Agro TB 13

agro Transilvania Business

Anul 4, nr. 13, martie - mai 2017 • Apare trimestrial • www.transilvaniabusiness.ro

Renașterea vinurilor din Podgoria Lechința

SUSȚINUT DE

paginile 5 - 9

DAFCOCHIM

PAG. 10-11 ACASĂ LA LAURENȚIU BACIU PAG. 20-21 PLATFORMA AGRIM, LIANTUL DINTRE FERMIERI ȘI FURNIZORII DE INPUTURI PAG. 24-25 FOOD HUB, ȘANSA MICILOR FERMIERI DE A PERFORMA PE PIAȚĂ PAG. 36-37 MATERNITATEA DE PURCEI DE LA ȘIBOT – ALBA PAG. 42-43 PROIECT DE PROMOVARE A ZONEI CLUJ-SĂLAJ

INTERVIU

2

supliment Transilvania Business

Eurodeputatul Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală:

“România trebuie să valorifice mai mult fondurile europene pentru dezvoltarea comunităților locale” de Dorel VIDICAN

Fondurile europene reprezintă şansa dezvoltării agriculturii româneşti, o şansă pe care România nu îşi poate permite să o piardă, consideră eurodeputatul Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală dar şi membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, într-un interviu acordat Agro Transilvania Business. Care sunt problemele care îi împiedică pe fermieri să acceseze în volum mai mare fondurile europene și care sunt soluțiile, aflați în interviul de mai jos realizat cu europarlamentarul român.

Principalul semnal venit de la Bruxelles este acela că România trebuie să valorifice mai mult fondurile europene pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru perioada de programare 2014-2020, România are alocate, prin Politica Agricolă Comună, aproximativ 19,43 de miliarde de euro.

Din acest fond avem alocaţi doar pentru PNDR o sumă totală de 9,472 miliarde de euro, din care 8,127 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite ţării noastre, iar 1,345 miliarde de euro reprezintă contribuţia naţională. Cu ajutorul acestor fonduri vor putea fi finanţate investiţii publice ale autorităţilor locale în infrastructura din mediul rural, precum şi investiţiile fermierilor şi ale altor antreprenori, pentru mediul rural. Subliniez încă o dată că fondurile europene reprezintă şansa dezvoltării agriculturii româneşti, o şansă pe care România nu îşi poate permite să o piardă.

Care sunt principalele semnale care vin dinspre Bruxelles către agricultura din România?

Agricultura reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei și se bucură de o atenție deosebită în toate țările lumii, indiferent de nivelul acestora de dezvoltare economică. Aceasta joacă un rol cheie în utilizarea resurselor naturale și în dezvoltarea economică a zonelor rurale. Pentru România, potențialul agricol imens, din păcate, insuficient valorificat în prezent, reprezintă o șansă de dezvoltare economică ce nu trebuie ratată, mai ales că zonele rurale din România acoperă 87,1 % din teritoriul ţării, cuprinzând 45,1 % din populaţie (conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică), şi anume 9,7 milioane de locuitori.

Ce ar trebui să fie făcut pentru ca mijloacele europene de sprijin să fie mai accesibile fermierilor români? De ce nu sunt accesate fondurile europene şi celelalte metode de sprijin în totalitate?

Principalele probleme cu care se confruntă România comparativ cu alte state membre ale UE sunt birocratizarea excesivă, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului. Nu în ultimul rând, subliniez obtuzitatea şi rigiditatea organelor de audit din România care, de foarte multe ori, interpretează regulamentele şi directivele europene în sens distructiv şi nu constructiv, ceea ce duce la un efect, dacă vreţi, inhibitoriu asupra potenţialelor beneficii aduse de fondurile europene. Nu în ultimul rând, aş sublinia faptul că, de multe ori, autorităţile de resort din România adaugă în mod nepermis la cele 2-3 condiţionalităţi stabilite de Bruxelles alte 20-30, cu aceeaşi consecinţă, şi anume î ng reu na rea procesu lu i de absorbţie a fondurilor europene.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acestea sunt doar o parte din cauzele care au determinat ca România să nu fie extrem de performantă în acest domeniu.

Tododată, fermierii români reclamă, pe bună dreptate, subvenţiile foarte mici din sectorul agricol. Din cauza diferenţelor existente între subvenţiile acordate fermierilor români şi agricultorilor din celelalte ţări europene, se creează inechități inacceptabile astfel încât fermierul român, de cele mai multe ori, nu îşi poate vinde laptele la un preţ care să îi acopere costurile. Un preţ de 70 - 90 de bani pe litrul de lapte, raportat doar la costul ridicat al motorinei, considerabil mai mare în România decât în multe state din Europa, îi pune pe aceştia în imposibilitatea de a supravieţui pe piaţă.

Deşi avem capacitatea de a hrăni, 100 de milioane, de oameni, în mod paradoxal, importăm în continuare mâncare, de sute de milioane de euro în fiecare an, România fiind la ora actuală, invadată de produsele importate din diverse ţări, transformându-se, din nefericire, într-o piaţă de desfacere.

Pe de altă parte, este nevoie ca statul să sprijine mai mult şi mai eficient tinerii fermieri şi dezvoltarea microfermelor, acestea fiind vitale pentru menţinerea potenţialului agricol al României care, deşi foarte mare, este încă neexploatat şi nevalorificat.

Credeţi că returnarea banilor europeni se datorează doar fermierilor români sau că ar trebui responsabilizate şi autorităţile, pentru ca, în final, România să nu piardă bani?

Eforturile pentru absorbţia corectă şi eficientă a fondurilor europene trebuie să fie depuse, deopotrivă, atât de Ministerul Agriculturii cât şi de fermierii din România şi, evident, de instituţiile europene, astfel încât acestea să ajungă la fermieri ceea ce le va permite, pe de o parte, să îşi dezvolte capacităţile de producţie şi desfacere, iar pe de altă parte să devină competitivi pe piaţa

INTERVIU

europeană şi nu numai. Doar împreună putem reuşi să avem o agricultură performantă, iar consumatorii să aibă o hrană de calitate la preţuri rezonabile şi, bineînţeles, accesibile.

Se vorbeşte foarte mult despre fonduri europene, dar mulţi români se tem de ele, fiindcă sunt greu de accesat şi uneori trebuie returnate. Ce aţi făcut dvs pentru a simplifica sistemul fondurilor europene? În Parlamentul European, unde sunt membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală dar şi membru al Comisiei de Dezvoltare Regională, am fost preocupat în permanenţă de apărarea drepturilor fermierilor şi ale românilor în general. Împreună cu alţi colegi europarlamentari atât de la socialişti cât şi din alte state membre, am reuşit să convingem Comisia Europeană să acorde fermierilor români şi nu numai, posibilitatea de a se finanţa din bugetul de dezvoltare rurală 2007-2013 şi după expirarea termenului de 31 decembrie 2015 pentru proiectele aflate în derulare şi care, din varii motive, nu au putut fi finalizate. Prin acest demers, proiectele fermierilor au putut fi continuate şi finanţate, evitându-se astfel dezangajarea unor sume consistente ceea ce ar fi pus în dificultate atât pe fermieri cât şi statul român. În Comisia pentru Dezvoltare Regională sunt, în acest moment, raportor al proiectului care vizează creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii. Ideea principală care a stat la baza raportului iniţiat de mine a pornit de la faptul că Politica de Coeziune este finanţată cu un buget de peste 350 de miliarde de euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puţin de către cetăţeni. Doar o treime din cetăţenii europeni chestionaţi în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiectele cofinanţate din Politica de Coeziune şi de efectul pozitiv asupra vieţii lor.

De curând am lansat şi un ghid de accesare a fondurilor europene direct de la Bruxelles în domenii precum mediu, educaţie, sănătate, IMM-uri astfel încât să vin în sprijinul românilor care doresc să afle mai multe informaţii legate de oportunităţile de atragere a fondurilor în actualul exerciţiu financiar.

3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

La Bistrița-Năsăud,

Doi antreprenori locali readuc la viață viile din Podgoria Lechința Un grupaj realizat de Augustin STANCIU și Dorel VIDICAN

Pe harta viticolă a Transilvaniei figurează la loc de cinste, alături de podgoria Târnavelor, Alba, Sebeș-Apold și Aiud, podogoria Lechința cu renumitele sale centre viticole de la Lechința, Teaca, Bistrița și Batoș. Din arealul podgoriei face parte și Plaiul Dumitra, prin plai înțelegându-se o suprafață oarecum restrânsă de vii, așezate pe aceeași formă de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distinctă și omogenă. Povestea vinurilor de Lechinţa începe încă din secolul XII, o contribuție decisivă având-o coloniștii germani care au fost primii care au adus butașii de vie în această zonă și care mai apoi au trimis vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg. După reforma agrară din anii 1950, viile au fost naționalizate, vinurile produse fiind exportate, în principal, în Rusia și RFG. Cele mai celebre soiuri care se cultivă în arealul viticol Lechința sunt Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Neuburger și Pinot Gris, vinul obținut din acest soi fiind considerat, la un moment dat, cel mai bun din Europa. După Revoluție, podgoriile au fost lăsate în paragină și în locul soiurilor nobile au început să troneze la loc de cinste mărăcinii. Situația s-a schimbat timid în ultimii ani, când doi investitori locali au decis să reînvie tradiţia seculară a licorii bahice din această zonă. Astfel, Adrian Botiș - la Lechința, și Octavian Harșianu – la Dumitra, au investit sume considerabile pentru a reface celebrele vii, calitatea licorilor obținute din primele producții de struguri fiind similară cu vinurile realizate de sași în perioada lor de glorie.

5

6

COVER STORY

Vinurile de Lechința revin pe piață cu ajutorul Cramei “Vie-Vin” Adrian Botiș, un antreprenor local și-a pus în plan să reînvie tradiția cultivării viței de vie în celebra comună bistrițeană Lechința, reușind ca în ultimii trei ani să înființeze pe dealurile localității o plantație de viță-de-vie pe o suprafață 50 de hectare. Cu toate că aveau o tradiție de câteva sute de ani, cultura viței-de-vie în zonă a fost începută odată cu colonizarea sașilor, iar suprafata cultivată se întindea pe aproximativ 400 de ha, imediat după Revoluție, localnicii au împărțit viile, iar apoi le-au lăsat în paragină, consecința fiind dispariția vinurilor de Lechința de pe rafturile magazinelor. În 2010, Adrian Botis a început să cumpere terenurile pe care se obțineau odinioară vinurile multi-premiate la concursurile interne și internaționale, iar în 2016 a obținut prima producție de vin. “În 2010 - 2011 am început achiziția de teren, apoi am defrișat, am pregătit terenul și în 2014 am început plantările. Am avut mari probleme încă înainte să ne apucăm să plantăm butașii de vie. În primul rând, pentru a obține certificările necesare, trebuie să plantezi vie pe terenurile pe care a mai fost plantată viță. Or, noi ne-am concentrat eforturile în a găsi acele terenuri. Este foarte greu să cumperi terenurile de la oameni și mai apoi să le comasezi. Apoi, am avut foarte mari probleme pentru că terenul era infestat cu buruieni, mărăcini și cătină și am investit foarte mulți bani pentru a-l curăța. Inițial am făcut niște loturi de probă și am văzut ca via se aclimatizează în

supliment Transilvania Business

zonă și doar apoi am început producția la scară largă. Și ca să avem productivitate bună, dar și un vin de calitate am investit poate mai mult de cât ar trebui, dar nu am vrut să facem rabat de la calitate, și drept dovadă 99,9 % din butașii plantați dau rod”, spune antreprenorul bistrițean.

Pasiune moștenită de la bunic Prima producție a podgoriei a fost în toamna anului 2016 când 13,6 hectare de vie au fost pe rod, urmând ca, în 2017, încă șapte hectare să fie exploatate, iar, în 2018, restul de 30 de hectare să intre pe rod. „Am început cu o producție de 80.000 litri de vin, din care o parte o vom îmbutelia, restul urmează să fie vândută vrac. Ne așteptăm ca, după ce vor intra toate cele 50 de hectare în exploatare, să avem o producție de opt-zece tone de struguri la hectar și peste 500.000 de sticle”, spune Adrian Botiș. În momentul de față Crama Vie-Vin Lechința produce soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling, Pinot Noir, Merlot, dar și Neuburger, vinul specific arealului viticol Lechința, soi care este cultivat pe cinci hectare. Chiar dacă nu este agronom, Adrian Botiș spune că a moștenit pasiunea pentru vie și vin de la bunicul său care l-a învățat încă de mic să iubească această plantă nobilă. “Bunicul meu a fost brigadier la IAS Sâniacob și se ocupa de via de acolo. Poate am rămas eu cu ceva de acolo. La cinci, șase ani mergeam la bunici, la Sâniacob și mă ducea bunicul la vie și-mi arăta soiurile, și m-a învățat să iubesc via”, spune Adrian Botiș.

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Și pentru ca lucrurile în vie să meargă cât mai bine, soția sa, Marinela Botiș, a urmat o facultate de specialitate, fiind licențiată în horticultură la USAMV Cluj-Napoca.

Vinurile produse de Adrian Botiș au fost certificate DOC Toate vinurile produse de Crama “Vie-Vin” Lechința au fost certificate DOC, această certificare reprezentând garanția calității vinurilor produse la Lechința. “După ce am făcut plantația, în anul doi spre trei am început demersurile de certificare a plantației, iar în anul trei, în toamna lui 2016 am început să producem struguri DOC. S-au făcut mai multe controale și s-a demonstrat că strugurii corespund calitativ certificării”, afirmă proprietarul “Vie-Vin”.

Magazine noi în Cluj-Napoca și Baia Mare În momentul de față vinurile Vie-Vin Lechința pot fi găsite în două locații din Bistrița-Năsăud, Adrian Botiș afirmând că în următoarea perioadă vor mai deschide două magazine în Cluj-Napoca și Baia Mare. “Vinurile noastre pot fi găsite, momentan, la crama din comuna Lechința, la numărul 336, și în Bistrița, la magazinul de pe strada General Grigore Bălan, numărul 22. În viitorul apropiat vom mai deschide două magazine proprii, unul în Baia Mare și unul în Cluj-

Napoca. Noi ne dorim ca până la Crăciun să le inaugurăm.

Pentru moment nu dorim să vindem vinul nostru către intermediari sau în retail. Preferăm să ne gestionăm noi această componentă a afacerii”, spune Adrian Botiș.

Neuburger, vinul specific Lechinței, revigorat de Vie-Vin Neuburger, vinul alb specific arealului viticol Lechința, este un soi originar din Austria, format prin încrucișarea naturală a soiurilor Roter Veltliner și Sylvaner. Neuburger este un vin sec, de calitate superioară, robust, cu o culoare galben-verzurie și o aromă ușoară. Primele tonuri sunt condimentate și florale, apoi se dezvoltă în arome de nucă. Din păcate, acest soi de struguri nu se mai cultivă pe un areal foarte mare, chiar dacă se produce din el un vin de foarte bună calitate. Deși se adaptează foarte ușor la soluri aride și sărace, soiul este unul predispus la boli precum făinarea și mana, fiind și foarte sensibil la îngheț.

7

8

COVER STORY

supliment Transilvania Business

Foto: Răsunetul

Octavian Harșianu reface viile sașilor de pe Plaiul Dumitrei Tradiția cultivării vinului în zonă a început acum 875 de ani, atunci când coloniștii sași, venind din Valea Rinului, au adus cu ei și butași de vie, înființând primele plantații pe dealurile însorite ale comunei Dumitra - Mettersdorf, în jurul anilor 1141 – 1142. În perioada de apogeu, suprafața maximă cultivată a fost de 200 de hectare și, la fel ca peste tot în România, odată cu retrocedările făcute în baza legilor proprietății, soarta acestor vii a fost pecetluită, proprietarii de drept renunțând să le mai îngrijească. A fost nevoie de un sfert de secol, de câteva sute de mii de euro, dar și de ambiția și pasiunea fostului șef al IAS Dumitra ca în comuna aflată la câțiva km de Bistrița să reînvie tradiția și moștenirea lasată de sași. În momentul de față cele zece hectare de vie pe care le-a plantat Octavian Harșianu sunt singurele din comună de pe care se mai poate realiza o un vin de calitate.

“Tradiția cultivării viței de vie din Dumitra a început acum aproape 900 de ani, mai precis în 1141, atunci când sașii veniți de pe Valea Rinului au adus cu ei mai mulți butași de vie pe care i-au plantat în comună. Timp de mai bine de

750 de ani au cultivat via fără întrerupere, până la marea filoxeră din 1880, atunci când toate viile din Europa au fost decimate de această insectă, inclusiv cele din Dumitra. Chiar și așa, organizați, în trei ani, sașii din comună au reușit să facă o pepinieră și au reabilitat via. Viile au supraviețuit cu succes și în perioada comunistă, chiar dacă acestea au fost naționalizate. Până în 1989, în zona Dumitra erau cultivate peste 200 de hectare de viță-de-vie și se realizau cam șase tone de struguri la hectar, o bună parte din producție mergea către export, în principal în Republica Federală Germană”, afirmă Octavian Harșianu. După 1989, viile din Dumitra au dat nas-în-nas cu avântul revoluționar și, dacă sașii au reușit în trei ani, după marea filoxeră, să replanteze via, în același interval de timp, la 100 de ani distanță, viile au dat de un nou dăunător, mult mai periculos și mai agresiv, toată via din Dumitra fiind defrișată, în locul viței-de-vie celebre în Europa, apărând case și mărăcini.

