Agro TB 11

agro Transilvania Business

Anul 3, nr. 11, septembrie - noiembrie 2016 • Apare trimestrial • www.transilvaniabusiness.ro

Stânele românești intră în secolul 21 cu ajutorul elvețienilor

susținut de

paginile 5 - 9

dafcochim

pag. 12-13 Semtest-BVN, 40 de ani de istorie pentru zootehnia românească pag. 33-34 Concurs internaţional de vinuri la Alba Iulia pag. 36-37 interviu Simona Man (AFIR) pag. 46 Echipa de roboți „BANAT”, la Agromalim pag.48-49 Staţiunea turistică Albac – capitala turismului rural

1

,,A doua pâine a țării” nu trebuie importată dr. ing. Gheorghe BOȚOMAN

În actuala con­ juctură mondia­ lă când populația globului crește exponențial iar sursele de hrană sunt din ce în ce mai limitate, ori­ ce stat respon­ sa­bil trebuie să facă o politică agricolă pe termen mediu și lung care să-i asigure hrana populației din surse interne și să poată dis­ ponibiliza pentru export cantități cât mai mari de produse agricole de foarte bună calitate.

Cartoful, considerat de români ca ,,a doua pâine” a țării, reprezintă un aliment de bază, iar România are o tradiție îndelungată în cultura cartofului, cu regiuni foarte fa­ vorabile acestei culturi, și încă dispune de niște ,,nebuni frumoși”, fie ei cercetători sau fermieri, care sunt legați trup și suflet de cartof, au investit enorm în utilaje, de­ pozite performante, tehnologie modernă, dar, din păcate, această cultură este din ce în ce mai neprofitabilă pentru fermierul român. În momentul de față, în România se cultivă, conform date­ lor statistice oficiale, în jur de 200.000 de hectare cu cartof, iar producția medie la hectar este foarte mică, de cca 1516 tone, de două-trei ori mai mică decât media obținută în vestul Europei. Avem și noi fermieri de elită care obțin în mod constant producții de peste 40-50 tone/hectar, asi­ gurând și o calitate excepţională a producției. Un calcul foarte simplu ne confirmă faptul că producția României de cartof de consum, asigură pe deplin consumul intern, care este de aproape 2.000.000 de tone/an, având în vede­ re că pe cap de locuitor se consumă cca 93 de kg/an.

Condițiile pedo-climatice din țara noastră, la modul ge­ neral, sunt extrem de favorabile culturilor agricole și hor­ ticole, inclusiv culturii cartofului. Nu întâmplător gustul legumelor și fructelor cultivate în România surprinde în mod foarte plăcut consumatorul de rând. Savoarea și gus­ tul acestor produse sunt influențate în mare masură de soiul sau hibridul cultivat, dar o influență majoră o au și

editorial

www.transilvaniabusiness.ro

factorii pedo-climatici din zona de cultură.

Priviți, vă rog, harta Europei și urmăriți traseul paralelei de 45 de grade, care trece și prin România pe deasupra orașului Ploiești, dar și prin zona Bordeaux din Franța. Nu întâmplător vinul românesc este cotat la nivel mondial ca un vin foarte echilibrat, cu calități deosebite. La fel se poate vorbi despre roșia, caisa, piersica sau merele românești care sunt un miracol gastronomic. Același lucru este perfect va­ labil și pentru cartoful cultivat în România, care beneficiază de aceleași condiții pedo-climatice echilibrate, cu un aport relativ redus de îngrășăminte chimice și de o fertilizare organică asigurată din surse proprii, având în vedere că în zona cartofului sunt foarte multe ferme mixte.

Explicația științifică foarte simplă a calității fructelor și legumelor cultivate în România, pe care am învățat-o în urmă cu peste 35 de ani de la profesorul meu de oenolo­ gie, Nicolae Pomohaci, este următoarea: în jurul paralelei de 45 de grade, fructele și legumele în general realizează un echilibru aproape perfect între conținutul de aciditate, taninuri și zahăr sub diferite forme, toate coroborând la savoarea și gustul absolut special. La toate acestea un rol primordial îl are solul României, care este unul dintre cele mai mănoase din Europa, singurul factor limitativ în rea­ lizarea unor producții de excepție este lipsa sistemelor de irigații în perioadele de secetă prelungită.

Consumatorul de rând trebuie să fie mult mai atent și exi­ gent la ceea ce pune în coșul zilnic, să aleagă, cu prioritate, fructe și legume cultivate în România, care fară îndoială sunt superioare calitativ importurilor, făcute de cele mai multe ori ilegal! În Europa nu se consumă cartoful mai mare de 8 cm în diametru, fiind considerat furajer, iar prețul lui este foarte mic, de multe ori în jur de 35-40 euro/tonă. Tuberculii de dimensiuni mari au un conținut de apă mult mai mare în detrimentul substanței uscate, iar calitățile culinare sunt mult inferioare. Pentru ca ro­ mânii să poată pune pe masă cartofi și alte legume și fruc­ te sănătoase, gustoase și la prețuri rezonabile, fermierii trebuie să fie protejați de către guvernanți printr-o mai bună supraveghere a importurilor, atât din punct de ve­ dere al documentelor vamale dar și al calității produselor importate.

2

supliment Transilvania Business

Fondator:

Aurelian Grama

Brand Manager

Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Seniori editori Ligia Popa Alin Zaharie

Editor Ligia Voro

redacția Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Alex Toth DTP: Raluca Rogoz

administrația

Este sau nu nevoie de un serviciu public de consultanţă în agricultură? ing. Niculina-Silvia HICEA, Camera Agricolă a Judeţului Cluj

Manageri publicitate: Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro București, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureș Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro București, Hunedoara, Sibiu, Timiș Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Attila Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager publicitate: Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Parteneri cu CCIA din cele 15 județe din Transilvania și Banat Revistă editată de: Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Se distribuie național prin Autosupermarket și la toate chioșcurile de ziare din Transilvania și Banat. Plus București. Rețele de distribuție controlată - prin Spin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/agrotb Tiraj 9.000 exemplare. Distribuție controlată - 5.000 exemplare prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Județene și la fermieri.

Ultimele săptămâni au fost destul de agitate pentru fermierii români. Subvenţiile aferente anului 2015 continuă să întârzie, cu toate că atât ministrul Agriculturii, cât şi şeful A.P.I.A., au comunicat că plăţile au fost făcute pentru toate dosarele ”fără probleme”. Că nu este aşa o confirmă mulţi fermieri care spun asta pe di­ ferite site-uri dedicate agriculturii, dar şi Costel Caraş, care se pregăteşte să intre pentru a treia oară în greva foamei din august încoace.

Costel Caraş, pentru cine n-a aflat încă, este un fermier crescător de vaci de lapte din ju­ deţul Ilfov cu o fermă de peste 100 capete. El este cel care a aruncat 8.000 de litri de lapte pe câmp în martie 2013, în semn de protest pen­ tru scăderea dramatică a consumului de lapte din cauza scandalului cu aflatoxină de la acea vreme. Ultimele „isprăvi” ale controversatului personaj sunt cele câteva zile de la începutul şi sfârşitul lunii august, când a făcut greva foamei, mai întâi în faţa Ministerului Agriculturii, apoi la Guvern. L-au însoţit de fiecare dată doi-trei fermieri, deşi el zice că i-au promis câteva zeci…

Dacă-i adevărat, asta spune multe despre co­ eziunea fermierilor români, care, între noi fie vorba, au ieşit să protesteze de câteva ori, dar de fiecare dată s-au ales numai cu promisiuni!

Faptul că sunt extrem de nemulţumiţi de întâr­ zierea plăţilor şi că-şi spun nemulţumirea pe la toate colţurile este bine ştiut. Dar, deşi s-au pre­ gătit toată vara pe reţelele de socializare, totuşi, n-au ieşit în stradă! Să fie oare şi din cauză că, aşa cum spune unul dintre ei, care semnează cu pseudonimul Alex: “Este şi vina noastră că nu ne interesăm din timp şi nu mergem peste ei?”, făcând referire la o importantă subvenţie pe care se pare că a pierdut-o pentru că nu afla­ se de existenţa acesteia şi înţelegând prin “ei” angajaţii de la A.P.I.A. Ceea ce aş fi vrut să-i răspund domnului Alex este că “a merge peste ei” nu-i o soluţie demnă de un fermier şi nici de secolul în care trăim.

Aş zice, mai degrabă, să vină “peste noi”, adică la consultanţa agricolă, să se intereseze de sub­ venţiile şi programele de finanţare care funcţio­ nează în acest moment şi să le acceseze. Numai că, din păcate, după mai bine de şaptesprezece ani petrecuţi în serviciul public de consultan­ ţă agricolă, n-aş putea să vă dau mai mult de cinci-zece nume de fermieri care se interesează constant de noutăţile din agricultură. Aş putea să dau însă zeci de exemple de fermieri care fie au pierdut sume importante pentru că n-au ştiut de existenţa unei subvenţii sau a alteia, fie au restituit bani (şi nu puţini!) deoarece n-au respectat condiţiile la care s-au angajat atunci când au depus cererea de subvenţie.

Atunci când îi întreb cum de s-a putut întâmpla una ca asta (de exempu să restituie peste 8.000 de lei la A.P.I.A. în anul 2013), răspunsul este

3

opinie

www.transilvaniabusiness.ro

întotdeauna acelaşi: “N-am ştiut! Nu ne-a spus nimeni!”. şefii acestora.

Acest răspuns a devenit un fel de leitmotiv, încât, atunci Din fericire, la Cluj am continuat să ne desfăşurăm ac­ când începe răspunsul cu “n-am ştiut”, îmi vine instinc­ tivitatea la fel ca înainte de 2010. Mă rog, nu chiar la fel, tiv să completez: “Da! Ştiu! Nu v-a informat nimeni!” Cu deoarece bugetul pentru organizarea activităţilor de in­ toate acestea, sunt exemple nenumărate de campanii de formare a fermierilor şi de promovare a noutăţilor din informare, pe care le-am anunţat din timp, şi la care nu agricultură a scăzut an de an, cel alocat în prezent fiind s-a prezentat nimeni! aproape exclusiv destinat pentru plata salariilor şi chel­ Aşa încât m-am întrebat de zeci de ori: “Ce-ar trebui făcut tuielilor administrative. Personalul s-a tot împuţinat şi ca acest răspuns să nu mai existe?” el, ajungând acum la 14 specialişti (din 43 câţi avea după Un fapt este sigur. Consultanţa agricolă publică, aşa cum înfiinţare, în anul 1999). este ea organizată în acest moment, nu are capacitatea să Cu toate acestea, bilanţul activităţilor este mulţumitor, asigure informarea tuturor fermierilor. Nici umană, nici iar cifrele arată mai mult decât o spun cuvintele: proiecte logistică. Numai atât spun: sunt peste un milion de fer­ întocmite pe programele de finanţare SAPARD şi PNDR mieri în România şi circa 450-500 de consultanţi. Asta în valoare de peste 3.750.000 de euro, 185 de cursuri de înseamnă o încărcătură medie de peste 2.000 de fermieri calificare cu 5.000 de absolvenţi, aproape 1.200 de acti­ pe consultant. Comparativ cu sistemele de consultanţă vităţi de informare a fermierilor cu cca. 15.000 de bene­ din ţările cu agricultură performantă, asta înseamnă de ficiari, 10 titluri de cărţi de specialitate tipărite în 8.300 40-50 de ori mai mult. Dacă facem comparaţia cu ţări pre­ de exemplare şi aproape 50 de titluri de broşuri scrise de cum Slovenia, Bulgaria, Ungaria (cu care ne asemănăm către specialiştii noştri şi multiplicate în peste 150.000 de şi ca performanţe agricole), raportul ar fi de 4-5 ori mai exemplare. mult. Mai concret, în Slovenia există un consultant la 500 În acest an, activitatea a fost focusată pe organizarea cur­ de fermieri, în Bulgaria - unul la 450, iar în Polonia - unul surilor de instruire a fermierilor pentru măsurile M10 – la 470 de fermieri.

Agro-mediu şi climă şi M11 – Agricultură ecologică din Este adevărat că sistemul public şi-a pierdut cadenţa PNDR 2014-2020, precum şi pentru beneficiarii măsuri­ şi din cauza deselor reorganizări şi restructurări. Din lor 141 – Sprijin pentru fermele de semi-subzistenţă şi 112 1999, anul înfiinţării, a suferit patru astfel de etape, fiind – Instalarea tinerilor fermieri din PNDR 2007-2013. Până de două ori descentralizat şi apoi re-centralizat. Ultima la finele lunii august, participaseră la aceste cursuri 270 etapă nici nu s-a concretizat încă, deşi termenul legal a de fermieri. fost depăşit. Deocamdată, la ora când scriu acest articol Sigur, dacă ar fi să dau un răspuns clar întrebării din titlu, (n.a. - 11 septembrie), sunt tot salariatul Camerei Agri­ aş putea spune, la fel ca mulţi alţii, că nu-i neapărat nevo­ cole a Judeţului Cluj din subordinea Consiliului Judeţean ie să existe consultanţa publică, deoarece sistemul privat Cluj, deşi Legea nr. 157 din 15 iulie 2016 spune că ar fi face faţă cu brio provocărilor actuale. Că nu-i deloc aşa trebuit să semnez ca angajat al Direcţiei Agricole încă din ar putea să mă contrazică câteva zeci de fermieri care au 22 august. ajuns într-un final la noi şi care s-au plâns de “mici ţepe” Dacă ar trebui sau nu să existe un sistem public de consul­ primite de la sistemul privat în anii din urmă. tanţă în agricultură, cred că s-au întrebat şi parlamentarii Dacă mă întrebaţi pe mine, eu ridic oricând două mâini sus români atunci când au votat Legea camerelor agricole, pe pentru co-existenţa sistemului public şi a celui privat de data de 28 decembrie 2010. Faptul că au denumit o vii­ consultanţă. Exact ca în sistemul sanitar: cine are potenţa toare structură privată cu exact acelaşi nume pe care îl financiară să plătească pentru propriul lui consultant, de avea consultanţa publică ne-a pus pe gânduri chiar din ce să n-o facă? Dar au toţi cei aproape 1.000.000 de fermieri acel moment. Adică, de ce ar dori legiuitorii României să din România această posibilitate? Câţi dintre ei ar putea creeze o astfel de confuzie? Căci n-am putut nicio clipă să susţine cu taxe un sistem privat? I-a întrebat cineva? cred că nu ştiau de existenţa camerelor agricole din sub­ Nu-i mai puţin adevărat că, deocamdată, în România, nici ordinea consiliilor judeţene… sistemul de consultanţă, dar nici fermierii, nu au ajuns După descentralizarea din ianuarie 2010, Camera Agri­ încă la acea maturitate la care să conştientizeze că unii colă a Judeţului Cluj (înfiinţată prin “desfiinţarea” Oficiu­ fără alţii nu se poate. Cine ştie, poate se va atinge acest lui Judeţean de Consultanţă Agricolă Cluj) a continuat să punct în următorii 10-15 ani? Sau va mai fi nevoie de încă acorde servicii specifice de consultanţă şi asistenţă tehni­ 25 de ani “brucanieni” pentru asta? că, precum şi formare profesională agricultorilor din ju­ În loc de concluzii: pentru orice informaţii aţi dori în le­ deţul Cluj şi nu numai. Asta spre deosebire de alte camere gătură cu domeniile agricultură şi dezvoltare rurală, ne agricole judeţene care, odată trecute sub tutela consiliilor găsiţi în Cluj-Napoca, B-dul. Muncii, nr. 8, etaj 3, tel/fax: judeţene, au primit tot felul de “comenzi colaterale” de la 0264-591790, e-mail: cajcluj@upcmail.ro.

www.transilvaniabusiness.ro

cover story

5

Stânele românești intră în secolul 21 cu ajutorul elvețienilor

de Augustin STANCIU

Un consorțiu de ONG-uri româno-elvețian a reușit să aducă șase stâne din zona montană în secolul 21. Proiectul “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, finanțat de către guvernul Țării Cantoanelor prin Programul de cooperare Elvețiano-Român a vizat construirea de stâne și saivane, asigurarea independenței energetice prin resurse regenerabile, îmbunătățirea managementului în ceea ce privește pășunatul, dar și crearea unui brand, „De la Munte”, sub umbrela căruia urmează să se comercializeze produsele lactate de oaie.

