în terenurile agricole din Banat, deoarece alterarea mineralelor care

Prof. Florin Crista [i prof. Isidora Radulov Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE con¡in cupru se face în mod natural întrun timp mult mai scurt decât alterarea chimicå a altor minerale ¿i ca atare apare o îmbogå¡ire a solului. O altå cauzå este utilizarea ¡evilor de cupru în iriga¡ii ¿i în alte sisteme de alimentare cu apå. Partea bunå este cå cupru nu are un nivel a¿a ridicat de toxicitate ca mercurul, arsenicul sau nichelul ¿i poate fi re¡inut u¿or de complexul coloidal al solului, fie cå este vorba de materiile organice sau de argilå. Cadmiul este al doilea metal greu gåsit în cantitå¡i mai mari în sol ¿i ape, predominant provenind din aplicarea îngrå¿åmintelor în culturile agricole. Este principala surså de îmbogå¡ire a solului cu cadmiu, îndeosebi prin îngrå¿åmintele fosfatice care se aplicå an de an, indiferent cå sunt simple sau complexe. Acesta nu este extras atunci când se produce fertilizantul, fiindcå ar cre¿te foarte mult pre¡ul produsului. Inevitabil, toate îngrå¿åmintele cu fosfor con¡in o anumitå cantitate de cadmiu. Aplicând an de an pe acela¿i tip de sol aceste îngrå¿åminte fosfatice, se ajunge la o acumulare de cadmiu la nivelul componentelor solului, dar asta este valabil pentru toate metalele grele. Fiind ioni pozitivi, pot fi re¡inu¡i la nivelul complexului absorbitiv al påmântului în condi¡ii de umezealå excesivå, când se aplicå alte resurse fertilizante

care con¡in ioni pozitivi, dar ele pot fi desorbite, adicå scoase din acest sistemul coloidal al påmântului, trecute în solu¡ia solului ¿i de aici devin accesibile plantelor, cu parcursul animal ¿i om. Atunci putem vorbi de contaminare de toxicitate la nivelul plantei, apoi toxicitatea poate ajunge la nivelul organismului animalelor ¿i al omului. Totu¿i, în probele prelevate ¿i analizate nu au fost depistate niveluri foarte crescute de arseniu sau mercur, ceea ce este foarte bine. Nu sunt depå¿ite limitele. Nici nichel nu existå în cantitå¡i care så depå¿eascå nivelul de toxicitate. La plumb se mai gåsesc niveluri crescute. Mai sunt localitå¡i care utilizeazå ¡evi de plumb, iar acolo, inevitabil, existå niveluri mai mari ale con¡inutului de plumb, dar numårul de probe a fost mic. Problema este cå tot ceea ce se petrece în sol se va regåsi la un moment dat ¿i în apele freatice, apoi în cele de suprafa¡å utilizate fie la irigare, fie în consumul casnic. În apele de suprafa¡å, existå limite maxime permise de metale grele, care nu trebuie depå¿ite sub nicio formå. Analizele ¿i måsuråtorile au fost fåcute cu un spectometru cu plasmå nou ¿i un digestor, iar recoltarea probelor a fost realizatå cu sonde speciale. Limita maximå de plumb este de 10 micrograme pe litru ¿i în nicio probå

recoltatå nu s-au înregistrat depå¿iri. La zinc limita este 5 miligrame pe litru, nu au fost depå¿iri, doar în unele probe niveluri mai ridicate. La nichel limita este de 20 micrograme pe litru, fårå depå¿iri. Maximum a fost de 5,47. La cupru 100 micrograme pe litru, fårå excese. Aceste metale grele nu au fost gåsite nici în sol în cantitå¡i periculoase pentru sånåtatea plantelor, a animalelor ¿i a oamenilor.

Un ghid de decontaminare a solului Totu¿i, cercetåtorii implica¡i în proiect au pregåtit un ghid de decontaminare a solului de metale grele cu metode chimice ¿i biologice, prin introducerea anumitor specii de plante care pot absorbi metalele grele din påmânt. De asemenea, se va asigura ¿i o îmbunåtå¡ire a materiilor organice prin sistemul radicular ¿i a activitå¡ii microbiologice a terenului datoritå litosferei care se formeazå. Astfel, a fost creatå o re¡ea transfrontalierå pentru monitorizarea poluårii mediului cu metale grele, pesticide, erbicide, insecticide, cu scopul de a utiliza datele colectate pentru instruirea studen¡ilor, fermierilor ¿i a familiilor lor, precum ¿i a autoritå¡ilor competen¡e ¿i a publicului larg despre protec¡ia mediului ¿i utilizarea durabilå a resurselor naturale, în special terenurile agricole ¿i apa. Pentru a remedia toxicitatea din apele de suprafa¡å s-au stabilit mai multe metode. Una dintre acestea este trecerea apei prin mai multe interfe¡e, care sunt combina¡ii de materiale organice ¿i anorganice. “Aceste metode de decontaminare a apelor de suprafa¡å utilizate la irigarea culturilor le vom prezen¡a pe toate în ghidul nostru pe care îl vom edita, ca så fie evitatå reîmbogå¡irea solului cu metalele grele care s-au desorbit ¿i au ajuns în ape. Vom lansa ghidul în urmåtoarea perioadå”, a conchis prof. Isidora Radulov. Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Un precedent a[teptat de to]i cresc\torii de porci De peste trei ani, crescåtorii de porci din ¡ara noastrå asistå neputincio¿i la eutanasierea animalelor din propriile adåposturi. Despågubirile care se dau nu acoperå costurile geneticii superioare, pe care au achizi¡ionat-o ani la rând. Al¡ii, nu pu¡ini, s-au trezit cu fermele blocate din cauza vreunui focar de pestå porcinå africanå descoperit prin vreo gospodårie aflatå pe o razå de 10 kilometri. Ace¿ti fermieri nu primesc despågubiri pentru pierderile lor. Pe lângå faptul cå mul¡i î¿i pierd afacerile, fermierii nu mai au curajul så repopuleze adåposturile, ca så nu mai vorbim de experien¡a traumatizantå. Iatå cå la sfâr¿itul anului a apårut o speran¡å vagå: Direc¡ia Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor Timi¿ a reu¿it så izoleze virusul dintr-o fermå bolnavå de la Pådureni, proprietatea companiei Smithfield. Pe 11 decembie 2022, au fost ridicate restric¡iile de la Pådureni. Au fost eutanasia¡i numai porcii din hala afectatå ¿i din halele vecine, dar porcii din celelalte hale au fost cru¡a¡i ¿i chiar au fost trimi¿i la abator, evident dupå numeroase teste repetate. Carnea a fost vândutå pe pia¡å. S-au ridicat restric¡iile sanitare veterinare din localitå¡ile Pådureni, Liebling, Conac Iosif, Jebel, Obad, Ciacova, 32

Petroman, Peciu Nou, Giroc ¿i Chi¿oda din jude¡ulTimi¿. Timp de ¿ase luni, este interziså popularea fermelor care au trecut prin focarul de pestå porcinå africanå. Repopularea se va putea face numai dupå notificarea DSVSA Timi¿, unica institu¡ie care poate da avizul sanitar veterinar. În zona de protec¡ie au fost inspectate toate exploata¡iile nonprofesionale cu suine, efectuându-se examenele clinice ¿i måsurarea temperaturii corporale, iar în zona de supraveghere efectuându-se examenele clinice ¿i catagrafierea suinelor. În urma inspec¡iilor nu au fost constatate modificåri ale stårii de sånåtate ¿i nici semne clinice care pot fi atribuite pestei porcine africane. Doctorul Alin Flavius Nicoarå, director executiv la Direc¡ia Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor Timi¿, spune cå nu mai existå niciun focar activ de pestå porcinå africanå în jude¡. “Pe 4 ianuarie, am ridicat ultimele restric¡ii la Lenauheim, unde exista un focar de pestå într-o gospodårie.”

Este o procedurå solicitatå frecvent de cåtre asocia¡iile crescåtorilor din toatå ¡ara. Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc, apreciazå ¿i el eforturile de la Timi¿. “Pentru România este o premierå în domeniu. Grupul Smithfield Ferme face parte din APCPR. Nu am date tehnice privind procedurile lor. Este o procedurå pentru care noi am ridicat ni¿te probleme. A fost o realizare fiindcå tratamentul termic este imposibil de realizat când ai mai multe mii de porci de sacrificat odatå. Noi nu avem asemenea capacitå¡i. Trebuie utilaje mari pentru asemenea volume. Existå o logicå pentru o astfel de abordare, mai ales într-o fermå de dimensiuni mari. Ferma din Pådureni este integratå. Noi aveam informa¡ii de acest gen chiar din China. Chinezii eutanasiau cel mult porcii din hala respectivå. Porcii din halele vecine erau testa¡i ¿i observa¡i permanent. Teoretic, este un semn bun”.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cine vrea s\ nu mai cre[tem porc în România? “Cunosc cazul de la Pådureni, Timi¿, spune Adrian Balaban, care de¡ine mai multe ferme de porci în jude¡ele Ialomi¡a ¿i Buzåu. Dacå s-au fåcut teste ¿i s-a constatat cå animalele erau sånåtoase ¿i au fost livrate pe pia¡å fårå tratament termic, în condi¡ii libere, indemne de boalå, este o chestiune extraordinarå. Având în vedere cå s-a reu¿it salvarea unor animale dintr-un focar de pestå porcinå africanå, nu este înså nimic senza¡ional, este o practicå folositå pe scarå largå în China. Reu¿itele lor sunt înså sub 50%. Nu este o metodå universal recunoscutå pentru controlul bolii. “Extragerea måselei stricate”, a¿a se cheamå metoda. S-au fåcut ¿i studii privind eficien¡a ei. În general, ¿ansele de reu¿itå ¡in mai mult de noroc decât de modul în care este aplicatå metoda. Este o chestiune de hazard. Au ¡inut ferma sub supraveghere 45 de zile, timp în care au fåcut foarte multe teste. Toate au ie¿it negative ¿i au dat drumul livrårilor pentru consum. În mod, normal tratamentul termic ar trebui så se aplice porcilor care vin din loturi contaminate fiindcå tratamentul termic are rolul de a neutraliza virusul. Noi am cerut de la început acest lucru: dacå teståm animalele ¿i rezultatul e negativ, de ce så le mai supunem la tratament termic? Nu au vrut så le trimitem pe pia¡å. Într-adevår, ANSVSA a venit cu ini¡iativa, dar nu ¿tiu cine a suportat costurile testårii. Chinezii aveau oricum un focar de pestå acolo. Dacå nu ar fi reu¿it, ar fi ucis animalele. Bravo lor cå au fåcut-o ¿i cå au avut ¿ansa. ªi eu am încercat la mine metoda asta într-o fermå, dar nu am reu¿it. Am fåcut mai multe teste, dar, dupå trei såptåmâni, Profitul Agricol 1/2023