Pinot Gris de Dumitra, cel mai bun vin din Europa Octavian Harșianu spune că este păcat că viile au fost lăsate în paragină pentru că arealul viticol din zonă are un potențial uriaș, acesta făcând referire la faptul că soiul Pinot Gris cultivat la Dumitra a obținut în anii 1930 titlul de cel mai bun vin din acest soi din Europa. “Este trist că timp de 25 de ani nu s-a mai făcut nimic în zonă și că a fost nevoie ca eu, la 70 și ceva de ani, să investesc aici și să încerc să redau gloria de altădată a vinurilor din Dumitra. Am făcut acest lucru pentru că zona este una foarte bună pentru vin. Și o să vă spun care este paradoxul. Sașii, în 1930, au trimis la Montpellier niște mostre de Pinot Gris din Dumitra și cu acest vin au luat premiul întâi pe Europa. Este foarte paradoxal acest lucru pentru că soiul Pinot Gris este iubitor de soare și căldură. El merge foarte bine în zonele mai sudice, cu briză marină. Or, în schimb, Dumitra este cam la cel mai nordic punct din țară cu vinuri bune. De ce la Dumitra, într-o zonă nespecifică pedo-climatică, Pinot Gris a fost considerat cel mai bun din Europa? Solul este foarte propice pentru a cultiva acest soi”, consideră bistrițeanul.

Tehnologia pornește din vie Octavian Harșianu a început cultivarea viței de vie în 2013, în primul an obținând o medie de patru tone de struguri la

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

hectar. “Am început, în 2013, plantările cu trei hectare și am mărit constant suprafața până la zece hectare, cât am acum. Prima producție a fost în 2015, atunci când am obținut patru tone de struguri la hectar, în timp ce în 2016 am crescut până la o medie de 12 tone de struguri la hectar. Am plantat struguri din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat, Merlot, Fetească Negră, Traminer, Pinot Gris, Pinot Noir și Neuburger”, mai afirmă Octavian Harșianu. Totodată, proprietarul viei spune că nu urmărește profitul imediat, nu caută să-și amortizeze investiția în scurt timp, ci vede această activitate ca pe un hobby. „Eu am început exploatarea ca un hobby. Chiar și așa, știu că îmi voi amortiza investiția destul de repede, chiar dacă nu urmăresc neapărat acest lucru. Și de ce cred asta? Pentru că nu am făcut rabat de la calitate nici la materialul săditor, nici la echipamente. Mai mult, noi plecăm cu tehnologia direct din vie. Eu nu am băgat niciun bob de strugure atacat de mană, făinare sau putregai.

Noi vinificăm numai ciorchinii fără nici un fel

de atac. Încercăm ca vinul să aibă cât mai puțin contact cu aerul. Apoi, toate utilajele sunt de ultimă generație. Via trebuie întreținută constant și acordăm atenție deosebită acestui aspect”, afirmă Harșianu.

Vinuri fără durere de cap Acesta mai spune că vinul său nu conține decât foarte puțin sulf, spre deosebire de cele mai multe mărci care se comercializează în magazinele din România. „Având strugurii foarte curați, vinul nostru poate fi băut fără să te doară capul. Mai mult, Directiva europeană admite până la 150200 mg de sulf la litrul de vin. Or, în vinurile pe care le producem noi, concentrația este și de zece, până la de 20 de ori mai mică. Astfel, vinul din soiul Muscat are o concentrație de 3,2 mg sulf pe litru, Sauvignon Blanc 13 mg, Traminer 6,4 mg, Feteasca Albă 1,32 mg, în timp ce Fetească Regală are doar zece mg de sulf pe litru”, spune Harșianu.

9

10

REPORTAJ

supliment Transilvania Business

AGRO TRANSILVANIA BUSINESS a trecut Carpații,

Acasă la unul dintre cei care fixează ceasul în agricultura româneasă, Laurențiu Baciu de Ștefana MUREȘAN

Laurențiu Baciu nu mai are nevoie de prezentare în mediul în care activează. Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, una dintre cele mai importante asociații profesionale a agricultorilor din România, proprietarul societății Romagria, membru în Consiliul Director al Organizației Europene a Proprietarilor de Terenuri (ELO), un personaj carismatic, o voce apăsată în domeniul în care activează, un interlocutor plăcut, dar, în același timp, o personalitate debordantă, inginerul Laurențiu Baciu a avut amabilitatea de a-și dezvălui ”secretele” pentru Agro Transilvania Business.

Ne-a primit acasă la el, în comuna băcăuană Dămienești, o zonă în care toți îl cunosc bine, fiind de altfel și un model pentru cei care vor să producă bani din agricultură. Biroul firmei pe care o patronează, Romagria, se află tot în Dămienești, unde și-a construit un veritabil imperiu agricol - culturi întinse pe 2.500 de hectare, ferme, cele mai moderne utilaje. Casa lui este tot la fermă și spune că nu s-ar muta ”la oraș”, pentru că ”aici, simți că trăiești, respiri aer curat”.

Modul în care măsoară fiecare mână de pământ ”trădează” faptul că iubește pământul, că-și face cu pasiune meseria. ”Mi-am ales o meserie pe care o fac din plăcere. De mic copil mi-am dorit să fac agricultură, când mergeam la muncile câmpului. Cred că eram prin clasa a șaptea când mi-am hotărât soarta, privindu-i pe ingineri, și spuneam – ca ăștia vreau să mă fac. Am lucrat într-o unitate de stat până în anii 90”, povestește Laurențiu Baciu, începuturile sale, cu candoarea omului care parcă își retrăiește cu plăcere viața.

“Nimic nu a fost întâmplător, nu am mers cu ochii închiși” În `92 face pasul decisiv, într-o oarecare măsură

REPORTAJ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

hazardant pentru cei din jur: părăsește locul de muncă ”sigur” pe care îl avea la stat și începe să arendeze teren. Primul an l-a început cu 12 hectare, suprafață pe care a luat-o de la rude.

S-a mișcat repede, iar în anul următor a ajuns la aproximativ 130 de hectare. Spune că nu s-a lăsat în mâinile hazardului, a avut de la bun început un plan de afaceri. ”Am crescut de la an la an și am ajuns aici. Nimic nu a fost întâmplător, nu am mers cu ochii închiși, mai ales că sunt de profesie.

Nu am mers pe bâjbâite. Cunoșteam tehnologia și, cu ajutorul creditelor bancare, am ajuns unde am ajuns. Nu pot spune că am stat vreodată cu vreun ban în buzunar. Mereu am reinvestit profitul”, spune Baciu.

Se plimbă hotărât prin ferma pe care ne-o prezintă cu răbdare, descriind fiecare metru pătrat de pământ pe care îl deține ca aducându-i plus valoare. De fapt, ne spune secretul succesului său, ”niciun petic de pământ nu trebuie să rămână nefolosit. Fiecare trebuie să producă ceva”. Se oprește din povestit și se apropie, din când în când, de câte unul dintre angajații care mișună prin fermă și dă sfaturi precise. ”Acolo trebuie făcut așa…și așa….Mă întorc la voi”, le spune apăsat Baciu. Cântărește fiecare animal cu dragostea celui sub ai cărui ochi a crescut.

Fiecare animal are povestea lui, porci, capre, păsări, cai. Îi mângăie și le vorbește cu plăcere.

Are utilaje performante, fără de care spune că în ziua de azi nu poţi rămâne pe piaţă, dispune și de o secție de mecanizare. Pentru a nu fi la mâna traderilor, Baciu și-a făcut silozuri în care își poate păstra recoltele în așteptarea vârfului de preț.

A pariat pe turism și a câștigat În prezent îşi consolidează veniturile și datorită investiției în turism. Patronează unul dintre cele mai selecte complexuri hoteliere din oraşul Bacău. Hotelul President, de patru stele, este aprovizionat cu produse de la ferma proprie. ”La noi, se mănâncă bine și sigur!”, spune Baciu despre afacerea pusă pe picioare în urmă cu nouă ani și pe care acum a dat-o pe mâna fiicei lui.

Cât despre munca în agricultură, președintele LAPAR spune că este o activitate titanică, care te ţine departe de foarte multe plăceri ale vieții, cu un program de lucru chiar și de 18 ore pe zi, „să lucrezi la -30 grade și la +40, să nu ai week-end, la noi nu există așa ceva decât în dicţionar. Cam asta înseamnă acest domeniu - multă muncă și perseverență, dacă vrei să îți câștigi un loc”.

Între Romagria și LAPAR Societatea pe care o patronează, Romagria, a devenit o afacere de familie, întrucât le-a insuflat și celor doi copii ai săi bucuria, plăcerea de a lucra în domeniul agriculturii. Nu a făcut eforturi prea mari pentru a-i atrage, a fost plăcerea copiilor săi de a lucra în acest business, spune patronul Romagria. Fiul are propria afacere în domeniu,

iar fiica sa, deși de profesie avocat, ”se ocupă de hotel”. Este convins că ”agricultura va dispărea doar când va dispărea omenirea”, de altfel, sloganul LAPAR. Laurențiu Baciu este și cel mai cunoscut președinte pe care l-a avut LAPAR, cea mai vizibilă organizație profesională din domeniul agriculturii care își desfășoară ativitatea în România, după cum îi place să sublinieze. În această calitate are contacte permanente cu factori de decizie de la București, la nivel guvernamental, la nivelul Comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului, la nivel de Președinție. Sfera de influență a LAPAR s-a extins și la Comisia Europeană, în condiţiile în care Laurențiu Baciu deține și o funcție în conducerea ELO. ”Avem un cuvânt de spus și în ce privește elaborarea legislației europene. Contează foarte mult acest lucru”, subliniază Laurenţiu Baciu. În ciuda faptului că și-a câștigat statutul de una dintre cele mai tăioase voci, în ceea ce privește relația cu factorii de decizie de la București, Baciu spune că, în calitate de președinte al LAPAR, reușește să găseasă o cale de dialog cu Ministerul Agriculturii, chiar dacă au mai existat ”miniştri care s-au pus de-a curmezișul, care au vrut să ne demonstreze că mușchii sunt la ei”. ”Noi am reușit să ne impunem, pentru că noi suntem beneficiarii a tot ce fac ei acolo (factorii decizionali de la nivelul Ministerului și al Parlamentului, n.r.). LAPAR nu a luptat niciodată pentru un interes personal, ci pentru un interes național”. Obiectivul imediat următor al LAPAR este rezolvarea problemei legate de vânzarea terenurilor, pentru că ”mâine-poimâine, ne pierdem obiectul muncii, ne fuge pământul de sub picioare”, după cum mărturisește Baciu.

A subliniat că una dintre cele mai importante realizări ale LAPAR este spulberarea mitului că ni se impun anumite norme europene. ”Nu este așa, noi suntem liberi în țara noastră. Noi putem decide ce ne este favorabil și ce nu… Restul sunt povești!”

”Mă simt liber!” ”În ce privește un posibil pas spre politică, Baciu spune categoric ”nu”, deși recunoaște că a fost ofertat de ”toate” partidele. Nu l-au interesat funcțiile, întrucât e convins că poate face mai multe pentru agricultura românească din postura în care se află acum. ”Toate partidele au trecut în campaniile electorale pe la mine. Dar sunt hotărât să rămân tot aici. M-am luptat aproape fizic, și mi-am și luat-o. Mi-au tăiat un proiect pe fonduri europene…, de altfel singurul pe care îl aveam. Dar tot nu au reușit să mă stăpânească!

Eu nu am fost un oportunist, nu m-a interesat nicio funcție, ceea ce fac acum este voluntariat și mă simt liber. Sunt bine așa. Cred că pot face mai mult bine așa, deși unii se supără pe mine, pentru că sunt mai vocal… Oriunde mă duc, mă mir eu de mirarea mea câți mă cunosc!”

Cât despre planurile sale, președintele LAPAR și agronomul Laurenţiu Baciu spune că se vede ”tot aici, dar cu mai multe griji”, pentru că, recunoaște, nu are ”astâmpăr”.

11

CULTURA MARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drag, pasiune și suflet pentru agricultură la S.C. Mecsol Galda din Alba de Alin ZAHARIE

Desemnat de Ministerul Agriculturii cel mai performant fermier din județul Alba în 2014 și 2015, Vasile Seneșan din localitatea Galda de Jos reprezintă un model de succes în domeniul agricol. Agro Transilvania Business vă invită să îl cunoașteți pe Vasile Seneșan, cel care ne sfătuiește atunci când vine vorba despre activitatea agricolă următoarele: “Trebuie să ai mare grijă, să-ți asiguri mereu un fond de investiții”.

Activitatea principală a S.C. Mecsol Galda S.R.L., compania pe care o deține și administrează Vasile Seneșan, o reprezintă cultura mare, întinsă pe 1.000 de hectare de teren, la care trudesc cei 19 angajați ai societății. ”Avem o structură de culturi care le cuprinde cam pe toat, începând cu rapiță, orz și grâu de toamnă, iar primăvara cu sfeclă, floarea soarelui, porumb și, mai nou, soia. Ne străduim să facem lucrul de calitate, cu drag și cu mult suflet. Ca și suprafață ne situăm între societățile mai mari, iar în ce privește producțiile mereu suntem în top”, a precizat Vasile Seneșan.

Profitul asigurat de cultura de sfeclă Buna rânduială a muncii se reflectă în producțiile obținute anul trecut, fapt ce a adus și profit, în special culturii de sfeclă de zahăr. ”În ce privește producția de anul trecut, ea a fost undeva de aproape 6 tone la grâu, la fel la orz, 55 - 60 de tone la hectar la sfeclă, iar, la floarea soarelului, o producție de 3,8 - 4 tone la hectar. An de an am încheiat cu profit, cultura cea mai eficientă care o avem este cea de sfeclă de zahăr. Într-un an normal, sfecla de zahăr face diferența. Producția o livrăm la fabrica de zahăr din Luduș, patronată de firma franceză Tereos, cu care avem contract. În acest an am încheiat un contract pentru o suprafață de 100 de hectare, din totalul de 1.050 cât are societatea. La sfeclă, ne propune 80 de tone. Înainte de a semăna am ales asolamentul și nu fertilizăm în ideea de a obține 80 de tone până nu vedem ce este în teren. Trebuie să știm exact, lucru valabil la orice cultură, dar în special la sfeclă. Aici nu se face decât după o măsură pedologică. Analizele de teren sunt făcute de fabrica de zahăr, iar pe unele terenuri le fac eu alături de Laboratorul de Pedologie de la Alba. Sunt oameni care știu ce au de făcut, oameni pe care mă bazez”, a menționat Vasile Seneșan.

250.000 de euro investiți în silozuri Alt aspect deloc de neglijat îl reprezintă investițiile făcute de S.C. Mecsol Galda S.R.L., atât din bani europeni cât și din fonduri proprii. ”În total avem cinci silozuri de câte 50 de tone. Valoarea acestora a fost undeva la 100.000 de

euro, aici mă refer la partea de extindere, partea inițială a silozurilor a fost făcută pe fonduri europene, fiind de 250.000 de euro. Silozurile pe care le-am pus recent au fost pe fonduri proprii, împărțite pe trei ani de zile, prima tranșă fiind anul trecut, urmând tranșele din acest an și anul viitor. Dacă faci o socoteală, creșterea de preț pe care mi-o dă depozitarea, mă ajută să-mi plătesc silozurile”, a spus administratorul S.C. Mecsol Galda S.R.L.

Viitorul pe mâini bune Viitorul pare să fie pe mâini bune pentru Vasile Seneșan, care încearcă să insufle dragostea pentru agricultură fiului, Andrei, cel care va continua activitatea de succes începută de tatăl său. ”Când ne gândim la viitor, prima dată ne gândim la sănătate. După aceea, eu mă gândesc la viitor din prisma copiilor mei, Andrei reprezintă viitorul, lui încerc să-i insuflu dragostea pentru agricultură, să ducă mai departe ce noi am început. Baza materială pe care noi o avem astăzi trebuie înlocuită, cea de acum patru ani a avut mii de ore de funcționare și ea trebuie înlocuită. Trebuie să ai mare grijă, să-ți asiguri mereu un fond de investiții. Ne-am gândit și pe partea de zootehnie, ar fi o variantă să investim în animale, dar, deocamdată, baza noastră materială nu este cea pe care am văzut-o în afară. Noi încă lucrăm cu destul de mulți oameni, cu tractoare de mică putere și, faptul că la ora actuală încă mai ar, rezultă că în toamnă, una mai dificilă, nu am reușit să fac lucrările într-un timp foarte scurt. Avem încă de lucru la capitolul investiții în ce privește cultura mare”, a subliniat Vasile Seneșan.