Consorțiul de organizații româno-elvețian responsabil cu proiectul de modernizare a stânelor și-a propus, în primul rând, să dezvolte modelele agricole pentru zona montană prin integrarea activităților tradiționale în sistemul economic modern, adică să păstreze rețetele străvechi de prelucrare a laptelui, dar în același timp să implementeze soluții noi și, mai ales, sigure din punct de vedere sanitar-veterinar, pentru produsele lactate tradiționale. În cadrul proiectului au fost implicate patru organizații românești, Federaţia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD), AGROM-RO, ROMONTANA și Fundatia Open Fields, alături de partenerul elvețian, Schweizerische

Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane). Cele cinci organisme, alături de șase asociații de oieri, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit în doi ani să construiască, de la zero, șase stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, acestea fiind cele mai moderne din România.

De menționat faptul că toate organizațiile partenere în proiect, atât cele din România cât și cele din Elveția, fac parte din Asociația Europeană a Zonelor Montane „Euromontana”, doi dintre liderii acestora făcând parte din structura de conducere în calitate de vice-președinți: domnul Ioan Agapi - FAMD și domnul Thomas Egger - SAB.

6

cover story

Proiect necesar pentru zona montană

Ovidiu Spînu, director executiv al Fundației Open Fields, spune că acest proiect este extrem de necesar pentru dezvoltarea zonei montane, în condițiile în care acestea sunt percepute ca fiind defavorizate din punct de vedere economic și din cauza lipsei de oportunități de carieră și, implicit, a migrării forței de muncă spre orașe, se reduc astfel șansele de dezvoltare a zonei rurale și în special a celei montane. „Avem peste 13 milioane de oi în România, numărul acestora crescând constant din 1989 încoace. Mai mult, avem tradiție, rase bine închegate, dar, în același timp, nu găsești lactate de oaie în retailul modern. Totodată, există o discrepanţă între producție, numărul mare de oi și cantitățile de produse puse pe piață. Din estimările noastre, doar 20 % din producția de lapte de oaie a României este colectat de procesatori autorizati și ajunge pe piața organizată. Restul de 80 % se folosește local, fie o consumă producătorul, fie se folosește ca în epoca primitivă, ca monedă de schimb. Mai mult, o problemă serioasă este că aproape toate stânele din România sunt neconforme cu legislația europeană în ceea ce privește siguranța alimentară, condițiile în care se lucrează și se trăiește, mai ales în cele din zona montană, seamănă mai degrabă cu cele din Evul Mediu. Or, pornind de la aceste adevăruri crude și evidente, proiectul la care am lucrat în ultimii ani și-a dorit să creeze un lanț valoric care să plece de la natură și de la munte și să ofere produse de înaltă calitate consumatorilor finali”, spune Ovidiu Spînu. Proiectul de

supliment Transilvania Business

care vorbește Ovidiu Spînu a reușit, în mai puțin de doi ani, să modernizeze șase stâne din România, condițiile în care lucrează și trăiesc ciobanii fiind comparabile cu cele din vestul Europei. Practic, cele patru organizații române care au participat la implementarea acestuia au avut în vedere refacerea pășunilor și crearea de condiții pentru ca acestea să fie exploatate cât mai eficient posibil, construirea de stâne și saivane, dar și amenajarea acestora pentru ca produsele rezultate în urma prelucrării laptelui să fie conforme tuturor prevederilor sanitare la nivel comunitar. Totodată, consorțiul a contribuit și la crearea unei identități sub care produsele rezultate în urma procesării laptelui să poată fi vândute către consumatorii finali. Brandul „De la Munte” este marca sub care urmează fie comercializate brânzeturile, urda și untul.

Componenta ecologică nu a fost uitată

Chiar dacă latura economică este cea care ar putea să atragă cel mai mult, Ovidiu Spînu spune că aceasta nu este neapărat cea mai importantă, acesta afirmând că proiectul cuprinde și o latură ecologică foarte importantă. „Una dintre componentele acestui proiect, pe lângă partea de producție sau construcții agro-pastorale, are legătură și cu managementul pășunilor. Practic, pajiștile montane se vor sălbătici în foarte scurt timp fără pășunat. Mai mult, dacă acestea nu sunt întreținute, muntele riscă să intre în dezechilibre ecologice severe, or, acest lucru poate fi prevenit dacă autoritățile locale și asociațiile de oieri le exploatează corect și eficient”, mai afirmă Spînu.

Deschis tuturor asociațiilor de oieri

Chiar dacă proiectul se va încheia la finele anului, consorțiul româno-elvețian va continua să monitorizeze evoluția stânelor și, mai mult, va oferi consiliere oricărui proprietar de oi sau asociație care dorește să urmeze exemplul celor șase, brandul „De la Munte” putând fi folosit de orice producător care respectă normele impuse de legislația europeană. „Producătorii nu trebuie să renunțe la piața locală, de proximitate, pentru că aceasta aduce plus valoarea

cover story

www.transilvaniabusiness.ro

cea mai mare. În rest, trebuie să ajungă la producții mai mari, prin înmulțirea numărului de animale și prin creșterea producției pe cap de animal și de-abia excedentele să le dea în pensiuni, târguri și apoi să comercializeze prin marile magazine alimentare. Mai mult, au toate premisele pentru ca produsele lor să ajungă la export. Chiar și așa, noi ne dorim ca producătorii să păstreze rețeta tradițională, partea de tehnologie autentică, dar toată trebuie pusă într-un context de legislație modernă de curățenie, igienă, etichetare sau trasabilitate. Nu cred că cea mai bună variantă pentru acești producători este să ofere produsele lor în zona de retail, ci mai degrabă să se concentreze pe distribuția în magazine de delicatese sau în cele de produse tradiționale sau naturiste”, mai afirmă Spînu.

Ciobanii au fost formați profesional

Opinia reprezentantului Fundației Open Fields este împărtășită și de către Tiberiu Ștef, directorul AGROMRO. Acesta consideră că succesul proiectului se datorează, în primul rând, faptului că asociațiile de oieri au înțeles că au nevoie de acesta pentru a se dezvolta. „Succesul acestui proiect, trecând peste părțile materiale, a rezultat din faptul că beneficiarii direcți l-au acceptat. Acesta mi s-a părut mie, de la bun început, cel mai important lucru. Oamenii au înțeles că demersul acesta este pentru ei și că au posibilitatea să-și schimbe viața. Nu a fost simplu, pentru că lumea este, în general, reticentă, dar acum, la finele proiectului, când tragem linie, putem spune că a fost un succes”, afirmă Ștef. Acesta mai spune că acest proiect a fost extrem de necesar pentru zona montană, pentru că aici se obțin produse de înaltă calitate, dar care nu pot fi comercializate către clienții finali din cauza lipsei avizelor cu privire la siguranța alimentară. „Am început primele demersuri pentru acest proiect încă de acum zece ani. Încă de atunci, am avut în minte faptul că trebuie să implicăm comunitățile din zona montană și să venim cu o abordare cât se poate de completă, pornind de la întreținerea pajiștilor, până înspre zona de reabilitare și construire de stâni și, nu în ultimul rând, la programe de formare profesională. Practic, în această zonă ne-am implicat destul de mult și am reușit un demers extrem de important, respectiv am introdus, în “Clasificarea Ocupațiilor” din România și în “Nomenclatorul Calificărilor”, patru noi ocupații specifice oieritului montan: oier montan, cioban montan, baci montan și crescător de oi montan. În plus, membrii asociațiilor cu care am lucrat au fost calificați în aceste meserii și pot să le practice în limitele

legale. Acest proiect poate demonstra că și la noi, în me­diul rural și, mai precis, în zo­na montană se pot în­cepe demersuri aplicate”, afirmă Ștef.

Ar mai fi de adăugat că au fost atrase în acest proiect un număr mare de femei care au beneficiat de pregătire în acest domeniu. Până recent, ocupația de cioban sau baci era una destinată exclusiv bărbaților.

Succesul acestui proiect, trecând peste părțile materiale, a rezultat din faptul că beneficiarii direcți l-au acceptat.

Exemplu pentru celelalte stâne

Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte "Dorna", spune, de asemenea, că deja se pot observa rezultatele benefice ale proiectului. Acesta crede că în viitorul nu foarte îndepărtat toate stânele din România vor trebui să urmeze exemplul celor șase, dacă vor dori să se dezvolte și în alte direcții. „Acest proiect este un real succes. Calitatea furajării animalelor a crescut, pentru că am îmbunătățit covorul ierbos cu loturi demonstrative și am făcut planuri de management al pășunii pe cele șase locații. Apoi, am asigurat partea de cazare a animalelor prin construcția de saivane și, având o furajare corespunzătoare, având un management eficient al apei, animalele nu au niciun motiv să nu fie fericite și să nu producă”, spune Agapi. Totodată, acesta mai afirmă că un alt punct bun al proiectului este că acesta a avut în vedere și formarea profesională a persoanelor care lucrează în stânele partenere, dar și că li s-au oferit acestora toate mijloacele pentru a-și putea vinde marfa pe o piață puternic concurențială. „O parte importantă a acestui proiect a fost cea de formare profesională și de educare a persoanelor și a orgnizațiilor implicate în acest proiect. Altfel spus, s-a creat o curiculă pentru ciobani, care nu exista până acum, și i-am trainuit pe aceștia astfel încât cei care gestionează actualele stâne să fie calificați profesional și să cunoască toate etapele de producție, de la furajarea animalelor și până la marketing. Practic, noi am urmărit să implementăm o abordare de fabrică, nu neapărat de stână”, mai afirmă Agapi.

Directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte

7

8

cover story

supliment Transilvania Business

„Dorna” mai spune că cele șase stâne au intrat în secolul 21 și, în plus, se așteaptă ca în următorii ani mai multe stâne din țară să le urmeze exemplul, în caz contrar nu vor avea acces pe piață. „Prin acest proiect am reușit să scurtăm lanțul dintre producători și clienți și am scăpat de intermediari, asta în condițiile în care cele șase stâne beneficiază de toate condițiile pentru a realiza un produs de cea mai înaltă calitate, la standarde internaționale. Chiar și așa, din păcate, mai sunt câteva mii de stâne la nivelul țării care trebuie să intre în acest secol. Sunt convins că toate celelalte vor trebui să urmeze exemplul celor șase, pentru că altfel nu vor avea acces pe piață. Acestea sunt, din punct de vedere sanitar-veterinar, printre singurele la nivelul țării care îndeplinesc condițiile de a accede pe piața liberă”, încheie Ioan Agapi.

direcți - cele 6 organizații locale - și indirecți - cei ce vor putea transfera aceste modele în beneficiul lor. Dincolo de mici obstacole inerente când implementezi un proiect unic, pionier, de asemenea magnitudine, considerăm că "Modele Agricole Sustenabile pentru Zona Montană din România" este un real succes.

Scopul proiectului a fost de a dezvolta stâne model pentru Carpații României, ancorate în realitate, și de a oferi șan­ sa organizațiilor locale din cele 6 zone pilot să fie în “pole position” în contextul "produsului montan" legi­fe­ rat la nivel european, prin Re­g ulamentul delegat nr.

665/2014 și Regulamentul nr. 1151/2012, implementat de curând și în România, prin Hotărârea de Guvern nr. 506 din 20 iulie 2016”, spune Rey. Chiar dacă este mulțumit de rezultatele proiectului, acesta spune, totuși, că un singur demers, chiar dacă extrem de util, nu poate rezolva toate problemele cu care se confruntă zona montană, în ansamblu. „Deși rezultatele sunt excepționale, fiind pionier, acest proiect nu-și poate asuma acel statut de dirigiuitor, încât dezvoltarea Zonei Montane (ZM) să fie bazată pe aceleași premise. Nu poate rezolva problemele cu care ZM se confruntă. Sunt multiple, au valențe diferite și nici nu pot fi atinse întru totul prin inițiative care vizează strict agricultura tradițională. Dar prin astfel de proiecte, completate de inițiative care vizează diversificarea economiei locale, facilitarea apariției de servicii conexe, se va crea plus valoare. Indiferent de nivelul dezvoltării, zonele montane sunt și vor fi defavorizate și în viitor, comparativ cu zonele de câmpie și colinare. Factorii sunt mulți și nu pot fi atenuați.

Dar asta constituie și farmecul, provocarea de a trăi într-o zonă de munte și a contribui la dezvoltarea sa. Acest proiect nu a promis lapte și miere pentru că e un proiect sincer, ancorat în realitatea muntelui românesc. Altfel nu ar fi ajuns la final, respectându-și indicatorii. Agricultorii de munte, nevoiți să se adapteze condițiilor vitrege, au și un al șaselea simț privind provocările ce le sunt lansate și nu vor coopera dacă nu percep beneficiul pe care o inițiativă venită din afara comunității lor îl oferă. Revitalizarea acestor zone este un fenomen în plină desfășurare, lent dar perceptibil. Și

Proiectul a urmărit logica potrivit căreia crescătorii de ovine se unifică în grupuri, dobândesc cunoștințe despre producție și ad­mi­nistrare.

Și autoritățile centrale trebuie să se implice!

Și Radu Rey, manager general Romontana, este încrezător că acest proiect ajută foarte mult zona montană, dar în același timp acesta consideră că și autoritățile centrale trebuie să se implice mai mult în rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă comunitățile din această zonă. „În cadrul proiectului co-finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, Romontana a fost responsabilă, în principal, de monitorizare și asistență tehnică, am oferit suport logistic pentru întâlnirile echipei de proiect cu comunitățile locale, am organizat diverse acțiuni de promovare a proiectului și a produselor obținute la stâne.

Bineînțeles, toate aceste sarcini au fost realizate împreună cu partenerii din proiect, altfel nu am fi reușit să atingem pe deplin scopul fiecărei activități în parte. Dincolo de asta, am fost responsabili de crearea ghidului de bune practici.

Aici au fost cuprinse și descrise tehnic toate activitățile desfășurate în acest proiect, dar nu din prisma consorțiului, ci astfel încât informația să fie ușor înțeleasă de beneficiarii

www.transilvaniabusiness.ro

în munte, la fel ca în multe domenii ce suferă în societatea românească, este nevoie de o schimbare de paradigmă, e nevoie de cât mai multe inițiative private, care să producă schimbare și să arate că se poate. E nevoie de competențe.