mi-a apårut un caz pozitiv. Am avut pestå în ferme apropiate, cu o distan¡å de câteva sute de metri între hale. Am reu¿it så blocåm circula¡ia virusului dintr-o parte în alta. Este o chestiune de organizare, totul depinde de viteza cu care depistezi virusul în fermå, de måsurile pe care le iei, de vreme... sunt atât de mul¡i factori ¿i trebuie så meargå to¡i în aceea¿i direc¡ie, în acela¿i timp. Virusul are o perioadå de incuba¡ie de 2 - 14 zile.” Prin urmare, testele pot ie¿i negative, dar peste o såptåmânå pot så se îmbolnåveascå totu¿i animalele. Deci po¡i så sacrifici pentru consum ¿i ai råspândit boala.” Adrian Balaban a fost foarte afectat de PPA, chiar dacå este un fermier riguros, care respectå normele de biosecuritate. “Am repopulat o fermå. Pe celelalte le-am spålat în propor¡ie de 80-90%. ªi a¿teptåm timpuri mai bune. Câtå vreme nu se va modifica nimic în legisla¡ie, ca så ne încurajeze så investim în industria porcului, eu nu mai fac nimic.

Mai ales dupå ce am citit ultima propunere din partea ANSVSA privind HG 1214, am ajuns la concluzia cå ANSVSA nu vrea så mai cre¿tem porci în România, deci nu dore¿te så mai existe ferme de porci în ¡arå. Fermierii trebuie så suporte toate cheltuielile, de parcå noi am fi vinova¡i. Dacå î¡i intrå pesta a doua oarå în fermå, mai prime¿ti 50% din banii pentru despågubire. Dacå î¡i intrå a treia oarå, nu mai prime¿ti bani deloc. Deci interesul unora de la ANSVSA a fost så se spele pe mâini de povestea asta cu pesta fiindcå, dacå nu mai avem porci în România, nu mai avem nici pestå, deci au rezolvat problema.” Când vezi un medic veterinar cå î¿i face datoria pentru salvarea animalelor, te închini. A¿a de rarå este o asemenea floare profesionalå, cum e cazul de la Timi¿. Ce bine ar fi dacå medicii veterinari ar fi plåti¡i în func¡ie de numårul animalelor fiindcå, în prezent, leafa lor de peste 10.000 de lei pe lunå merge oricum, chiar dacå dispar animalele din comunå. Pe ei nu-i intereseazå dacå fermierii dispar sau nu, dacå importåm carne de porc din Spania sau din Germania. Este mult mai u¿or så nu mai ai animale, decât så controlezi bolile.” Adrian Balaban are în prezent doar 4 ferme populate, pu¡in fa¡å de efectivele de dinaintea pandemiei. “Am avut cel mai slab an. Am scåzut sub 3 milioane de porci abatoriza¡i în 2022. Cele mai mari pierderi nu se produc atunci când sacrifici porcii pentru combaterea bolii, ci în momentul în care ferma este blocatå ¿i nu mai po¡i livra porcii care månâncå ¿i produc pagube. Nu mai po¡i så-i vinzi la greutatea optimå. Cheltuielile se acumuleazå ¿i pierzi afacerea”.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cum a fost salvat\ ferma de porci din P\dureni Alin Flavius Nicoarå, director executiv la DSVSA Timi¿, a coordonat toate activitå¡ile de la ferma de porci Pådureni, care fusese lovitå de pesta porcinå africanå. Pentru prima datå de la izbucnirea pandemiei, doctorii veterinari au izbutit så izoleze hala afectatå de boalå, iar porcii sånåto¿i din celelalte hale au mers la abator. Så speråm cå aceastå ac¡iune nu va råmâne ¿i unica.

- Domnule doctor, cum a¡i ajuns la aceastå performan¡å, deocamdatå unicå pentru zootehnia din România?

- S-au aliniat astrele, ca så spun a¿a: ferma respectivå era în monitorizare în zona de protec¡ie ¿i de supraveghere a focarului de pestå porcinå africanå de la Ferma Par¡a, care apar¡ine tot Grupului Smithfield. Acolo, pentru monitorizare, în fiecare zi, to¡i porcii mor¡i erau necropsia¡i, termometra¡i, verifica¡i ca la carte. Drept pentru care, în primul rând, am prins încå de la început intrarea virusului în fermå. În al doilea rând, încå din organizare, din structurå, de¿i era o singurå fermå acolo, de fapt erau trei unitå¡i epidemiologice diferite, cu personal diferit, cu filtre separate, deci lucråtorii nu comunicau între ei. A¿a a fost posibil så instituim o carantinå agresivå. Boala se manifesta într-o singurå halå ¿i am închis-o rapid. Am închis preventiv încå trei hale aflate pe stânga ¿i pe dreapta ca zonå de tampon. - Câte animale a¡i eutanasiat?

- Am ucis 4.130 de porci ¿i au råmas în via¡å 37.000. În ce prive¿te porcii 34

- Vå spun sincer, avem tot felul de supozi¡ii, dar dacå am ¿ti cum s-a întâmplat cu certitudine, problema bolii ar fi rezolvatå. - Crede¡i cå acest precedent de la Pådureni se poate aplica ¿i la alte ferme afectate sau blocate de boalå?

Alin Flavius Nicoar\, director executiv la DSVSA Timi[

råma¿i în via¡å, i-am testat, am efectuat zilnic teste PCR pe absolut toate cadavrele ¿i, pentru cå nu am mai avut niciun test pozitiv ulterior, am ridicat restric¡iile dupå 28-32 de zile. Singurele teste pozitive au fost în ziua de 6 noiembrie, atunci când a apårut supiciunea de boalå. Chiar ¿i la ucidere, noi am recoltat probe de sânge, am fåcut teste PCR pentru PPA, nu am mai avut niciun test pozitiv. Am fåcut 2.500 de teste PCR. Am impus un plan de måsuri draconic. Exista un singur om în fiecare halå. Nu avea voie så interac¡ioneze cu ceilal¡i colegi. Timp de trei såptåmâni, nimeni nu s-a mi¿cat din fermå. Au avut containere acolo, li s-au asigurat condi¡ii de maså, cazare, absolut tot. ªi încå o chestiune importantå. Ferma, fiind lipitå de FNC Pådureni, furajul era administrat prin transbordare direct din FNC Pådureni, care ¿i-a oprit activitatea în aceea¿i zi de 6 noiembrie pentru toate celelalte ferme Smithfield. - Fiind o fermå cu norme de biosecuritate severe, cum crede¡i cå a påtruns totu¿i virusul acolo?

- Foarte greu. Norocul celor de la Smithfield este cå fiecare fermå are propriul medic veterinar, el nu mai circulå din fermå în fermå sau prin gospodåriile ¡åråne¿ti. Dacå nu era în zonå de supraveghere ca så monitorizåm ferma la sânge, în mod sigur nu depistam boala în primele zile. Meritul enorm este al operatorului cå a avut capacitatea umanå ¿i materialå så aplice toate måsurile pe care le-am dispus. - Cum crede¡i cå putem evita pierderile uria¿e, provocate de blocarea fermelor indemne de boalå, aflate în arealul unor focare minore?

- Este o discu¡ie foarte bunå asta. Pe 17 ianuarie, ne vom întâlni cu Autoritatea ¿i cu directorii din direc¡iile jude¡ene veterinare, unde vom discuta ¿i aceastå chstiune. Noi facem propuneri pe baza experien¡ei noastre de la Timi¿ ¿i a colegilor din ¡arå ca så încercåm så modificåm legisla¡ia, dacå se poate, pe bazå legalå, pe baza unor chestiuni epidemiologice, pe care le ¿tim, så stabilim eventuale culoare ca så putem dirija animalele din fermele indemne de boalå spre abator, fårå prelucrare termicå. Sper så ¿i gåsim solu¡iile. - Comisia Europeanå acceptå derogårile în asemenea situa¡ii.

- Ceva argumente avem. Mai trebuie så gåsim ¿i în¡elegere la toate forurile.

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[>

Laptele a fost salvarea noastr\ Fermierul de la Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i, a våzut cå are pierderi mari când a fåcut bilan¡ul activitå¡ii pe anul 2022. Seceta a ucis totul pe câmp, iar apa pentru iriga¡ii, împinså la 85 de metri înål¡ime, pe a treia treaptå, nu a mai ajuns pe platoul de la Matca-Barcea-Cudalbi. Rezervele de cereale ¿i de furaje au fost de mare ajutor acum. Ca o consecin¡å pozitivå, laptele a contribuit la salvarea afacerii.

bloca¡i, iar fermierii au probleme cu livrarea laptelui. Eu vindeam ¿i în Bulgaria, dar ¿i procesatorul de-acolo este blocat acum. Chiar dacå au crescut pre¡urile excesiv la toate inputurile, eu nu am datorii la nimeni. Am achitat toate inputurile colaboratorilor no¿tri.” Anul nu are semne de “bel¿ug de sub brazda de sub plug”. Rezerva de apå în solul de la Matca este nesemnificativå: în noiembrie-decembrie, a plouat 58 de litri pe metru påtrat, ceea ce înseamnå 32 de centimetri adâncime. Restul e beton.