13

16

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Particularităţile fertilizării pajiştilor Prof. dr. Ioan ROTAR, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj-Napoca

În general, pajiştile naturale din ţara noastră se găsesc aşezate pe terenuri cu fertilitate naturală scăzută, afectate de mulţi factori limitativi ai producţiei. De acceea, aplicarea îngrăşămintelor reprezintă secvenţa tehnologică cea mai importantă şi eficace de sporire a producţiei de furaj.

Comparativ cu alte culturi agricole, formate, de regulă, dintr-o singură specie ale cărei cerinţe faţă de elementele nutritive sunt cunoscute, covorul vegetal al pajiştilor permanente este eterogen, alcătuit dintr-un număr mare de specii, cu cerinţe diferite faţă de elementele nutritive.

Permanenţa vegetaţiei pe pajişti, durata lungă de creştere a ierburilor, precum şi obţinerea mai multor recolte pe an face posibilă utilizarea unor doze mari de îngrăşăminte de diferite feluri, aplicate simultan sau succesiv, anual sau periodic.

Pajiştile diferă între ele şi în funcţie de condiţiile staţionale şi de productivitate. Ele sunt situate, de regulă, pe soluri oligo şi mezotrofe, care nu s-au pretat unui alt mod de folosinţă.

La acestea se mai adaugă spălarea substanţelor nutritive pe

profilul de sol, majoritatea pajiştilor găsindu-se în regiuni bogate în precipitaţii, precum şi acumularea unei cantităţi însemnate de materie primă organică nedescompusă, datorită desfăşurării lente a proceselor aerobe de mineralizare.

Pe pajişti, urmărindu-se numai creşterea vegetativă şi nu fructificarea, este posibilă şi indicată, totodată, utilizarea unor doze mari de îngrăşăminte cu azot, îndeosebi pe păşuni unde nu există pericolul căderii plantelor.

Un alt aspect particular al fertilizării pajiştilor constă în modul de aplicare şi de încorporare a îngrăşămintelor.

Pe pajişti îngrăşămintele se aplică pe covorul vegetal din care cauză nu se pot încorpora, ceea ce duce la o întârziere a acţiunii lor (mai ales în cazul celor mai puţin solubile).

Vegetaţia pajiştilor fiind perenă, acţiunea îngrăşămintelor se poate manifesta nu numai în anul aplicării, ci şi în anii următori; trebuie să avem în vedere pe lângă cerinţele momentane ale plantelor şi efectele în timp ale fertilizării.

Prin urmare, efectul îngrăşămintelor pe pajişti este mai complex şi de durată mai mare în culturile de câmp.

Fertilizarea pajiştilor trebuie, deci, făcută într-un sistem care să ia în considerare următoarele aspecte: producţia momentană şi viitoare, calitatea producţiei, direcţia evoluţiei floristice, schimbările provocate în sol, păstrarea şi chiar îmbunătăţirea stării de fertilitate a solului.

Scopul fertilizării nu este numai obţinerea unor producţii maxime și a unui nutreț echilibrat veghind ca, în timpul creşterii, planta să poată găsi elemente nutritive, pentru ca furajul să conţină într-o proporţie suficientă toate elementele nutritive.

Fertilizarea se face în funcţie de modul de exploatare al pajiştilor. Dacă sunt păşunate, o mare parte din elementele nutritive ingerate se reîntorc imediat în pajişte prin dejecţii, îngrăşarea fiind mult mai importantă decât pe pajiştile

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cosite unde toate substanţele nutritive prelevate de plante sunt exportate.

Trebuie să se ţină cont de starea de fertilitate a solului.

Se înţelege prin aceasta rezervele de substanţe nutritive care sunt prezente în sol în stare naturală sau obţinute în urma îngrăşării. Se recomandă, în mod regulat, o analiză a solului deoarece dacă rezervele din sol sunt bune, atunci o fertilizare egală cu pierderile plus ceea ce se extrage cu recolta este suficientă. Dacă rezervele sunt prea abundente, fertilizarea poate fi redusă sau chiar temporar anulată. În caz de rezerve insuficiente trebuie aplicat un supliment de fertilizare în doze mari o dată pe parcursul a câţiva ani. În sfârşit, se pot ivi pierderi de elemente nutritive prin spălări şi fixare; de exemplu, în sol nisipos, spălarea potasiului poate fi destul de importantă în timpul anilor ploioşi.

Fertilizarea cu îngrășăminte pe baza de azot se recomandă să se realizeze primăvara devreme (obișnuit în luna martie) folosindu-se jumătate din doza anuală, cealaltă jumătate aplicându-se după prima coasă, respectiv primul ciclu de pășunat.

Cantitățile de îngrășăminte pe bază de azot sunt cuprinse între 80-150 kg/ha/an; cantitatea de 80-90 kg/ha/an poate fi luată în considerare pentru pajiștile cu o structură floristică slabă, iar cantitatea de 150 kg/ha/an pentru o pajiște cu o structură floristică foarte bună.

Fosforul se va aplica în doze de 60-80 kg/ha P2O5, o dată la doi ani, dacă sunt îngrășăminte pe bază de fosfor ușor solubile, atunci toată doza va fi aplicată la desprimăvărare, iar, dacă sunt în combinații ale fosforului greu solubile, toată doza se va aplica toamna. Îngrășămintele pe bază de potasiu dacă este cazul (după cum se știe solurile noastre sunt bine aprovizionate în potasiu) pot fi cuprinse între 60-150 kg/K2O/ha aplicat o dată la doi ani. Ca și în cazul fosforului, îngrășămintele cu potasiu greu solubile vor fi aplicate toamna, iar cele ușor

CULTURA MARE

solubile primăvara. În cazul pajiştilor, ca şi alte culturi agricole, criteriul de bază în aprecierea efectului fertilizării rămâne sporul de producţie. Din alte multe date experimentale obţinute la noi în ţară, rezultă că îngrăşămintele dau sporuri de producţie pe toate tipurile de pajişti. Reacţia la fertilizare este în funcţie de tipul de pajişte, de condiţiile de climă şi sol, de starea de degradare a pajiştilor etc. Cele mai mari sporuri se obţin pe pajiştile cu o vegetaţie valoroasă şi în zonele cu precipitaţii suficiente şi bine repartizate; pe aceste pajişti sporurile sunt de 1,5-2 ori mai mari decât cele obţinute în regiunile secetoase şi cu vegetaţie mai puţin valoroasă.

Fertilizarea cu îngrășăminte minerale a pajiștior naturale rămâne una dintre cele mai importante verigi tehnologice de creștere a productivității și de îmbunătățire a calității furajului obținut.

17

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

Bistrițeanul Mihai Bilegan îi ajută pe fermieri să dezvolte proiecte pomicole sustenabile de Augustin STANCIU

România a importat, în 2015, peste un milion de tone de legume și fructe, în condițiile în care nu am exportat niciun sfert din această cantitate. La această situație contribuie și faptul că suprafața cultivată cu pomi fructiferi a scăzut cu mai bine de 100.000 de hectare, la nivel național, din 1989 până în 2017.

Totuși, pomicultura românească pare să se revigoreze, Uniunea Europeană finanțând înființarea de noi livezi cu până la 90 % din valoarea investiției.

Bistrițeanul Mihai Bilegan, inginerul care a realizat pe vremea lui Ceaușescu proiectele tehnice pentru nu mai puțin de 5.000 de hectare de livezi în județul Bistrița-Năsăud, spune că există interes deosebit din partea românilor privind accesarea de fonduri pentru înființarea de livezi, anul trecut cheltuindu-se toți banii alocați sesiunii pentru măsura din PNDR destinată pomiculturii. “Prin această submăsură (4.1a: Investiții în exploatații pomicole – n.r.) se pot reînființa livezi care sunt deja epuizate, dar se permite să se înființeze și livezi noi, pe alte amplasamente. Totodată, Uniunea Europeană oferă fonduri și pentru dotarea tehnică a acestor exploatări cu tractoare sau alte utilaje agricole. Trebuie să menționăm faptul că una din condițiile esențiale pentru a putea accesa acești bani este ca investitorul să fie proprietar al terenului sau ca terenul cu pricina să fie arendat. Mai mult, ar fi bine ca terenul să fie într-un areal pomicol, totuși, dacă solicitantul are convingerea că terenul este propice cultivării pomilor fructiferi, dacă sunt plantații în zonă, atunci poți să faci un studiu agro-pedologic și dacă întrunește punctajul necesar se acceptă la finanțare. După ce are terenul trebuie să facă o măsurătoare topo, apoi urmează studiul pedologic, după care se face proiectul tehnic, de care mă ocup eu, iar mai apoi trebuie să contracteze o firmă care face partea de studii de fezabilitate și de implementare. Dacă toate lucrurile sunt în regulă și primește punctajul necesar, va obține finanțarea”, spune Mihai Bilegan.

Alunul, preferatul românilor Chiar dacă interesul românilor a fost destul de mare pentru acest program, ei nu au ales să investească în culturi tradiționale, ci s-au orientat spre alun, zmeură sau nuci. “În primul an au fost depuse aproape 40 de proiecte pe această submăsură, anul acesta sunt mult mai multe și banii s-au epuizat chiar înainte de termen. Ce este foarte curios este

că pe primul loc în preferințele solicitanților este alunul, nucul și apoi mărul sau prunul. Românii au evitat să facă proiecte pe livezi de păr, probabil și din cauză că aceasta este o cultură mai dificilă care are câțiva dăunători care sunt mai greu de combătut”, mai afirmă inginerul bistrițean.

Finanțare de 90 % din investiție În ultimii ani, Mihai Bilegan s-a implicat activ în revitalizarea pomiculturii românești, fiind responsabil cu realizarea de proiecte tehnice pentru mai multe exploatări pomicole, în toată Transilvania. “Dacă ar fi să enumăr câteva proiecte de care m-am ocupat aș menționa exploatația de cinci hectare de alun din Ilva Mică, 23 de hectare de alun și cinci de nuc la Nușeni. Totodată, am mai fost implicat în realizarea unei livezi de aluni de 14 hectare în Posmuș, dar și de exploatări de zmeură în Harghita, Turda și Bistrița. Aceste proiecte sunt preferate, în general, de tinerii fermieri, care obțin punctaje mai bune datorită vârstei. Dacă fac exploatări situate în zonele defavorizate, punctajul lor crește și în plus, mai câștigă și dacă lucrează eco. În general, se poate ajunge ca Uniunea Europeană să finanțeze și 90 % din investiție. Și ca viitorii investitori să-și facă o idee mai concretă, pe zece hectare de livadă, statul decontează cam 200.000 de euro. Am avut și cazuri în care din cauza punctajului, solicitantul nu a obținut decât o finanțarea de 50 %, dar investitorul a făcut o economie de aproape 300.000 de euro”, mai spune Bilegan.

Date de contact: ÎI BILEGAN MIHAI OLIMPIU Consultant Viticultură/Pomicultură Tel.: 0724 322 923; e-mail: bileganm@gmail.com

19

20

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

supliment Transilvania Business

Platforma AGRIM, liantul dintre fermieri și furnizorii de inputuri de Alin ZAHARIE

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca prin Facultatea de Agricultură, împreună cu Fundația Resurse Eficiente și Agricultură Durabilă (READ) au înființat platforma Managementul Integrat al Inputurilor Agricole (AGRIM), care a avut lansarea oficială în 1 martie, la Hotel Intercontinental București.

AGRIM este prima platformă din România care promovează legătura dintre producătorii agricoli și furnizorii de inputuri în domeniu, prin intermediul experţilor – cadre didactice din cadrul USAMV Cluj-Napoca, cu rol de consultanți. AGRIM mediază colaborarea dintre aceștia pentru a susține creșterea economică, inovația și productivitatea sectorului agricol român. Scopul AGRIM este de a ajuta fermierii români în alegerea inputurilor de calitate înaltă (semințe și material biologic, fertilizanți, produse de tratamente fito-sanitare) potrivite nevoilor lor. Astfel, AGRIM promovează cele mai bune practici agricole actuale în funcție de obiectivele economice ale fermierilor, de adaptarea la condițiile cli­ ma­tice, de noutățile aduse de către furnizorii de inputuri.

Schimb de bune practici între participanții din rețea

Platforma AGRIM include o bază de date cu principalii furnizori de inputuri agricole de pe piața românească, un forum deschis colaborării cu posibilitatea de a acorda consultanță on-line pe domeniile de competență ale cadrelor didactice din Facultatea de Agricultură Cluj-Napoca. ”Această platformă online nu este altceva decât un instrument de bune practici, care își propune să reunească cei mai importanți actori implicați în producția agricolă. Sperăm să implicăm în această platformă și societatea civilă, dat fiind faptul că vorbim astăzi de o premieră pentru agricultura românească, despre o rețea tematică înființată în cadrul unui proiect al cărui inițiator este USAMV Cluj prin Facultatea de Agricultură. Scopul acestei rețele este de a implementa un concept căruia noi i-am spus managementul integrat al inputurilor agricole. A apărut din nevoia fermierilor de a le arăta că obținerea de producții sigure și de calitate superioară se poate produce doar dacă agreăm și agregăm

toate tehnologiile cunoscute, toate inputurile care vin într-un fel sau altul în fața fermierilor, prin intermediul producătorilor acestora. Ne propunem să facilităm coo­ pe­rarea și schimbul de bune practici între participanții din rețea și, nu în ultimul rând, să dezvoltăm programe de instruire, inclusiv să elaborăm un cod de bune practici privind managementul integrat al inputurilor agricole. Ca să putem funcționa în continuare, vom elabora un plan de cercetare care să lucreze transferul de tehnologie de la universități, institute și stațiuni de cercetare, către fermieri prin intermediul unor loturi demonstrative care vor fi puse la dispoziția fermierilor după un program bine stabilit de către membrii rețelei. Nu în ultimul rând, ne gândim la tânăra generație, să facem pregătirea celor care sunt legați prin obiectul de activitate de spațiul rural, prin organizarea de cursuri care pot fi de calificare sau postuniversitare”, a precizat prof. dr. Roxana Vidican, coordonatorul rețelei AGRIM, decanul Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

Lansarea oficială a platformei AGRIM a fost onorată de prezența cadrelor didactice clujene care au pus la punct proiectul AGRIM, cât și de fermieri, distribuitori de inputuri, dar și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S).

”Deschide calea către o consultanță directă”

”Lansarea acestei platforme aduce o mare importanță, poate cea mai mare din ultimii ani, deschide calea către o consultanță directă. Pe de altă parte, această platformă mai creează o chestiune, și anume pregătirea continuă. Nu te poți înscrie în această platformă fără ca spatele să nu fie acoperit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de știință și cunoștințe practice. Nu e vorba doar de știință teoretică, ci și de ceea ce înseamnă cunoștințele practice.

Facultatea de Agronomie din cadrul USAMV Cluj-Napoca merită toată lauda pentru lansarea acestei platforme. Este de o importanță extraordinară, ne conectează pe noi toți.

Poate că aici va trebui să facem selecția pentru toți cei care sunt experți pe unul sau două domenii, care să poată oferi răspunsuri în fiecare zi”, Valeriu Tabără, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ active după câțiva ani, e un lucru bun”, Prof. univ. dr. Cornel Cătoi, rector Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

”Răspunsuri într-un timp foarte scurt”

”Vrem să fim alături de fermieri”

”Am fost extrem de onorat și, în același timp, emoționat când am primit în cabinet această invitație, eu fiind unul dintre absolvenții USAMV Cluj. Vreau să le mulțumesc tuturor cadrelor didactice pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat în cursul specializării mele. În momentul în care doamna decan a făcut prezentarea platformei AGRIM, am găsit două secțiuni unde APIA poate avea un cuvânt de spus, la rubrica de parteneri. Vrem să fim alături de fermieri și este un lucru foarte bun pentru acest parteneriat pentru a veni în sprijinul fermierilor cu cât mai multe informații.

La rubrica de noutăți putem veni cu tot ceea ce face APIA, pentru a avea o colaborare cât mai bună cu universitățile și cu beneficiarii”, Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

”Ne doream de foarte mult timp o platformă pe care să putem comunica direct cu fermierul, prin care specialiștii să poate oferi niște răspunsuri într-un timp foarte scurt la cererile și nevoile fermierului. Noi avem programe de consultanță agricolă, dar fizic e greu să acoperi toată România în timp util. Fermierul vrea un răspuns cât mai repede, într-o zi sau două, să poată intra în câmp. Platforma AGRIM va scurta foarte mult timpul de răspuns, în plus de asta, se pot cere mai multe păreri de la mai mulți specialiști, poți să pui mai multe întrebări, și nu trebuie cineva să stea în permanență la ușa fermei. Afli ce te interesează, îți poți face tehnologia după care poți oferi un răspuns dacă a funcționat sau nu. E o platformă de învățare inclusiv pentru mediul universitar. Această plaftormă îi va ajuta, în primul rând, pe fermieri, implicit și pe noi”, a precizat Călin Pop, director comercial al combinatului Azomureş.