Proiectul nostru a avut activități concrete, indicatori clari, dar poate fi privit și ca un program pilot, deoarece prin obiectivele sale a cuprins mai multe componente menite să asigure sustenabilitate, și aici putem vorbi și de cursurile de formare profesională, coordonate de Asociația AGROM-RO. Rolul organizațiilor implicate în acest proiect a fost de a crea precedentul, modele de stâne moderne, adaptate tradiției pastorale din Carpați. Conform ecourilor ce s-au manifestat până în acest moment, nu putem fi decât încrezători că proiectul nostru va fi luat ca model, exemplu pentru a demara o inițiativă amplă de sprijinire a sistemului tradițional pastoral la nivelul întregului lanț carpatic din România. Dacă 5 ONG-uri au putut să dea un start reușit, de ce un program național, cu efortul multor categorii de stakeholderi, nu ar putea aduce cu adevărat dezvoltare pentru crescătorii de animale din zona de munte?”, se întreabă, la final, managerul general al Romontana.

Rezultate pe termen scurt

Partenerul elvețian în proiectul finanțat de Țara Cantoanelor a fost, după cum aminteam la început, Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane). Thomas Egger, director SAB Elveţia, a specificat că: „pe lângă impactul asupra mediului natural, a mediului social sau economic, proiectul a urmărit și modernizarea politicii agricole naționale, incluzând mențiunea de calitate facultativă produs montan, regăsită în Hotărârea de Guvern nr. 506, aprobată în iulie 2016. Partenerii români au participat activ în toate etapele premergătoare acestei inițiative”.

La rândul lui, Peter Niederer, șef de dezvoltare regională în cadrul SAB, crede că proiectul a fost un succes din mai multe puncte de vedere ceea ce va determina, în final, ca beneficiarii să aibă parte de produse lactate de o calitate mai bună, respectiv poate reprezenta un punct de plecare și pentru alți crescători de ovine din România.

“Cred că este un proiect de succes, în termeni diferiți, care are deja efecte pe termen scurt. În primul rând a întărit competențele proprietarilor de ovine și i-a pregătit, prin traininguri, în ceea ce privește organizarea, administrarea stânelor (contabilitate, acces la finanțare etc. ), a producției (fabricarea brânzeturilor, reproducerea, marketingul). Peste 200 de persoane au promovat examenele și pot utiliza cunoștințele dobândite în munca lor zilnică. În al doilea rând, proiectul a ajutat la îmbunătățirea factorilor de producție precum pășuni, stâne și saivane. De-a lungul proiectului au fost construite șase stâne și șase saivane moderne.

cover story

Acestea ușurează munca în munți, ajută la îmbunătățirea standardelor de igienă și reprezintă un prim pas pentru o calitate mai bună a produselor lactate. În al treilea rând, proiectul este adaptat condițiilor montane din România și este bine documentat. Prin urmare, acesta poate servi ca model pentru alte asociații ale crescătorilor de ovine”, a declarat Peter Niederer pentru AGRO TB. Mai mult, proiectul poate fi un punct de pornire pentru revitalizarea unei zone percepute în general ca dezavantajată din punct de vedere economic, consideră acesta.

“Proiectul a urmărit logica potrivit căreia crescătorii de ovine se unifică în grupuri, dobândesc cunoștințe despre producție și administrare. Combinat cu informații despre accesarea finanțării, ei vor reuși să îmbunătățească infrastructura de producție – stânele – și, de asemenea, standardele de calitate și de igienă ale produselor lactate.

Aceste lucruri vor conduce la noi piețe potențiale și la un venit mai ridicat pentru fermieri. În consecință, oierii au o nouă perspectivă de a investi în continuare în efectivele de animale și astfel va crește numărul de ovine dar și cantitatea de produse lactate. Studiile de piață au arătat că este o cerere considerabilă pentru produse regionale, sănătoase, astfel încât producția și vânzările au potențial de a revitaliza arii percepute ca dezavantajate din punct de vedere economic. Proiectul nostru ar trebui să servească ca un model pentru lanțul descris mai sus. Produsele lactate care rezultă din noile facilități și care apar ambalate sub brandul “De la Munte” au înregistrat deja creșteri de 10 % ale vânzărilor, în pri­mul an, și unii fermieri și-au crescut turmele. Totuși, mai sunt câteva obstacole de trecut, precum calitatea microbiologică încă slabă a laptelui și mentalitatea răspândită a fermierilor de a nu renunța la practicile învechite de păstorit”, a con­chis Peter Niederer.

9

10

supliment Transilvania Business

Expo-Conferința Internațională infoPACK 2016

Realități și perspective ale Industriei românești de ambalaje Informații despre organizarea Expo-Conferinței Inter­na­ț ionale infoPACK 2016, speakeri și teme, puteți obține în perioada următoare pe site-ul www. infopack.ro și la office@infogroup.ro.

SECȚIUNI

Sesiuni generale: În ziua de 17 noiembrie vor avea

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa specializată și organizarea de evenimente, agenția infoGROUP Media Invest vă invită să participați la prima ediție a Expo-Conferinței Internaționale infoPACK, eveniment care se va desfășura în ziua de 17 noiembrie 2016, la București, sub titlul ”Realități și perspective ale Industriei românești de ambalaje”.

La manifestare vor participa investitori, top-manageri, specialiști din packaging din România și străinătate, reprezentanți ai companiilor românești și internaționale de profil, dar și reprezentanți ai beneficiarilor, producăto­ rilor și distribuitorilor de tehnologii, materiale și servicii din domeniul ambalajelor. Ca invitați speciali, la eveniment vor fi prezenți membri ai Guvernului României, ai Parlamen­ tului European, președinți ai asociațiilor profesionale din România și Uniunea Europeană, atât din industria de am­ balaje, cât și din industriile beneficiare.

loc două Sesiuni de comunicări. Fiecare Sesiune va conține câte patru prezentări ale companiilor participante și o dezbatere. Între prezentări, vor fi proiectate clipuri business, ale companiilor. La fiecare dezbatere vor lua cuvântul oficiali ai Guvernului, invitați ai organismelor profesionale internaționale, reprezentanți ai Parlamentului European, președinți ai principalelor Asociații profesionale din domeniu, participanții având ocazia de a interveni liber în discuții.

Prezentări: Durata prezentărilor de companii va fi de 15 minute + 5 minute de întrebări și răspunsuri.

MoviePack: Utilizând această oportunitate, firmele

pot opta pentru proiecția pe ecranele evenimentului, în fiecare Sesiune, a unui film/clip de cca 3 minute, care să conțină prezentări ale activității curente, tehnologii, oferte de produse și servicii, mesaje publicitare. Filmele vor fi proiectate intercalat, între luările de cuvânt ale speakerilor, acestea urmând să ruleze și pe ecranele conferinței, ”in loop”, în pauzele dintre Sesiuni, dar și pe monitoarele care vor fi montate la recepția ExpoConferinței, în cele mai vizibile locuri.

Masă rotundă: În după-amiaza zilei de 17 noiembrie, va fi organizată o Masă rotundă. Personalități de prim rang vor dezbate teme de maximă importanță, intrând în dialog cu asistența. Masa rotundă va fi televizată în direct.

Programul evenimentului va conține dezbateri pe cele mai acute subiecte ale momentului, dar și prezentări de

B2B-Expo: Zona Expo va fi organizată într-un spaţiu

Sustenabilitate, Reciclare, Industrie alimentară, Etichetare, Tipar, Codificare, FM GC, Pharma, Produse cosmetice, Jucării, Ambalare industrială, Inovație, Design etc.

infoPACK NIGHT: Cina festivă din seara de 17 noiembrie.

tehnologii, produse și servicii care vor viza următoarele domenii:

de maximă vizibilitate. Vom avea la dispoziţie standuri propice dialogului B2B și prezentării detaliate a ofertelor compa­niilor expozante.

Networking: Networking-ul va fi unul dintre programele

Pentru a facilita accesul direct la informația comercială, în zona Expo vor fi amenajate standuri în cadrul cărora companiile își vor putea prezenta, direct, oferta de produse și servicii.

forte ale evenimentului, facilitând realizarea de noi legături de afaceri, schimbul de informații, identificarea de oportunități de dezvoltare a relațiilor comerciale. Pentru facilitarea dialogului, vor fi amenajate spații speciale, destinate discuțiilor separate, elaborarării de strategii bilaterale și dialogului confidențial.

Evenimentul va avea un caracter interactiv, favorabil dialogului Business to Business, atât în timpul dezbaterilor, cât și în momentele de Networking.

Expo-Conferința Internațională infoPACK 2016 DISCUȚII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!

www.transilvaniabusiness.ro

ZOOTEHNIE

11

Afacere inedită: Un fermier din Alba creşte măgăriţe pentru lapte de Dan LUNGU

Un fermier din judeţul Alba a pus pe picioare o afacere inedită. Bărbatul creşte într-o mică fermă din apropiere de Cîmpeni măgăriţe pentru lapte. Datorită proprietăţilor pe care le are, laptele de măgăriţă poate fi folosit în tratarea unor afecţiuni respiratorii sau digestive dar şi ca hrană pentru bebeluşi.

Fermierul Aurel Stan, fost cadru militar şi inginer zootehnist, a pus pe picioare poate una dintre cele mai inedite afaceri din România şi a înfiinţat o fermă unde creşte măgăriţe pentru lapte.

Bărbatul este şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Măgăriţe din Transilvania şi susţine că, în prezent, în ţară sunt trei astfel de ferme, două în Bihor şi una în Alba. „Soldaţii pe front mulgeau iepele şi măgăriţele şi beau laptele crud pentru tratarea tusei convulsive sau pentru alte afecţiuni respiratorii. Când am ieşit la pensie, am început să citesc şi am aflat despre beneficiile laptelui de măgăriţă şi de aici mi-a venit ideea unei mici afaceri. Acum am o mică fermă la aproximativ şapte kilometri de Câmpeni, într-o zonă mirifică, unde cresc 20 de măgăriţe pentru lapte”, ne-a spus Aurel Stan.

Fermierul a povestit că a ales zona pentru fermă după ce a făcut mai multe studii de sol şi de apă pentru ca astfel calitatea laptelui să fie optimă.

"Toată lumea spune că măgarul este un animal care se creşte foarte uşor. Nu este adevărat şi vă spun că are specificul lui. Animalul trebuie crescut în condiţii optime, să nu fie stresat, are nevoie de o furajare specifică, toate acestea fiind importante în calitatea laptelui (…) Apoi cu laptele trebuie Aurel Stan susţine că laptele de măgăriţă ar avea şi proprietăţi multă seriozitate pentru că lucrezi cu un produs biologic şi bioenergetice deoarece măgarul este considerat a fi un e nevoie de un mod special de colectare, un mod de păstrare „animal sfânt”. şi apoi un mod de desfacere”, a afirmat Aurel Stan.

El a mai spus că măgăriţa dă doar foarte puţin lapte, între Crescătorul de măgăriţe din judeţul Alba îşi face 600 de mililitri şi 1 litru, iar aceasta trebuie mulsă în prezent reclamă pe Facebook şi susţine că doar dimineaţa pentru ca restul laptelui să fie nu duce lipsă de clienţi, chiar dacă preţul lăsat mânzului. pentru un litru de lapte de măgăriţă este „Măgăriţa este mulsă doar dimineaţa, iar de 80 de lei direct la fermă şi 100 de lei laptele de peste zi este lăsat mânzului. livrat la domiciliul clientului.

Măgăriţa şi iapa nu au uger pentru „Clienţii au avut în primă fază o reţinere, înmagazinarea laptelui, iar mânzul suge dar, după ce au văzut eficacitatea laptelui, de 20 – 30 de ori pe zi, iar prin saliva lui acum am multe comenzi. Laptele de excită glanda mamară care secretă astfel măgăriţă se aseamănă cu laptele de lapte”, a mai explicat Aurel Stan. mamă la gust şi compoziţie. Din acest Potrivit acestuia, laptele de măgăriţă poate motiv, bebeluşii îl acceptă şi chiar putem fi consumat crud dar şi procesat, iar în spune că îl iubesc. De asemenea laptele de formă crudă, care este recomandată pentru măgăriţă are conţinut scăzut în grăsime şi tratarea afecţiunilor respiratorii, poate fi păstrat este foarte bogat în calciu (…) Este recomandat în şi până la o săptămână în frigider. tratarea unor afecţiuni digestive, respiratorii şi are 96 % din Aurel Stan a mai spus că, în prezent, crescătorii de mă­găriţe proprietăţile laptelui mamar. Conţine lizozim, care este o din România fac demersuri pentru ca Mi­nisterul Agriculturii enzimă ce asigură imunitatea organismului, este bogat în să re­cunoască şi creşterea mă­garului şi să o includă printre vitamine, are Omega 3, Omega 6”, a mai explicat fermierul. îndeletnicirile agricole sub­venţionate.

12

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

Semtest-BVN, 40 de ani de istorie pentru zootehnia românească de Alex TOTH

26 de tauri au defilat în 1 octombrie, la Parada Taurilor Semtest-BVN. Evenimentul a avut loc la sediul SemtestBVN SA Mureş din Sângeorgiu de Mureş şi a mar­cat 40 de ani de activitate în organizarea reproducţiei la bovine prin însămânţare artificială şi intensifica-­ rea procesului de ameliorare a raselor, obiectiv stabi-­ lit în calitate de partener al crescătorilor de bovine din România.

Valer Sician: „Semtest-BVN a scris şi scrie istorie”

Gazda oaspeţilor veniţi să vadă cei mai frumoşi şi prolifici tauri din România a fost ing. Valer Sician, directorul SemtestBVN Mureş. „Unitatea Semtest-BVN împlineşte 40 de ani de activitate şi a 15-a ediţie a paradei. Vă mulţumim pentru că sunteţi în această zi importantă alături de noi”, s-a adresat ing. Valer Sician spectatorilor. „Sunt convins că Semtest-BVN a scris şi scrie în continuare adevărate pagini de istorie pentru zootehnia românească prin jumătate de milion de viţei produşi anual în ţară şi în lume şi cred că ceea ce facem aici se resimte în fermele dumneavoastră”, a adăugat directorul Semtest-BVN Mureş.

Plachete şi diplome aniversare

De asemenea, ing. Valer Sician a acordat plachete aniversare unor personalităţi care au fost şi sunt alături de SemtestBVN Mureş: ing. Horia Manton - fondatorul Semtest-BVN Mureş, dr. Johannes Aumann - directorul programului de ameliorare în cadrul BVN Germania, dr. Radu Roatiş - preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Claudiu Frânc preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, dr. Lucian Goga - prefectul judeţului Mureş, reprezentat de consilierul juridic Iuliu Palcu, ing. Sofalvi Szabolcs primarul comunei Sângeorgiu de Mureş, dr. Mircea Roman - fost director al Semtest-BVN Mureş, prof. univ. dr. Alin Bîrţoiu - prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Totodată, cei mai fideli colaboratori ai Semtest-BVN Mureş

au primit diplome de excelenţă, iar cinci „fermieri deosebiţi” - Ioan Pop, Takacs Beni, Mozes Francisc, Magyari Szabolcs şi Liviu Morar - au fost răsplătiţi cu tot atâtea diplome speciale. „Vă mulţumesc foarte mult, aş vrea să felicit Semtest-BVN pentru valoarea Paradei Taurilor din ultimii 15 ani, aş vrea să felicit colectivul Semtest-BVN pentru rolul pe care îl are în ameliorarea rasei Bălţată Românească de tip Simmental, pentru performanţele care se realizează în fermele noastre în urma materialului seminal pe care îl obţinem de la dânşii”, au fost cuvintele lui Ioan Pop, creatorul brandului Ceragrim.