“

Dupå 40 de ani de activitate în agriculturå, 2022 a fost un an crunt de råu, poveste¿te Gavrilå Tuchilu¿. Niciodatå nu a fost mai råu din punct de vedere climatic. Mult mai råu ca în 2007 sau ca în 2012, când am avut secetå mare. Nu s-a întâmplat niciodatå så nu fac niciun bob de porumb. Am scos 350 de kilograme de floarea-soarelui la hectar, ca niciodatå. Pe de altå parte, conjunctura europeanå ne-a afundat ¿i mai mult. S-au creat condi¡ii pentru ca Ucraina så tranziteze cerealele prin ¡ara noastrå, dar ei nu le-au tranzitat doar, le-au vândut prin ¡ara noastrå. De aceea, pre¡urile cerealelor noastre s-au pråbu¿it. Ucrainenii au vândut aici porumb de mai mul¡i ani vechime ¿i unii fermieri l-au dat înapoi pentru cå nu corespunde din punct de vedere calitativ. Grâul nu corespunde calitativ pentru procesare. S-au vårsat la noi cantitå¡i imense de cereale fårå certificat veterinar de sånåtate. Nu putem fi competitivi în aceste condi¡ii. Seceta care a bântuit în zona noastrå a fåcut ravagii ¿i fermierii afecta¡i au primit doar 25% din valoarea pagubelor, dupå o formulå de calcul eronatå. Mie mi-au dat contraval-

Profitul Agricol 1/2023

oarea a 100 de tone de grâu, adicå 1.200.000 de lei. Am avut stocuri de anul trecut ¿i le-am vândut. Ne închidem astfel cu un plus nesemnificativ, dar cu un plus. Altådatå, închideam bilan¡ul cu 1,5 milioane de euro plus...” Prin urmare, ståpânul de la Agrimat Matca a primit despågubiri doar pentru grâu, orz ¿i rapi¡å. Pentru porumb, nu s-a dat nimic, a¿a cum nu s-a dat nici în anul 2020. “Nu ¿tiu dacå vom mai primi ceva... Sigur cå ne-a ajutat ¿i produc¡ia de lapte cu parametri deosebit de buni. Caprele ne-au dat un lapte de foarte bunå calitate, cu un pre¡ mare: 4,2 lei pe litru. Laptele de vacå se vinde acum cu 2,5 - 2,6 lei litrul, fa¡å de 3 lei, cât era în noiembrie. Pre¡ul laptelui a scåzut iar ¿i tendin¡a se va men¡ine ¿i în ianuarie pentru cå nu existå putere de cumpårare. Nu se vând produsele lactate procesate în România. Marii procesatori Olympus, Danone, Lactalis sunt

Un an de... Huzur “Ne aflåm pe linia de plutire cu fabrica Huzur de la Sascut, mai sperå femierul. Vom veni în for¡å începând cu luna ianuarie. Am fåcut investi¡ii ca så cre¿tem productivitatea ¿i så reducem cheltuielile. Vom intra în marile lan¡uri de magazine. Vom fi peste tot. Ne vom baza pe acidofile, ca¿caval, mozzarella. Avem contract cu Artesana Tecuci, dar în luna aprilie vom da laptele de caprå la propria fabricå din Sascut.” Grâul a råsårit în decembrie, iar rapi¡a s-a reactivat. Gavrilå Tuchilu¿ a primit toate asigurårile cå vor începe lucrårile la magistrala de iriga¡ii din barajul Movileni de pe Siret. “Poate cå, în doi-trei ani, statul rezolvå problema. O lucrare ce se poate realiza într-un singur an. Structura existå pentru cele 14.500 de hectare. Apa va veni repede de-acolo, iar de la Gala¡i, sistemul nostru vechi de iriga¡ii este total neconform: a irigat cine a dorit direct din canal, iar de la Lie¿ti în sus, apa nu a mai ajuns, to¡i fermierii ¿i-au compromis cultura de porumb. Statul a preluat sifoanele de cinci ani ¿i nu s-au terminat licita¡iile nici acum.” Viorel PATRICHI 35

Alexandru Baciu

O ferm\ de vaci Montbéliard Alexandru Baciu de¡ine 4.500 de hectare, 1.300 de taurine, cu tot cu tineret, din care mulge 410 vaci Montbéliard, are un abator, un magazin în Cålåra¿i ¿i 3 în Bucure¿ti, un restaurant în Bucure¿ti la Pia¡a Obor, la Domenii ¿i pe ¿oseaua Erou Iancu Nicolae nr. 67.

“

Ideea mea principalå de start în afacere a fost fabrica de lapte. Fiul meu George m-a întrebat: «Cu cine ne batem noi? Trebuie distribu¡ie...» Måria Sa cumpåråtorul decide, chiar dacå eu må gândesc la produse premium. Acum, majoritatea vor så vândå animalele. M-a sunat un fermier cå vrea så vândå 45 de vaci pentru cå nu mai are furaje. Eu nu m-am apucat de vaci pentru cå l-am våzut pe vecinul cå ¿i el cre¿te ¿i nici nu m-am gândit la ce bani câ¿tigå.” Ferma de vaci se cheamå Prest Serv. În 2009, el a început så investeascå în zootehnie. “Valoarea cerealelor cre¿te prin trecerea prin rumenul vac36

ilor.” Cumpårå materialul seminal din Fran¡a cu 15-20 de euro paieta. “M-am orientat spre rasa Montbéliard dupå ce am discutat ¿i cu fermieri care au Holstein. Prima mea op¡iune a fost Bruna. Am fost în Austria ¿i nu am gåsit efective suficiente. Eu am scris în contract cå, atunci când voi închide proiectul european, voi avea 300 de vaci în grajd. A¿a m-a sfåtuit consultantul ca så dea bine. Aiurea! M-am trezit cå nu aveam de unde så cumpår 300 de vaci. Am mers în Fran¡a de ¿ase-¿apte ori - spre Elve¡ia, spre Italia, ¿i m-am oprit în regiunea Lyon, la o asocia¡ie. Era un francez foarte jovial, care se ocupa de exporturi, am mers cu el la un ¿pri¡. «Ce faci? Te-apuci de vaci?!» ¿i a început så râdå cå o voi încasa. Era îndrågostit de o senegalezå, dar era profesionist. Când se uita la o vi¡icå, îmi dådea coate: «Pe asta så n-o iei. Aia-i foarte bunå...» Ne-am dus la Brest så mâncåm celebrul coco¿ de Brest. Când a venit cu nota de platå, Jean Paul zice: «Tu plåte¿ti!» «ªti¡i cât costa un coco¿ de åla? 200 de euro. Ai mâncat ¿i oasele!» Coco¿ul era într-un bai¡ ¿i oasele erau moi. A venit de multe ori la mine. Era ca la el acaså aici. ªi de-atunci am råmas cu Montbéliard.”

Longevitatea productivå medie este de 3,3 - 3,4 lacta¡ii. “Am grup de vaci care au ajuns la 6 lacta¡ii. Nu må îndur de ele cå sunt frumoase...” Vacile Montbeliard au o produc¡ie medie de 27-28 de litri pe zi. “Vaca are o filozofie. Pune capul în gard så vadå dacå are mâncare. Dacå are mâncare, månâncå. Dacå nu are, mai bagå o datå capul prin gard. A treia oare nu mai bagå capul ¿i se duce de se culcå”. Are o fabricå de ¿rot, care scoate un fel de espandat pentru vaci. Proceseazå o tonå de semin¡e de soia pe orå. Vinde uleiul la avicola pentru pui. “Pânå så fac fabrica, dådeam la bani pe ¿rot, de înnebuneam. Vindeam unui procesator soia ¿i cumpåram ¿rot tot de la el, la acela¿i pre¡ cu boabele de soia. Mai întâi, am cumpårat o fabricå de 500 de kilograme pe orå. I-am vândut-o lui Ilisei ¿i am luat alta de o tonå. Scot ureeaza din ¿rot la temperaturå înaltå”. Fabrica de ulei a adus-o din Ucraina ¿i func¡ioneazå foarte bine. Poate face porumb espandat, chiar ¿i pufule¡i. ªrotul de soia îl mai macinå o datå prin moarå pentru cå este prea peletizat ¿i vaca are tendin¡a så-l aleagå. Råmâne 7% ulei ¿i nu e prea gras ca så producå acidoze. “Cel mai important la ¿rotul de soia este Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR så scot ureeaza care este o enzimå ce catalizeazå reac¡ia de hidrolizå a ureei la amoniac ¿i bioxid de carbon. Ureeaza poate provoca acidoze, cetoze...” Alexandru Baciu a avut ¿i vaci Jersey. “Când le-am cumpårat, eu m-am dus la selec¡ie. Fermierul nici nu a ie¿it din caså, discuta numai cu asocia¡ia localå, un semtest care îi dådea banii. Am cerut certificat de origine. «Aoleu...» Scotea un formular imediat. «Asta-i fiicå de... mama era...» Când m-am întors, 15 au fåtat numai vi¡ei de Limousine. Ce era så mai fac? Eu våzusem taurul, dar nu era între ele. În Danemarca, la fel. Fermierii nu discutau cu mine. Pre¿edintele asocia¡iei avea 75 de ani. Danezii erau serio¿i. Erau juninci ca trase la indigo. Am renun¡at la vacile Jersey din cauza oamenilor mei, dar regret ¿i acum dupå ele. Dau lapte mult ¿i bun, sunt curate, dar cam preten¡ioase. Fatå vi¡ei mici foarte u¿or. Mai întâi mulgeam vacile Jersey, apoi Montbéliard. Uita lucråtorul så ridice poarta, se amestecau, de¿i erau grajduri separate... Doctorul se plângea, plângea ¿i tehnicianul... Pânå la urmå, am început så plâng ¿i eu de mila lor ¿i am renun¡at la 250 de vaci Jersey. Le-am dat unui fermier de la Boto¿ani, are ferma Elicom, care face brânzå de Jersey, vinde prin Kaufland. Proiectasem o fåbricu¡å pentru lactate ca så duc prin magazinele mele. Jersey este supranumitå «vaca de unt»: 5% gråsime, aproape 6% proteine. Nu aveam ce face cu tåura¿ii de Jersey, cresc foarte greu. O perioadå, i-am crescut ¿i pe ei pentru abator. Îi sacrificam la 30 de luni abia, iar pe ceilal¡i la 18 luni. ªi mâncau la fel. O vacå Montbéliard månâncå 50 de kilograme pe zi, iar o vacå Jersey - 45. Vacile Montbéliard au o produc¡ie medie pe zi de 28-29 de litri. Am pre¡ bun la lapte, a depå¿it 3 lei litrul. Dau direct la Olympus, fårå intermediari. Din laptele de Montbéliard ¿i de Bål¡atå fåceam numai programul «Cornul ¿i laptele», dar nu pot så dau cu 90 de bani, cum vrea Petre Daea. To¡i care au câ¿igat licita¡iile au ie¿it din program din cauza pre¡ului prea mic. Nu a crescut pre¡ul laptelui din cauza råzboiului, nu Profitul Agricol 1/2023