”Informația ajunge acolo unde trebuie”

”Să dăm șansa tuturor ideilor să se dezvolte”

”Este o inițiativă bună a colegilor mei, necesară chiar și universității, pentru că implică cadrele didactice, atât cei cu mai mare sau mai mică experiență. Este practic un exercițiu pe care trebuie să-l facă universitatea. Principalul beneficiar al acestei platforme este fermierul, dar și noi vom avea de câștigat în ce privește formarea de cadre didactice, de personal. Fermierii vor putea pune anumite întrebări punctuale pentru anumite probleme pe care le au de rezolvat, referitor la specificul zonei, sau la înființarea unei culturi cu anumit specific. Au parte prin această platformă de un suport din partea unor cadre didactice și nu numai cu oarecare experiență. Știu de acest proiect din urmă cu peste un an de zile care acum, spre bucuria noastră a fost lansat oficial. Nu toate proiectele ajung să dea roade, dar trebuie să dăm șansa tuturor ideilor să se dezvolte și, dacă sunt încă

”Din punctul meu de vedere este un proiect minunat, e ceva excelent ce au făcut cei de la USAMV Cluj-Napoca. Am auzit de această platformă în cursul anului trecut și neam agățat de ea imediat. Este un pas extrem de important această platformă care vine în folosul fermierilor, la fel și noi putem să răspundem imediat dacă cineva are o problemă în legătură cu domeniul nostru prin intermediul AGRIM. În toamna anului trecut am vizitat Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la Cluj, și atunci cei de acolo ne-au pus în temă despre acest proiect, despre rolul și menirea lui, și am zis că da, și firma NHR Agropartners SRL s-a alăturat celorlalți parteneri în cadrul platformei AGRIM. Pentru noi, prin AGRIM, clientul nostru sau posibilul client beneficiază de o liniște în plus, astfel în cazul în care are vreo problemă, nu este lăsat singur. Sunt experți care răspund solicitărilor lor, astfel că informația ajunge acolo unde trebuie, direct la beneficiar”, Monika Puiu, Managing Director NHR Agropartners SRL.

21

22

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

supliment Transilvania Business

AgroTransilvania Cluster susține producătorii și producția locală de Ciprian MORCAN - Coordonator Departamentul de Dezvoltare al AgroTransilvania Cluster

“Transilvania acasă” de la Oradea și până la Cluj-Napoca Susținerea comercializării fructelor din Crișana are acum un nou pas concret făcut prin AgroTransilvania Cluster, respectiv “Transilvania acasă” și Asociația “Crișana”. Astfel, o inițiativă de cooperare prin care fructele noastre să ajungă pe un lanț scurt direct la consumatori, a obținut finanțare și urmează să se concretizeze în următorii 2 ani. Pe scurt, producători din județul Bihor își vor putea comercializa fructele atât în Oradea, cât și în Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Promovare și marketing profesionist Prin propunerea de proiect, o echipă de coordonare va crea cadrul de colaborare pentru că, ulterior, prin acțiuni profesioniste, se vor promova conceptele de piață locală și lanț scurt de aprovizionare, arătându-se astfel care sunt beneficiile comercializării fructelor pe baza unor colaborări locale. Cunoscută fiind puternica concurență prin importurile de fructe, proiectul își propune, inclusiv, să susțină pătrunderea producției locale în mall-uri, prin locațiile “Transilvania acasă”. Modalitatea prin care se va urmări să se ajungă la clienții finali va cuprinde ample acțiuni de marketing online, precum și evenimente tematice cu abordare regională.

Avantaje competitive ale producției locale de fructe

Consumul de fructe a crescut constant în ultimii ani, dar întrebarea care se pune este dacă cererea internă va putea

fi acoperită în mare măsură din producția locală sau tot importurile vor fi cele care vor câștiga. Condițiile prielnice ale regiunii, cu terenuri fertile și cu potențial agricol ridicat, oferă o producție de calitate, iar proximitatea față de piață garantează prospețimea fructelor. Aspectele enumerate vor fi scoase în evidență din dorința de a valorifica inteligent producția locală, iar parteneriatul creează premisele unor rezultate bune în acest demers.

Educația în sprijinul producției și comercializării locale La modul general, consumatorii trebuie să fie bine informați, iar toți cei care concură la promovarea producătorilor locali doresc să-și asume și componenta de educare. Având în parteneriat două universități, proiectul își propune și să transmită tinerelor generații informații privind conceptele de piață locală și lanț scurt de aprovizionare, scoțând în evidență importanța susținerii producătorilor și producției locale, în condiții de competitivitate.

Titlul proiectului: „Dezvoltarea piețelor locale, bazate exclusiv pe lanțuri scurte de aprovizionare, în scopul susținerii comercializării fructelor din regiunea Crișana”, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, submăsura 16.4 a) ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, având următorii parteneri: ASOCIAŢIA CLUSTERUL AGROFOOD-IND NAPOCA (AgroTransilvania Cluster), ASOCIAȚIA PENTRU CERCETAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSELOR AGROA LIM EN TA R E CR IȘA NA, UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA, UNIVERSITATEA DIN ORADEA, S.C. AGROALIMENTARE CRIȘANA S.R.L., S.C. FOOD TRANSILVANIA MARKET S.R.L., S.C. FRULIV S.R.L., S.C. PROTOTERA S.R.L. și TOMMASI FRANCESCO EMILIOM PFA.

24

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

supliment Transilvania Business

Food Hub, șansa micilor fermieri de a performa pe piață de Augustin STANCIU

Un consorțiu de ONG-uri din România își propune, urmărind un model dezvoltat în Statele Unite, să implementeze un program care are ca scop dezvoltarea unei alternative sustenabile și echitabile care să asigure accesul la piață a produselor micilor fermieri.

Practic, prin Food Hubs (centre alimentare), micii producători agricoli vor putea să livreze către consumatorii finali produse locale, tradiționale, gustoase și sănătoase la un preț corect pentru ambele părți.

Modele de astfel de centre funcționale există cu precădere în vestul Europei și în Statele Unite ale Americii. În 2014, o delegație formată dintr-o parte a organizațiilor participante la program au vizitat, timp de o săptămână, astfel de unități, încercând să înțeleagă modul de organizare și precondițiile necesare demarării lor. Aceasta inițiativă a apărut ca o necesitate, în condițiile în care micii producători se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și vinde marfa, fără intermediari, către consumatorul final. În același timp, nici consumatorii nu au multe opțiuni de a achiziționa produse agro-alimentare locale care să beneficieze și de un standard de calitate ridicat sau care să fie certificate sanitar-veterinar. Prin aceste centre (hub-uri) se dorește să se scurteze cât de mult posibil lanțul dintre producător și consumator, agricultorii livrând produsele către hub-uri. În momentul de față proiectul este în stadiu incipient, zece organizații ale societății civile propunând planuri de afaceri pentru dezvoltarea a zece hub-uri în toată țara. Totuși, dintre acestea doar cele mai bune cinci proiecte vor fi finanțate, cu fonduri alocate de Romanian-American Foundation.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

Avantaje considerabile pentru producători și consumatori Potrivit reprezentanților Fundației Civitas, coordonatorul proiectului, fiecare Food Hub va colecta produse de la cel puțin 60-100 producători locali din aria sa de referință. Apoi, hub-ul va livra produsele clienților săi care pot fi magazine, hoteluri, restaurante, instituții, dar și persoane fizice. O opțiune tentantă pentru acoperirea consumatorilor urbani poate fi și comerțul electronic, adică magazinul online.

Pe lângă activitatea de animare, coordonare, colectare, condiționare și punere pe piață a diferitelor produse locale, specialiștii hub-ului și experții contractați punctual vor furniza consultanță de specialitate pentru fermierii parteneri incluzând aspectele tehnice și financiare. Dacă majoritatea producătorilor mici și mijlocii stăpânesc aspectele strict legate de producție și desfacerea pe piața de proximitate, au nevoie de suport în marketing, vânzări sau întocmirea planului de afaceri. Totodată, Food Hub va lucra atât cu fermierii cât și cu clienții pentru a asigura o legătură între producător și consumatorul final. Valentin Filip, reprezentant al Fundației Civitas, spune că acest proiect îi va ajuta pe micii producători, în primul rând, să aibă acces mai rapid la consumatorul final, în același timp, produsele vândute urmând să respecte toate normele de siguranță alimentară.

“Food Hub reprezintă un centru integrator de produse locale, scopul acestui proiect fiind acela de a reprezenta o singură verigă de intermediere între producător și consumatori.

Acesta are dublă vocație, respectiv, comercială, de preluare a produselor și apoi de comercializare a acestora, dar și o componentă educațională, de formare, atât a producătorilor, urmând să-i sprijinim în a livra produse conforme cu normele în vigoare, dar și să educăm consumatorii finali spre a consuma produse locale, tradiționale. Programul își propune să piloteze astfel de centre în cinci zone ale țării și să dezvolte un model care, mai apoi, să fie replicabil la nivel de politică publică, la nivel național. Fiecare dintre organizațiile invitate la program dezvoltă un plan de afaceri adaptat condițiilor și pieței locale, iar, în vară, din cele zece planuri de afaceri vor fi selectate cinci care demonstrează viabilitate, acestea urmând să fie finanțate”, afirmă Valentin Filip. Totodată, Filip spune că cel mai important avantaj al producătorilor care decid să participe la acest program este că aceștia vor avea acces pe termen lung la o piață reglementată. “Noi, ne dorim să-i atragem pe producătorii mai mici în zona de bună organizare și conformitate sanitară, ceea ce le va da acces la o piață mult mai mare. Mai mult, prin aceste huburi vor fi asigurate spații propice de depozitare din prisma normelor sanitare și a cerințelor de depozitare și procesare.

De asemenea, va fi asigurată logistica fizică de desfacere, dar și partea de promovare și vizibilitate și managementul întregului proces”, mai spune Valentin Filip.

Sprijin pentru micii fermieri și procesatori Marton Balogh, directorul regional al Fundației Civitas, consideră că aceste centre tip Food Hub vor rezolva într-o mare măsură problemele micilor fermieri. “Una dintre marile probleme de politică publică pentru România este accesul micilor fermieri la piață. Problema aceasta poate fi soluționată prin mai multe modalități. În primul rând, ajutându-i să se asocieze în cooperative, totuși, am observat că asocierea este facilă doar pentru un anumit tip de producători, care

au resurse financiare și spirit antreprenorial. Există o altă categorie de fermieri, mai mici, care lucrează pământul și care fac lucruri extraordinare, dar care poate nu au spirit antreprenorial și care nu au capacitatea financiară de a se asocia. Atunci am zis că este important să creăm niște entități care să fie controlate, coordonate de un ONG care nu urmărește profitul, care nu urmărește bunăstarea proprie, ci care are ca scop doar să rezolve aceste probleme ale micilor fermieri”, afirmă directorul regional al Fundației Civitas. Susținerea primită de la Romanian-American Foundation va viza atât partea de investiții, dar, mai ales, partea operațională pentru o perioadă de doi ani și jumătate.

Practic, cu acest prim capital se va subvenționa funcționarea inițială, cum ar fi salariile, închirierea spațiilor necesare, posibil și leasingul pentru o autoutilitară specializată. Ne gândim foarte serios și la atragerea altor fonduri sau finanțări spre această inițiativă”, spune Marton Balogh.

Coș divers pentru consumatori Ovidiu Spînu, director executiv al Fundației Open Fields, unul dintre ONG-urile care participă la acest proiect, consideră că producătorii care vor face parte din aceste hub-uri vor beneficia de avantaje considerabile, cele mai importante fiind legate de faptul că vor avea mai multe canale pe care să-și poată vinde produsele. “Ideea acestor hub-uri este să grupăm o paletă cât mai largă de producători foarte diferiți, astfel încât să trimitem spre consumatorul final produse autentice din zona noastră de intervenție care este Bucovina: lactate, mezeluri, gem de afine, păstrăv, suc de mere etc. Colectarea și gruparea acestora se va face la nivelul food-hub-ului, conform comenzilor venite din piață, iar, în acest fel, clienții finali vor beneficia de un coș bogat și divers. Sunt avantaje de ambele părți. Producătorul nu mai stă prea mult în piață și se poate concentra pe producție, iar consumatorul final are acces la adevărate delicatese încărcate cu amprenta culturală a zonei de origine. Nu vom descuraja producatorii să renunțe la piețe și la alte canale de vânzare existente, noi vom adăuga doar o paletă de clienți la care încă nu au acces. Mai mult decât atât, ne propunem să creștem eficiența și producția, să prelungim perioadele de acces la produsele agroalimentare naturale, tradiționale și să implementăm principii de piață echitabile tip „fair trade”, consideră Spînu. Programul, aflat în stadiu incipient, se corelează cu o serie din prevederile Programului Național de Dezvoltare Rurală, încercând să fructifice atât posibilitățile de finanțare publică pentru zona de dezvoltare de lanțuri scurte alimentare cât și finanțările private. ”Un aport important la conectarea la piață îl va avea însă consumatorul, prin decizia lui de a achiziționa produse locale. Credem în deschiderea și conștientizarea acestuia și asupra implicațiilor economice și sociale ale opțiunilor de cumpărare”, menționează reprezentații Fundației Civitas.

25

26

MANAGEMENT&CONSULTANȚĂ

supliment Transilvania Business

Hygia Consult, de 10 ani construim împreună viitorul de Ciprian MORCAN, manager general Hygia Consult

În anul intrării României în Uniunea Europeană, apărea inițiativa unei companii care ajungea la maturitate pe finalul primului ciclu financiar european, la o vârstă la care multe alte inițiative sunt adesea pierdute și disparute din piață. Iar după un deceniu se pot face multe analize și multe evaluări ale rezultatelor. În toată această conjunctură, poate cea mai relevantă, este media de 5 ani a relațiilor de colaborare cu clienții, indicator ce se traduce în încrederea mediului de business local pentru serviciile Hygia Consult. Crescută de un nucleu restrâns de persoane, echipa s-a sudat în acești ani, s-a lărgit și a trăit fiecare etapă împreună cu fiecare client: idee, propunere de proiect și implementare, reluând ciclul la fiecare oportunitate și provocare apărută. trebuie să fim flexibili și să profităm de oportunitățile apărute, odată cu adaptarea la schimbările inevitabile. În ceea ce privește calitatea partenerilor și a relațiilor, suntem conștienți că este condiționată de propria nostră atractivitate, de plăcerea de a da și de a primi deopotrivă. Izolarea nu a dat naștere la nimic uimitor, iar realitatea de astăzi este aceea că trăim și acționam în viteză, chiar în direct, fapt pentru care trebuie să ne păstrăm ancorele de stabilitate, în business și în viață în general.

Viziune, creație și competiție Ne-am dezvoltat într-o organizație de tip “spaghete” Am învățat să punem la comun resurse și să lucrăm întotdeauna în echipe urmărind doar obiectivele proiectelor. În funcție de nivelul de specializare și de experiență, toți consultanții Hygia sunt implicați în proiecte, iar toată activitatea desfășurată este în fapt un cumul al proiectelor avute în derulare la un moment dat. Frumusețea constă în complexitatea acestor acțiuni, conștientizată, asumată și urmărită perseverent și, chiar dacă uneori pare înfricoșătoare, considerăm că este singura care poate face din acțiunile noastre unele de impact. Și cum, viitorul este adesea dificil de anticipat, mizăm pe o participare activă la crearea acestuia.

Trăim în viteză, trăim în direct Credem cu tărie că, noi ca și țară, putem fi competitivi la nivel european și global doar dacă reușim să dezvoltăm comunități de afaceri puternice, bazate pe cooperare.

Regulile succesului în lumea afacerilor sunt în continuă schimbare, motiv pentru care atât noi, cât și clienții noștri,

Actul de consultanță trebuie perceput ca un mijloc de reducere a nesiguranței, a riscului, fapt pentru care ne propunem constant să inspirăm încredere. Știm că există diferențele semnificative între clienții care devin tot mai pretențioși, iar competiția este tot mai atentă și mai sofisticată, fapt pentru care îi respectăm și pe unii și pe ceilalți. Ne adaptăm constant serviciile pentru clienți, iar faptul că am devenit tot mai buni se datorează în special acestora, dar și concurenților, însă adevărata competiție este cu noi înșine.

Lucruri neobișnuite cu oameni obișnuiți Îndrăznim să credem și ne împărtășim crezurile cu sinceritate. Noi zicem că oamenii fac diferența, iar atunci când se întâlnesc, nu doar fizic, ci în convingeri, „oamenii obișnuiți fac lucruri neobișnuite”. Entuziasmul și determinarea noastră, a colectivului Hygia după primii 10 ani, sunt promisiuni pentru fapte concrete în următorii 10 și apoi, pentru următorii... ☺ Detalii despre activitatea Hygia Consult gasiți pe site: www. hygia-consult.ro și pe facebook: https://www.facebook.com/ Hygia-Consult-369973329685891/

28

AFACERE

supliment Transilvania Business

Un grup de fermieri din Alba s-au unit într-o cooperativă pentru a-şi vinde profitabil „bunătăţile româneşti” de Dan LUNGU

Câteva zeci de fermieri mici din judeţul Alba au înţeles că dacă vor să reziste pe piaţa românească a produselor alimentare trebuie să se unească. Astfel, adunaţi în jurul unui preot tânăr, fermierii au format o cooperativă agricolă şi şi-au deschis primul magazin de desfacere a produselor denumit „Bunătăţi româneşti”.