Felicitări din partea primarului

Profesionalismul echipei coordonată cu pricepere şi entuziasm de ing. Valer Sician, precum şi importanţa paradei pentru comunitatea locală au fost subliniate de către Sofalvi Szabolcs, primarul comunei Sângeorgiu de Mureş. „De fiecare dată e o tradiţie să vin cu bucurie în suflet la deschiderea Paradei Taurilor şi ţin să vă spun că pentru aceste câteva ore sau pentru aceste două zile, ieri şi astăzi, Sângeorgiu de Mureş devine capitala României pentru că un astfel de eveniment nu mai are loc în ţară, un astfel de eveniment bine organizat, la un nivel calitativ superior şi cu această ocazie ţin să îl felicit pe domnul director Valer Sician şi pe toţi angajaţii de la Semtest BVN, inclusiv colaboratorii, pentru aceste rezultate bune, precum şi pentru cei 40 de ani de activitate”, a precizat primarul comunei Sângeorgiu de Mureş.

Oaspeţi din Germania şi Austria

La eveniment au asistat şi oaspeţi din străinătate, respectiv dr.

Johannes Aumann - directorul programului de ameliorare în cadrul BVN Germania, dr. Stefan Neuner de la BVN Germania şi Franz Kaltenbrunner, reprezentant al Asociaţiei Fleckvieh din Austria. „Mă bucur să fiu din nou alături de dumneavoastră, la Tîrgu Mureş. Întotdeauna, Parada Taurilor reprezintă un punct de evaluare a ceea ce s-a întâmplat în decursul unui an, iar ceea ce vedem aici nu poate să fie decât un semn pozitiv. Chiar dacă 2016 a fost un an greu din punct de vedere al scăderii preţurilor la lapte şi la carne, până la urmă s-a compensat, şi este foarte important şi pentru fermieri să aibă genetică de calitate care să producă şi mai bine, şi mai ieftin”, a afirmat dr. Johannes Aumann. „E foarte frumos şi interesant că o ţară ca România, alături de Austria şi Germania, încearcă să găsească progresul genetic împreună. Rolul specialiştilor geneticieni este ca fermierul, indiferent din care zonă este, să producă mai mult lapte, mai multă carne, în condiţii de eficienţă mai bună. Şi pentru că genetica este baza unui program de ameliorare, mă bucur că sunt atât de mulţi fermieri interesaţi de genetică de valoare”, a transmis Franz Kaltenbrunner.

ZOOTEHNIE

www.transilvaniabusiness.ro

Taurii Semtest-BVN, apreciaţi pe mapamond de Alex TOTH

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), dr. Radu Roatiş, s-a declarat mândru la Parada Taurilor, organizată de compania Semtest-BVN Mureş, că renumele profesioniştilor din Sângeorgiu de Mureş a depăşit graniţele ţării ajungând până în America de Sud şi Orientul Mijlociu.

Brand respectat în Argentina și Iran

Recent, preşedintele ANSVSA a participat la un eveniment tematic în Argentina, unde a fost întrebat despre taurii Semtest-BVN Mureş. „Azi am avut ocazia să îmi aduc aminte de faptul că acum trei luni am participat la una dintre cele mai importante expoziţii care se ţin în lume, în Argentina. Şi acolo am văzut ce mult înseamnă mândria şi respectul pentru crescătorii de animale. Este parte integrantă a fiinţei naţiunii argentiniene. Ţara care este numărul doi din lume la vânzare. Şi acolo, în discuţiile pe care le-am avut cu ei, am fost întrebat de Semtest. Ţara care dă cea mai mare producţie de carne în lume m-a întrebat de Semtest şi am fost mândru că sunt de aici şi locuiesc în oraşul în care funcţionează această entitate de performanţă”, a afirmat dr. Radu Roatiş.

De asemenea, preşedintele ANSVSA a anunţat că recent autorităţile din Iran şi-au manifestat interesul pentru o colaborare cu Semtest-BVN Mureş. „Acum o lună de zile l-am sunat pe domnul director (ing. Valer Sician, directorul Semtest-BVN Mureş - n.r.) şi l-am rugat să intre în contact cu autorităţile din Iran care m-au rugat insistent, chiar având colaborare cu Statele Unite, cu Austria şi cu Germania, îşi doresc ca Semtest să devină partenerul lor de frunte în genetica pe care o promovează în întreaga peninsulă. Am avut ocazia să semnez şi să eliberăm graniţele de export pentru dumneavoastră, cu Irak, cu Iran, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar”, a menţionat dr. Radu Roatiş.

„Toată lumea vrea să cumpere din România”

muncii colegilor mei, medici veterinari, şi înţelegerii întregii societăţi româneşti. Eu vă spun şi vă încurajez, România va urca prin segmentul pe care îl reprezentaţi dumneavoastră.

Genetica este vârful şi motorul inputului financiar care se va întoarce la dumneavoastră. Sunt mândru că sunt din Tîrgu Mureş, sunt mândru că particip astăzi aici şi vă doresc succes, multă sănătate dumneavoastră, familiilor şi să aveţi numai rezultate pozitive”, a transmis dr. Radu Roatiş.

Display şi Merkel, „transferaţi” în Turcia

Cu ocazia aceluiaşi eveniment, ing. Valer Sician, directorul Semtest-BVN Mureş, a anunţat „transferul” în Turcia a doi tauri de la baza din Sângeorgiu de Mureş. „Aceşti minunaţi doi tauri începând de mâine (duminică, 2 octombrie n.r.) vor pleca în altă ţară, să amelioreze alte efective din Europa, şi anume aceşti doi tauri vor ajunge în Turcia, o ţară colaboratoare a unităţii noastre. Nu diferă cu nimic faţă de ceilalţi tauri de-ai noştri. În funcţie de programul de ameliorare care există în Turcia, aceştia, începând de mâine (duminică, 2 octombrie - n.r.), vor ameliora rasa Bălţată şi nu putem decât să fim mândri că reuşim să intrăm pe piaţa europeană”, a afirmat ing. Valer Sician.

Export de material seminal în China

De asemenea, ing. Valer Sician a reamintit celor prezenţi la Parada Taurilor că începând din anul 2013, Semtest-BVN Mureş furnizează material seminal şi pentru piaţa chineză. În mesajul adresat fermierilor prezenţi, preşedintele ANSVSA „Ştiţi ce înseamnă acest lucru, un colos practic la nivel a subliniat calitatea excelentă a bovinelor româneşti şi a mondial, sunt cei mai numeroşi, cu efectivul cel mai mare, transmis încurajări crescătorilor de animale. „Toată lumea problemele sanitar-veterinare sperăm să fie rezolvate şi să vrea să cumpere din România. Toată lumea se îndreaptă ne permită să continuăm acest export pentru că China are către bovinele din România şi are cerere pentru bovina în continuare interes faţă de genetica din România. De ce? din România. România este la un alt nivel, datorită muncii Poate că animalele întreţinute la noi corespund mai bine dumneavoastră. Vor produse de calitate, vor să fie onorate pentru ceea ce ei îşi planifică, sunt animale rezistente, sunt comenzile şi vor să fie foarte bine plătite, pentru a avea o animale frumoase, cu însuşiri în producţia de lapte şi carne consecvenţă şi o constanţă în livrare. Azi, România din foarte bune, pentru că asta am încercat să facem de 40 de punct de vedere epidemiologic este ţara cea mai curată din ani, să creştem progresul genetic la aceste animale şi cred că Europa. Nu avem dermatoză, nu avem bluetongue la această echipa de geneticieni de la Sângeorgiu de Mureş împreună oră, nu avem multe dintre lucrurile care frământă alte state cu colaboratorii noştri din Germania am reuşit să obţinem în jurul nostru şi asta se datorează muncii dumneavoastră, acest lucru”, a punctat directorul Semtest-BVN Mureş.

13

14

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

În evaluarea calitativă a pajiștilor din România,

Amenajamentul pastoral un studiu esențial

de Horea CACOVEAN

Într-o agricultură durabilă, așa cum se vrea a fi într-o perioadă nu prea îndepărtată agricultura românească, pajiștile, înfățișate aici de pășuni și fânețe, reprezintă un element primordial ce răspunde exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate superioară.

Mai mult, pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puţin 60 % din efectivul de bovine şi 80 % din efectivul de ovine și, având funcția de a asigura furajele necesare hranei pentru animale, pajiştile au o funcţie importantă în dezvoltarea rurală a țării noastre, precum şi a mediului înconjurător. Toate aceste elemente sunt oglindite prin: conservarea biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, fixarea simbiotică a azotului, echilibru hidrologic, prevenirea inundaţiilor şi alunecărilor de teren, sechestrarea carbonului, calitatea peisajului şi importanța patrimoniului cultural.

Fondul pastoral cuprinde nu numai pajiștile propriuzise, afectate direct producției de iarbă, dar și celelalte categorii de terenuri din perimetrul pastoral: existente sau care se vor crea și care prin prezența lor sunt destinate a asigura condiții favorabile economiei pastorale (ex. zone de protecție); instalațiile și construcțiile existente sau care se vor realiza și drumurile speciale de acces la pășune (exclusiv drumurile publice).

După cum se cunoaște, pajiştile permanente constituie importante habitate pentru animalele domestice și sălbatice, fiind și un mijloc de conservare a biodiversităţii speciilor de

plante şi animale. Acestea se pot rezuma prin următoarele:

1) în România există un număr de 783 de tipuri de habitate, din care aproape 60 % se întâlnesc în pajiştile permanente;

2) pe teritoriul ţării s-au identificat 3.700 de specii de plante,

din care peste 70 % aparţin vegetaţiei pajiştilor permanente.

Dintre acestea, 74 de specii au dispărut, 485 sunt ameninţate cu dispariţia, 200 de specii sunt vulnerabile, 23 sunt declarate monumente ale naturii şi 1.253 sunt specii rare; 3) dintre speciile de animale sălbatice, 5 specii au dispărut, iar peste 30 sunt ameninţate cu dispariţia; 4) structura floristică a vegetaţiei pajiştilor din România este foarte diversă, cu indici de biodiversitate foarte ridicaţi în comparaţie cu multe ţări din Europa; 5) fondul genetic de germoplasmă al populaţiilor de specii cu valoare economică este foarte mare, România fiind considerată un rezervor biologic natural de îmbunătăţire a procesului genetic la multe specii agricole; 6) o floră meliferă şi medicinală deosebit de bogată.

Conform anuarelor statistice, pajiştile permanente din România au o răspândire de aproximativ 4,9 milioane hectare, astfel că, țara noastră deține, în Europa, locul al cincilea după țări mai mari ca suprafață, cum ar fi: Franţa, Marea Britanie, Spania şi Germania. Pajiştile din ţara noastră, care reprezintă 33 % din suprafaţa agricolă, constituie o parte din avuţia naţională, de importanţă majoră prin dimensiunea resurselor de furaje şi calitatea acestora, precum şi prin celelalte funcţii cu efect benefic asupra protecţiei şi frumuseţii mediului înconjurător. Consultând harta vegetației României, se poate observa că circa 79 % din

ZOOTEHNIE

www.transilvaniabusiness.ro

Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:

1) întocmirea temei de proiectare; 2) faza de teren; 3) faza de redactare; 4) faza de editare.

De asemenea, în acest studiu de amenajament pastoral, se fac referiri și precizări asupra suprafețelor permanente sub control și subvenție de la APIA, pentru a se respecta, în continuare, condițiile de agromediu în funcție de măsura și pachetul sub care sunt contractate pentru respectarea lor în continuare. În cadrul acestui amenajament se urmărește aplicarea cunoştinţelor şi inovaţiilor referitoare la folosirea, gospodărirea pajiştilor şi valorificarea multifuncţionalităţii pajiştilor, situate în diferite condiţii pedoclimatice şi socioeconomice.

Prin acest studiu se urmărește: 1) cunoașterea vegetaţiei pajiştilor și a tipurilor de pajişti; 2) recunoaşterea plantelor erbacee şi a altor plante de uz furajer în diferite faze de vegetaţie; 3) stabilirea stării de degradare a solului şi a covorului ierbos, care vor sta la baza proiectelor de îmbunătăţire în vederea reintroducerii acestora în circuitul agricol performant; 4) conceperea unor soluţii tehnice şi tehnologice care asigură realizarea scopurilor privind gospodărirea raţională a fondului pastoral: lucrări preliminare pentru repunerea în valoare;

suprafaţa de pajişti este situată în zona de deal şi montană.

Conform Anuarului Statistic al României din anul 2010, la nivelul anului 2009 s-a remarcat o reducere puternică a efectivelor de animale, care au ajuns la nivelul bovinelor la aproximativ 40 %, respectiv la ovine la circa 60 % din efectivele existente în anul 1990, fapt ce a dus la o amplă reducere a suprafeţei de pajişti. Prin urmare, o mare parte din suprafeţele ocupate cu aceste culturi au fost abandonate, mai ales în satele caracterizate printr-un grad extrem de mare de îmbătrânire.

Or, în ultimii doi ani s-a observat o atenție tot mai mare acordată situației pajiștilor din țara noastră, mai ales prin prisma reducerii suprafețelor ca urmare a înaintării construcțiilor din intravilan. În sprijinul celor observate, vine Codul de Bune Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), stabilit în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene (CE), având numărul 1782/2003, conform căruia ţara noastră trebuie să acorde o atenţie deosebită rezervei de pășuni, prin menţinerea suprafeţei existente la 1 ianuarie 2007 - GAEC 11 (data aderării României la Uniunea Europeană) și asigurarea unui nivel minim de întreţinere (GAEC 7), inclusiv cu evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole (GAEC 10). În scopul creşterii suprafeţelor eligibile, la articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013 - Organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se arată că modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale.

5) elaborarea de măsuri de sporire a producţiei pajiştilor;

amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor, toate în funcţie de tipul de pajişte permanentă, nivel de intensificare, grad de conservare a biodiversităţii, interdicţii de agromediu şi altele; 6) stabilirea căilor de optimizare a multifuncţionalităţii pajiştilor, inclusiv pentru sistemele durabile de producţie cu animale (în special cu rumegătoare); 7) evaluarea capacităţii de producţie a pajiştilor şi metode de stabilire a capacităţii de păşunat; 8) analiza valorii pastorale a pajiştilor; 9) obținerea unei valori privind capacitatea optimă de păşunat, durata sezonului de păşunat, numărul ciclurilor de păşunat, pentru a preveni proliferarea speciilor invazive nevaloroase şi/sau toxice; 10) organizarea păşunatului pentru diferite specii de animale domestice; 11) folosirea pajiştilor în regim de fâneaţă; 12) precizarea principalelor utilităţi zoopastorale (adăposturi pentru animale, anexe gospodăreşti, umbrare, surse de apă, drumuri de acces, etc.).

Un interes aparte se acordă suprafețelor de pajiști existente la 1 ianuarie 2007 pentru care România în protocolul de aderare la Uniunea Europeană se obligă să le mențină în continuare. Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani), necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune la care trebuie să ia parte toți specialiștii pedologi și botaniști, desemnați prin Legea 86/2014.

15

16

ZOOTEHNIE

supliment Transilvania Business

Ajutor de minimis cu efect aşteptat:

Ameliorarea raselor de ovine şi caprine din România

de Ligia POPA

În ultima zi din august, Guvernul a aprobat o hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate”.

Hotărârea a fost adoptată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a ajutoarelor de minimis în sectorul agricol, denumit în continuare Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Potrivit actului normativ, schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor din domeniul zootehnic care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare, în vederea ameliorării valorii genetice a şeptelului de animale, pentru achiziţionarea de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate.