mai avem vaci. Fermierii din Fran¡a, Ger mania au îmbåtrânit. Primåria cumpårå fermele. Era acolo 6.000 de euro un hectar acum cinci ani. Un român poate så cumpere teren acolo dupå ce se parcurg to¡i pa¿ii. Iar aici nu mai gåse¿ti un hectar sub 10.000 de euro”. Vrea så facå o fåbricu¡å de lactate, o manufacturå. “Mie îmi place brânza de Montbéliard. Pot så vând brânzå ambalatå lângå carne. Dacå procesez o tonå la douå zile, eu sunt mul¡umit.” Mai întâi construie¿te clådirea, aduce utilajele, dar, în acela¿i timp, î¿i cautå intermediar care så vândå brânza. Nu pre¡ul laptelui este important în realizarea profitului, crede fermierul. Esen¡ial este pre¡ul la care se vând inputurile. “Ca så fie acoperitor pentru aceste pre¡uri, laptele trebuie så coste 5 lei la poarta fermei. Noi ar trebui så facem calculul laptelui pe cap de vacå furajatå, cum se zicea înainte de 1990, nu doar pentru vacile care dau 50 de litri pe zi.”

Ra¡ia furajerå Vacile gestante primesc paie în ra¡ie. Vacile care se mulg nu primesc medicamente ¿i premixuri. Folose¿te numai un premix din Danemarca, e mai scump, dar nu are nimic pe bazå de hormoni. “Am vrut så fac fermå eco, dar se cer multe hârtii. Eu le dau så mânânce 99% furaje produse de mine. Silozul e de la mine, ¿rotul îl fac eu. Le dau orz, ¿rot de soia, lucernå ¿i siloz de porumb. În total, 50 de kilograme, din care - 25 kg de siloz, 8 kg concentrate, 5 kg lucernå ¿i 5 kg de porumb murat în silobaguri.” Cu soia atinge douå obiective: programul de înverzire ¿i ¿rotul pentru vaci. Seamånå 1.500 de hectare cu soia ¿i aproape toatå este irigatå. În fiecare an, vacile månâncå 1.500 de tone de soia. Soia irigatå produce aici 3-4 tone pe hectar. A înscris vacile în Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental (ACVBR-Sim), unde este pre¿edinte Mircea Dumitru. Ca în orice fermå organizatå ca la carte, a separat vacile pe categorii. Gra-

jdurile au spa¡ii mari ¿i luminoase, construite dupå tehnologia Rota Guido. Trei grajduri au fost realizate cu Rota Guido, iar altele douå le-a ridicat în regie proprie. Au o înål¡ime de 7 metri la coamå, la strea¿inå - 4 metri ¿i sunt foarte bine aerisite. A costat 500.000 de euro un grajd, fårå dotåri. Dejec¡iile sunt cårate de un plug raclor la capåtul grajdului. Vacile în repaus au a¿ternut permanent ¿i cu¿ete cu saltele pentru vacile la muls. Sala de muls este DeLaval ¿i are 36 de posturi. Vacile Montbéliard au mai rar distocii. Alege tauri potrivi¡i, cu material sexat. “Eu fac reformå în fiecare an - 2030%. Am folosit material sexat ¿i nu må îndur så tai vi¡elele, nici så le vând. Nu voi extinde efectivele pentru lapte. Dintr-o vitå de 600 kg, dacå are randament bun, po¡i så ob¡ii maxim 280-300 kg de carne. Montbéliard are un randament la carcaså de 56%. Vaca Charolaise are 60%. Cel mai bun randament au Aubrac ¿i Limousine”. Apreciazå în mod deosebit remorca furajerå Strautmann. Are FNC pentru vaca de lapte, vi¡ei, tauri ¿i pentru cele 700 de oi. Lucreazå cu o firmå de nutri¡ie danezå, care face re¡ete. Face analize pentru furaje la DSV, în programul strategic, ¿i alte analize pe cont propriu la Bucure¿ti. Când apar probleme, face analize ¿i la un laborator din Fran¡a. Nu existå laborator în România pentru metale grele, pentru plumb. Pentru aflatoxinå face teste la Bucure¿ti. “Eu tratez porumbul ¿i chiar nu are aflatoxinå, dar dacå te duc într-o culturå dublå, e plin. Acolo nu l-am tratat.” Pentru porumbul de siloz, preferå un hibrid de la Maisadour. “Då rezultate. Iar la secetå, cel mai bine a rezistat un hibrid de la Monsanto. La neirigat, a dat în jur de 8 tone. La irigat, fac 12 tone în medie.” În ferma zootehnicå, are 28 de lucråtori, iar pe ansamblu - 90. “Legea salarizårii în agriculturå este beneficå mai mult pentru salaria¡i, crede Alexandru Baciu. Fiecare prime¿te 3.000 de lei pe lunå”.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Brânz\ cu cheag de... c\mil\ Cu zece ani în urmå, am cunoscut la Pojorâta, jude¡ul Suceava, doi tineri fermieri: Oana ¿i Iulian Bedrule. Recent, i-am våzut din nou: î¿i vindeau produsele de fermå la un chio¿c din Pojorâta. În tot acest råstimp, au realizat un mare succes: au crescut douå fete frumoase ¿i iste¡e. În rest, progresele nu se våd pe måsura muncii lor istovitoare: aveau 33 de vaci, acum au 37; aveau 75 de capre Saanen, dar le-au vândut; au fåcut o fåbricu¡å ¿i au aceea¿i pensiune unde vin mai pu¡ini turi¿ti.

ana Bedrule din Pojorâta încheagå laptele cu cheag din stomac de cåmilå. “E foarte scump, dar meritå. Nu mai face nimeni la noi brânzå cu cheag de miel. Dacå ai autoriza¡ie de func¡ionare, nu ai voie så mai folose¿ti cheag de miel. Trebuie cheag de laborator. Au venit în ¡arå firme care vând cheag de cåmilå. Am avut såptåmâna trecutå control de la DSV Suceava ¿i a trebuit så avem toate certificatele de conformitate. Trebuie så ne conformåm.” Iatå o altå absurditate marca ANSVSA. Adicå cheagul de cåmilå este conform, chiar dacå e conservat în condi¡ii precare de igienå din cauza cåldurii excesive din de¿ert, dar cheagul de miel, crescut în condi¡iile noastre specifice ¿i folosit de mii de ani, nu mai este conform. Fermierii trebuie så aibå ¿tampilå ovalå pentru produsele lor tradi¡ionale. Ordinul ministrului este interpretat diferit de la un jude¡ la altul, de la un agent la altul. “E normal så se cunoascå trasabilitatea produsului, dar nu putem fi de acord cu preten¡iile absurde”, spune

Oana [i Iulian Bedrule

Oana Bedrule. “La noi se cer o mie de u¿i: omul så intre pe o u¿å, laptele så intre pe altå u¿å, ambalajele så vinå pe altå u¿å, etichetele trebuie så aibå ¿i ele u¿a lor. Pe toate le ducem într-o magazie ¿i vor ie¿i pe cu totul altå u¿å. Noi avem nevoie de politicå agricolå, care este un lucru foarte serios”, spune ¿i Iulian Bedrule. El crede cå subven¡iile au fost bani risipi¡i pentru cå maxim 20% din numårul crescåtorilor au investit în geneticå. “Bani degeaba. Asta nu-i performan¡å. ªi fiecare ministru pretinde cå face reforma lui în agriculturå, la fel ca în educa¡ie.” Ei au ferma ¿i fåbricu¡a în Sadova. Au închiriat på¿unea pentru vaci de la primåria din Pojorâta. Îngrijesc 37 de vaci cu lapte, din care mulg 28. Au renun¡at la Holstein ¿i au trecut pe Brunå ¿i Bål¡atå. “Holstein este o vacå foarte bunå de ¡inut în fermå, dar nu are rezisten¡a celorlalte douå rase. Am cumpårat animale care se preteazå la på¿unat pe munte. Am fåcut o fåbricu¡å. Procesåm, vindem la magazinul lui Alexandru Baciu din Floreasca, Bucure¿ti, dar avem ¿i magazinul nostru pentru desfacere. Procesåm 700 de litri de lapte proaspåt pe zi. În func¡ie de comenzi. Fiind produse proaspete, fårå conservant, ¿i termenul de valabilitate este mai scurt.” Au înfiin¡at un punct gastronomic local, “La fermå”, în 2021, magazinul “Båcånia fermei”, fåbricu¡a de lactate

“La stâna bucovineanå”, care func¡ioneazå din 2016. Nu fac stocuri. Vacile på¿uneazå pe munte 4 luni pe an. Au fost nevoi¡i så cumpere fân ¿i lucernå din cauza secetei. În fiecare an, cumpårå porumb pentru siloz: s-a scumpit mult, pânå la 250 de lei tona, de la 110 lei tona, cât era anul trecut. Lucerna de calitate o cumpårå cu 1 leu kilogramul. “Vrem så salvåm vacile”, spune Iulian cu un fel de disperare resemnatå. Nu adaugå la furaje concentrate tot din cauza pre¡ului exagerat de scump pentru ei. “Vom avea lapte mai pu¡in, dar va trece ¿i iarna asta”, se resemneazå Iulian. Ferma de familie rezistå cu greu ¿i în Bucovina. Fabrica de brânzeturi de la Vatra Dornei a cumpårat-o Lactalis. Îl amåråsc mai mult când îl întreb dacå a accesat fonduri europene. “Ca så faci un proiect ca lumea, trebuie finan¡are de 50% ¿i nu avem banii. Båncile nu vor så dea credite pentru ferme de familie. Dacå valoarea imobilelor mele este de 1 miliard, banca le evalueazå la 70 la sutå. Ce så negociezi cu banca? Nimeni nu vine så constate ce ai fåcut, cå vrei ¿i cå po¡i så te dezvol¡i, ca så-¡i dea un credit sau så-¡i aprobe un proiect european. Am mers cu pa¿i mårun¡i, cu ce am putut noi. Sapardul a fost pentru boga¡i, nu pentru oameni de rând, ca noi”, spune fermierul.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2023

MA{INI & UTILAJE Cea mai modern\ fabric\ de combine Claas Claas a investit 44 de milioane de euro în ceea ce este în prezent cea mai modernå fabricå de combine Claas de recoltat din lume, la sediul såu din Harsewinkel, ca parte a proiectului SynPro 2020. Folosind cele mai noi tehnologii de produc¡ie ¿i logisticå, pe o singurå linie pot fi construite douå game de modele care încorporeazå o varietate fårå precedent de specifica¡ii ¿i op¡iuni.