Câteva zeci de fermieri mici din judeţul Alba au înţeles că „unde-s mulţi puterea creşte” şi că doar uniţi pot face faţă concurenţei acerbe de pe piaţa românească a produselor alimentare. Adunaţi în jurul tânărului preot Tudor Man din satul Tibru, fermierii au pus bazele Cooperativei Agricole Horticola Alba şi din statutul de verigă neimportantă în lanţul unor magazine mari au devenit un actor important

cu putere de negociere, promovare sau vânzare.

Cooperativa Agricolă Horticola Alba este formată în prezent din 44 de membri cooperatori acţionari, producători locali din judeţul Alba, legumicultori, horticultori, crescători de animale, apicultori, piscicultori, lucrători în cultura mare, procesatori de produse de panificaţie, de lactate, de carmangerie şi de uleiuri naturale. Pe lângă aceştia mai sunt o serie de membri cooperatori asociaţi, din Ardeal, Maramureş şi Banat, care desfăşoară activităţi comerciale cu cooperativa. „Misiunea noastră este aceea de a valorifica potenţialul agricol al spaţiului românesc şi, în special, al celui din centrul şi sudul Transilvaniei, prin asocierea micilor producători locali şi, ulterior, de a promova produsele locale. Viziunea noastră implică dezvoltarea durabilă a agriculturii autohtone a judeţului Alba, dar nu numai, prin promovarea spiritului antreprenorial în rândul producătorilor locali şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Dorim să dezvoltăm această idee şi sperăm ca în curând să ajungem şi noi să fim ceea ce sunt cooperativele în Europa, respectiv o forţă în agricultură, o forţă de reprezentare a producătorului”, spune preotul Tudor Man care este preşedintele Cooperativei Agricole Horticola Alba.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

El explică faptul că în Europa este un principiu viabil: producătorul trebuie să se gândească să producă eficient, iar rolul cooperativei pentru membrul cooperator este acela de a-i desface marfa într-un mod cât mai agreabil şi mai profitabil. Astfel, cooperativa din Alba participă cu produsele membrilor săi la târgurile şi expoziţiile de profil, iar strategia pe care şi-a stabilit-o pentru următorii ani prevede realizarea de linii de procesare aşa încât să se realizeze integrarea producţiei şi trecerea de la oferirea produsului primar la produsul finit procesat.

Bunătăţi româneşti – brandul care rupe lanţul supermarketurilor După ce s-au unit într-o cooperativă agricolă şi au văzut cât de puternici sunt împreună, fermierii din Alba au decis să nu rămână doar o verigă fără importanţă în lanţul supermarketurilor şi au decis să îşi contureze propriul brand. Astfel sub numele „Bunătăţi româneşti”, Cooperativa Agricolă Horticola Alba a deschis primul magazin de desfacere a produselor atestate tradiţional, certificate ecologic şi de casă din judeţul Alba şi, implicit, din ţară, patronat de o cooperativă agricolă.

Tudor Man explică faptul că micii producători au lucrat o perioadă cu magazinele mari, însă acestea îi dezavantajau impunându-le preţuri mici care nu le asigura un profit îndeajuns ca să se dezvolte. „Am lucrat un timp cu magazinele mari şi am ajuns, din

AFACERE

29

păcate, să fim condiţionaţi de anumite preţuri, care nu ne avantajau şi nu ne încântau. După ce ne-am gândit mai bine, am decis să realizăm un magazin propriu cu ajutorul membrilor cooperativei şi prin care să ne vindem produse proprii”, spune Tudor Man. Magazinul „Bunătăţi româneşti” este în Alba Iulia şi reuneşte produse ale membrilor cooperatori din judeţ, dar şi ale altor mici producători şi procesatori din Ardeal, Maramureş şi Banat. În magazin se găsesc produse de carmangerie de casă, brânzeturi, ouă, dulceţuri, siropuri, sucuri naturale, zacuscă şi alte conserve din legume, murături, uleiuri de casă presate la rece, tăiţei de casă, fursecuri şi turtă dulce, pâine tradiţională, vin, pălincă de casă, bere de casă nefiltrată, păstrăv viu, legume şi fructe. „Produsul nostru este autentic şi are alt gust, altă calitate.

Consumatorul român trebuie să înţeleagă că susţinând producătorul român susţine economia României. Promovăm astfel „bunătăţile româneşti” şi încercăm să arătăm că sunt de calitate şi mult mai bune decât ceea ce se aduce din import (…). Unitatea noastră se bucură şi de frumosul parteneriat cu Centrul de procesare a legumelor şi fructelor de la Saschiz, din judeţul Mureş, aflat sub înaltul patronaj al Prinţului Charles al Marii Britanii, cunoscut promotor al biodiversităţii din România”, mai spune Tudor Man. Cooperativa Agricolă Horticola Alba îşi propune în viitor să înfiinţeze în judeţul Alba un depozit de colectare a produselor de la micii fermieri şi, totodată, să creeze un lanţ de magazine proprii sub brandul „Bunătăţi româneşti”.

De asemenea, membrii cooperatori doresc Cooperaţia reprezintă un să achiziționeze şi linii de procesare, astfel sec­tor specific al economiei încât să treacă de la oferirea produsului care funcţionează prin primar la produsul finit procesat.

societăţi cooperative şi alte forme de aso­ciere a acestora la nivel teritorial şi naţional.

Constituirea producătorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunităţi de dezvoltare economică prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale şi folosirea puterii colective în scopul creşterii prosperităţii membrilor, a familiilor lor şi a comunităţilor din care fac parte.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

31

Reţetele elveţiene, reinventate la „Manufactura de Brânză” de Alex TOTH

Demarată în urmă cu un an, pe strada Principală nr. 137 din satul mureşean Cund, comuna Bahnea, afacerea sugestiv intitulată „Manufactura de Brânză” produce brânză maturată după metoda de producţie elveţiană, din lapte obţinut din propria fermă, de la vaci furajate prin metode ecologice, doar cu ierburi şi mirodenii. Detalii despre business am obţinut de la Varga István, producător, care poate fi contactat pentru comenzi la numărul de telefon 0749-968.944.

Reporter: Când aţi intrat în business-ul pe care îl desfăşuraţi în prezent?

Varga István: Totul a început în februarie 2015, când am avut onoarea să particip la primul curs de brânză maturată. După acest curs, mi-am dat seama ce potenţial, atât calitativ, cât şi financiar, se ascunde în laptele nostru natural şi mi-am dat seama că găsisem soluţia pentru supravieţuirea fermei aproape falimentare a părinţilor mei.

Rep.: Care era situaţia fermei?

V.I.: Ferma părinţilor mei producea lapte din 1995, şi până la aderarea noastră la Uniunea Europeană au putut trăi, împreună cu cinci angajaţi, din ce produceau vacile. Piaţa comună a făcut imposibil aşa ceva. Astfel, a fost nevoie să ne reorientăm.

Părinţii mei sunt deja consumaţi de un sistem stricat şi n-au avut speranţă. Eu în schimb am fost pozitiv, am investit ce am avut şi ce am mai cerut şi în mai 2016 i-am dat drumul micului atelier, aşa numita „manufactură de brânză”.

Rep.: Sub ce deviză vă desfăşuraţi activitatea?

V.I.: Toate sună bine când spunem că facem ceva din pasiune.

Ei bine, noi facem brânză din dorinţa de a putea exista în continuare. Prin asta, devenim dependenţi de client, de calitatea

produsului şi implicit, ne îndrăgostim. Am reuşit în scurt timp să creăm un produs foarte bun, cu priză la public şi asta ne îndeamnă să continuăm pe calea corectă.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre pro­dusele pe care le preparaţi?

V.I.: Facem doar un singur tip de brânză, de diferite vârste şi cu mai multe nuanţe. Avem acum natur, în vin roşu, coniac.

De asemenea, vor urma cu rachiu de pere şi cu nuci în coniac, dar la anul. Să treacă primul an şi vom continua.

32

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

Crescătorii de bovine și-au regrupat forțele la Tîrgu Mureș de Alin ZAHARIE

Sala Mare a Palatului Administrativ din Tîrgu Mureș a găzduit, ca în fiecare an, lucrările Adunării Generale Ordinare a Federației Crescătorilor de Bovine din România, în prezența reprezentanților asociațiilor de crescători din 36 de județe afiliate Federației.

Problema adeverințelor În cadrul Adunării Generale a fost dezbătută activitatea Federației desfășurată în 2016, prezentarea exercițiului financiar pe anul 2016, programul activităților pentru acest an, precum și primirea de noi membri și modificări ale formei de organizare a asociațiilor membre. Una dintre problemele

Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro

prezentate a fost cea a exercițiului financiar pe anul 2016, respectiv a deficitului financiar cauzat de neobligativitatea eliberării adeverințelor. ”Exercițiul financiar pe 2016 a avut foarte mult de suferit deoarece nu am mai avut acea posibilitate de eliberare de adeverințe prin care, vrândnevrând, mai constrângeam președinții de asociații membre ale Federației să dea cota parte care revine din ceea ce încasau prin eliberarea adeverințelor, lucru care ne-a permis să contorizăm puterea Federației la nivel național. După centralizarea contoarelor care ne-au ajuns înapoi de la adeverințele eliberate în țară, am reușit să inventariem 647.000 de vaci, beneficiare de ANT din 1,1 milioane de capete. Or, aceste documente care există în arhiva Federației ne dau toată puterea să spunem că suntem una dintre cele mai reprezentative organizații ale crescătorilor de bovine din România”, a afirmat dr. Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

Alt aspect dezbătut a fost cel privind obligativitatea contribuției fiecărui fermier către o structură asociativă. ”Avem un proiect prin care să scoatem o lege prin care să determinăm toți agricultorii din România să se ducă spre o formă asociativă, indiferent de cultură, și să plătească o cotizație care să ne asigure și nouă funcționarea, precum și funcționarea în teritoriu, în așa fel încât să avem pe ce bani să facem toate aceste eforturi. În momentul în care

ZOOTEHNIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

organizațiile încasau cotizația de 5 lei pe animal eligibil și trebuia să transfere către Federație un leu, interesul nostru nu era să avem județe slabe. Noi am avut interesul ca la nivel local să vă întăriți și, de acolo, să transferați și spre noi banii care să ne asigure sprijinul de a vă duce mai departe doleanțele și să le susținem în fața instituțiilor statului din România. Interesul nostru este să întărim asociațiile la nivel local, lucru care trebuie să-l înțeleagă foarte bine toată lumea. Acea cotizație obligatorie de 3.000 de lei pentru fiecare organizație, dacă ar plăti-o toți, nu ar fi o problemă, dar, din păcate sunt mulți colegi care nu au onorat nici măcar acea cotizație de 3.000 de lei. Avem nevoie să avem această legitimitate de a trage de mânecă instituțiile statului, iar fără aceste lucruri nu le putem face.

E păcat ca eforturile care s-au făcut de către unele asociații să fie umbrite de alte asociații care nu au făcut acest efort financiar de a plăti. Răspunsul a fost foarte clar, nu mai dăm adeverințe, nu putem încasa banii. Oare chiar așa să fie?”, a spus dr. Claudiu Frânc.

Dr. Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România

”România ar trebui să aibă un punct de vedere” Printre invitaţi s-a aflat și Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro, care a punctat necesitatea unor politici favorabile crescătorilor de animale din România în perspectiva noii Politici Agricole Comune. ”Vreau să trag un mare semnal de alarmă. În România, în 2016 s-au sacrificat undeva la 450.000 de capete de bovine. România deține un efectiv de 6 % de bovine dint totalul bovinelor la nivelul Uniunii Europene și producem 0,6 % din producția de lapte din Uniunea Europeană. Niciodată, România nu și-a atins cota de lapte și cu toate acestea avem parte de concurență neloială practicată de alte state membre care într-o formă sau alta primesc ajutoare de stat mascate și fac competiție neloială fermierului român. De asemenea, avem undeva la 26.000 de tone de lapte achiziționate anul trecut din comerțul intracomunitar, ceea ce înseamnă că dincolo de discuțiile administrative ar trebui să mai facem câțiva pași. În noua Politica Agricolă Comună negocierile se vor deschide în luna mai, ceea ce înseamnă că România ar trebui să aibă un punct de vedere, inclusiv pe bovina de carne și pe cea de lapte. Dacă nu vom strânge rândurile și nu vom avea niște argumente raționale prin care efectiv să convingem Comisia, din 2020 ne vom zbate în aceleași elemente interne fără să avem niște rezultate notabile în raport cu ceilalți fermieri europeni”, a spus Emil Dumitru.

Noi membri în federație.

Asociații – excluse Printre cei care au aderat în cadrul Federației se numără Asociația Crescătorilor de Bovine din Neamț, respectiv două cooperative agricole, Șăulița Miheș din județul Mureș și Bovis Alba Transilvania din Alba Iulia. ”Cooperativa are o activitate de opt luni, cu o relație de colectare a laptelui de la 1.250 de fermieri din șase comune. Avantajul mare este că prețul este unul bun, iar cei care lucrează cu cooperativa sunt mulțumiți, oferind un preț normal pe lapte. Suntem în lucru pentru un proiect de un milion de euro pentru achiziția de utilaje agricole. Membrii fondatori ai cooperativei sunt tineri, majoritatea se ocupă cu vaci de lapte. Sunt cinci membri fondatori, cu o suprafață de 528 de hectare. Am rămas surprins cât de ușor se poate face un proiect prin cooperativă, iar pentru anul viitor s-ar putea să dezvoltăm și partea de

Iacob Boca, reprezentant Cooperativa Agricolă Șăulița Miheș procesare. La început am fost nesigur, legislația nu se prea cunoștea și nimeni nu înțelegea. Au fost modificate niște acte legislative și de atunci lucrurile au început să meargă bine”, a subliniat Iacob Boca, reprezentantul Cooperativei Agricole Șăulița Miheș. În ce privește Cooperativa Ovis Alba Transilvania din Alba Iulia, aceasta a fost înființată în anul 2012, iar din toamna anului trecut a început și partea de vânzare a laptelui.

Cooperativa este formată, în prezent, din șase fermieri, care lucrează o suprafață de 800 de hectare, cu un efectiv de 800 de capete de bovine. Producția zilnică este undeva la 7.500 de litri pe zi, iar cifra de afaceri pe două luni de zile, noiembrie-decembrie a fost de 200.000 de lei.

Văcarii, față în față cu ministrul Agriculturii Oaspete de seamă al Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine a fost ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, care a anunțat acordarea la timp a subvențiilor către fermieri. ”Atât eu cât și alții, dar, în primul rând, Guvernul României suntem alături de dumneavoastră. O spun pentru că nimic în România nu se face fără voință politică, nimic nu se face în România fără o politică coerentă, nimic nu se poate face dacă nu ne înțelegem, dacă nu colaborăm, dacă nu muncim împreună, dacă nu ne ascultăm și nu ne ajutăm unul pe celălalt. Cred foarte tare în acest mod de lucru și vă confirm că nicio clipă în Guvernul României nu s-a pus altfel problema decât că subvențiile și toate ajutoarele pentru fermieri să vină la timp, în așa fel încât agricultura României să nu aștepte după deciziile guvernamentale, ci dimpotrivă. Este pentru prima dată în România când subvențiile pentru ajutorul național tranzitoriu – ANT, și sprijinul cuplat în zootehnie – SCZ, încep să se dea. E un efort extraordinar din punct de vedere al bugetului, pentru că acești bani se dau de la bugetul de stat”, a arătat Petre Daea.

33

34

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

Pasiune și devotament pentru zootehnie la Polzoo Exim Hălchiu de Alin ZAHARIE

Pe meleagurile Țării Bârsei, mai exact în localitatea Hălchiu, județul Brașov, întâlnim oameni cu dragoste pentru agricultură și zootehnie, dar, mai ales, pentru lucrul făcut cu chibzuială și bun simț. Un astfel de exemplu este societatea Polzoo Exim SRL, administrată de Ioan Dorin Drăgan.

Acesta a reușit ca împreună cu soția, în decurs de 20 de ani, să-și consolideze un business complet, având acum fermă de bovine, fermă de porcine, fermă vegetală, activitate de import/export bovine și, nu în cele din urmă, transport animale vii. Totul a început în 1998 când Ioan Dorin Drăgan a făcut pasul de la bugetar la fermierul de sine stătător, reușind în timp să-și dezvolte o gospodărie de familie, care avea să ajungă una dintre cele mai respectate societăți agricole din zona Țării Bârsei. ”Am încercat să dezvolt afacerea de familie, să trec la un alt nivel, de societate comercială. În prima fază, am fost în chirie la unități care se distruseseră ca entități, gen CAP și IAS, ulterior, având un capital propriu în urma creșterii animalelor pe parcursul câtorva ani, am achiziționat incinta unde ne desfășurăm, în prezent, activitatea, compusă dintr-o suprafață de 20.000 mp,

grajduri cu fânare și copertine necesare creșterii animalelor.