Guvernul a decis că, pentru a fi eligibili schemei de ajutor de minimis privind achiziționarea de berbeci/țapi de reproducție, din rase specializate, beneficiarii trebuie să aibă: a) cel puţin 60 capete femele ovine, pe beneficiar, în vederea achiziționării de berbeci de reproducție din rasele specializate b) cel puţin 60 capete femele caprine, pe beneficiar, în vederea achiziționării de țapi de reproducție din rasele specializate.

Achiziţionarea de berbeci/țapi de reproducție din rase

specializate se realizează respectând proporția de un berbec/ un țap din rase specializate la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar.

De asemenea, este bine de ştiut că numărul maxim de berbeci/țapi de reproducţie care poate fi achiziţionat de către un beneficiar trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.

Pentru obținerea ajutorului de minimis solicitanţii trebuie să mai îndeplinească cumulativ câteva condiţii: a) să dețină un efectiv de femele ovine/caprine, până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri b) berbecii/țapii achiziționați să fie din rasele specializate de pe lista întocmită de ANZ c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat d) să se oblige prin angajament scris să menţină în exploatație berbecii/țapii de reproducție din rase specializate, achiziționați, pe o perioadă de cel puţin 3 ani începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat e) se obligă prin angajament scris să înscrie în Registrul

ZOOTEHNIE

www.transilvaniabusiness.ro

Genealogic produșii femele obținuți din monta naturală cu berbecii/țapii de reproducție din rase specializate achiziționați în baza prezentei hotărâri, în cazul raselor pentru care se face reproducție în rasă pură, conform standardelor de rasă.

Ce bani se primesc pentru berbeci/ţapi

Potrivit Hotărârii de Guvern, valoarea sprijinului financiar, acordat prin schema de ajutor de minimis care se exprimă sub forma unei subvenţii, este de: a) maximum 2.500 lei/cap berbec din rasă specializată achiziționat potrivit prevederilor actului normativ în vigoare b) maximum 2.500 lei/cap țap din rasă specializată achiziționat.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi nu poate depăşi 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente.

De asemenea, este bine de ştiut că ajutorul de minimis acordat este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis sau ajutor de stat acordată pentru aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul ar depăşi intensitatea/valoarea maximă stabilită pentru respectivul ajutor de minimis.

Program vechi, readus pe agenda fermierilor

Anunţul Executivului a fost primit cu interes de crescătorii de oi şi capre din România, care nu au uitat să amintească faptul că şi în 2014 a fost demarat un program de ameliorare care a fost, însă, abandonat înainte de a avea rezultatele scontate.

“Programul acesta, noi l-am propus fostului ministru. Îl gândisem pentru cinci ani, ca să îmbunătăţim produsele din România, dar, după ce a început în 2014, a fost întrerupt în 2015. Noi nu ne-am lăsat şi am insistat să fie continuat, aşa că a revenit pe tapet. În câţiva ani vom vedea îmbunătăţiri pentru calitatea produselor noastre”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine ROMOVIS, Ionică Nechifor.

El este convins că principalul beneficiar al acestui ajutor oferit de stat este producătorul, care, în final, va avea animale mai bune, mai uşor de valorificat pe piaţă şi, eventual, ceva mai scump, fiindcă creşterea calităţii unor produse determină şi creşterea valorii lor la vânzare.

Pentru a obţine sprijinul, însă, fermierul are obligaţia ca până în 10 octombrie să depună un dosar la direcţia agricolă de care aparţine, cu dovada că au achiziţionat berbecii. „După ce se centralizează datele, se cer sumele, iar după 15 noiembrie, sumele de 2.500 de lei/cap de berbec vor fi date cumpărătorilor. Înţelegerea între fermieri e alta. Pot cumpăra acum animalele şi să se ofere să dea o parte din bani acum şi cealaltă, după primirea ajutorului de minimis. Dar aceste înţelegeri se pot face doar între parteneri”, subliniază secretarul general ROMOVIS. Un alt aspect interesant şi de bun augur pentru fermieri este că ajutorul de minimis poate fi folosit atât pentru cumpărarea de animale din alte ţări, cât şi din România, alegerea fiind făcută de zootehnişti. „Deja s-au adus berbeci pentru producţia de carne, din afară.

Ce ne dorim noi, însă, e ca aceşti berbeci să fie urmăriţi, să le testăm compatibilitatea cu rasele noastre, ca să nu ne trezim cu anumite sensibilităţi la mediu, la climă şi să avem probleme cu ei, ulterior. De asemenea, ne dorim să păstrăm

şi rasele noastre curate, să avem un nucleu de care să nu se atingă nimeni. Veţi vedea că din 2017 vor fi protejate rasele noastre”, zice Nechifor.

El spune că, din semnalele primite de la fermieri, ştie că unele dintre animalele importate s-au adaptat foarte bine în România, iar cel mai clar exemplu este cel al exemplarelor de Cap Negru german, care au rezultate foarte bune în stânele româneşti. În ciuda tentaţiei importurilor, Nechifor se aşteaptă ca 80 % din berbecii achiziţionaţi cu ajutorul de minimis să fie din rase autohtone, dar, pentru ca totul să fie bine pentru oieri, ar mai trebui să fie făcut ceva: să fie omologate rase de carne în România. „Oficial avem doar rasa Palas, ceea ce e foarte puţin. Am avea nevoie de altele, omologate pentru a face ceva”, spune secretarul ROMOVIS.

Ameliorare experimentală, cu rezultat aşteptat

Federaţia Oierilor de Munte a anunţat că a adus deja în România primul lot de berbeci din rasele Vendeen și Alba de Masivul Central, din cadrul Protocolului de colaborare care a fost stabilit în iulie 2016 în baza unui Parteneriat Franţa – România.

Berbecii au fost aduşi din Franţa în vederea metisării cu rasele Țurcană şi Țigaie, pentru a facilita dezvoltarea şi îmbunătăţirea carcaselor, în vederea deschiderii pentru carnea de miel a pieţei din Franţa şi Germania şi a acoperirii deficitului din acest sector de pe piaţa Europei de Vest.

Cei 27 de berbeci din Franţa au ajuns, în primă fază, la Şercaia, în Braşov, de unde au plecat spre cele cinci ferme care îi vor găzdui. „Noi am adus aceşti berbeci ca să testăm, să vedem dacă se adaptează şi să ameliorăm cu ajutorul lor rasele de carne de aici. Sunt, în total, 27 de bucăţi, care au fost trimişi către 5 fermieri. Noi i-am plătit deja şi, dacă putem lua formula de minimis pentru ei, e bine, dacă nu, tot e bine. Toate animalele aduse sunt din rase de carne. Le vom urmări atent, fiindcă avem un protocol de monitorizare cu francezii şi în aprilie facem o evaluare, ca să vedem care sunt rezultatele”, a declarat Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte din România, care s-a ocupat de proiect. În aceste condiţii, ameliorarea raselor de ovine şi caprine din România devine mai mult decât o problemă interesantă, o şansă pe care crescătorii trebuie să şi-o joace pentru a putea tinde către produse de calitate superioară. Într-un moment în care România se află pe unul dintre locurile fruntaşe în clasamentul ţărilor cu cele mai mari efective de ovine, ameliorarea e chiar o provocare, un pariu care de această dată nu mai trebuie pierdut.

17

ZOOTEHNIE

18

supliment Transilvania Business

EurBee 7: Conferinţa Itinerantă pentru Apicultori a ajuns la Cluj de Ligia POPA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a organizat cea de-a VII-a ediţie a Con­ferinţei Europene de Api­dologie, sub patronajul Aso­ciaţiei Europene pentru Cercetarea Albinelor (EurBee).

Spuma apiculturii mondiale, la Cluj

Cluj-Napoca a fost ales să găzduiască această conferinţă în urma unui concurs de oferte. La evenimentul mare şi la cele conexe au participat peste 450 de persoane. Dintre acestea, 300 au venit la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară pentru a participa la sesiunile EurBee, iar la celelalte două conferinţe organizate în paralel au venit 82, respectiv 100 de participanţi.

Potrivit mesajului oficial al evenimentului „prin această conferinţă care a avut loc la Cluj s-a continuat seria itinerantă a conferinţei EurBee, organizată o dată la 2 ani, începând cu anul 2004, în Italia, Cehia, Marea Britanie, Turcia, Germania și Spania. În cadrul acestui eveniment științific prestigios au confirmat prezenţa mai mult de 300 de participanţi, din peste 40 de ţări, personalități internaționale, oameni de știință, dar și tineri cercetători din domeniul apidologiei – studiul albinelor şi al creşterii acestora”.

Tematicile abordate în cele șapte secțiuni ale conferinţei au avut ca obiective principale: identificarea de soluții cu fundamentare științifică în problematica dispariției albinelor melifere și a polenizatorilor la nivel global, patologia apicolă și a polenizatorilor care contribuie la menținerea biodiversității, ecologia polenizatorilor, genetica populațiilor și genomică funcțională, neurobiologie. „Ca element de noutate, propus de colectivul disciplinei de Apicultură din USAMV Cluj-Napoca pentru acest eveniment, a fost

promovarea unei noi secțiuni care abordează potențialul biologic activ al produselor apicole în vederea utilizării lor în apiterapie”, a declarat Prof. dr. Daniel S. Dezmirean, preşedintele EurBee 7.

Salvarea albinelor, singura opţiune

Organizarea celor trei evenimente au propulsat Clujul pe harta marilor centre de interes pentru specialiştii din domeniu şi au determinat un schimb de idei şi cunoştinţe, benefic pentru cercetătorii, studenţii şi profesorii din oraş.

De fapt, “derularea acestor conferințe la Cluj-Napoca a transformat universitatea noastră, pentru o săptămână, în polul cercetării apiculturii mondiale, cu o importanță deosebită legată de soarta acestui domeniu, al conservării biodiversității și al sănătății populației”, a afirmat preşedintele EurBee7, pentru Transilvania Business.

Conferinţa organizată de Societatea Europeană de Cercetare în Apidologie, precum şi celelalte evenimente conexe au avut teme de dezbatere actuale şi incitante din fiziologie, patologie şi ecologia populaţiilor de albine. Lucrările au fost prezentate în plen şi au fost analizate de participanţi, pentru ca astfel să fie găsite cele mai convenabile soluţii pentru apicultura mondială. Mai mult, „în urma acestor conferinţe, România a acceptat să monitorizeze partea de incidenţă a bolilor la albine, să analizeze tot ceea ce ţine de dispariţia coloniilor de albine. De asemenea, utilizarea

www.transilvaniabusiness.ro

pesticidelor şi a altor categorii de compuşi a făcut obiectul de studiu al unor lucrări legate de teme legate de polenizare.

La fel, pe partea cealaltă, în cadrul conferinţei SuperBee, s-au tras concluzii interesante şi s-a ajuns ca România să aibă un grup de cercetători în monitorizarea polenizatorilor, ceea ce este foarte important pentru noi toţi”, a declarat Dezmirean.

SUPER-B a fost, potrivit aceleiaşi surse, o acţiune complexă care a pus la aceeaşi masă comunităţile ştiinţifice şi societăţile implicate în conservarea şi gestionarea durabilă a serviciilor ecosistemice mediate de polenizatori, într-o lume în care valoarea economică directă a polenizării culturilor de către insecte, doar în Uniunea Europeană, este de aproximativ 14 miliarde de euro, anual, iar peste 80 de specii de plante sălbatice au nevoie de polenizare pentru producţia de seminţe şi fructe, ceea ce face din polenizare un serviciucheie pentru ecosisteme şi salvarea biodiversităţii.

SUPER-B s-a axat pe analiza rolului polenizării cu insecte în agricultură şi alte ecosisteme, pe identificarea celor mai bune practici pentru reducerea „pierderilor” de polenizare şi găsirea de sisteme de conservare şi dezvol­ tare a polenizatorilor.

Aceasta s-a desfăşurat sub egida COST (Cooperare Europeană în Domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei) care oferă un cadru interguvernamental paneuropean, cu scopul de a permite dezvoltarea ştiinţifică şi a tehnologiilor care au condus la apariţia de noi concepte şi produse care să contribuie la consolidarea capacităţilor de cercetare şi inovare în sector.

Loc de întâlnire ai marilor cercetători

Printre speakeri s-au numărat Martin Gurfa, de la Universitatea Toulouse, Olav Rueppell, de la Universitatea din Carolina de Nord, Adrian Horridge, de la Universitatea Naţională Australiană, Matthew Webster, de la Universitatea din Uppsala sau Franco Mutinelli, de la Institutul Zooprofilactic din Veneţia.

Secţiunile majore de analiză din cadrul EurBee 7 au fost, în 2016: Neurobiologie, al cărei coordonator a fost Jean Christophe Sandoz; Genomica, coordonată de Silvio Erler; Comportament, o secţiune moderată de Lars Chittka; Genetica Populaţiei, secţiune coordonată de Pilar de La Rua; Ecologia Polenizatorilor, desfăşurată sub tutela lui Ingolf Steffan-Dewenter; Biologie și produse apicole, unde coordonator a fost cercetătorul român Otilia Bobiș și Patologie, patronată de Dirk Graf.

Cele mai interesante şi mai dezbătute teme au fost legate de reducerea populaţiilor de albine şi a polenizatorilor din întreaga lume şi de potenţialul biologic activ al produselor din stupine, folosite în apiterapie. „Un exemplu ar fi propolisul, responsabil pentru activitatea antioxidantă, cicatrizantă şi microbacteriană, pe care noi, la universitate, reuşim să îi identificăm în laboratorul nostru, să îi analizăm ca să îi putem recomanda apiterapeuților”, a declarat Daniel Dezmirean.

Acesta a mai insistat şi asupra capacităţii albinelor şi polenizatorilor de a detecta elementele de poluare din mediu, acestea acţionând, potrivit participanţilor la conferinţe, pe raze mai mare decât staţiile obişnuite care recoltează probe din aer pentru detectarea substanţelor nocive.

De fapt, potrivit concluziilor organizatorului, albinele pot fi considerate ca fiind adevăraţi bioindicatori ai mediului, datorită faptului că toate componentele hranei lor, apă, nectar, polen, sunt recoltate direct din teren, iar starea lor le permite cercetătorilor să poată determina gradul de poluare a solului şi mediului. Dat fiind faptul că raza de zbor a albinei melifere este de 3 kilometri se poate obţine în acest

ZOOTEHNIE

areal o adevărată biomonitorizare a mediului, potrivit unor tehnici puse la punct în urmă cu 15-20 de ani, o scanare realizată de mii de indivizi, de albinele care aduc în stupi probe relevante. În aceste condiţii, conferinţa de la Cluj a adus în Universitatea de Ştiinţe Agricole un bagaj impresionant de cunoştinţe, de elemente de noutate, de piste de analiză care vor putea conduce către ceea ce e cu adevărat important: salvarea polenizatorilor, de care lumea are atât de mare nevoie.

19

20

cultura mare

supliment Transilvania Business

Ziua Porumbului la Dumbrăvioara - jud. Mureş Culturile de porumb susţin puternic agricultura din Transilvania. Tocmai din acest motiv, interesul fermierilor pentru ele este foarte mare şi, în consecinţă, şi cel al reprezentanţilor marilor firme care oferă hibrizi, pesticide şi noi tehnologii pentru zonă este în continuă creştere.