Provocåri Pânå în 2021, combinele erau construite pe douå linii de asamblare la Harsewinkel. Vechea fabricå a început så-¿i arate limitele pe måsurå ce utilajele au devenit mai mari ¿i au încorporat o gamå mai largå de caracteristici tehnice. Din cauza celor douå hale de asamblare vechi, construite între 1952 ¿i 1958, cu înål¡imi ale tavanului între doar 4,2 ¿i 6,0 m, nu era posibilå verificarea func¡ionalå a buncårului de boabe care echipa modelele emblematice Lexion. În plus, lansarea modelului Trion în vara anului 2021 a necesitat o nouå abordare. Trebuia ca o unitate de produc¡ie viitoare så construiascå mai multe combine pe zi ¿i så råspundå nevoilor unei game din ce în ce mai largi pânå la 15.000 de de modele, dar cu o utilizare mai mare a componente individ- pieselor identice. uale, combinele de recoltat sunt printre cele mai complexe utilaje agricole construite vreodatå. Realizåri În prezent, lucrårile de modernizare Planificarea produc¡iei, logistica pieselor, construc¡ia ¿i asamblarea în valoare de 44 de milioane de euro caroseriei reprezintå, prin urmare, o permit asamblarea a peste 30 de tipuri provocare deosebitå, mai ales dacå de combine de recoltat pe o singurå lineste vorba despre o varietate largå de ie de montaj. Construitå în timp-record, noua halå caracteristici de bazå ¿i op¡ionale. Reproiectatå ¿i reconstruitå de la zero în are o suprafa¡å de 15.000 mp ¿i o înålcadrul proiectului SynPro 2020, uni- ¡ime a tavanelor de pânå la 14 m. Detatea de asamblare a combinelor de montarea celor douå hale vechi ¿i ridirecoltat Trion ¿i Lexion de la sediul carea celei noi a durat doar 22 de såpClaas din Harsewinkel asigurå exact tåmâni. Iluminatul LED asigurå locuri de acest lucru: varietate maximå, muncå luminoase, aproape de lumina produc¡ie extrem de flexibilå ¿i calitate naturalå, indiferent de ora din zi. Un nou fårå compromisuri. La acestea se ada- sistem de ventila¡ie asigurå circularea ugå locuri de muncå la standarde de ul- unei cantitå¡i de 80.000 mc de aer intetimå genera¡ie, cu reducere semnifica- rior pe orå, creând un mediu de lucru plåcut pe tot parcursul anului. Doar hala tivå a emisiilor de CO2.

nouå asigurå reducerea emisiilor cu aproximativ 470 de tone de CO2 pe an datoritå gestionårii eficiente a energiei, izola¡iei optime ¿i iluminatului LED. Angaja¡ii pot folosi såli comune noi, iar locurile de muncå din birouri utilizate pentru planificarea produc¡iei ¿i logisticå au fost, de asemenea, renovate. Combinele de recoltat se deplaseazå

Profitul Agricol 1/2023

MA{INI & UTILAJE acum silen¡ios în cadrul întregii linii de asamblare ¿i la bancurile de testare pe vehicule cu ghidaj automat alimentate electric. Toate aceste måsuri au condus deja la reduceri ale emisiilor de CO2 de 470 de tone pe an.

28 de combine pe zi Diversitatea produselor ¿i cre¿terea produc¡iei, de pânå la 28 de combine de recoltat pe zi în opera¡iuni cu o singurå turå, necesitå, de asemenea, ajuståri în managementul sec¡iilor de produc¡ie ¿i în logisticå. Piesele ¿i modulele pentru fiecare combinå de recoltat sunt livrate la timp cåtre linia de asamblare principalå din liniile de sub-asamblare care alimenteazå pe fiecare parte a procesului de montaj. Piesele mai mici sunt de-

Profitul Agricol 1/2023

pozitate în “supermarket”, în timp ce componentele mai mari, cum ar fi motoarele ¿i pun¡ile, sunt pregåtite pentru asamblare ¿i montate la scurt timp dupå livrare. Imediat în apropierea noii hale de asamblare, ciclurile de construc¡ie a carcasei pentru componente precum unitatea de treierat, separarea reziduurilor, buncårul de boabe sau tubul de descårcare a buncårului de boabe ¿i vopsirea func¡ioneazå ca un mecanism de ceasornic, pentru a asigura o potrivire perfectå.

Testul calitå¡ii Claas To¡i angaja¡ii de la Harsewinkel ¿i din toate celelalte unitå¡i de produc¡ie Claas lucreazå pentru un obiectiv comun: calitatea produc¡iei fårå compro-

misuri ¿i o pondere maximå de “bun de prima datå”, pentru a livra utilaje impecabile la prima rundå de control al calitå¡ii. Cele ¿ase bancuri de testare ultramoderne care au fost puse în func¡iune în 2020 dau måsura calitå¡ii Claas. Sunt utilizate nu doar pentru a efectua primele controale de calitate cuprinzåtoare, ci ¿i pentru prima punere în func¡iune importantå a utilajelor. Acestea parcurg toate func¡iile mecanice, hidraulice ¿i electrice pentru a verifica starea de func¡ionare irepro¿abilå ¿i chiar testeazå func¡ii electronice, cum ar fi CEMOS, CEBIS ¿i CEMIS 1200 cu GPS Pilot ¿i Telematics.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

2022

anul combinelor pentru AgroConcept

La ora când aceste rânduri ies de sub tipar, importatorii ¿i distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole din România î¿i vor fi fåcut deja calculele privind rezultatele din anul care tocmai s-a încheiat. Jaydeep Singh, CEO AgroConcept, recunoa¿te cå anul 2022 a fost un an bun, dar dificil.

“

Solu¡iile au venit, de cele mai multe ori, din interiorul AgroConcept ¿i de la furnizorii ¿i partenerii no¿tri de încredere. Anul acesta ne-am depå¿it ni¿te limite ¿i suntem foarte mândri de asta. Ne-am atins obiectivele la nivel de companie ¿i asta ne då încredere ¿i pentru anii urmåtori”, spune Jaydeep Singh. Pentru AgroConcept, 2022 a fost anul combinelor, iar gama de combine New Holland CR s-a situat în top. Printre acestea se remarcå modelul CR8.90 Revelation, despre care speciali¿tii spun cå recolteazå eficient ¿i la calitate optimå chiar ¿i în condi¡ii dificile, chiar ¿i în pantå. CR8.90 este echipatå cu tehnologia de treier Twin Rotor, pentru o recoltare rapidå, oferind boabe ¿i paie de calitate. Este dotatå cu motor FPT Cursor 13, de 12,9 l, ce dezvoltå o putere maximå de 544 CP ¿i respectå standardul de poluare Stage V, datoritå echipårii cu tehnologia ECOBlue cu reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2. Are un rezervor de motorinå de 1.300 l, iar cel de AdBlue este de 160 l, ceea ce permite o autonomie largå pentru zilele lungi de recoltare din varå. Combina poate fi comandatå cu buncåre de capacitå¡i dife42

Jaydeep Singh, CEO AgroConcept

rite, de 12.500 l sau 14.500 l, cu vitezå de descårcare de 126 l/sec, op¡ional 142 l/sec. Hederele pentru påioase care pot echipa acest model sunt High Capacity, Varifeed sau Superflex ¿i pot opera performant pe lå¡imi de lucru de la 6,1 m la 12,5 m, iar cele pentru porumb, rabatabile sau rigide, pe 8, 12 sau 16 rânduri. Jaydeep Singh mai men¡ioneazå ¿i cre¿terea vânzårilor de tractoare mari, printre care se eviden¡iazå gama New Holland T8 Genesis, cu Precision Land Management Intelligence integrat ¿i o serie dotåri performante. Termenele de livrare s-au îmbunåtå¡it în 2022 fa¡å de 2021. Cu experien¡a acumulatå în anii trecu¡i, AgroConcept a reu¿it så asigure un stoc necesar pentru cea mai mare parte a produselor din portofoliu, inclusiv cu livrare imediatå, în func¡ie de cerere. Din ce în ce mai mul¡i în¡eleg cå trebuie så anticipeze comenzile. Jaydeep

Singh considerå înså cå este loc de mai bine în aceastå privin¡å pentru cå, în final, termenele de livrare sunt direct influen¡ate de momentul plasårii comenzilor, ¿i dincolo de experien¡a ¿i anticipårile AgroConcept, fermierii sunt cei care trebuie så decidå. “Niciun fermier dintre cei ce a¿teptau combine New Holland în primåvara sau vara anului trecut nu a råmas fårå utilaj. De¿i nu a fost u¿or, am gåsit solu¡ii ca fiecare fermier så înceapå recoltarea la timp. Încå o datå, ne-am dovedit cå am crescut enorm în ace¿ti 7 ani de la înfiin¡area companiei ¿i cå putem face fa¡å ca echipå unor evenimente dificile.” Timpii pentru lucrårile agricole se reduc, for¡a de muncå este greu de gåsit ¿i fermierii cautå utilaje mai mari, mai performante, cât mai automatizate. Este o tendin¡å generalå resim¡itå ¿i la AgroConcept, în toatå gama de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Pentru promovarea lor, compania are un program continuu de demonstra¡ii. Ele nu se mai fac ca în ceilal¡i ani, cu public numeros ¿i multå promovare. AgroConcept face tot posibilul ca fermierii care vor så testeze o combinå sau un tractor så aibå acel utilaj la dispozi¡ie o perioadå de timp în fermå, iar asta este o prioritate ¿i în discu¡iile cu producåtorii New Holland ¿i cei de la Kverneland. “2023 vine dupå 3 ani de schimbåri profunde atât în agriculturå, cât ¿i în business în general. Nimeni nu poate spune exact ce urmeazå. AgroConcept împline¿te 7 ani. Am crescut mult, avem o echipå foarte bunå, avem experien¡a necesarå ¿i partenerii potrivi¡i. Suntem încrezåtori ¿i pregåti¡i”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2023

