8 minute read
O fermå de vaci Montbéliard
Alexandru Baciu
O ferm\ de vaci Montbéliard
Alexandru Baciu de¡ine 4.500 de hectare, 1.300 de taurine, cu tot cu ti ne ret, din care mulge 410 vaci Mont bé liard, are un abator, un magazin în Cå låra¿i ¿i 3 în Bucure¿ti, un restaurant în Bucure¿ti - la Pia¡a Obor, la Domenii ¿i pe ¿oseaua Erou Iancu Nicolae nr. 67.
“Ideea mea principalå de start în afacere a fost fabrica de lapte. Fiul meu George m-a întrebat: «Cu cine ne batem noi? Trebuie distribu¡ie...» Måria Sa cumpåråtorul decide, chiar dacå eu må gândesc la produse premium. Acum, majoritatea vor så vândå animalele. M-a sunat un fermier cå vrea så vândå 45 de vaci pentru cå nu mai are furaje. Eu nu m-am apucat de vaci pentru cå l-am våzut pe vecinul cå ¿i el cre¿te ¿i nici nu m-am gândit la ce bani câ¿tigå.”
Ferma de vaci se cheamå Prest Serv. În 2009, el a început så inves teas cå în zootehnie. “Valoarea cerea lelor cre¿te prin trecerea prin rumenul vacilor.” Cumpårå materialul seminal din Fran¡a cu 15-20 de euro paieta. “M-am orientat spre rasa Montbéliard dupå ce am discutat ¿i cu fermieri care au Hol stein. Prima mea op¡iune a fost Bruna. Am fost în Austria ¿i nu am gåsit efective suficiente. Eu am scris în contract cå, atunci când voi închide proiectul european, voi avea 300 de vaci în grajd. A¿a m-a sfåtuit consultantul ca så dea bine. Aiurea! M-am trezit cå nu aveam de unde så cumpår 300 de vaci. Am mers în Fran¡a de ¿ase-¿apte ori - spre Elve¡ia, spre Italia, ¿i m-am oprit în regiunea Lyon, la o asocia¡ie. Era un francez foarte jovial, care se ocupa de exporturi, am mers cu el la un ¿pri¡. «Ce faci? Te-apuci de vaci?!» ¿i a început så râdå cå o voi încasa. Era îndrågostit de o senegalezå, dar era profesionist. Când se uita la o vi¡icå, îmi dådea coate: «Pe asta så n-o iei. Aia-i foarte bunå...» Ne-am dus la Brest så mâncåm celebrul coco¿ de Brest. Când a venit cu nota de platå, Jean Paul zice: «Tu plåte¿ti!» «ªti¡i cât costa un coco¿ de åla? 200 de euro. Ai mâncat ¿i oasele!» Coco¿ul era într-un bai¡ ¿i oasele erau moi. A venit de multe ori la mine. Era ca la el acaså aici. ªi de-atunci am råmas cu Montbéliard.”
Longevitatea productivå medie este de 3,3 - 3,4 lacta¡ii. “Am grup de vaci care au ajuns la 6 lacta¡ii. Nu må îndur de ele cå sunt frumoase...” Vacile Mont beliard au o produc¡ie medie de 27-28 de litri pe zi. “Vaca are o filozofie. Pune capul în gard så vadå dacå are mâncare. Dacå are mâncare, månâncå. Dacå nu are, mai bagå o datå capul prin gard. A treia oare nu mai bagå capul ¿i se duce de se culcå”.