Practic, după doar câţiva ani de la patentare, cei mai noi hibrizi, cei mai potriviţi pentru zona şi condiţiile meteorologice de aici sunt prezentaţi agricultorilor, pentru ca foarte repede să îşi găsească locul în câmp.

Pentru a facilita schimbul de informaţii şi tehnologii, Chemark Rom, împreună cu Agroprest şi Du Pont au organizat un eveniment special, dedicat cultivatorilor de porumb. Acesta a avut loc lângă Tîrgu Mureş, la Dumbrăvioara, în 9 septembrie, într-o fermă care a găzduit mai multe loturi experimentale pe care au fost plantate diferite soiuri de porumb şi au fost folosite noi tehnologii.

La cea de-a doua ediţie a Zilei Porumbului, de la Dumbrăvioara, au participat câteva sute de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Alba, Covasna, Braşov şi Hunedoara, iar anul următor, fiindcă se vorbeşte deja despre o nouă ediţie a evenimentului este aşteptat ca numărul participanţilor să fie mult mai mare.

Şcoala cultivatorilor de porumb, în câmp

Pe lângă fermieri, la eveniment au participat activ, cu produse, 12 firme din domeniu, care au propus spre analiză hibrizi, pesticide şi nu numai. Organizatorii principali au profitat de ocazie pentru a prezenta agricultorilor cele mai noi produse, abia intrate în portofoliul lor, cum ar fi produsul-vedetă al Chemark Rom, un îngrăşământ-starter microgranulat. „Acesta oferă un start vegetativ extraordinar culturilor, iar procentul ridicat al acizilor humici ajută planta să pornească mai bine şi să fie mai rezistente în vegetaţie pe toată durata acesteia”, a explicat Alexandra Danci, unul dintre organizatorii evenimentului.

Aceasta a remarcat că ediţia din 2016 a fost mai complexă, a avut un grad mai mare de implicare a companiilor şi o diversitate mai mare a produselor prezentate. Ea a remarcat că, după ediţia de anul trecut, mulţi dintre hibrizii prezentaţi, precum şi substanţele analizate au ajuns în culturile din Ardeal, iar fermierii s-au declarat foarte muţumiţi de ele. „Educarea fermierilor pentru a înţelege cât de importante sunt produsele noi şi noile tehnologii este foarte importantă pentru noi”, a mai declarat reprezentanta firmei organizatoare.

Balasz Imre, director în aceeaşi companie, a povestit cum au evoluat culturile din loturile demonstrative de la Dumbrăvioara. Acest an a fost unul dificil, iar semănatul a

fost făcut destul de târziu, aplicând produsele noi, un starter, la semănat, s-a reuşit recuperarea timpului pentru a fi ajunse din urmă culturile înfiinţate la timp. „Starterul are o altă menire. Dacă vrem o răsărire uniformă, chiar explozivă se foloseşte un starter. Acesta conţine fosfor solubil în apă, care ajută mult plantele”, a explicat directorul.

Starterul, împreună cu un foliar aplicat la timp, au făcut ca porumbul prezentat să fie exemplar, aşa că cei prezenţi au putut vedea care sunt calităţile noilor tehnologii direct în câmp.

Fermă-şcoală pentru noi tehnologii

Organizatorii au ţinut să precizeze că toate substanţele noi au fost folosite în cantităţile recomandate sau, dacă a fost cazul, chiar mai mici, pentru a nu forţa prea tare cultura şi, mai ales, pentru ca agricultorii care au venit la eveniment să nu fie amăgiţi şi să îşi facă o imagine greşită asupra eficienţei lor. De asemenea, ferma de la Dumbrăvioara, care aparţine

www.transilvaniabusiness.ro

Agroprest a fost tratată „fără excese”, pentru a se regăsi aici condiţiile din orice alt complex de gen din zonă, cu bune şi mai puţin bune, astfel încât oamenii să poată găsi în loturile demonstrative răspunsuri la întrebările lor, la problemele de care se lovesc zi de zi. Chiar în acest an, în 2016, condiţiile în care au fost efectuate lucrările de semănat au fost departe de a fi optime, iar lucrările efective au fost făcute târziu, către sfârşitul lunii mai. Cu toate acestea, datorită noilor tehnologii, culturile s-au dezvoltat foarte bine.

Ferma deţine 1.400 de hectare de teren, dintre care 10 au fost alocate pentru amenajarea loturilor demonstrative ce sunt prezentate la Ziua Porumbului. Chiar dacă în aceasta nu există un sistem de irigaţii, pentru întreţinerea plantelor au fost găsite soluţii noi, care să le ajute să se dezvolte în condiţii foarte bune.

De fapt, conceptul a apărut în urmă cu 5 ani, când Dragoş Moldovan şi Radu Bercu s-au decis să se ocupe şi de agricultură, nu doar de comerţ, şi au achiziţionat 70 de hectare de teren, pentru ca acum să deţină de 200 de ori mai mult. Prima problemă de care s-au lovit cei doi asociaţi a fost aceea a slabei fertilităţi a solului, un neajuns de care, de altfel, se lovesc mulţi alţi proprietari de teren din regiune.

Dacă la început obţineau pe hectar 2 tone de grâu şi 3-4 de porumb, acum, după 5 ani de muncă şi fertilizări, s-a ajuns la producţii bune şi foarte bune, de două trei ori mai mari. „Folosim tehnologii de ultimă generaţie. Considerăm că fără utilaje şi tehnologii performante nu putem face agricultură performantă. Datorită condiţiilor climatice care s-au schimbat şi se schimbă de la an la an nu putem suplini lipsa apei decât cu ajutorul tehnologiilor care ajută la păstrarea apei în sol”, a explicat Dragoş Moldovan, administrator al firmei.

El spune că şi în momentele dificile care au precedat evenimentul de lângă Tîrgu Mureş nu s-a gândit să abandoneze ideea de a organiza evenimentul sau să intervină asupra culturilor. A luat această decizie pentru că, în opinia sa, este mult mai important ca oamenii să vadă cum evoluează porumbul atât în anii buni, cât şi în cei cu condiţii neprielnice, pentru a trage concluziile potrivite.

Partea cea mai bună, însă, este că, şi după eveniment, la ferma din Dumbrăvioara apar fermieri dornici să afle mai

cultura mare

multe despre noile tehnologii, aşa că nu se pierde legătura cu oamenii care chiar au nevoie de cunoştinţele specialiştilor de aici şi, în plus, se obţine un feed-back de la ei. Cele mai intense şi mai multe schimburi de idei şi experienţă se fac cu fermierii mari, mai interesaţi de tot ce e nou, dar în ultimii ani s-a constatat că şi agricultorii cu ferme mai mici vor să se alinieze noilor tendinţe din agricultură şi să înveţe cum să folosească avantajele noilor descoperiri din domeniu.

Dezvoltarea în agricultură, pasul către succes

Faţă de anul trecut, de prima ediţie a „Zilei Porumbului”, în 2016, echipei de organizatori li s-a alăturat un partener puternic care şi-a adus şi el contribuţia la succesul evenimentului: Du Pont, o companie cunoscută pentru interesul ei pentru dezvoltare şi cercetare, care investeşte anual în aceste două axe de dezvoltare peste două miliarde de dolari, o sumă deloc neglijabilă.

Compania a venit la evenimentul din 9 septembrie pentru a propune spre analiză participanţilor câteva produse noi, destinate erbicidării în perioada postemergentă din culturile de porumb. Unul dintre acesta, care conţine trei substanţe active, este eficient pentru controlul buruienilor şi lasă terenul liber de buruieni, adică pregătit pentru noile culturi ce pot înfiinţate prin rotaţie.

Cel de-al doilea produs place foarte mult fermierilor, care văd efectele imediat după aplicare, la două-trei zile, este foarte eficient pentru combaterea buruienilor cu frunze late.

Important este, însă, aşa cum atrage atenţia reprezentantul firmei, ca acesta să fie aplicat cu atenţie, respectându-se toate indicaţiile şi fără excese, pentru a nu apărea probleme.

Tehnologiile postemergente au marele avantaj de a putea fi folosite pentru buruienile „la vedere”, adică sunt eficiente pentru plantele nedorite remarcate de agricultori în câmp, la un moment dat.

Chiar dacă multe dintre conceptele propuse par a fi total revoluţionare, ele atrag ca un magnet agricultorii, care au înţeles cât este de important să adopte noutăţile pentru a putea practica o agricultură de tip nou, pentru produse mai bune, potrivite pentru o piaţă din ce în ce mai exigentă. În aceste condiţii, se vorbeşte deja despre următoarea ediţie a evenimentului care va avea loc, fără îndoială, tot la Dumbrăvioara, tot în septembrie, probabil în a 8-a zi a lunii. De ce? Fiindcă evenimentul tinde să prindă rădăcini, iar rădăcinile adevărate aduc numai rezultate bune, cum specialiştii ştiu deja.

21

www.transilvaniabusiness.ro

cultura mare

Familia Crăciun, trei generații de agricultori pe meleagurile Sânpetrului de Alin ZAHARIE

Pe dealurile Sânpetrului din județul Mureș își trăiește o frumoasă poveste o afacere de familie care are ca obiect agricultura. Afacerea este administrată de familia lui Iacob Crăciun, trei generații de truditori ai pământului și creșterii animalelor. Începutul poveștii se leagă de Spiru Crăciun, cel care le-a insuflat fiului Iacob și nepotului Spiru Șerban dragostea pentru agricultură. ”În anii '90, în urma „lichidării” fostului CAP Sânpetru de Câmpie am avut o asociaţie agricolă de vreo 2.000 de hectare pe nume „Ardeleana Sânpetru”. Practic s-a început pe structura fostului CAP. Am mers şase ani în această formă, cu lucruri bune, după care lumea a început încet să-şi ia pământul înapoi, iar eu m-am retras. Am început să cresc oi împreună cu tatăl meu, cel care a fost stâlpul şi creierul întregii munci. Întreprinderea Individuală am înfiinţat-o recent, înainte lucrând ca şi persoană fizică.

Ca proprietar, pe vechea structură de gospodar a fost imediat după Revoluţie prin anul 1990. După ce am terminat cu asociaţia prin 1996, ne-am retras şi am mers pe cont propriu.

Din 1996 am lucrat ca şi persoană fizică, iar în primăvara acestui an am înfiinţat Întreprinderea Individuală care îmi poartă numele. Am făcut această întreprindere individuală nu neapărat că am dorit noi acest lucru, ci constrânşi oarecum de factorii economici, adică să recuperăm TVAul sau pentru inputuri. Avem un rulaj undeva la 200.000 de euro pe an, aici intră motorină, inputuri şi alte cheltuieli.

Avem atât cultură mare cât şi partea de zootehnie”, ne-a povestit Iacob Crăciun.

Rasa Angus, mândria familiei Crăciun

Imediat după 1990, activitatea în agricultură pentru familia Crăciun a avut la bază creșterea animalelor, a oilor în special, activitate păstrată în prezent ca pasiune, activitatea concentrându-se pe creșterea vacilor de carne rasa Angus. ”Putem vorbi de creşterea animalelor din anii 90 până în 2009 la un mod destul de profesionist, cu stână, cu mulsul oilor şi cu tot ce ţine de această activitate. Odată cu îmbolnăvirea bunicului am vândut animalele, mai ţinem vreo 50 de capete doar de hobby. Până în 2011 am ţinut vaci pentru lapte din rasa Bălţată Românească. Documentându-ne pe internet despre rasa Aberdeen Angus am hotărât să rămânem la un efectiv de 5 viţele plus un taur achiziționat de la elveţienii de la Karpaten Meat şi de atunci a început pentru noi povestea Angus. Pentru familia noastră povestea Angus a început în felul următor: cumpărând o vacă Holstein de la preotul din Sânmartin, montată cu Angus, cu o vacă de carne, fătând am văzut că a ieşit un dibol (n.a. regionalism - vită cornută) negru, fără nicio pată de culoare. Impresionaţi fiind, am sunat să vedem ce e cu această rasă, despre care nu ştiam mai nimic la acel moment. La vârsta de un an şi jumătate era mai scundă decât surorile ei din rasa Bălţată şi mai grea cu 50 de kilograme, aspect care ne-a determinat să ne axăm pe rasa Angus. Este o rasă de carne formată în Scoţia, stă tot

timpul anului afară şi am rămas impresionaţi de calităţile ei, în special de rezistanţa ei la condiţiile mai vitrege de vreme.

Nu ne axăm în special pe profit, ne interesează economia care o aduce faţă de vacile din rasa Bălţată. E nevoie de oameni puţini, ea stă tot timpul anului afară pe păşune, mănâncă resturi vegetale, le valorifică, iar animalele se înţarcă la doar opt luni. De asemenea se montează în timp ce viţeii sug. În prezent avem un efectiv de 90 de capete, metişi plus rasă curată. Din acest efectiv avem tauri autorizaţi spre montă, respectiv Angus negru şi Angus roşu, cel din urmă fiind rezistent la temperaturile ridicate de pe timpul verii”, a precizat Spiru Șerban Crăciun. Nici cultura mare nu este neglijată de familia Crăciun, grație celor 300 de hectare cultivate, ponderea deținând-o cultura de grâu și cea de porumb. ”Mergem cu precădere pe două culturi masive, porumbul pe care îl cultivăm pe o suprafaţă de 150 de hectare, respectiv grâu pe 100 de hectare, restul până la 300 de hectare fiind dat de culturile care să asigure furajele pentru animale. La porumb folosim în exclusivitate hibrizii Pioneer. Un rol esenţial în dezvoltarea noastră îl are Compania Dafcochim, compania care are un efect pozitiv asupra tuturor agricultorilor”, afirmă Spiru Șerban Crăciun.

Povestea merge mai departe

Dragostea pentru agricultură moștenită de la bătrânul Spiru Crăciun a fost moștenită atât de fiu dar mai ales de nepot, iar lucrurile nu se opresc aici, la începutul anului viitor este așteptat să vină pe lume un nou membru al familiei. ”Fiul meu s-a născut între oi, de la doi ani era deja pe tractor și niciodată nu i-am impus ce să facă. A terminat facultatea de agronomie la Cluj, cu licența luată și acum s-a înscris și la master. Și-a găsit și o fată pe măsură, în curând se vor logodi, și așteptăm cu mare bucurie anul viitor un nepoțel.

Continuitatea este totul, povestea trebuie să meargă mai departe. E a treia generație care va duce munca noastră mai departe și, după cât este de tânăr și de harnic, consider că am realizat ceva”, afirmă Iacob, tatăl lui Spiru Șerban.

La bunul mers al activității contribuie și cel mai nou membru al familiei, Mădălina, care de curând și-a unit destinele cu Spiru Șerban. ”Amândoi suntem absolvenți de Papiu, ne vom căsători în curând, iar în februarie așteptăm un copil. Și ea a terminat agronomia la Cluj, este implicată în munca noastră, se ocupă de partea de acte, dar când e nevoie se ocupă și de animale, chiar și conduce tractorul, când e nevoie. A venit ca o mănușă pentru toată activitatea noastră, în tot ce privește activitatea din agricultură”, povestește Spiru Șerban.

23

24

cultura mare

supliment Transilvania Business

Dow Agrosciences lansează o nouă subsţantă activă, Arylex™ Active

este o nouă substanţă activă revoluţionară pentru combaterea buruienilor cu frunză lată la cereale şi alte culturi, rezultat al departamentului de cercetare-dezvoltare al Dow AgroSciences.