Am început să achiziționăm teren agricol, practic, tot profitul din creșterea animalelor l-am reinvestit prin achiziții de teren agricol. În prezent avem în proprietate peste 100 hectare de teren arabil și peste 200 de hectare teren luat în arendă. Ne-am axat pe producerea de furaje necesare îngrășării bovinelor. Între timp am construit și o fermă de porci”, a precizat Ioan Dorin Drăgan.

Activitate zootehnică complexă Un pas important a fost construirea fermei de porci, investiție realizată prin fonduri proprii, una din mândria societății Polzo Exim SRL. ”Am avut așa o viziune că trebuie investit

ZOOTEHNIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în perioada când o specie nu merge bine și va urma o perioadă când va trebui să meargă. Astfel am investit într-o exploatație de porci cu o capacitate de 5.000 de capete pe serie, respectiv trei serii pe an, 15.000 de capete pe an. Este o fermă complet utilată, conform normelor europene de bunăstare în sectorul porcin. Beneficiem și de Măsura 215, subvenția pentru bunăstare. Nu am făcut această investiție cu fonduri europene, ci cu resurse proprii pe parcursul mai multor ani.

Ferma produce, ne mândrim cu ea, în contextul actual de embargou care a fost cu Rusia, când am avut o perioadă mai proastă. În ultima perioadă, situația tinde să revină, să fie o activitate profitabilă”, a precizat Ioan Dorin Drăgan. În ceea ce privește ferma de bovine din cadrul SC Polzoo Exim SRL, aceasta se axează pe partea de creștere și pe comerțul de animale vii în spațiul comunitar și țări din lumea arabă. ”Mai nou, am dezvoltat și activitatea de transport animale vii, cu mijloacele noastre de transport pentru a fi la timp la urcarea animalelor în vapor sau pe timpul călătoriei care ajunge până la 7-8 zile. De aceea trebuie să deținem mijloace de transport pentru a ne încadra în timp pentru astfel de activitate. În acest an am investit în jur de 150.000 de euro în mijloace de transport noi, de ultimă generație, care ne permite să atingem toată Europa. Practic, noi oferim soluții la cheie, le transportăm, le carantinizăm și le transportăm la reședința fermierului”, afirmă Ioan Drăgan.

Relații transparente și corecte cu fermierii Un aspect fundamental în buna desfășurare a activtății o reprezintă relațiile cu fermierii din zonă, grație unui sistem de antrepriză atât în ce privește sectorul vegetal cât și cel zootehnic. ”Avem, în momentul de față, o firmă colaboratoare căruia i-am oferit contracte pe termen lung de prestări servicii, de semănat, balotat și recoltat furaje, în ideea de a-i avea aproape ca și timp, deoarece timpul în agricultură este limitat, trebuie să intervii foarte repede, în special la recoltatul furajelor, pot să apară ploi și alte fenomene care pot diminua producția. Este un sistem pe care l-am văzut bine definit în vest, în țări precum Olanda și Germania, pe care l-am implementat și noi. Acest sistem de antrepriză este un lucru foarte bun pentru că tot timpul ai utilajele de ultimă generație disponibile, gata să funcționeze, cu oameni competenți. Acest sistem de antrepriză l-am extins și la creșterea vițeilor, de asemenea un sistem împrumutat din vest, aria acestuia fiind zona noastră locală, respectiv Țara Bârsei. Avem fermieri cu care colaborăm de mai mulți ani, care au spațiu, dar nu au capital. Le oferim materialul genetic, ei îl îngrașă, le facem un contract de colaborare prin care plătim sporul de greutate. Este un sistem transparent, un sistem corect, care se practică în țări precum Austria, Germania, Olanda”, a spus Ioan Dorin Drăgan.

”Un ajutor binevenit, dar eu mă feresc să-l cuantific în profit” Una dintre veștile care au produs oarece bucurie printre crescătorii de porci a fost cea legată de ordonanța privind sprijinul pentru crescătorii de suine. Ordonanța prevede ca pentru 200 de porci, livrați la abator și clasificați, fermierul să primească 10.000 de euro. ”Apreciem efortul Guvernului de acorda acest sprijin crescătorilor de porci. Orice ajutor trebuie gândit pe o perioadă mai lungă de timp, de la 5 până la 10 ani, pentru a avea un rezultat scontat în sectorul respectiv. Orice ajutor pe termen scurt nu face decât să tulbure un echilibru al

pieței. Eu personal nu-l văd sustenabil, din motive care nu țin de finanțe, care va crea un dezechilibru între producătorul din vest și producătorul din est. Ei produc și nu au niciun ajutor, sau cel puțin așa știm, iar noi, având ajutor pe bunăsare și acest ajutor, s-ar putea să creem un dezechilibru al prețului, iar procesatorii să ne aplice un preț mai mic la valorificarea animalelor, pentru că vor lua în calcul și cele două măsuri de sprijin. Am dori să nu existe riscul să apară perturbări în piață la prețul de valorificare. Asta ar fi dorința noastră. Ne bucurăm și așteptăm cu nerăbdare efectele acestei măsuri, să primim banii, dar, totodată, ne temem de perturbările în ce privește prețul de valorificare. O fermă de familie, dacă este autorizată și corespunde normelor europene, poate să producă și să beneficieze de acest ajutor. Este un ajutor binevenit, dar eu mă feresc să-l cuantific în profit pentru că poate să apară reversul la valorificare. Mulți colegi s-au bucurat de această măsură, eu în ce mă privește sunt un pic mai rezervat. Putem lua în calcul, dacă totul este ok după primul an să mărim capacitatea de producție, implicit să ne dezvoltăm în direcția creșterii porcilor, dar asta rămâne de văzut”, a precizat Ioan Dorin Drăgan.

Investiție într-un abator de incintă Ioan Dorin Drăgan privește cu optimism spre viitor, având alături familia și conștiința lucrului făcut sănătos și realist pentru o agricultură performantă și cu suflet, dovadă fiind bunele relații cu fermierii din zonă. ”Investim în tineri. Spre bucuria noastră membrii familiei ne urmează exemplul, Iustin (fiul cel mare – n.r.) e student la medicină veterinară, iar Silviu (fiul cel mic – n.r.) se pregătește pentru economia agrară. De asemenea, investim în utilaje, avem achiziții de utilaje moderne de ultimă generație, în anii 2015-2016, respectiv tractoare și combine John Deere, la care se adaugă camioanele de transport animale vii. De asemenea dezvoltăm un proiect în 2017 de construcție a unui mic abator de incintă. Recent s-a aprobat o hotărâre de guvern care permite ca la fermele mici, mijlocii și mari să dețină un abator de incintă pentru valorificarea producției zootehnice, să nu mai depindă de alte unități care se află la distanțe mari și care necesită eforturi suplimentare. Suntem conștienți că acest abator va trebui să rămână mic, așa cum scrie în lege, să ne valorificăm producția noastră parțială, în caz de forță majoră, de incidente. Dacă faci un abator, trebuie să ai un circuit integrat, cu procesare, prelucrare și desfacere în magazine. Așteptăm generația din urmă, care sunt mai odihniți și mai dornici de afirmare, iar acest lucru să-l continue ei. Nu ne mai implicăm atunci pentru că avem nevoie și de liniște, și de sănătate. Dacă nu ai sănătate, nu mai ai nimic, poți să ai chiar și cel mai mare abator din Europa”, a subliniat administratorul SC Polzoo Exim SRL.

35

36

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

Maternitatea de purcei de la Șibot – Alba de Alin ZAHARIE

Sectorul românesc de creştere a porcilor începe să-și recâștige locul binemeritat, grație unor întreprinzători care reușesc cu succes să dezvolte acest segment prea puțin băgat în seamă în ultimii ani. Un astfel de caz este și cel al societății Sipigferm SRL, din localitatea Șibot, județul Alba, administrată de tânărul inginer biotehnolog Alexandru Szekely.

Începută ca o afacere de familie în anul 1993, activitatea de bază fiind producerea cerearelor, firma s-a extins spre creșterea porcilor. ”În 2002 am încercat să dăm plus valoare cerealelor și să le investim în animale. Era o idee bună, avea nevoie țara de așa ceva, și atunci am pornit la înființarea societății Sipigferm SRL. Am achiziționat câteva scroafe, crescute într-un sistem semiintensiv. Era greu pentru că nu aveam experiență, dotări, perioada fiind una destul de dificilă. Așa se face că am lăsat scroafele în pace și ne-am axat pe îngrășare, activitate pe care am făcut-o până în 2004 când prețurile la cereale și-au mai revenit”, a precizat Alexandru Szekely.

Investiție în fermă de îngrășare După un proiect depus în 2006 pentru construirea fermei de îngrășare, proiect care cuprindea 2.000 de locuri de îngrășare, un micro FNC, cu silozuri, moară și bazinele de colectare a dejecțiilor, s-a trecut la popularea fermei. ”Am reușit să terminăm investiția la finele anului 2008, dar de populat, după autorizare, am reușit doar în mai 2009. Aici, din nou și-a făcut simțită lipsa de experiență în achiziția animalelor pentru îngrășare, a fost o serie dezastruoasă, multe probleme, animalele fiind achiziționate din țară.

Fiind o fermă nouă, multă lume ne spunea că greșim în ce privește managementul, dar animalele erau cele cu probleme și foarte greu am reușit să le ducem la livrare. A fost o lecție foarte dură de început, care ne-a pregătit oarecum pentru ceea ce urmează”, spune Alexandru Szekely.

Astfel, în 2011 s-a trecut definitiv spre partea de reproducție. ”Ne-am consultat și am zis să merg pe biotehnologii, latura mai de amănunt și mai de viitor a zootehniei. Ideea de reproducție ne-a apărut imediat în 2010, în al doilea an de când funcționa ferma de îngrășare. Vă dați seama că nu puteam achiziționa purcei la prețuri fluctuante, nu aveai control. Prețul purcelului tindea către 50 % (din prețul de producție al unui porc pregatit de livrare – n.r.), în condițiile în care mai aveai de plătit utilitățile, personalul, materialele, eventualele pierderi, iar purcelul să coste

jumătate, era imposibil să faci profit. În 2010 nu a fost nicio plată de la bugetul de stat pentru acest sector, iar în 2011 s-a implementat o măsură de la bugetul de stat pentru bunăstarea animalelor, transcrisă apoi într-o măsură europeană pentru bunăstarea animalelor. Doar așa reușești să supraviețuiești achiziționând purcei, doar prin plățile compensatorii pentru bunăstare. Noi ne-am dat seama de acest lucru, iar în 2010 am conturat un proiect pe reproducție, depus la APDRP, în 2011, spre aprobare. De la începutul lui 2011 deja administram eu societatea, ca asociat unic, și am putut beneficia de un punctaj mai bun, având vârsta sub 41 de ani. Proiectul a fost aprobat în decembrie 2011, iar în 2012 am lucrat la detaliile tehnice ale proiectului care trebuiau să fie aprobate și mai apoi urmărite în implementare, practic, ceea ce spui că vei face, trebuie să faci”, a menționat Alexandru Szekely.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZOOTEHNIE

Popularea fermei cu animale din Anglia

sporul mediu zilnic, și nu are nevoie de o săptămână de recuperare, cum e în cazul animalelor transportate mai mult de 24 de ore. Eu foarte mult mă concentrez să vând în zonă, în arealul fermei”, spune Alexandru Szekely.

Un aspect important în cadrul fermei îl reprezintă calitatea animalelor, animalele care au populat ferma de reproducție fiind aduse din Anglia. ”Am insistat să aducem animale din altă țară, să fie libere de boli. Acest porc de reproducție poate veni de oriunde din Europa la noi în țară, în ce mă privește am insistat să-mi aduc scroafele din Anglia. Anglia este o insulă care exportă și nu importă animale. Și circulația mașinilor cu animale e la fel, nu se intră în țara aceea cu animale, fapt ce îți permite să ai un status de sănătate mai bun. La animalele libere de boli nu ai costuri, pentru acest

Necesitatea de a produce purcei

lucru am și insistat să aduc animale din Anglia. Le cunoșteam originea, era una bună, și așa am optat pentru cele din Anglia. Încă de la structurarea fermei de reproducție, noi ne-am concentrat spre o vânzare de purcei. Vindem purcei sănătoși și oferim, de asemenea, consultanță. Este o mare problemă în România acest aspect, se face, din păcate, multă zootehnie după ureche și nu există comunicare între fermieri.

Mai rău decât atât, lipsa de comunicare merge mână în mână cu încăpățânarea. Este o meserie care se învață și nu e o rușine dacă nu o cunoști. De când am început să livrăm purcei în piață, din august 2015, până în momentul de față am livrat undeva la peste 15.000 de purcei la alte ferme, la 25 de kilograme, la care se adaugă porcii grași din cele două hale inițiale, undeva la 10.000 de capete”, a menționat Alexandru Szekely.

Sub prețul purceilor din extern Prețul reprezintă un alt aspect important, fapt ce asigură beneficii în ceea ce privește sănătatea animalului. ”Noi am fost și vom fi tot timpul sub prețul purceilor din extern. În primul rând câștigăm la diferența de transport, câștigă și fermierul pentru că animalul este cântărit în România, nu în Germania ca să dau un exemplu, iar fermierul plătește greutatea de încărcare, cum e corect la un purcel. Fermierul astfel câștigă pentru că cumpără din România, are un animal nestresat, pe un traseu care durează maxim opt ore, de unde avem ferma până în Constanța, și nu 24 de ore comparativ cu Germania. Animalul nu pierde din greutate în timpul transportului, nu este stresat și își poate vedea repede de

Ajutorul de stat oferit crescătorilor de suine este salutat de Alexandru Szekely, condiția de bază fiind continuitatea fluxului de plăți. ”Orice ajutor în ce privește creșterea porcului este unul binevenit. Astfel consumatorul are toate șansele să mănânce carne de porc produsă în România. Cu siguranță vor apărea ferme de îngrășare, va crește în acest fel nivelul nostru ca și crescători de porci, pentru că știm să facem asta, avem o tradiție în creșterea și consumul cărnii de porc, deci trebuie să o facem la cel mai înalt nivel. Orice ajutor este binevenit, dacă el se poate organiza într-un flux de plăți, în acest fel poate și fermierii vor fi încurajați să-și structureze mai bine producția. Titlul (este vorba de proiectul de Ordonanță privind ajutorul de stat destinat creșterii porcilor –n.r.) nu explică foarte bine programul, fapt ce i-a dus pe mulți în eroare, și anume faptul că pachetele minime, ca să te înscrii la acest program este de 200 de porci, trei serii pe an, deci 600 de porci livrați într-un an, iar achitarea contravalorii ajutorului de stat pentru acești 600 de porci se face după finalizarea unui an. Pragul minim pentru a te înscrie în acest program este de 600 de porci grași livrați către un abator autorizat. Această măsură favorizează mult exploatațiile comerciale sau producătorii mai mici care vor să treacă de la un nivel semi-intensiv la unul intensiv.

Bineînțeles, să faci 600 de animale, trebuie să le achiziționezi de undeva, deci în continuare există necesitatea de a produce purcei în România sau de a-i cumpăra din alte surse externe”, menționează Alexandru Szekely.

Importanța asociațiilor zonale Planuri de extindere nu lipsesc pe agenda celor de la Sipigferm SRL, precum și coagularea crescătorilor în cadrul unei asociații. ”Bineînțeles că avem și noi planuri de extindere, tot în partea de reproducție. O dată ce cărările au fost bă­ tute, continuăm pe ele. Mai sunt și oportunități prin fonduri europene. Momentan încă ne socotim în ce direcție să o luăm, cum să pregătim un eventual proiect. Acest sector zootehnic, de creștere a porcului, este unul dinamic și, ca să supraviețuiești, trebuie să te extinzi, să devii un pic mai mare. Am început demersurile să facem o asociație la nivelul județului Alba. Avantajul acestei asociații ar fi legat de negocierea cu abatoarele. Există o astfel de asociație la nivel național, unde noi nu suntem membri. Eu insist foarte mult pe asociațiile zonale, pentru că e important ca oamenii să se cunoască între ei, să existe o legătură strânsă, apropiată, să se întâlnească, să discute. Cred că pe noi, ca societate, nu ne-ar ajuta extraordinar aceste asocieri regionale, dar ar ridica nivelul regiunii în primul rând”, a subliniat Alexandru Szekely.