MA{INI & UTILAJE

Noua genera]ie de cultivatoare

Bednar Fenix FO_Profi Bednar introduce pe pia¡å în acest an o nouå genera¡ie de cultivatoare universale Fenix Fo_Profi. Aceasta include patru modele cu o lå¡ime de lucru de la 4 la 7,9 m, potrivite pentru cultivarea intenså a solului într-o singurå trecere, cu adâncimea maximå de lucru de 35 cm. Utilajele Bednar sunt distribuite în România de Ipso Agriculturå. de lucru, dar clien¡ii pot alege ¿i reglarea electro-hidraulicå ¿i pot controDupå doi ani de testare intenså la utilajul în mod confortabil, din cabina în diferite condi¡ii, introducem un tractorului. produs nou, care exceleazå prin multe componente tehnice ¿i structurale. Protec¡ie la suprasarcinå Organele active ale cultivatorului Fenix FO_Profi este un utilaj muluniversal Fenix FO_Profi pot fi echipate tifunc¡ional care poate efectua majoritatea lucrårilor de prelucrarea terenului, cu trei tipuri diferite de protec¡ie la în aproape orice condi¡ii meteorologice”, suprasarcinå: 1. Tipul de bazå este protec¡ia prin a spus Jan Bednar, director de vânzåri. ¿urub de forfecare, potrivitå pentru Noua genera¡ie Fenix FO_Profi are o configura¡ie cu patru rânduri a princi- soluri foarte u¿oare. 2. Protec¡ia orizontalå cu arc, cu o palelor organe active, adicå din¡ii, sufifor¡å de eliberare de 480 kg, este cea cient de distan¡a¡i, atât în cadrul rândului, cât ¿i între rânduri. Noul design mai frecvent utilizatå la aceste ma¿ini. structural oferå un randament remarca- Este potrivitå pentru majoritatea solubil atunci când se proceseazå cantitå¡i rilor cu structurå normalå. 3. Noua protec¡ie hidraulicå oferå o mari de materie organicå, datoritå for¡å de eliberare de pânå la 550 kg. înål¡imii de 80 cm a cadrului principal. Dispunerea din¡ilor în formå de V Construc¡ia robustå face ca acest tip de contribuie la rezisten¡a minimå de protec¡ie så fie ideal pentru soluri medii trac¡iune a utilajului, iar dispunerea ¿i ¿i grele. Când solul este umed, tåvålugii pot fi forma organelor active asigurå o cultivare intenså a solului, inclusiv ameste- dezactiva¡i cu u¿urin¡å, iar solul este culcarea uniformå a materiei organice tivat fårå compactare. În plus, osia intepânå la adâncimea de 35 de centimetri. gratå reduce raza de viraj la capetele de Din¡ii pot fi echipa¡i cu dål¡i cu o lå¡ime rând ¿i îmbunåtå¡e¿te manevrabilitatea de 80 ¿i 60 mm sau dål¡i Long-Life cu o utilajului în timpul transportului. lå¡ime de 80 ¿i 40 mm, dotate cu plåci de carburå pentru o durabilitate mai Lå¡ime adaptabilå Adaptarea lå¡imii de lucru la conmare. Echipamentul de bazå al ma¿inii include reglarea hidraulicå a adâncimii di¡iile de sol sau la proprietå¡ile tractoru-

“

lui este un avantaj interesant al modelului Fenix FO 6004 Profi. Modelul Fenix FO 6004 Profi oferå op¡iunea de a regla lå¡imea de lucru de la 6,7 la 7,9 metri, prin instalarea simplå a setului pentru sec¡ii laterale suplimentare. Lå¡imea de lucru poate fi apoi adaptatå cu u¿urin¡å la cerin¡ele curente, inclusiv pentru modelul Fenix FO 8004 Profi. Cu Fenix FO_Profi se poate efectua cultivarea profundå a solului, inclusiv nivelarea ¿i rea¿ezarea solului, într-o singurå trecere. Cele patru rânduri de din¡i sunt urmate de o sec¡ie de nivelare, care poate fi echipatå cu tåvålugi de nivelare sau discuri de nivelare, cu comandå mecanicå sau comandå hidraulicå, comodå, din cabina tractorului. În plus, nivelatorul barå de strivire poate fi instalat în fa¡a ruloului (tåvålug) posterior, pentru nivelarea finalå a solului. Existå o gamå largå de rulouri disponibile, atât cu un singur rând (rulou tubular, V-RING), cât ¿i cu douå rânduri (V-RING dublu, U-RING dublu). În plus, în spatele ruloului posterior poate fi montat un nivelator suplimentar. Rulourile sunt echipate cu un paralelogram care asigurå o copiere perfectå a terenului ¿i men¡ine adâncimea de lucru setatå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2023

MA{INI & UTILAJE

Anvelope hidride BKT pentru agricultur\ [i transport De la adaptabilitate pe suprafe¡e diferite la compactare reduså a solului, anvelopele hibride precum BKT Ridemax IT 696 ¿i BKT Ridemax IT 697 (M+S) reprezintå solu¡ii optime în condi¡ii de operare ¿i meteorologice diferite.

rin defini¡ie, hibrid se referå la produsul unei combina¡ii de douå elemente diferite, un concept care ne influen¡eazå via¡a tot mai mult. Så ne gândim la un fermier care lucreazå mult cu un tractor ¿i care trebuie så efectueze transferuri pe distan¡e mari pe ¿osea, dar ¿i opera¡iuni pe câmp. Pentru performan¡å maximå în ambele situa¡ii, ar fi problematic ¿i laborios så înlocuiascå vehiculul sau anvelopele de fiecare datå când se schimbå suprafa¡a. Aceasta este o provocare, iar BKT are solu¡ia. Existå anvelope hi-

bride care combinå performan¡a ¿i calitå¡ile a douå tipuri diferite de anvelope, prin asocierea unui model industrial de bandå de rulare în centru ¿i a unui model agricol de bandå de rulare pe exterior. În plus, datoritå aderen¡ei crescute a benzii de rulare ¿i capacitå¡ii de trac¡iune, ele sunt folosite adesea pentru îndepårtarea zåpezii ¿i aplica¡ii în condi¡ii de iarnå. Pentru toate aceste situa¡ii, BKT recomandå Ridemax IT 696 ¿i Ridemax IT 697 (M+S). Aceasta din urmå asigurå o trac¡iune crescutå ¿i o aderen¡å îmbunåtå¡itå. Datoritå modelului cu bandå de rulare cu blocuri sunt cele mai recomandate pentru deplasare pe suprafe¡e uscate sau pe suprafe¡e acoperite cu zåpadå, ghea¡å, umezealå ¿i noroi, fårå så fie necesare lan¡uri de zåpadå. Încå nu a nins prea mult, dar nici iarna nu a trecut, a¿a cå aceste anvelope BKT råmân o op¡iune de luat în considerare.

Amazone: Grapa Catros X-Cutter conservå apa în sol Amazone ¿i-a extins gama de dotåri pentru grapa cu discuri compacte Catros cu noul echipament X-Cutter, o sec¡iune de discuri ondulate, pentru prelucrarea superficialå a solului la adâncimi de 2-8 cm. Grapa poate fi utilizatå ¿i la semånatul culturilor de acoperire, concomitent cu prelucrarea solului. Amestecarea intensivå cu solul a resturilor vegetale duce la accelerarea descompunerii acestora ¿i la crearea unui pat germinativ mai fertil, cu posibilitatea reducerii necesarului de îngrå¿åminte chimice. MADR: Motorinå mai ieftinå pentru fermieri Pe site-ul Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale a fost postat în consultare publicå un act normativ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în ferme vegetale, zootehnie, îmbunåtå¡iri funciare. Pentru 2023, subven¡ia care se acordå ca ajutor de stat, sub formå de rambursare, este de 1,529 lei/litru ¿i reprezintå diferen¡a dintre nivelul de 1.632,81 lei/1.000 litri al accizei standard pentru motorinå ¿i rata accizei reduse de 103,9059 lei/1.000 litri.

Arpad DOBRE NHR Agropartners: Consum redus de carburant cu combina C7000 O combinå de cereale care are printre cele mai mici cifre la consumul de combustibil poate fi regåsitå în seria Deutz-Fahr C7000, cu pânå la 353 cai-putere, cu performan¡e excelente de treier, calitate superioarå a cerealelor ¿i cu minimizarea costurilor. Seria C7000 este dotatå cu cabina Commander V cu echipåri de ultimå orå ¿i este propulsatå de motoare Mercedes-Benz OM936 de 7,7 litri, iar consumul redus de carburant este posibil datoritå sistemului EGR, tehnologiei SCR cu aditiv AdBlue ¿i filtrului DPF.