Ca prim membru al arilpicolinatelor, o nouă clasă structurală din categoria Grupa O din HRAC, Arylex reprezintă noua generaţie cu acest mod de acţiune unic şi oferă o siguranţă, eficacitate şi flexibilitate de excepţie.

Arylex va fi baza unei noi game de produse personalizate pentru diferite culturi precum cereale, rapiţă sau floarea soarelui, care le oferă fermierilor un control riguros asupra unui spectru larg de buruieni cu frunza lată, la doze mici, dar şi cu un impact redus asupra mediului şi puţine restricţii.

Mod de acţiune

După ce sunt absorbite prin frunzele şi rădăcini, moleculele de Arylex sunt metabolizate în formă activă şi sunt translocate prin sistemul foliar, acumulându-se în punctele de creştere ale plantei.

Moleculele de Arylex sunt absorbite rapid în celulele plantei, unde erbicidul imită hormonii naturali prin legarea de receptorii de auxină din nucleul celulelor; complexul astfel format distinge Arylex de alte erbicide sintetice cu acţiune auxinică.

Primele simptome vizibile apar în câteva ore de la aplicare, iar combaterea totală se realizează în 2-3 săptămani după aplicare.

Avantaje principale

Selectivitate remarcabilă Arylex poate fi aplicat în siguranţă la cereale de toamnă şi de primăvară, între apariţia primelor frunze şi până la ultimele faze de creştere.

Eficacitate superioară Arylex™ Active se face remarcat în grupa erbicidelor auxinice sintetice datorită eficacităţii sale superioare la doze reduse de aplicare. În postemergenţă, dozele de substanţă activă de 5 – 7,5 grame la hectar combat eficient numeroase buruieni cu frunza lată, inclusiv anumite specii rezistente la acţiunea ALS sau SU. Compatibilitate ridicată Arylex oferă eficacitate superioară şi compatibilitate ridicată cu numeroase alte substante active.

Flexibilitate de excepţie Un avantaj esenţial al Arylex™ Active este dat de flexibilitatea sa. Spre deosebire de alte erbicide auxinice sintetice, Arylex oferă performanţe bune chiar şi în condiţiile de umiditate şi frig specifice toamnei târzii sau primăverii timpurii.

Cu Arylex, fermierii se bucură de o flexibilitate deosebită când vine vorba de a stabili rotaţia culturilor. Arylex se descompune rapid în sol şi în reziduurile plantei, permiţând semănarea în siguranţă a diverse culturi de premergătoare şi culturi intercalate semănate de regulă toamna.

cultura mare

www.transilvaniabusiness.ro

Familia Mateiu face agricultură din pasiune pe dealurile din Deag de Alin ZAHARIE Povestea începe taman în Grecia, unde Iosif Mateiu a lucrat în agricultură, modul organizat de a face agricultură de acolo având să-i marcheze destinul, acela de a avea propria afacere în agricultură. ”Acolo am văzut cum se face agricultură la modul serios, domeniu în care am și lucrat la greci. Am avut acolo un prieten grec care mi-a spus că nu are rost să mai stau, chiar dacă știam și limba, munceam serios și, dacă pot lucra, o pot face acasă la mine în România. El mi-a spus și de fondurile europene care se dau pentru agricultură”, povestește Iosif Mateiu.

Teren achiziționat prin fonduri europene

Revenit acasă, Iosif Mateiu a început să achiziționeze utilaje, un tractor, o remorcă, un plug și un disc, toate românești și a început să preseze diferite servicii, fără însă să-și cumpere teren. ”Terenul atunci era foarte ieftin, nu mă interesa, nu era o piață a cerealelor pusă la punct. Din profitul de pe urma prestărilor de servicii am achiziționat utilaje. Apoi, în 2003 m-am căsătorit, capitalul s-a mai îmbogățit și am început afacerea, am dezvoltat-o alături de soția mea, Angela. Un rol important l-a avut și proiectul pe care l-am făcut în 2010 pe Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri de unde ne-am ales cu 25.000 de euro, sumă din care am început să achiziționăm teren. Tot atunci am înființat și PFA pe numele soției, ea ocupându-se de partea de acte, iar eu de activitatea agricolă. Am început cu șase hectare luate în arendă în 2007, ajungând ca în prezent să lucrăm 380 de hectare înregistrate la APIA, suprafața totală fiind de peste 400 de hectare, atât teren în proprietate cât și în arendă”, afirmă Iosif Mateiu.

Pe dealurile localității Deag, lângă orașul Iernut, județul Mureș, își trăiește frumoasa poveste Iosif Mateiu, fermier destoinic al locului, dragostea pentru munca câmpului fiind principala sa motivație de a merge înainte.

Nevoia de utilaje performante

vindem imediat după recoltare. Un rol important în realizarea de producții bune îl reprezintă îngrășămintele. Investim undeva la 2.500-3.000 de lei pe hectar. Dacă vrei să ai producții bune, trebuie să folosești inputuri pe măsură, doar cu apă de ploaie nu faci mai nimic”, declară Iosif Mateiu.

Culturile ce predomină în ferma Mateiu

Munca în agricultură nu duce lipsă de necazuri, lucru valabil și în cazul lui Iosif Mateiu, principala nemulțumire fiind legată de animalele sălbatice. ”La porumb, avem o problemă gravă cu animalele sălbatice, în special cu mistreții. Fac o pagubă enormă și de trei ani ne confruntăm cu această problemă. Chiar dacă porumbul e bun, undeva la 8 tone pe hectar media, cu astfel de probleme ajung undeva la jumătate, plus că animalele sălbatice distrug și următoarea cultură, cea de primăvară. La sălbăticiuni nu le poți face nimic, și problema se leagă și de legea proprietății. Sunt proprietar, dar de fapt nu sunt și nu poți să faci nimic. Cred că cei care conduc țara asta, Guvernul ar trebui să rezolve aceste probleme.

Unde nu-i cap, vai de picioare, noi suntem picioarele, iar pe cap nu-l prea doare de problemele noastre”, spune fermierul din Deag.

Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost achiziționarea de utilaje noi, performante, factor determinat în obținerea de producții mari. ”Motivul pentru care am decis să ne axăm pe utilaje noi a fost cel al productivității, plus cel legat de oamenii care să lucreze. Am luat utilajele în leasing, respectiv un tractor John Deere de 200 de cai în 2012, iar doi ani mai târziu am luat și combina, tot marca John Deere. Diferența față de utilajele vechi este de patru la unu, practic patru tractoare vechi fac cât un John Deere nou. Am avut o combină de pantă CP 12 care de asemenea nu se compară cu ce avem acum, practic diferența dintre ele este uriașă”, spune Iosif Mateiu.

Activitatea agricolă este axată pe cultura mare, respectiv 180 de hectare de grâu, 60 de hectare de rapiță, 80 de hectare de porumb, floarea soarelui 60 de hectare, 27 de hectare de mazăre, la care se adaugă orz și orzoaică pe suprafețe mai mici. ”În acest an am început cu rapița, am închis recolta undeva la peste 4.300 de kilograme la hectar. Apoi, la culturile de primăvară, orzoaica cu o producție ceva mai slabă, la fel și la mazăre, în special din cauza apei, care ne-a împiedicat să realizăm producții bune. În prezent suntem în plin recoltat la grâu, din care am încheiat o treime. Estimez o producție medie de 6 tone la hectar. E un grâu foarte bun cantitativ, mai puțin calitativ din cauză că glutenul a fost spălat din cauza precipitațiilor.

Avem spațiu de depozitare propriu cu o capacitate de peste 1.500 de tone. Producția nu o mai prea depozităm din cauza prețului, o

Problema sălbăticiunilor

”Tot aici rămân”

Indiferent de greutăți, Iosif Mateiu rămâne optimist pentru perioada următoare, principalul său atu fiind munca și dragostea pentru munca câmpului. ”Dacă aș spune că nu văd cu ochi buni viitorul agriculturii, nu aș mai avea chef de lucru și motivație să continui.

Mi-am propus că eu voi fi ultimul care va munci în agricultură în zona noastră. Multă lume vine, pleacă, dar eu tot aici rămân și îmi desfășor activitatea. Deocamdată lucrez pentru familie, apoi om vedea ce va fi pe mai departe. Alături de soția, Angela, familia îi mai cuprinde pe Natalia de 12 ani și Sebastian de 5 ani. Pe ei îi văd să continue munca începută de mine”, speră Iosif Mateiu.

25

Interagro Finance S.R.L. Proiecte fonduri - F.E.A.D.R. România – București

0725-046.044 0731-115.889

visuiliescu@yahoo.com; tineriifermieri@gmail.com

OFERTĂ CONSULTANŢĂ Realizăm toată documentația necesară pentru un proiect complet (completarea Cererii de Finanţare, în forma solicitată de AFIR, întocmire Studiu de Fezabilitate pentru proiect, Proiectul în faza PAC și DDE, dosarele de avize, etc.) în vederea accesării fondurilor nerambursabile de tip FEADR. Echipa noastră de profesioniști vă solicită să ne puneți la încercare pentru a vă putea dovedi profesionalismul în accesarea unui fond nerambursabil pentru realizarea unei ferme zootehnice, ferme vegetale (inclusiv achiziționarea de mașini și utilaje agricole), abatoare, fabrici de procesare a cărnii, fabrici de lapte, depozite frigorifice en-gros, depozite de cereale, pensiuni turistice rurale, dezvoltarea de micro-intreprinderi în mediul rural, etc. În speranţa unei bune colaborări, aşteptăm cu interers să fim contactați!

Cu deosebită stimă și respect, Av. Ing. Agr. MARIAN VIȘU-ILIESCU

www.transilvaniabusiness.ro

cultura mare

Agricultura, factor de dezvoltare al comunei Lunca de Alin ZAHARIE

Una din comunele bine reprezentate în peisajul agricol mureşean este Lunca, situată pe Valea Luţului.

Importanţa sectorului agricol este dată şi de faptul că primarul comunei, Teodor Vultur nu este străin de acest sector, fiind inginer agricol din 1980, bun cunoscător al agriculturii zonei, care ne-a vorbit despre contribuția agriculturii la bunul mers al comunei Lunca.

Cum se prezintă comuna Lunca din punct de vedere al supafeţelor agricole?

Suprafaţa comunei Lunca este de 8.520 de hectare, în care intră atât pădurile, proprietatea comunei şi pădurile exploatate de Ocolul Silvic Reghin, teren arabil şi fâneţe.

Suprafaţa de teren arabil existentă este de peste 3.000 de hectare, respectiv 3.400 ha, cât aveam pe vremea CAP-ului, la care se adaugă peste 1.500 de hectare de fâneţe şi 1.100 hectare de păşuni. Ca şi suprafaţă, Lunca este o comună destul de mare în judeţul Mureş. Făcând abstracţie de comunele din zona de munte, unde există suprafeţe mari de pădure şi pajişti, printre comunele cu teren arabil suntem printre cele mai mari.

Comuna Lunca este situată undeva la mijloc, nici la munte, nici pe câmpie. Vă avantajează acest lucru?

Fiind inginer agronom de profesie, pământurile de pe raza comunei noastre sunt mai puțin bogate în cernoziom, dar în general sunt terenuri fertile. Nu am fost niciodată încadraţi într-o zonă defavorizată, deşi pe raza localităţilor Băiţa şi Logig avem suprafeţe mari de teren care din punctul meu de vedere s-ar fi încadrat cu brio în zona defavorizată. Poate cel mai mare avantaj de când activez în sectorul agricol este faptul că nu am avut dezastre naturale. Aici aş caracteriza zona Lunca prin faptul că infertilitatea terenului este compensată de lipsa acestor fenomene naturale de care ne bucurăm că nu le-am avut. Se cunoaşte că la noi pământul se lucrează mult mai greu ca în alte părţi, majoritatea terenului este în pantă, zona este una deluroasă care îngreunează de multe ori activitatea agricolă.

Care sunt activităţile de bază la nivelul comunei în ce priveşte agricultura ?

Activitatea de bază a gospodăriilor din comună o reprezintă agricultura, în special cultura mare şi zootehnia. Gama de culturi existente este una destul de largă, după 1990, peste jumătate din suprafaţă fiind reprezentată de grâu, porumb, orz, ovăz, la care se adaugă plantele de nutreţ, dat fiind faptul că a crescut ponderea zootehniei. Tot aşa de bine s-ar putea cultiva rapiţă, soia, mazăre, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi cu producţii destul de bune înainte de 1990. Din cauza lipsei utilajelor, aceste culturi tehnice sunt lăsate deoparte, iar gospodarii s-au axat doar pe cultura mare.

Cât vă ajută calitatea de inginer agronom în ce priveşte administrarea comunei ?

Faptul că sunt agronom, am activat în acest sector din anul

1980 în funcţia de inginer, preşedinte de CAP, pot spune că acest lucru mă avantajează din punct de vedere al agriculturii şi al fondului funciar. Consider că stăpânesc destul de bine aceste aspecte, cunoscând pământul din zonă de 36 de ani.

Cum a fost producţia agricolă a anului 2016?

Din punct de vedere al producţiilor, la noi, agricultura este lăsată la mâna lui Dumnezeu. N-aş putea să ne plângem de producţiile realizate în acest an, la păioase acestea fiind bune.

Inclusiv la porumb se anunţă o recoltă bună. Practic, noi ne declarăm mulţumiţi de producţiile obţinute, respectiv 6.000 de kilograme pe hectar la grâu, o producţie foarte bună pentru comuna Lunca, apoi 5.000 de kilograme la orz, peste 60 de tone la hectar la siloz, iar la porumb se estimează o producţie între 7.000-10.000 kilograme boabe pe hectar.

Problema cea mare o reprezintă valorificarea producţiei.

Aici întâmpină greutăţi atât fermierii din cultura mare cât şi cei care activează în zootehnie. La noi, prelucrarea laptelui sub formă de caş este bine reprezentată, dar preţul este unul foarte mic, fapt ce creează probleme în ce priveşte profitul. În ce priveşte efectivul de bovine existent pe raza comunei Lunca depăşim 1.500 de capete din care vaci cu lapte peste 1.200 de capete. În ultimul timp a crescut numărul de ovine, sunt tot mai mulţi fermieri care cresc oi. Populaţia, preponderentă, care deținea o vacă sau două a început să dispară şi a început să crească numărul micilor fermieri cu efective de 40 de animale, chiar şi ferme cu peste 100 de bovine.

Cât contribuie sectorul agricol la dezvoltarea comnunei Lunca ?

Prin impozitul pe teren, pe gospodărie pot spune că suntem o comună care stăm bine în ce priveşte colectarea de impozite. În fiecare an ne învârtim în jurul unui procent de 85 %, ca atare am şi făcut multe lucruri din bugetul local. Poate alţii vor considera că nu e aşa, dar din bugetul local am reuşit ca în anul 2016 să demarăm o serie de proiecte, printre care şi asfaltarea unei porţiuni drum comunal în lungime de doi kilometri.

27

cultura mare

28

supliment Transilvania Business

Liliana Șanta, pasiune și devotament pentru agricultură Alin ZAHARIE

În anul 1995, lângă oraşul Iernut, județul Mureș, pornea la drum o afacere de familie.

Doi tineri absolvenți ai Facultății Tehnice din Timișoara, Vasile și Liliana Șanta făceau atunci primii pași în domeniul agricol.