Are o fabricå de ¿rot, care scoate un fel de espandat pentru vaci. Proceseazå o tonå de semin¡e de soia pe orå. Vinde uleiul la avicola pentru pui. “Pânå så fac fabrica, dådeam la bani pe ¿rot, de înnebuneam. Vindeam unui procesator soia ¿i cumpåram ¿rot tot de la el, la acela¿i pre¡ cu boabele de soia. Mai întâi, am cumpårat o fabricå de 500 de kilograme pe orå. I-am vândut-o lui Ilisei ¿i am luat alta de o tonå. Scot ureeaza din ¿rot la temperaturå înaltå”. Fabrica de ulei a adus-o din Ucraina ¿i func¡i oneazå foarte bine. Poate face porumb espandat, chiar ¿i pufule¡i. ªrotul de soia îl mai macinå o datå prin moarå pentru cå este prea peletizat ¿i vaca are tendin¡a så-l aleagå. Råmâne 7% ulei ¿i nu e prea gras ca så producå acidoze. “Cel mai important la ¿rotul de soia este
så scot ureeaza care este o enzimå ce catalizeazå reac¡ia de hidrolizå a ureei la amoniac ¿i bioxid de carbon. Ureeaza poate provoca acidoze, cetoze...”
Alexandru Baciu a avut ¿i vaci Jersey. “Când le-am cumpårat, eu m-am dus la selec¡ie. Fermierul nici nu a ie¿it din caså, discuta numai cu asocia¡ia localå, un semtest care îi dådea banii. Am cerut certificat de origine. «Ao leu...» Scotea un formular imediat. «Asta-i fiicå de... mama era...» Când m-am întors, 15 au fåtat numai vi¡ei de Li mousine. Ce era så mai fac? Eu våzu sem taurul, dar nu era între ele. În Da nemarca, la fel. Fermierii nu discutau cu mine. Pre¿e dintele asocia¡iei avea 75 de ani. Dane zii erau serio¿i. Erau juninci ca trase la indigo. Am renun¡at la vacile Jersey din cauza oamenilor mei, dar regret ¿i acum dupå ele. Dau lapte mult ¿i bun, sunt curate, dar cam preten ¡ioase. Fatå vi¡ei mici foarte u¿or. Mai întâi mulgeam vacile Jersey, apoi Mont béliard. Uita lucråtorul så ridice poarta, se amestecau, de¿i erau grajduri separate... Docto rul se plângea, plângea ¿i tehnicianul... Pânå la urmå, am început så plâng ¿i eu de mila lor ¿i am renun¡at la 250 de vaci Jersey. Le-am dat unui fermier de la Boto¿ani, are ferma Eli com, care face brânzå de Jersey, vinde prin Kaufland. Proiecta sem o fåbricu¡å pentru lactate ca så duc prin magazi nele mele. Jersey este supranumitå «va ca de unt»: 5% grå sime, aproape 6% proteine. Nu aveam ce face cu tåura¿ii de Jersey, cresc foarte greu. O perioadå, i-am crescut ¿i pe ei pentru abator. Îi sacrificam la 30 de luni abia, iar pe ceilal¡i la 18 luni. ªi mâncau la fel. O vacå Montbéliard månâncå 50 de kilograme pe zi, iar o vacå Jersey - 45. Vacile Montbéliard au o produc¡ie me die pe zi de 28-29 de litri. Am pre¡ bun la lapte, a depå¿it 3 lei litrul. Dau direct la Olym pus, fårå intermediari. Din laptele de Montbéliard ¿i de Bål¡atå fåceam numai programul «Cornul ¿i laptele», dar nu pot så dau cu 90 de bani, cum vrea Petre Daea. To¡i care au câ¿igat licita¡iile au ie¿it din program din cauza pre¡ului prea mic. Nu a crescut pre¡ul laptelui din cauza råzboiului, nu mai avem vaci. Fermierii din Fran¡a, Ger mania au îm båtrânit. Primåria cumpårå fermele. Era acolo 6.000 de euro un hectar acum cinci ani. Un român poate så cumpere teren acolo dupå ce se parcurg to¡i pa¿ii. Iar aici nu mai gåse¿ti un hectar sub 10.000 de euro”.
Vrea så facå o fåbricu¡å de lactate, o manufacturå. “Mie îmi place brânza de Montbéliard. Pot så vând brânzå amba latå lângå carne. Dacå procesez o tonå la douå zile, eu sunt mul¡umit.” Mai întâi construie¿te clådirea, aduce utilajele, dar, în acela¿i timp, î¿i cautå intermediar care så vândå brânza. Nu pre¡ul lap te lui este important în realizarea profi tului, crede fermierul. Esen¡ial este pre ¡ul la care se vând inputurile. “Ca så fie acoperitor pentru aceste pre¡uri, laptele trebuie så coste 5 lei la poarta fermei. Noi ar trebui så facem calculul laptelui pe cap de vacå furajatå, cum se zicea înainte de 1990, nu doar pentru vacile care dau 50 de litri pe zi.”