Profitul Agricol 1/2023

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Teoria polu\rii Din ce ne spun speciali¿tii, avem 0,038% CO2 în aer. Natura înså¿i produce aproximativ 96% din aceasta, restul, adicå 4%, fiin¡a umanå. Adicå 4% din 0,038%, adicå 0,00152%. Ponderea Germaniei în aceastå poluare este de 3,1%. Astfel, Germania influen¡eazå cu 0,0004712% producerea de CO2 în aer! Dar CO2 este un element de cre¿tere pentru natura noastrå. Serele, de exemplu, sunt alimentate suplimentar cu CO2 - pentru cre¿terea rapidå ¿i abundentå a plantelor. Macabru sau nu, så ¿ti¡i cå înmormântårile sau incinerårile au un impact mai mare asupra mediului, solului ¿i atmosferei. Utilizarea formolului (formaldehidå purå), foarte råspânditå în îngrijirea deceda¡ilor, este o surså de poluare semnificativå a apelor subterane, iar practicile eco-responsabile sunt rar utilizate. ¥ngropa¡i la 3 metri sub påmânt, poluåm mai mult decât când eram vii. Potrivit unuia dintre rarele studii franceze privind impactul înmormântårilor asupra mediului, comandat de serviciile funerare ale ora¿ului Paris, o înmormântare produce pânå la 833 kg de CO2, ceea ce este aproape la fel de mult ca o cålåtorie dus-întors Paris-New York în avion. Bill Gates declara recent cå nu se va opri pânå când nu va ajunge la zero emisii carbon pe planetå. Dar dioxidul de carbon (acest hulit CO2) este alimentul esen¡ial al plantelor. Fårå el nu ar exista plante, iar fårå plante nu ar exista oxigen ¿i, prin urmare, nu ar exista oameni. Tot ce ne-a fost spus despre încålzirea globalå, schimbårile climatice ¿i 46

dioxidul de carbon prin intermediul mass-media, de o anumitå parte a oamenilor de ¿tiin¡å ce-i drept “oficiali”, este o minciunå. Departe de a fi o otravå periculoaså, dioxidul de carbon este un nutrient miraculos care då via¡å, cu care plantele prosperå ¿i tråiesc. Cre¿terea dioxidului de carbon contribuie, de fapt, la “verdele” planetei. Fårå CO2 în atmosferå, aproape toatå via¡a de pe planetå s-ar pråbu¿i, în primul rând via¡a plantelor ¿i, implicit, ¿i via¡a umanå. István Markó, cercetåtor în chimie organicå ¿i profesor la Universitatea Catolicå din Louvain, demascå rând pe rând minciunile despre încålzirea globalå. În ultimii 12.000 de ani, s-a înregistrat o oscilare a climei între perioadele calde ¿i cele reci, în consecin¡å existând perioade cu niveluri ale mårilor ¿i oceanelor în cre¿tere sau în scådere. În mod incontestabil, nivelurile mårilor ¿i oceanelor au crescut începând de la sfâr¿itul perioadei Micii Ere Glaciare, care a avut loc aproximativ de la începutul secolului al XII-lea pânå la mijlocul secolului al XIX-lea. La sfâr¿itul acestei perioade, temperaturile globale au început så creascå. Cre¿terea înregistratå este de 0,8 grade Celsius ¿i, prin urmare, nu este nimic extraordinar. Dacå temperatura cre¿te, apa oceanicå se dilatå ¿i unii ghe¡ari se topesc. Aceasta este ceva ce ghe¡arii au fåcut întotdeauna, ¿i nu este o specificitate a timpului nostru. Astfel, în vremurile Romei antice, ghe¡arii erau mult mai mici decât cei pe care îi cunoa¿tem în zilele noastre. Invitåm cititorul så consulte documentele datând din zilele lui Hannibal,

care a reu¿it så traverseze Alpii cu elefan¡ii såi pentru cå nu a întâlnit ghea¡å în drum spre Roma (cu excep¡ia unei furtuni de zåpadå, chiar înainte de a ajunge pe påmântul italian). Aståzi, nu mai pute¡i face cålåtoria lui Hannibal. El s-a dovedit a fi capabil de o astfel de explorare, tocmai pentru cå era mai cald în vremurile romane. Nivelul mårii este în prezent în cre¿tere, dar acesta este un fenomen supraestimat. Cre¿terea înregistratå este de 1,5 milimetri pe an, adicå 1,5 cm la fiecare zece ani, ¿i, prin urmare, nu este dramaticå deloc. Într-adevår, se întâmplå ca insule întregi så se scufunde, dar în 99% din cazuri aceasta se datoreazå unui fenomen clasic de eroziune ¿i nu cre¿terii nivelului mårii. În ceea ce prive¿te Vene¡ia, faptul cå s-a confruntat cu inunda¡ii nu se datoreazå cre¿terii nivelului apei din lagunå, ci este vorba doar de manifestarea realitå¡ii triste cå “Ora¿ul Dogilor” se scufundå sub greutatea sa, întrucât este a¿ezat pe o mla¿tinå. Repetåm încå o datå cå nivelurile globale ale mårilor ¿i oceanelor sunt în cre¿tere, înså amenin¡area reprezentatå efectiv de acest fenomen este departe de a fi tangibilå. Observåm cå Insulele Tuvalu, a cåror inundare a fost anun¡atå anterior ca iminentå, nu numai cå nu au fost înghi¡ite de ape, ci ¿i-au våzut propriul nivel de påmânt în cre¿tere fa¡å de apele din jur. Un alt fenomen pe care tindem så-l exageråm este topirea calotelor polare. Cantitatea de ghea¡å din Arctica nu a scåzut timp de 10 ani: se pot observa fluctua¡iile nivelului ghe¡ii de la un an la altul, dar în medie acest nivel a råmas constant. Imediat dupå Mica Epocå Profitul Agricol 1/2023

OPINII Glaciarå, de când temperatura a crescut, Arctica a început så se topeascå, dar nivelul ghe¡ii din Arctica s-a stabilizat în cele din urmå. În plus, ghea¡a se extinde în Antarctica în ultimii 30 de ani ¿i, în mod similar, observåm cå în Groenlanda cantitatea de ghea¡å a crescut cu 112 milioane de kilometri cubi anul trecut. La scarå globalå, ghe¡arii reprezintå mici suprafe¡e, majoritatea ghe¡ii fiind situatå în Antarctica ¿i în Groenlanda. Se poate observa un nivel al ghe¡ii aproape neschimbat de-a lungul a sute de ani. Ni s-a spus cå nivelul apei va cre¿te în întreaga lume pânå la punctul în care va inunda o mare parte din continentele noastre. Dupå cum a aråtat Hans von Storch, unul dintre cei mai importan¡i climatologi din lume, modelele care sus¡in aceste previziuni sunt, pentru 98% dintre ele, total false. Ni se spune cå aerul pe care îl respiråm în marile ora¿e nu a fost niciodatå atât de poluat. Trebuie doar så revede¡i documentele despre aerul pe care oamenii îl inspirau la Londra în anii 1960 pentru a realiza cât de mult a scåzut poluarea urbanå. În Beijing, adesea criticat pentru calitatea slabå a aerului, apare din când în când o cea¡å care aminte¿te de smogul din Londra. Dar chiar ¿i acea poluare din Beijing este departe de a concura cu ceea ce, cu pu¡in timp în urmå, a domnit în Londra. Existå multe alte mituri ¿i legende climatice. De la furtuni la tornade,

Profitul Agricol 1/2023

evenimente extreme se petrec în întreaga lume, iar când apar, nivelul lor este mult mai mic. A¿a cum explicå fizicianul Richard Lindzen, reducerea diferen¡ei de temperaturå dintre emisfera de nord ¿i partea ecuatorialå a planetei noastre face ca energia ciclonicå så fie mult mai micå, astfel cå importan¡a ¿i frecven¡a evenimentelor extreme tind så scadå. Dar, spun încå o datå, cre¿terea temperaturii aratå o magnitudine considerabil mai micå fa¡å de cea care a fost preziså. Vârfurile de temperaturå recent måsurate prin intermediul sateli¡ilor ¿i baloanelor meteorologice fac parte dintr-un fenomen natural clasic numit El Niño. Acest fenomen de scurtå duratå constå într-o întoarcere a apelor foarte calde la suprafa¡a Oceanului Pacific ecuatorial. Cåldura astfel eliberatå în atmosferå face så creascå temperatura globalå, iar CO2 nu joacå niciun rol în acest proces. O altå chestiune pe care a¿ dori så o ridic: de¿erturile actuale, departe de a se extinde, se diminueazå; ¿i se retrag datoritå cantitå¡ii mai mari de CO2 disponibilå în aer. Operatorii serelor injecteazå în mod voit de trei ori mai mult CO2 în serele comerciale decât este prezent în atmosferå. Rezultatul pe care îl putem observa este cå plantele cresc mai repede ¿i sunt mai mari, cå sunt mai rezistente la boli ¿i insecte ¿i cå fotosinteza lor este mult mai eficientå. În mod similar, cre¿terea nivelului de CO2 în atmosferå

face ca plantele så aibå nevoie de mai pu¡inå apå ¿i astfel så î¿i poatå permite så colonizeze regiuni aride. În ceea ce prive¿te bolile ¿i alte fenomene ciudate atribuite în mod gråbit încålzirii climatice, existå un site web, globalwarminghoax.com, care adunå diferitele zvonuri ¿i specula¡ii pe aceastå temå: faptul cå fertilitatea masculinå scade, faptul cå aripile påsårilor se mic¿oreazå, faptul cå un rechin a apårut în Marea Nordului - absolut orice este probabil så fie pus în legåturå cu schimbårile climatice, dacå cineva este suficient de necinstit încât så speculeze astfel asemenea date. Aici intrå în joc jurnali¿tii one¿ti: rolul lor este så investigheze adevåratul motiv al fenomenelor ¿i så demitizeze gândirea gata fåcutå de for¡ele financiare ¿i politice care solicitå mass-media så livreze cu slugårnicie aceste ¿tiri. Industria eolianå, asupra cåreia se concentreazå ecologi¿tii, este o surså de energie extrem de imprevizibilå, depinzând de intensitatea vântului. Chiar ¿i în condi¡ii atmosferice prielnice, se ob¡ine prea pu¡inå electricitate pentru a fi profitabilå pe cont propriu. Magnatul media Warren Buffet, care de¡ine una dintre cele mai mari ferme eoliene din Iowa, a spus fårå nicio jenå: “Cu privire la energia eolianå, ob¡inem un credit fiscal când construim o mul¡ime de ferme eoliene. Acesta este singurul motiv pentru a le construi. Nu au sens fårå creditul fiscal.”