37

38

TÂRGURI&EXPOZIȚII

supliment Transilvania Business

Slănina, vedeta unui eveniment cu 10.000 de vizitatori de Ligia POPA

În perioada 17-19 februarie 2017, la Expo Transilvania din Cluj-Napoca, s-a desfășurat a opta ediție a Festivalului Slăninii, Slană Fest. După ce, șapte ani, evenimentul a fost organizat pe terasa unui local din oraș, festivalul a căpătat o asemenea amploare, încât spațiul a devenit insuficient și a fost mutat în complexul expozițional din Mărăști. Problema e că, dacă acesta își va menține ritmul de creștere, și Expo Transilvania va deveni prea mic pentru susținătorii bucatelor tradiționale românești.

Aproape 10.000 de vizitatori pentru Slană Fest Ediția din 2017 este considerată de organizatori ca fiind un succes, iar schimbarea în bine se datorează faptului că în eveniment s-au implicat membrii Asociației Euro Est Alternative, adică o serie de experți în gastronomie care au dus la un nivel superior Slană Fest și au venit cu un nou

mod de a interpreta acest aliment, atât de popular în Ardeal.

Chiar dacă cei care s-au ocupat de Slană Fest 2017 nu au atins toate punctele din proiect, scopul cel mai important al evenimentului, de a promova cultura gastronomică autohtonă, a fost realizat. „Am vrut să vorbim despre acest aliment și despre importanța sa culturală. Slănina este importantă în toată România, dar, mai ales, în Transilvania. În sud nu e la fel de prezentă, fiindcă cei de acolo nu aveau în trecut aceleași mijloace de conservare. La noi e o adevărată poveste. Sașii o păstrează în turnurile bisericilor, unde este un curent ascendent, rece, alții o țin în saramură”, își explică demersul co-organizatorul evenimentului, Tiberiu Mocuța.

Din cei 42 de expozanți, din păcate, doar 7 au fost producători din sectorul cărnii, deoarece, în acest moment, mulți producători au probleme cu atestarea produselor lor. Și așa, aproape 10.000 de clujeni au trecut pe la Expo Transilvania pentru a participa la eveniment.

Pentru 2018, organizatorii se așteaptă la un succes și mai mare, fiindcă, așa cum afirmă și Mocuța, în fiecare an până acum, acesta „s-a dublat” ca număr de participanți și vizitatori și, dacă în 2017, la eveniment a participat și un echipaj din Moldova, este de așteptat ca anul următor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TÂRGURI&EXPOZIȚII

să apară și unele din Ungaria, după ce evenimentul a fost mediatizat în țara vecină.

Cu slăninile la concurs Cel mai important moment al Festivalului a fost reprezentat de concursul culinar, care s-a desfășurat pe diferite secțiuni, care au vizat slănina, dar și produsele din carne de porc și, bineînțeles, cireașa de pe tort a fost desemnarea câștigătorilor. De jurizarea concurenților s-a ocupat, printre alții, Radu Zărnescu, membru al Asociației Euro Est Alternative, bucătar-chef cu experiență și promotor al mai multor proiecte prin care este promovată bucătăria din România.

După concurs, el s-a declarat mulțumit de ceea ce s-a întâmplat la Cluj, iar cel mai bun semn, după părerea sa, a fost că în competiție s-au înscris 17 concurenți, adică mai mulți decât la ediția de anul trecut, când au fost mai puțin de 12 înscriși. „Mi-ar fi plăcut să vină mai mulți producători, dar, din câte am înțeles, mulți nu au reușit să obțină autorizații, să aibă certificate de producător, așa că sunt în impas. La nivelul acesta este o situație delicată, care ar putea să aducă producătorii într-un conflict cu direcțiile sanitar-veterinare, ceea ce nu ne dorim. Ne bucurăm oricum că a existat interes pentru evenimentul nostru și pentru produsele tradiționale, pe care noi încercăm să le salvăm și să le promovăm”, a afirmat Radu Zărnescu. În concursul pe care l-a jurizat au fost trei secțiuni, una de slănină afumată și maturată, o alta de carne crud-uscată (cârnați, jambon, salam) și a mai fost o categorie pentru preparatele din organe de porc (caltaboși, pateu, sângerete).

Concurenții au intrat în competiție cu rețete tradiționale, dat fiind faptul că e greu de intervenit în anumite cazuri, dar în sectorul de salamuri și alte preparate au apărut și reinterpretări, fiindcă acolo pot fi introduse noi condimente sau proceduri de preparare. „Slănina nu o poți reinterpreta.

Este un aliment pur, iar procesele de preparare sunt foarte clare și trebuie respectate cu sfințenie. În general se merge cu o rețetă care cere ca ea să fie ținută la sare cel puțin trei săptămâni, apoi să fie scoasă, desărată și zvântată, ca să fie pusă la maturat”, spune chef Zărnescu.

După ce a gustat mai multe produse asemănătoare, chef Zărnescu a ajuns la concluzia că România are cea mai bună slănină din lume. „Este mai bună fiindcă aici se și afumă, iar fumul dă o altă aromă. Italienii nu afumă pancetta, ungurii mai apelează la afumare, sârbii o mai afumă și ucraineinii, dar la români e altfel. Ei nu desărează total slănina, după ce o scot din saramură, o zvântă, dar mai lasă sare în ea, apoi o pregătesc, așa cum o știm”, explică Zărnescu, care recunoaște că ardelenii nu se limitează la rețetele clasice, ci apelează și la unele mai complexe, care presupun fierberea cărnii cu moare de varză sau condimentarea acesteia cu boia și usturoi, ceea ce face ca Transilvania să poată fi considerată o adevărată țară a acestui aliment puternic, curat și foarte gustos.

Este slănina un aliment nesănătos?

După ce s-a vorbit o lungă perioadă despre efectele nocive ale slăninii asupra organismului, a apărut o nouă generație de nutriționiști care cred altceva.

Aceștia spun că slănina este singurul aliment care crește imunitatea organismului. „Sigur, trebuie atrasă atenția celor care o consumă în exces, dar nu fac efort. Cei care depun

efort, însă, ar trebui să nu o excludă din meniul lor. Cei care muncesc la calculator pot avea probleme, dacă mănâncă prea multă grăsime, fiindcă aceasta se depune pe vasele de sânge și le face rău. Oricum, trebuie să nu uităm că slănina aduce un surplus de gust și înlocuiește oricând un ulei, care este mai nesănătos decât grăsimea naturală”, a explicat, pentru AGRO TB, Radu Zărnescu. Și pentru cei care iubesc slănina se caută soluții, astfel, la Slană Fest 2017, pentru prima dată, participanții au asociat slănina cu diferite legume și diferite băuturi, așa că cei care au venit la eveniment au prezentat-o altfel, au pus-o în valoare. Astfel, în combinație cu alte produse, ea devine mai ușor de consumat, mai fină chiar, mai ales că există o tendință de a fi abandonată, din cauză că se produce din ce în ce mai rar în gospodării. „La ora actuală ne lovim de o problemă delicată. Mulți nu mai au rude la țară, iar cei care au totuși, nu mai sunt obișnuiți cu slănina, fiindă foarte puțini români mai cresc porci, ca să aibă produse tradiționale, care nu se compară cu cele care vin din unitățile de procesare. Foarte mulți degustători care au fost la Slană Fest nu au știut să facă diferențe între slănini, între cele de pe gușă și cele de pe burtă, de exemplu. Sperăm totuși ca prin aceste evenimente, mese rotunde și conferințe vom reuși să păstrăm produsul tradițional, să nu îl lăsăm să se piardă. Am vrea să salvăm mâncarea noastră, adevărată. Una e mâncarea tradițională, alta e cea arhaică, autentică, din bucătăria pastoraă. Ar trebui să introducem în patrimoniul UNESCO bucătăria noastră românească, care e cea ciobănească. Am demarat deja un proiect de promovare a acestei gastronomii, acum, când asociația noastră împlinește 10 ani de funcționare”, anunță reprezentantul Asociației Gastronomice, care promovează mâncărurile românești în întreaga lume.

Demersul de a scoate sănina nu e unul idealist, fără o bază, fiindcă aceasta merită toată atenția gurmanzilor. Astfel, într-un moment în care țări precum Peru sau Uruguay fac eforturi constante să își înscrie produsele în patrimoniul UNESCO și România trebuie să își joace cărțile și să se laude cu ce are, chiar și cu vedeta Slană Fest 2017- slănina.

39

40

TÂRGURI&EXPOZIȚII

supliment Transilvania Business

Producători din 20 de ţări la cel mai mare târg de apicultură din România.

„Sărbătoarea Mierii” de la Blaj de Dan LUNGU

Peste 150 de apicultori dar şi firme care comercializează produse pentru apicultură din România şi alte 20 de ţări au participat în perioada 25-26 martie la „Sărbătoarea Mierii” de la Blaj. Evenimentul, ajuns la cea de-a X-a ediţie, este considerat cel mai mare târg apicol din România care reuneşte anual mii de vizitatori.

Peste 10.000 de vizitatori au participat în perioada 25-26 martie, la Blaj, la cel mai mare târg apicol din România – „Sărbătoarea Mierii”. Evenimentul, ajuns în acest an la cea de-a X-a ediţie, s-a desfăşurat în centrul municipiului Blaj, în Piaţa 1848, şi a reunit 150 de producători, expozanţi şi invitaţi, din 20 de ţări.

Organizatorii au pregătit un program special în acest an, care să vină în întâmpinarea tuturor celor care au vizitat cel mai mare târg apicol din România. „Este o ediţie jubiliară, în care am încercat să venim cu câteva noutăţi şi surprize plăcute pentru toţi cei care au participat, fie că sunt doar simpli vizitatori, fie producători interesaţi de ultimele descoperiri tehnice în acest domeniu sau dornici de schimburi de experienţă cu colegii lor din alte ţări”, a declarat Victor Mateş, manager Apidava Blaj şi organizator al evenimentului. „Sărbătoarea Mierii” este susţinută anual de către autorităţile locale şi judeţene care văd în acest eveniment şi o soluţie de promovare a afacerilor locale. „Pentru noi, Sărbătoarea Mierii reprezintă o manifestare deja consacrată, tradiţională, un vector de imagine important al comunităţii noastre, care se înscrie în linia promovată de administraţia locală de a găzdui, anual, mai multe evenimente de înaltă ţinută, de un nivel calitativ ridicat, care să satisfacă aşteptările unei zone aflate în plină dezvoltare”, a spus şi primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar. „Sărbătoarea Mierii" a avut trei secţiuni deja consacrate: târgul cu vânzare pentru produse apicole, miere şi produse apiterapeutice, produse tradiţionale româneşti sau certificate ecologic, secţiunea de comunicări ştiinţifice şi business şi programul artistic.

În cadrul evenimentului au fost organizate conferinţe pe teme apicole, susţinute atât de lectori din România, cât şi din alte ţări (Irlanda, Polonia, Turcia), precum şi o secţiune "business to business". De asemenea a fost organizată şi o inedită expoziţie de pictură pe teme apicole, la care au putut fi admirate lucrări aduse de către producătorii japonezi, precum şi realizate de către cei mai talentaţi copii din Blaj.

Pe parcursul celor două zile, pe scena amplasată în Piaţa 1848, au avut loc numeroase concursuri pentru apicultori, au fost acordate premii copiilor prezenţi, organizatorii pregătind şi surprize pentru doamnele şi domnişoarele participante, într-o lună, martie, în care, în întreaga lume, sunt sărbătorite femeile.

Cei mici au avut parte de multe surprize dulci, oferite de companiile participante la târg, iar duminică, în cea de-a doua zi a sărbătorii, a avut loc un spectacol pentru cei mici.

Ediţia din acest an a „Sărbătorii Mierii” s-a bucurat şi de participarea unor personalităţi importante precum Philip McCabe - preşedintele Federației Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultori (APIMONDIA), Hideo Yamada - preşedintele Yamada Bee Farm Company, sau Cristina Mateescu preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Apiterapie a APIMONDIA. „Sărbătoarea Mierii” este atât un târg cu vânzare pentru produse apicole, miere şi produse apiterapeutice, echipamente şi utilaje apicole, dar şi un eveniment care vine în sprijinul apicultorilor cu prezentări ştiinţifice şi sfaturi de business. Sărbătoarea este organizată de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Blaj, cu sprijinul companiei Apidava şi al Asociaţiei Apis Târnave Blaj.

42

TURISM RURAL

supliment Transilvania Business

Proiect de promovare a zonei Cluj-Sălaj, mare câștigător al concursului de turism rural de la Bergamo de Ligia POPA

Asociația Grup de Acțiune Locală (GAL) Napoca Porolissum a câștigat premiul 1 la Conferința Internațională “Sustainable tourism for rural development” STRD 2017, care a avut loc la Fiera Bergamo, în perioada 15-17 februarie 2017. În cadrul acesteia au fost prezentate și alese cele mai bune exemple de cazuri practice de turism durabil pentru dezvoltare rurală.

Proiect simplu, dar de efect, promovat de români În concurs au fost înscrise proiecte din 24 de țări din Europa, printre care se numără Estonia, Lituania, Ungaria, Muntenegru, Germania, Belgia, Finlanda, Italia, Spania, Cipru și Suedia, iar fiecare participant a prezentat câte o

imagine reprezentativă pentru demersul său.

Proiectul de cooperare transnațională propus de GAL-ul transilvănean, numit ENPORT (European Network for Promoting Outdoor Rural Tourism) a avut ca scop schimbul de experiență pentru dezvoltarea turismului în aer liber de pe teritoriul celor trei parteneri implicați: Grupul de Acțiune Locală Napoca Porolissum (Partener Coordonator), Grupul de Acțiune Locală Lider Cluj și Grupul de Acțiune Locală Pays Vichy-Auvergne.

Actorii locali implicați în proiect au participat la activități comune și au stabilit axe de colaborare pe termen mediu și lung. În cadrul proiectului, clujenii au promovat două produse, gândite pentru sprijinirea turismului rural din zonă: un ghid cu trasee turistice, dintre care trei de drumeție și trei de biciclete, care leagă teritoriile celor două GALuri din România, scris în română, franceză și engleză, cu specificații tehnice ale traseelor și cu descrierea celor mai importante obiective și puncte de interes turistic întâlnite pe parcursul acestor trasee, cum ar fi: pensiuni, agropensiuni, restaurante, biserici de lemn, puncte de belvedere, castele, cetăți fortificate etc. În ultima parte a ghidului au fost prezentate produsele turistice ale grupului de acțiune locală din Franța, Pays Vichy: O noapte deosebită în pădure, O zi de senzații tari; Un sejur distractiv pentru tineri; Un weekend eclectic; Îndrăzniți un golf și 100% Ciclo Sioule.

Al doilea produs turistic realizat în cadrul proiectului a fost o hartă cu traseele turistice promovate prin proiectul de cooperare transnațională.

Cum se împacă ideile bune cu birocrația Proiectul câștigător, ENPORT, a fost implementat în 2015 prin axa LEADER din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007- 2014. „Au fost mai multe premise de la care a pornit acest proiect: frumusețea peisajelor naturale, ospitalitatea oamenilor, locurilor, tradițiile populare specifice fiecărei zone, obiceiurile, porturile, obiectivele turistice, dar și produsele tradiționale locale care îți lasă gura apă. Toate acestea ne-au făcut să începem această cooperare, prin măsura din PNDR 2007-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2014, cu scopul de a promova toate aceste elemente existente în teritoriul fiecărui partener, prin activități turistice în aer liber: drumeție, plimbări cu bicicleta, tocmai pentru a le descoperi în profunzime și pe viu”, a explicat președintele GAL Napoca-Porolissum, Adina Pășcoiu.

Ea a recunoscut că, deși nu au apărut piedici mari în calea implementării proiectului, birocrația și nesiguranța cheltuielilor eligibile le-au dat bătăi de cap partenerilor și au făcut ca, în final, contractele cu AFIR, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, să fie semnate cu întârziere, ceea ce a determinat reducerea termenului de implementare și mult stres.

De fapt, românii și-au dat seama de potențialul pe care îl are zona lor după ce au fost de câteva ori în Franța, la partenerii lor de acolo, și au realizat cât de apreciate sunt activitățile în aer liber - cicloturismul, mountainbike, parcurile de aventură, pescuitul, caiac-canoele, golful etc., în zona Allier, unde se organizează tabere pentru copii de toate vârstele, cu handicap sau nu, precum și drumeții pe Muntele Burbonez, un loc cu un peisaj natural deosebit, cu mici ferme ce oferă turiștilor cazare și mâncăruri tradiționale. În concluzie, românii s-au gândit la un sistem care să atragă spre activități în aer liber oameni de toate vârstele și din toate categoriile sociale.

Turism rural, la viitor anticipat Proiectul premiat în 2017 va continua și prin PNDR 20142020 și se va numi ENPORTBETA. Susținătorii lui spun că „EnportBeta este un proiect de cooperare transnațională, menit să integreze mai multe organizații din diferite țări europene, cu scopul de a stabili un cadru care va conduce la o dezvoltare mai eficientă a turismului rural. Cadrul va consta în crearea unui produs (comun), care va crește consolidarea capacității organizațiilor implicate în proiect”.

