Bun\starea g\inilor ou\toare

Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) a publicat o cercetare amplå privind sånåtatea acestor påsåri. Este un studiu ¿tiin¡ific, realizat de EFSA ¿i adoptat pe 14 decembrie 2022 de Comisia Europeanå. Fermele de gåini ouåtoare din Uniunea Europeanå se ghideazå dupå acest document normativ. Este vorba de un aviz ¿tiin¡ific pentru bunåstarea gåinilor ouåtoare, a puilor.

metrii noilor spa¡ii de via¡å pentru gåini.

Cu¿tile trebuie så disparå, iar adåpostul trebuie så aibå plafoane înalte, cu a¿ternut uscat ¿i friabil, cu acces la o verandå acoperitå. Speciali¿tii EFSA nu mai recomandå så se taie ciocurile (pliscurile) gåinilor pentru a combate canibalismul. Densitatea gåinilor poate så creascå ¿i fårå så se manifeste acest comportament anormal.

Pentru cå stârne¿te încå multe controverse printre speciali¿ti, m-am oprit la canibalismul manifestat printre gåinile ouåtoare, a¿a cum e descris în acest studiu referitor la bunåstarea påsårilor.

Cauzele canibalismului

Unii sus¡in cå gåinile devin canibale din cauza frustrårilor cå nu ¿i-au gåsit confortul necesar. Al¡ii zic cå folosirea pele¡ilor în furajare determinå gåinile så confunde hrana (pele¡ii) cu tuleiele de pe spinarea altei gåini, sau mediul inadecvat pentru cre¿tere provoacå modificåri neurobiologice, sau managementul precar, inclusiv luminozitatea prea puternicå genereazå canibalismul.

Ghidul descrie cele mai relevante sisteme de cre¿tere, utilizate în Europa. Normele trebuie så fie drastice pentru a evita apari¡ia unor leziuni osoase, pentru a combate stresul de grup, comportamentul sexual nedorit, stresul de izolare, stresul provocat de prådåtori, de odihnå insuficientå, restric¡ii de mi¿care, iritarea pielii, leziunile ¡esuturilor moi ¿i afectarea tegumentului.

Gåinile ouåtoare nu se mai ¡in în cu¿ti, dar ¿i acest mod de via¡å are factorii lui de stres. Studiul descrie ¿i para-

Gåinile se ciugulesc atunci când î¿i curå¡å penajul în timpul cre¿terii sau în perioada ouatului, dar se ¿i ciupesc agresiv uneori ¿i înghit penele celei lovite, provocându-i dureri.

Se întâmplå în perioada cre¿terii, dar ¿i în perioadele de cålduri. Studiul prezintå o vastå bibliografie la temå, dar face confuzie între ciugulire ¿i ciupirea care provoacå råni ¿i chiar moartea gåinii lovite repetat.

Gåinile agresive preferå spinarea sau creasta ¿i înghit bucå¡ile de ¡esut smulse cu ciocul. Uneori, gåina lovitå poate så råmânå fårå degete din cauza ciupirilor.

Aerul viciat poate så aibå acela¿i efect, la fel ¿i utilizarea de instala¡ii de adåpat cu clopo¡ei, în locul celor cu mamelon, precum ¿i infec¡ia cu acarieni ro¿ii. Cuibarele trebuie astfel a¿ezate, încât gåinile så nu vadå cloaca vecinelor din fa¡a lor. De asemenea, debutul ouatului înainte de vârsta de 20 de såptåmâni cre¿te riscul ciupitului agresiv. Nu se cunoa¿te cauza ciupirii degetelor, de¿i confuzia cu particule de hranå pare verosimilå, mai frecvent la hibrizii de gåinå ouåtoare albå ¿i nu la cele maro. Folosirea gardurilor la efective mai mari reduce agresivitatea gåinilor. Studiul privind bunåstarea gåinilor ouåtoare îi oferå fermierului posibilitatea så previnå situa¡ii grave din adåposturile lui.