România poate pierde pân\ la jum\tate din produc]ie dac\ e obligat\ s\

Apari¡ia, în Parlamentul European, a unei propuneri de Regulament privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR), care prevede reducerea cu cel pu¡in 50% pentru toate produsele de protec¡ie a plantelor chimice ¿i cu 80% pentru utilizarea pesticidelor considerate cu risc, pânå în 2030, agitå apele la Bucure¿ti ¿i nu numai.

Comisia Europeanå întârzie publicarea rezultatelor studiului de impact al propunerii sale de Regulament SUR, iar între timp, verzii ¿i sociali¿tii din Parlamentul European supraliciteazå, modificând în sus ¡intele.

Sunt efectiv ignorate studiile de impact realizate de pår¡ile interesateasocia¡ii de fermieri, producåtori de pesticide, de îngrå¿åminte etc. Fire¿te, se poate considera cå acestea sunt subiective. Se poate accepta cå se exagereazå impactul. Dar toate au o constantå, iar aceasta nu poate fi gre¿itå: aplicând Regulamentul SUR, chiar ¿i în forma “îmblânzitå” propuså de Comisie, se va ajunge la pierderi considerabile de productivitate în Uniunea Europeanå, mul¡i fermieri fiind împin¿i spre faliment.

În 2020, CropLife Europe a coordonat un studiu paneuropean, care ¿i-a propus så cuantifice efectele aplicårii SUR. E vorba de Low Yield II (Randa- ment Scåzut II), care a comparat situa¡ia curentå din statele europene, din punctul de vedere al randamentelor de produc¡ie la principalele culturi vegetale, cu cea care s-ar consemna în cazul dau produc¡ii cumulate de 22,5 milioane de tone. Dacå s-ar interzice, de “mâine”, cele 75 de ppp cu risc, România ar pierde, a¿adar, 8,9 din cele 22,5 milioane de tone, respectiv peste 1,5 miliarde de euro anual ¿i peste 287 de mii locuri de muncå (agricultura ro mâneascå asigurå aproximativ 1.886.000 de locuri de muncå directe, dintre care 736.700 depind de culturile vizate de studiu). eliminårii imediate din pia¡å a 75 de ppp considerate cu risc.

Fermierii români aveau în anul studiului acces la 55 din cele 75 de substan¡e cu risc. Cultivatorii de porumb beneficiazå de cele mai multe dintre acestea.

În cele ce urmeazå, prezentåm rezultatele studiului realizat, în 2020, în România, în coordonarea AIPROM, de cercetåtori de la Institutul Cartofului Bra¿ov, Institutul pentru Pomiculturå Måråcineni, exper¡i APPR ¿i independen¡i.

Cum se poate observa în tabel, s-au luat în considerare ¿apte culturi care

Interzicerea unor substan¡e ar urma så majoreze costul protejårii culturii, aplicându-se mai multe tratamente, dar mai pu¡in eficiente. Un alt efect nedorit ar fi apari¡ia unor rezisten¡e suplimentare la boli, dåunåtori, buruieni. Pe termen lung, efectele acestor rezisten¡e asupra randamentelor culturilor pot varia între o pierdere de 10% la struguri ¿i ro¿ii, pânå la 73% în cazul porumbului.

Impactul cel mai devastator va fi asupra fermelor mari. Fermele de subzisten¡å folosesc oricum un numår restrâns de ppp ¿i deci ar fi mai pu¡in afectate.

Robert VERESS