PAGINA DE HOBBY Un elevat dar vân\toresc În iarna aceasta, unii dintre confra¡ii trei, antume. Ultimele douå reeditåri au de breaslå care ¿tiu så aprecieze litera- apårut postum, în anii 1995 ¿i 2017, ultura de inspira¡ie cinegeticå, cultura în tima prelucratå de nepoata autorului, general, au avut prilejul så gåseascå Dr. Helga Stein, ¿i îmbogå¡itå cu fosub bradul de Cråciun un dar de pre¡: tografii din arhive. Dupå cum se vede, cartea celebrului colonel August Roland un caz fericit pentru memoria unui scrivon Spiess (1864-1953) „În farmecul Carpa¡ilor”, traduså acum în limba românå ¿i înfå¡i¿atå în ve¿mânt de sårbåtoare de cåtre Editura Honterus din Sibiu, deja consacratå în apari¡ii editoriale de excep¡ie pentru lumea noastrå vânåtoreascå. A¿a se face cå în ultima vreme, prin râvna câtorva entuzia¿ti, se încearcå suplinirea iner¡iei (¿i) în materie de culturå a diriguitorilor tagmei, recuperarea valorilor na¡ionale ¿i sincronizarea cu atitudinea deferentå a lumii civilizate fa¡å de spiritualitatea tezaurizatå în vechea ¿i nobila noastrå îndeletnicire. Reperele biografice ale autorului acestui volum cu caracter memorialistic stau aproape exclusiv sub semnul vânåtorii: repartizat în Ardeal, în anul 1886, ca tânår locotenent, dupå absolvirea cursurilor Colonelul August Roland von Spiess, prestigioasei Academii Militare (1864-1953), portret în ulei, 1922 Tereziene din Wiener Neustadt, August Roland von Spiess ¿i-a împletit itor îl reprezintå responsabilitatea asucariera de ofi¡er al armatei austriece cu matå a unui urma¿ providen¡ial. În arzåtoarea pasiune pentru vânåtoare aceastå idee, Dr. Helga Stein are meripânå la sfâr¿itul Primului Råzboi Mon- tul de a fi îngrijit anterior ¿i versiunea dial. Avea så se dedice exclusiv activi- româneascå a unei alte cår¡i semnate tå¡ii cinegetice începând cu anul 1922, de ilustrul såu ascendent, „Caprele necând Regele Ferdinand I îi încredin- gre din Masivul Retezat” (2005). Au ur¡eazå directoratul domeniilor de vânå- mat „Vânåtori de odinioarå, pove¿tile toare ale Casei Regale a României, din spatele trofeelor” (2015) ¿i „Gurghiu, func¡ie pe care o va de¡ine pânå în domeniul regal de vânåtoare, în trecut ¿i 1939. aståzi” (2017, 2018). Pânå în prezent, cartea – cu titlul Dupå cum este men¡ionat în caseta original „Im Zauber der Karpathen” – a tehnicå, traducerea în limba românå a cunoscut ¿ase edi¡ii, fiind accesibilå lucrårii a fost asiguratå de Adela Motoc, doar vorbitorilor de limbå germanå. Pri- Dr. Helga Stein ¿i Radu V. Mija, ultimul ma edi¡ie a cår¡ii a apårut în 1933 la fiind consemnat ¿i în calitate de consulEditura Paul Parey, înregistrând un suc- tant de specialitate. Prin efort conjugat, ces remarcabil. La fel ¿i urmåtoarele volumul a devenit o adevåratå bijuterie, Profitul Agricol 1/2023

atât prin formå, cât ¿i, mai ales, prin con¡inut. Cei care au avut ¿ansa de a parcurge singura carte în limba românå publicatå de scriitor, „Din Ardeal la Kilimandjaro – vânåtori în Africa” (1942), dar ¿i versiunile române¿ti postume ale altor câtorva volume tipårite în germanå, vor redescoperi stilul sobru, de concizie oarecum cazonå, înså cuceritor prin bogå¡ia informa¡iilor ¿i prin apetitul pentru amånuntul semnificativ, al colonelului August Roland von Spiess. Pentru vânåtorul de aståzi, tabloul palmaresului cinegetic înregistrat de autor este fabulos. Împåtimit al mun¡ilor, scriitorul ¿i-a adjudecat – de la entuziasmul tinere¡ii pânå la savoarea decantårii esen¡elor din apusul unei vie¡i petrecute cu pu¿ca pe umår – exponente ale tuturor speciilor de sålbåticiuni din Carpa¡i, multe surprinse în situa¡ii dintre cele mai spectaculoase. Marii prådåtori (ursul, râsul ¿i lupul) l-au incitat întotdeauna. Pentru cei de talie micå (vulpea, pisica sålbaticå, bursucul), s-a ajutat de nelipsi¡ii câini de vizuinå. De altfel, a vânat rar fårå nelipsi¡ii såi camarazi patrupezi, care îi umpleau curtea casei, aståzi sediu al Muzeului de Vânåtoare din Sibiu. Mistre¡i ¿i cerbi, gotcani ¿i dropii, cåpriori ¿i capre negre, toate se regåsesc în aceastå carte scriså cu pasiune ¿i nostalgie, cu noble¡e ¿i empatie. A¿adar, citându-l, „dacå n-ar fi bucuria, n-ar fi durerea, n-ar fi osteneala, n-ar fi izbânda, ce ar fi atunci vânåtoarea? Ar avea atunci acel farmec irezistibil excitant, acea putere captivantå cu care suportåm eforturi ¿i pericole cu bucurie ¿i ne-ar duce pânå la marginea abisului…?” Iatå o carte care, dupå nouå decenii, poate ferici sufletul oricårui cititor, vânåtor sau nu.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 ianuarie 2023 La Slobozia se va desfå¿ura conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol. Ideea conferin¡ei (prima organizatå de publica¡ia noastrå) pleacå de la polarizarea fermierilor în jurul subiectului, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. Tema va fi aprofundatå cu ajutorul speciali¿tilor ¿i al unor fermieri cunoscu¡i ¿i respecta¡i, cu multå experien¡å practicå. 22 februarie 2023 La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Roata motrice este Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR. 25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp. 28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 50

:n Filipine, ceapa este mai scump\ decât carnea Ministerul Agriculturii din Filipine inten¡ioneazå så importe 22.000 de tone de ceapå pentru a asigura aprovizionarea pie¡ei interne, în condi¡iile în care explozia pre¡urilor la acest ingredient de gåtit a atins cel mai ridicat pre¡ din lume. Propunerea privind importurile a fost formulatå la o reuniune a unui comitet de exper¡i ¿i va fi supuså aprobårii pre¿edintelui Ferdinand Marcos Jr., a declarat duminicå secretarul såu, Rex Estoperez. Pe lângå func¡ia de pre¿edinte, Marcos este ¿i ministru al Agriculturii. Filipine, ¡arå din sud-estul Asiei, consumå aproximativ 17.000 de tone de ceapå pe lunå, iar Ministerul Agriculturii de la Manila se a¿teaptå ca, dupå apro-

bare, importurile så ajungå cel mai târziu în prima såptåmânå din februarie. Pe pia¡a din Filipine un kilogram de ceapå ro¿ie se vinde ¿i cu 650 de pesos (11,68 de dolari). în timp ce ceapa albå se vinde ¿i cu 600 de pesos kilogramul, fiind de trei ori mai scumpå decât carnea de pui ¿i cu aproximativ 25% peste pre¡ul unui kilogram de carne de vitå, conform tarifelor cu amånuntul la produsele alimentare monitorizate de Ministerului lor al Agriculturii.

ORIZONTAL: 1) Ajutor de stat pentru gospodåriile ¡åråne¿ti – Materie de curs; 2) Deta¿are de noapte – Armå de calibru mijlociu! 3) Floa9 10 rea din grådinå! – Picturå muralå în culori de apå; 4) Mâncare servitå de pescari – Pregåtit pentru recep¡ie; 5) A se înfiin¡a – Distin¿i la stat; 6) Repere pe drumul amintirilor; 7) A se pronun¡a – Prefix inedit; 8) Arbu¿ti de la Mediterana – Carapacea ochelarilor; 9) Nu ¿i-a luat definitivatul; 10) Absente la judecatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Codru muiat în apå – Mâncare de pasåre; 2) Strânse cu u¿a; 3) Un servi9 ciu... ca la carte – A încheia partida; 4) Au 10 condus-o pa¿ii – Ne ia cu frumosul; 5) Måsura energiei! – Afla¡i în imediata apropiere; Solu¡ia careului din Nr. 48/2022 ORIZONTAL: CRACIUN - VS; OACHES - MAC; 6) Regimuri cu cruditå¡i – Spor mediu! 7) Un PIEI - UMILE; AT - NOROC - N; CAR - LATURA; om în slujbå la han – Act de caså; 8) RaporE - INOTATOR; LITIGII - TI; CUM - CALUS; tare lunarå; 9) Ramurå a coroanei – Încheie HARFA - LENT; ARIERGARDA. opera¡ia; 10) Remarcatå prin învârteli. 8

Profitul Agricol 1/2023

Profitul Agricol nr. 1 din 2023

Articles inside

Un elevat dar vânåtoresc

Teoria poluårii

În Filipine, ceapa este mai scumpå decât carnea

Anvelope hidride BKT pentru agriculturå ¿i transport

Noua genera¡ie de cultivatoare Bednar Fenix FO_Profi

Cea mai modernåfabricå de combine Claas

Gavrilå Tuchilu¿: Laptele a fost salvarea noastrå

2022, anul combinelor pentru AgroConcept

Brânzå cu cheag de... cåmilå

O fermå de vaci Montbéliard

Cum a fost salvatå ferma de porci din Pådureni

Cine vrea så nu mai cre¿tem porc în România?

Un precedent a¿teptat de to¡i crescåtorii de porci

Un nou sistem de subven¡ii agricole

Gelu Barna: Regulile succesului

Rezerva de apå din stratul 0-100 cm la data de 9 ianuarie 2023

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Conferin¡ele Profitul Agricol. “Tehnologii optime de prelucrare a solului”

Tratamentul semin¡elor de porumb, floare ¿i sfeclå cu neonicotinoide se poate face ¿i în 2023

Ce fertilizåm, solul sau planta?

Florin Tiutiu, noul pre¿edinte al Clubului Fermierilor