ENPORT, ca și ENPORTBETA, continuarea sa, este finanțat din fonduri FEADR, iar pașii următori pe care inițiatorii și-i propun sunt de a lărgi aria de colaborare și de a promova și în alte state produsele turistice locale. Mai mult, aceștia par a fi deciși să profite de oportunitățile oferite de deschiderea către alte țări pentru a promova și produsele tradiționale din Cluj-Sălaj.

TURISM RURAL

Ideea a apărut după participarea la Târgul Internațional de Turism MAHALA de la Lyon, la care clujenii au amenajat și un stand cu produse locale: miere, dulcețuri din fructe de pădure, siropuri deosebite, cum ar fi cel de floarea-soarelui, care a fost foarte căutat de francezi. De asemenea, la târg, mai mulți actori locali au îmbrăcat costume populare și au dat astfel culoare standului românesc, care a devenit un punct de reper în timpul evenimentului.

Practic, reprezentanții grupurilor de acțiune locală din Ardeal au gândit și au implementat un sistem care, în primă fază, aduce turiști în satele din Cluj și Sălaj acoperite de acestea pentru ca, ulterior, să atragă atenția asupra produselor locale din zonă. Dincolo de premiul obținut în 2017 pentru acest proiect, stă garanția că acesta va continua încă cel puțin trei ani și va atrage fonduri și implicare pentru satele din regiune.

43

44

AGRO ECOLOGIE

supliment Transilvania Business

Economia circulară, o etapă superioară pentru agricultura modernă de Horea CACOVEAN

Prin definiție, conceptul de economie circulară include noțiunea de reciclare, dar nu se limitează la aceasta. Conform Agenției de mediu și de control al energiei din Franța (ADEME), economia circulară poate fi definită ca un sistem economic de schimb și de producție, care, în toate etapele ciclului de viață al produsului (bunuri și servicii), are ca scop creșterea eficienței utilizării resurselor și reducerea impactului asupra mediului, având ca scop creșterea bunăstării oamenilor.

Acest tip de economie prezintă diverse aspecte. Astfel, în ceea ce privește producția și furnizarea de bunuri și servicii, aceasta se remarcă printr-o aprovizionare durabilă cu resurse și o proiectare ecologică a bunurilor și a serviciilor, dezvoltarea unei ecologii industriale și teritoriale și de instituire a unei economii a funcționalității. Scopul său final este acela de a favoriza o nouă orientare a creșterii economice pe plan mondial, în scopul evitării epuizării resurselor naturale prin producerea tot mai intensă de produse și servicii, precum și prin crearea de modele noi de afaceri și politici publice inovatoare. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, odată cu prelungirea fluxului de materii prime (prin refolosire, reciclare) și produse (prin elaborarea de noi concepții ecologice care să nu cuprindă substanțe toxice, o uzură morală planificată, reparații, reutilizare și reciclare) pe toată durata de viață a produsului sau a serviciului. În agricultură, economia circulară se remarcă prin metodele sale de producție puse într-o concordanță cu principiile agroecologiei, o așa-numită reasociere a plantelor de cultură și a șeptelului de animale, urmând diversificarea plantelor și efectuarea rotațiilor și refacerea ciclurilor de azot și carbon din sol. Rezultatul acestora se va reflecta în activitatea biologică mult mai intensă în sistemul-sol și un consum mai mic de intrări în sistemul-sol, la care se mai adaugă o mai bună gestionare a resurselor naturale și a deșeurilor vegetale și animale prin înființarea de unități cu caracter industrial în care să aibă loc o digestie anaerobă și o compostare (unități de obținere a metanului). În cele din urmă, această economie circulară se va oglindi în cererea și comportamentul consumatorului prin intermediul unui consum mult mai responsabil de alimente (regim alimentar

adaptat situației existente, reducerea risipei de alimente), implementarea unui mod mai responsabil de cumpărare (ambalaje, produse de sezon) și printr-o distribuție locală.

Parlamentarii europeni au prezentat în luna mai a anului 2015, în cadrul Comisiei Europene, un nou pachet legislativ privind economia circulară. În acest pachet legislativ se arăta că: "Uniunea Europeană trebuie să utilizeze resursele naturale mai eficient. Astfel, o creștere cu 30 % a productivității resurselor materiale până în anul 2030 ar putea impulsiona PIB-ul țărilor membre cu aproape 1 % și va crea cca. 2 milioane de locuri de muncă suplimentare durabile".

Prin urmare, au fost stabilite obiective obligatorii de reducere a deșeurilor, fapt ce ar putea duce la crearea de cca.

180.000 locuri de muncă, se arată în documentul publicat la Bruxelles. Parlamentarii europeni solicită Comisiei Europene instituirea de obiective solide, cum ar fi reducerea treptată a cantității tuturor deșeurilor care merg la rampa de depozitare.

Comisia Europeană a anunțat că finanțarea economiei circulare, inclusiv a tranziției acesteia, va fi finanțată atât prin fondurile structurale și de investiții europene (Fondurile ESI), având un buget de 650 de milioane de euro în cadrul programului "Orizont 2020", dedicat cercetării și inovării, cât și prin fondurile structurale destinate pentru gestionarea deșeurilor, în valoare de 5,5 miliarde de euro, la care se mai adaugă și investițiile de la nivel național. Aceeași comisie dorește să meargă mai departe decât problema unică a deșeurilor, arătând că: "Planeta noastră și economia noastră mondială nu va supraviețui dacă rămânem la logica "de a lua, fabrica, utiliza și arunca". Economia circulară are ca scop de a reduce cantitatea de deșeuri și de a proteja

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mediul înconjurător, dar este, de asemenea, o transformare fundamentală a funcționării economiei noastre, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare durabilă. Potrivit lui McKinsey, economia circulară ar realiza economii minime nete de 380 miliarde USD pe an în ceea ce privește materiile prime în cadrul țărilor din Uniunea Europeană. La aceeași economie de resurse se mai adaugă și crearea unei valori pozitive, bazată pe un consum redistribuit, un sprijin pentru activitățile industriale și agricole și dezvoltarea unor noi direcții dedicate reparării, reutilizării și reciclării. În raportul Agrimonde (2006-2011), nevoile alimentare ale populației lumii până în anul 2050 au fost comparate cu volumul de produse agricole disponibile la ora actuală. Acest studiu arăta că este posibil să se hrănească 9 miliarde de oameni de pe planetă, doar dacă se va reduce consumul mediu pe cap de locuitor pe zi la 2.000 kcal/zi/ locuitor, fie o cantitate de alimente disponibilă de 3000 kcal/zi/cap de locuitor.

Aceeași agenție franceză (ADEME) a publicat un ghid practic pentru reducerea risipei de alimente de tip "catering". Pentru a îndeplini cerințele articolului 102 din Legea franceză privind energia de tranziție și care prevede că: statul și instituțiile sale publice și autoritățile locale înființate înainte de 1 septembrie 2016 trebuie să instituie acțiuni de control împotriva risipei de alimente în serviciile de catering pe care le gestionează. În Franța, în medie, 150 până la 200 g de alimente sunt irosite pe persoană, la fiecare masă. ADEME consideră că este posibil să se reducă cu 50 % cifra în regim de restaurație colectivă. Și restauratorii au de câștigat, inclusiv din punct de vedere economic. Astfel, pentru un restaurant cu o medie de 500 de consumatori, în medie, în 200 de zile pe an, deșeurile reprezintă între 15 și 20 de tone pe an, iar în ceea ce privește bugetul, între 30.000 și 40.000 de euro pe an reprezintă valoarea produselor alimentare aruncate la gunoi, explică agenția.

O serie de comunități agricole din Europa de Vest urmăresc să integreze principiile economiei circulare în activitățile de restaurație pe care le administrează. Acesta este cazul celor din localitatea Mouans-Sartoux (Franța), care au reușit să dezvolte un lanț alimentar ce începe de la fermă și până la furculiță, cu o producție agricolă de tip bio, oferită pentru cantinele orașului. Deșeurile alimentare au fost, de asemenea, reduse în cantinele menționate prin ajustarea porțiilor servite. Produsele agricole sunt concepute ca fluxuri de materie și energie care sunt reinjectate în așa-numite "bucle succesive" (fie că ele sunt organice sau tehnice). Ca și în cazul ecosistemelor naturale, acest sistem de producție solicită o cantitate mai redusă de resurse primare, iar materia și energia rezultate în timpul procesului de prelucrare nu sunt nici pierdute, și nici irosite. Ce poate fi considerată drept deșeu în economie liniară, al cărei unic rezultat este de a fi îngropat sau incinerat, poate avea în economia circulară mai multe vieți.

Economia circulară este un concept generic, posibil de a fi aplicat pentru fiecare unitate de producție. Cu sediul în Nantes, fundația Fatalzi a conceput un tip de agricultură, ce poate fi înscris în cadrul economiei circulare la scara unui oraș sau regiune, pentru a dezvolta circuite scurte și favorizarea unui consum local. Rezultatele acestei abordări s-a reflectat în proiectul Ekovores ce ar putea fi asemănat cu succes ca fiind agricultura viitorului. Acesta este împărțit în trei etape, care se suprapun unul în celălalt. Consumul local al unei producții locale. Bucla începe cu etapa de producție, adică, fermele situate în apropierea orașului, de diferite tipuri (producție vegetală, creșterea animalelor, viticole, pomicole), sunt grupate împreună pentru a face o serie de schimburi între ele.

Complementaritatea diferitelor culturi permit schimburi benefice la toate. De exemplu, ferma de animale produce

AGRO ECOLOGIE

gunoi de grajd care va fi utilizat ca și îngrășământ pentru fermele vegetale. Pe de altă parte, ferma vegetală care produce paie poate vinde recolta direct la o fermă de animale. Acest aranjament circular al schimburilor sporește reziliența și autonomia fermelor, inclusiv reducerea dependenței față de unele inputuri, cum ar fi îngrășămintele organice, pesticide, combustibili fosili etc. Exploatațiile agricole sunt completate cu unități de producție cu destinație urbană (ferme legumicole, ferme de păsări etc.). În acest caz, obiectivul este acela de a promova bunele practici agricole și favorizarea apariției de comunități agricole, și mai puțin de a completa producția de alimente. În acest mod, se reușește o prevenire a formării deșeurilor și utilizarea produselor nevândute spre consum uman, valorificarea acestora pentru hrana animalelor și, în cele din urmă, utilizarea compostului în scopuri agricole și de producere de energie (inclusiv prin producerea de biogaz).

Dezvoltarea de circuite scurte printr-o distribuție în vânzare directă. Odată ce produsul este creat și transformat, cum ar fi cazul cărnii de porc și vită, acesta trebuie să ajungă cât mai repede în farfuria consumatorului. Deoarece fermele sunt aproape de oraș, intermediarii sunt eliminați din start.

Alimentele sunt distribuite prin intermediul unor circuite scurte, în cadrul piețelor de cartier, sau de week-end. Această rețea de distribuție directă este în beneficiul tuturor: 1) veniturile agricultorilor cresc, deoarece obțin un procent valoric mai mare în urma produselor vândute; 2) prospețimea produselor este garantată de distanțele scurte de transport; 3) prețurile la alimente rămân accesibile pentru că sunt eliminați intermediarii.

Reutilizarea tuturor deșeurilor pentru a preveni risipa.

Reutilizarea deșeurilor reprezintă un pas cheie care poate închide bucla. În acest sens, se poate distinge două tipuri principale de deșeuri reciclabile: deșeurile materiale și deşeurile organice. Deșeurile materiale (sticle, carton, hârtie, ambalaje etc.) sunt triate și expediate către unitățile de reciclare. Aceste materiale odată reciclate, pot fi reutilizate din nou în unitățile de prelucrare a cărnii. Deșeurile organice (resturi alimentare, deșeuri provenite din procesul preparare etc.) sunt biodegradabile. Prin intermediul sistemelor de compostare, recuperare a apei și prelucrare, acestea sunt transformate în îngrășăminte naturale pentru a fi utilizate în grădini de legume, spații verzi și exploatații agricole.

Agricultori responsabili pentru binele consumatorilor solidari cu ei. Pentru ca modelul să funcționeze, fermierii și consumatorii au obligația să se respecte unul pe celălalt.

Pe de o parte, agricultorii trebuie să respecte un caiet de sarcini strict bine definit împreună cu consumatorii pentru a asigura calitatea produselor alimentare. În schimb, consumatorii sunt de acord să cumpere recolta lor timp de 6 luni. În acest fel, fermierul câștigă un venit stabil. Pe de altă parte, consumatorii trebuie să-și schimbe comportamentele și modul lor de viață, care uneori pot avea caracter de constrângere. De exemplu, consumatorul cumpără produsele agricole în mod regulat de la fermier, în funcție de sezon, pentru a-i asigura acestuia un venit permanent.

45

47

Fondator:

Aurelian Grama

Brand Manager

Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Seniori editori Ligia Popa Alin Zaharie

Editor Ligia Voro

Cum se împarte subvenția din agricultură între producător, procesator, retailer și consumatorul final

redacția Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Alex Toth DTP: Raluca Rogoz

administrația Manageri publicitate: Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro București, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureș Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro București, Hunedoara, Sibiu, Timiș Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Attila Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager publicitate: Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Kumar Print SRL Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Parteneri cu CCIA din cele 15 județe din Transilvania și Banat Revistă editată de: Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Se distribuie național prin Casa de Difuzare Presa New Concept SRL, în rețeaua de benzinării Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press.

TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/agrotb Tiraj 9.000 exemplare. Distribuție controlată - 5.000 exemplare prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Județene și la fermieri.

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ovidiu ONIȘOR – fermier, Comuna Viișoara – jud. Cluj

Mi-am pus întrebarea cine şi cu ce scop a inventat acest mecanism complicat de subvenţionare a agriculturii în cadrul UE? Ce rost are să ai zeci de scheme de sprijin, în loc să laşi piaţa liberă, în aşa fel încât economia de piață să-și aplice mecanismele de echilibru între cerere și ofertă?

Ceea ce doreşte UE să facă cu acest sprijin pe sectorul agro, este ca preţul alimentelor să fie cât mai mic. Se doreşte ca mâncarea să devină foarte ieftină, dacă se poate gratis. Dar cum să faci?

Să-i dai fiecărui cetăţean bani să compenseze preţul alimentelor? Nu merge... Sunt prea mulţi cetăţeni şi nu ai certitudinea că banii ajung pe alimente şi nu pe altceva.

Aşa că subvenţionezi 5 % din populația care se ocupă de agricultură (cam acesta este procentul de fermieri din ţările UE), iar aceştia vor produce alimente ieftine sau foarte ieftine. Autorităţile au nevoie de linişte. Un om sătul e un om mai puţin imprevizibil, care o să-şi vadă de treaba lui şi mai puţin va fi interesat de ce face guvernul. Asta în teorie..., fiindcă în realitate lucrurile nu stau chiar aşa.

Cât îl priveşte pe agricultor în acest moment, vrând nevrând, acesta a devenit partener de business cu instituţiile statului, mai exact cu agenţia de plăţi APIA. Poţi să fii un agricultor priceput, să ai cele mai bune producţii, dar să nu pui o bifă în cererea de plată şi să te trezeşti că tot anul agricol este pe pierdere. Un om implicat în agricultură, nu-şi doreşte să aibă afaceri cu statul, dar prin acest mecanism nu are încotro.

Având în vedere că vinzi laptele în perioada de vară cu 0.5-0.8 lei, nu ai cum să fii pe profit..., aşa că te bazezi pe subvenţie. Iar, dacă aceasta nu vine deloc sau nu vine la timp, lucrurile se complică. Nu mai eşti doar fermier, eşti manager de proiect, cea mai mică greşeală în acte te poate costa scump.

Dar să trecem şi peste toată birocraţia legată de subvenţiile APIA. Laptele pleacă ieftin de la producător..., iar în final ajunge totuși scump în magazin!

Concluzia? Subvenția se pierde pe lanțul prelucrare-desfacere-consumator final și, cu siguranță, producătorul se alege cu suma cea mai mică din toată această schemă. E paradoxal că, deși banii ajung la fermier în primă etapă, el este nevoit să-i împartă cu trinomul enunțat mai sus pentru a-și putea continua activitatea.

Atunci la ce folos toată această poveste legată de subvenţii...?

Mă întreb şi eu, nu ştiu cât o să mai continue în cadrul UE acest mecanism super complicat, neechitabil, atât între subvenţiile pe care le primesc diferențiat țările membre UE dar şi în rândul fermierilor din aceeaşi ţară. În concluzie, poate ar trebui să ne imaginăm sau să ne propunem un sistem fără subvenţii, dar care să se aplice în toate ţările Uniunii Europene.

Rezultatele s-ar concretiza după părerea mea în așa fel încât mâncarea va avea acelaşi preţ pe raftul magazinului ca și în momentul de față, dar ar lăsa piaţa să stabilească cine e în stare să facă agricultură şi cine nu! Iar sumele economisite ? Ar fi uriașe!

Se vor organiza concursuri de echitație și de dresaj canin, demonstrații „în câmp” cu mașini și utilaje agricole, workshop-uri cu tematică specifică etc.

Intrarea vizitatorilor la expoziție este gratuită!