Ra¡ia furajerå
Vacile gestante primesc paie în ra¡ie. Vacile care se mulg nu primesc medicamente ¿i premixuri. Folose¿te numai un premix din Danemarca, e mai scump, dar nu are nimic pe bazå de hormoni. “Am vrut så fac fermå eco, dar se cer multe hârtii. Eu le dau så mânânce 99% furaje produse de mine. Silozul e de la mine, ¿rotul îl fac eu. Le dau orz, ¿rot de soia, lucernå ¿i siloz de porumb. În total, 50 de kilograme, din care - 25 kg de siloz, 8 kg concentrate, 5 kg lu cernå ¿i 5 kg de porumb murat în silobaguri.” Cu soia atinge douå obiective: programul de înverzire ¿i ¿rotul pentru vaci. Seamånå 1.500 de hectare cu soia ¿i aproape toatå este irigatå. În fiecare an, vacile månâncå 1.500 de tone de soia. Soia irigatå produce aici 3-4 tone pe hectar.
A înscris vacile în Asocia¡ia Crescå torilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental (ACVBR-Sim), unde este pre¿edinte Mircea Dumitru.
Ca în orice fermå organizatå ca la carte, a separat vacile pe categorii. Grajdurile au spa¡ii mari ¿i luminoase, construite dupå tehnologia Rota Guido. Trei grajduri au fost realizate cu Rota Guido, iar altele douå le-a ridicat în regie proprie. Au o înål¡ime de 7 metri la coamå, la strea¿inå - 4 metri ¿i sunt foar te bine aerisite. A costat 500.000 de eu ro un grajd, fårå dotåri. Dejec¡iile sunt cårate de un plug raclor la capåtul grajdului.
Vacile în repaus au a¿ternut permanent ¿i cu¿ete cu saltele pentru vacile la muls. Sala de muls este DeLaval ¿i are 36 de posturi.
Vacile Montbéliard au mai rar distocii. Alege tauri potrivi¡i, cu material sexat. “Eu fac reformå în fiecare an - 2030%. Am folosit material sexat ¿i nu må îndur så tai vi¡elele, nici så le vând. Nu voi extinde efectivele pentru lapte. Dintr-o vitå de 600 kg, dacå are randament bun, po¡i så ob¡ii maxim 280-300 kg de carne. Montbéliard are un randament la carcaså de 56%. Vaca Charo laise are 60%. Cel mai bun randament au Aubrac ¿i Limousine”.
Apreciazå în mod deosebit remorca furajerå Strautmann. Are FNC pentru vaca de lapte, vi¡ei, tauri ¿i pentru cele 700 de oi. Lucreazå cu o firmå de nutri¡ie danezå, care face re¡ete. Face analize pentru furaje la DSV, în programul strategic, ¿i alte analize pe cont propriu la Bucure¿ti. Când apar probleme, face analize ¿i la un laborator din Fran¡a. Nu existå laborator în România pentru metale grele, pentru plumb. Pentru aflatoxinå face teste la Bucure¿ti. “Eu tratez porumbul ¿i chiar nu are aflatoxinå, dar dacå te duc într-o culturå dublå, e plin. Acolo nu l-am tratat.” Pentru porumbul de siloz, preferå un hibrid de la Maisadour. “Då rezultate. Iar la secetå, cel mai bine a rezistat un hibrid de la Monsanto. La neirigat, a dat în jur de 8 tone. La irigat, fac 12 tone în medie.”
În ferma zootehnicå, are 28 de lucråtori, iar pe ansamblu - 90. “Legea salarizårii în agriculturå este beneficå mai mult pentru salaria¡i, crede Alexan dru Baciu. Fiecare prime¿te 3.000 de lei pe lunå”.