Au pornit practic de de la zero, dar cu multă ambiție și pasiune în ceea ce fac, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate. „Am început această activitate având ca scop principal cultivarea cerealelor în urmă cu mai bine de 20 de ani, dar și din dorința de a asigura familiei un trai decent. Am început practic de la zero. În primul an am achiziționat un tractor U-650 cu un credit bancar. Cu acest tractor am făcut prestări servicii în zona satului Lechința, după care, în următorii ani, rând pe rând am achiziționat utilaje și am început să arendăm terenuri agricole în zonă. În fiecare an am crescut suprafața, ajungând ca în prezent să administrăm 900 hectare divizate în două societăți comerciale, SC Cerealprod SRL, respectiv PFA Șanta Liliana. Cele 900 de hectare se

regăsesc în mare parte în satul Lechința, situat în imediata apropiere a orașului Iernut”, a declarat administratorul Liliana Șanta.

Bază tehnologică nouă și performantă

După câțiva ani de experiență în agricultură, cei doi au ajuns la concluzia că o agricultură performantă nu se poate face fără o dotare tehnică corespunzătoare. Astfel în anul 2006 au accesat un proiect prin programul SAPARD prin care s-a reuşit achiziționarea primului tractor de putere mare, împreună cu întreaga gamă de utilaje de prelucrare a solului. “A fost un pas care ne-a dat elan deoarece am trecut de la agricultură rudimentară la o agricultură orientată mai mult spre creșterea producției și obținerea unei calități superioare a produselor. În continuare, modernizarea fermei s-a realizat printr-un nou proiect din fonduri europene, un proiect FEADR, derulat pe parcursul anilor 2008-2009, prin care am achiziționat o combină de recoltat cereale, marca John Deere W540, un tractor John Deere 6930 împreună cu un plug Kuhn, o semănătoare de păioase, dar și o serie de mașini pentru condiționarea și tratarea semințelor de cereale. În prezent pot spune că sunt mulțumită de dotarea fermei și nu ne rămâne decât să înlocuim utilajele care rămân în urmă din punct de vedere tehnologic, așa cum sunt noile tendințe”, spune Liliana Șanta.

cultura mare

www.transilvaniabusiness.ro

Momentul de cumpănă

Până în anul 2012, întreaga activitate a fost coordonată de Vasile Șanta, ea fiind continuată de soţia Liliana, după decesul soțului. “Din anul 2001, soțul meu a renunțat la orice activitate dedicându-se întru totul acestei afaceri.

Din păcate, în anul 2012, viața ni s-a schimbat, o boală nemiloasă l-a răpus pe soțul meu. După această perioadă grea am decis că trebuie continuată activitatea începută de soțul meu, preluând conducerea celor două societăți până la schimbul de noi generatii. Începând cu anul 2013 am continuat investițiile în modernizarea fermei cu noi utilaje agricole. Am achiziționat trei tractoare de capacitate și utilaje pentru pregătirea solului, iar cea mai importantă investiție fiind în anul 2015, o combină CLAAS LEXION 630 MONTANA”, povesteşte Liliana Șanta.

Activitate bazată pe calitatea produselor

”Am reușit să construim o echipă competentă”

La bunul mers al activității, un rol esențial îl reprezintă factorul uman, concretizat în oameni harnici adaptați la cerințețele actuale pentru o agricultură performantă. ”Un aport important în obținerea acestor producții îl reprezintă factorul uman. De-a lungul anilor am reușit să construim o echipă competentă, capabilă să lucreze pe utilaje de ultimă generație. Datorită noilor tendințe tehnologice, la momentul actual nu este suficient să fii mecanic de utilaje ci și operator al acestora”, precizează Liliana Şanta.

Schimbul de generații se apropie

Viitorul sună bine pentru afacerea administrată de Liliana Şanta, prin aportul adus de fiul său, Vasile. Un moment important în progresul activității agricole o reprezintă decizia fiului de a se specializa în domeniu, începând cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, în anul 2014. “Sunt mândru că pot duce mai departe această afacere de familie începută din dragoste pentru muncă de părinții mei. Din postura de student și tânăr fermier pot spune cu convingere că o agricultură modernă nu se poate face fără cunoașterea tuturor verigilor acestui domeniu. În momentul de față, eforturile mele se îndreaptă în special spre reducerea costurilor la hectar și creșterea productivității cu 10-20 % la culturile de grâu și rapiță”, afirmă Vasile Șanta. Fiind conștient de necesitatea acumulării continue de noi cunoștințe, Vasile a început în toamna acestui an o strânsă colaborare cu profesorii Facultății de Agricultură și personalul Combinatului Azomureș, pe domeniul fertilizării plantelor.

Din suprafața administrată, grâul ocupă ponderea cea mai mare, aproximativ 350 de hectare, urmată de rapiță 200 de hectare, porumb 140 hectare, floarea soarelui 120 hectare, dar și suprafețe mai mici de soia, sfeclă de zahăr, orz și orzoaică.

“Pot spune că sunt adepta culturilor de toamnă deoarece fenomenul de secetă s-a manifestat tot mai intens în ultimii ani. Aici mă refer la culturile de grâu și rapiță care reușesc să valorifice precipitațiile care se acumulează la nivelul solului pe perioada iernii. Folosirea celor mai bune produse de protecția plantelor și a unor sortimente de îngrășăminte cu formule complexe îmi oferă garanția unor producții constante atât cantitativ cât si calitativ. Pe lângă folosirea acestor îngrășăminte este important și modul cum se aplică. Există o mulțime de fermieri care afirmă că, deși au aplicat cantitatea necesară de fertilizanți, nu au obținut producții mulțumitoare.

Contează și modul cum se administrează aceste substanțe fertilizante. Spre exemplu, la grâu, fertilizarea din primăvară, cu azot, o realizez în două etape, la începutul lunii martie, moment în care grâul reintră în vegetație, respectiv în faza de formare a bobului. Prin aplicarea eșalonată a azotului, Întotdeauna e loc și de mai bine, lucru valabil și în cazul grâul valorifică mai bine substanța fertilizantă, reducând Lilianei Șanta, aflată mereu în căutarea de soluții noi și pierderile din levigarea acesteia. La această cultură optez în utilaje performante care să ducă la modernizarea fermei, principal pe soiurile românești Arieșan si Andrada, produse implicit la o mai mare productivitate. de SCDA Turda și soiul Glosa, produs de ICPA Fundulea. “Ca planuri de viitor doresc să continui modernizarea fermei Pe lângă acestea folosesc și două soiuri străine, Akteur si prin construirea unui cântar electronic și a unui uscător Pedro, care au oferit producții mai bune decât cele autohtone. pentru cereale cu două silozuri. Această construcție îmi Însă raționamentul pentru care utilizez în principal soiurile va permite condiționarea și păstrarea cerealelor în condiții românești o reprezintă calitatea net superioară a acestora și optime putând astfel să valorific recolta la momentul cel rezistența mai mare la boli. Tehnologiile de cultură utilizate mai avantajos din punct de vedere economic. De asemenea, s-au regăsit în anul acesta în producții mulțumitoare. Spre includ în planurile de viitor și reînnoirea parcului de exemplu, la grâu am obținut o producție medie de 6.500 kg/ tractoare și utilaje agricole cu altele performante și de ha, iar la rapiță 3.500 kg/ha. La cultura de soia estimăm o productivitate sporită. Îmi doresc ca în anii ce urmează să producție de peste 4 to/ha, iar la porumb boabe 8,5-9 to/ha”, ne dea Dumnezeu sănătate să ne putem duce la îndeplinire precizează Liliana Şanta. ceea ce ne-am propus”, a conchis Liliana Șanta.

Planuri de viitor

29

legumicultură

30

supliment Transilvania Business

O comună de legumicultori: Avram Iancu de Ligia POPA

În Bihor, la graniţa cu Ungaria se află o comună vestită mai ales datorită legumelor care se produc aici. Cel mai vestit bazin legumicol din Vestul ţării trimite către pieţele din Oradea, Salonta şi chiar Arad dovlecei, ardei, roşii, pepeni verzi şi galbeni, adică tot ce se produce în grădinile oamenilor din cele trei sate care intră în componenţa comunei: Tămaşda, Avram Iancu şi Ant. Istoria locului este, oarecum, diferită de cea a altora. Satul Avram Iancu, care se numea, înainte de Primul Război Mondial, Regina Maria, este unul nou, înfiinţat după 1918, în care străzile poartă denumirea zonelor din Beiuş din care au venit localnicii de acolo, aduşi de nevoie. Cei care locuiesc acum în localitate spun că sunt urmaşii văduvelor războaielor, ai orfanilor, care au reuşit să îşi încropească aici gospodării şi să se adapteze condiţiilor zonei.

Practic, solul şi clima le-au permis să îşi facă grădini productive şi să se ocupe cu succes de legumicultură. Astfel, din 1918, de la înfiinţarea satului până acum, Avram Iancu a dat generaţii întregi de legumicultori adevăraţi, oameni dispuşi să lase moştenire ce au învăţat pe câmp şi în solarii urmaşilor lor şi să se perfecţioneze mereu.

După atâţia ani, aproape o sută, legumicultorii din Avram Iancu sunt apreciaţi şi se spune, chiar dacă nimeni nu are dovezi clare, că produsele lor ajung nu doar pe mesele românilor ci, mai nou, şi pe cele ale vecinilor din Ungaria, dornici şi ei să se bucure de gustul legumelor curate, adevărate.

Tendinţa în legumicultură

Cristian Cuciula este un tânăr legumicultor din Avram Iancu. Deşi oficial se ocupă de cultivarea pământului din 2013, când şi-a înfiinţat o firmă, legătura sa cu agricultura este mult mai veche, din copilărie, după cum spune chiar el. „Este o tradiţie în familie să facem agricultură. Cea mai mare avere a noastră a fost mereu pământul, pe care l-am cultivat. Practic, eu de când m-am născut am avut grădină

www.transilvaniabusiness.ro

şi din copilărie am mers la piaţă, cu marfă. Acum am trei hectare de teren pe care le cultiv cu legume, dar de pornit am pornit de la 1,65 hectare pe care am vinete, conopidă, ardei graşi, gogoşari şi pepeni galbeni, iar peste 80 % din producţie o duc în piaţa en-gros din Oradea, iar 20 % merge către restaurantele din oraş”, povesteşte Cristian Cuciula.

Tânărul fermier a accesat prin Măsura pentru Instalarea Tinerilor Fermieri 24.000 euro, bani pe care i-a investit în exploataţia sa, în culturile din câmp şi în solarii. De fapt, după ce a văzut cum merg lucrurile, pare tentat să se orienteze mai mult către solarii şi să renunţe, treptat, la spaţiile deschise. Şi totuşi, legumicultorul din Bihor, ca şi ceilalţi care au aceeaşi ocupaţie, trebuie să se confrunte zi de zi cu o serie de probleme, unele foarte delicate. Una dintre acestea este legată de concurenţa neloială a vânzătorilor care pun pe tarabele din România mărfuri din import, la preţuri mult mai mici. “Anul trecut a stat ANAF-ul o lună în piaţă, noi, producătorii, am fost cei mai fericiţi. Ne-am vândut marfa în totalitate la un preţ rezonabil”, povestește legumicultorul.

De asemenea, el remarcă faptul că subvenţionarea pentru legume se face la acelaşi nivel cu cel fixat pentru grâu, deşi volumul de muncă şi implicare este mult mai mare. Chiar dacă nu e corectă evaluarea după părerea sa, important e că legumicultura poate fi profitabilă şi motivantă când te ocupi de ea bine, cu profesionalism, spune Cristian Cuciula.

Legumicultori, căutăm pieţe

În Avram Iancu trăiesc, potrivit ultimului recensământ, în jur de 3.500 de oameni şi majoritatea se ocupă cu agricultura, în special cu cultivarea pământului şi, mai puţin, cu creşterea animalelor, din câte spune noul primar, Traian Micle, gospodar şi el. „Avem foarte mulţi legumicultori în sat şi, ceea ce e foarte bine, avem legumicultori tineri, familii tinere care au rămas în sat pentru a se ocupa de ceea ce ştiu cel mai bine, de meseria pe care au învăţat-o de la înaintaşii lor. Chiar dacă avem probleme cu lipsa pieţelor, cei mai mulţi dintre ei au unde îşi vinde produsele. Oamenii aleg, cel mai adesea, piaţa din Oradea, dar vând şi în Salonta, Chişineu Criş, în Arad, ba ajung chiar şi la Huedin şi Cluj cu legume de Avram Iancu, iar mărfurile lor sunt apreciate fiindcă sunt naturale, ecologice şi au gust”, spune primarul, Traian Micle.

Acesta este mândru de faptul că aproximativ 90 % din populaţia din comună se ocupă cu legumicultura şi pune pe seama hărniciei oamenilor faptul că bazinul legumicol

legumicultură

de aici a devenit atât de cunoscut în Vestul ţării.

Chiar dacă zarzavaturile sătenilor ajung în diferite zone ale Ardealului, unde se vând foarte bine, reprezentanţii autorităţilor locale şi cei ai Grupului de Acţiune Locală EuroCrişana care activează în această parte a ţării au ajuns la concluzia că trebuie să facă un pas înainte şi să găsească noi oportunităţi pentru legumicultori, practic, să îi ajute să îşi comercializeze şi mai uşor produsele. Astfel, în primă fază, ei au gândit un proiect pentru realizarea unei pieţe în care producătorii locali să îşi prezinte produsele eventualilor cumpărători şi în care să se întâlnească pentru a schimba păreri şi informaţii.

Piaţa, a cărei construcţie a început în 2015, cu fonduri europene, ar putea deveni nu doar un element de sudare a comunităţii, ci şi un punct de întâlnire între legumicultori şi reprezentanţii marilor lanţuri de magazine, aflaţi în continuă căutare de furnizori, mai ales după intrarea în vigoare a Legii 321, care obligă retailerii să vândă în proporţie de peste 50 % produse autohtone.

Cei care au proiectat-o au înţeles cât de important e ca legumicultorii să aibă un loc al lor, în care să se întâlnească şi să discute, să se unească pentru a pătrunde mai uşor în marile lanţuri de magazine şi nu numai.

După piaţă va urma un depozit de legume în apropierea comunei, fiindcă oamenii ar avea nevoie de aşa ceva, după cum spune inginerul Rodica Ola, care se ocupă de fermierii din comuna bihoreană. Ea este convinsă că, dacă se vor găsi linii de finanţare interesante pe fonduri europene, şi înfiinţarea unui grup de producători care să le gestioneze ar putea fi de bun augur pentru zonă.

Grădinile cu fonduri europene

O mare parte dintre legumicultori sunt tineri şi foarte tineri, iar unii dintre aceştia au reuşit să acceseze bani europeni pentru a-şi aranja grădinile. În comună au fost aprobate 17 proiecte pentru tineri fermieri în ultimii ani şi au fost eliberate 100 de atestate de producători.

Mulţi dintre tinerii legumicultori de azi s-au întors acasă după absolvirea cursurilor universitare şi au rămas în sat, unde au investit muncă şi bani, iar asta se vede.

Cunoştinţele dobândite au condus la dezvoltarea culturilor, la diversificarea lor, aşa că azi, pe lângă conopidă, gogoşari sau ardei, pe câmpuri a apărut porumbul zaharat, despre care oamenii cred că le va aduce un profit bunicel, cam peste trei-patru ani, şi multe altele.

Ce e mai important decât asta e că legumicultura este o activitate profitabilă fiindcă „dacă nu ar câştiga din ea, oamenii ar abandona-o şi s-ar apuca de altceva”, după cum zice primarul comunei în care legumicultura este la ea acasă.

31

www.transilvaniabusiness.ro

viticultură

33

Concurs internaţional de vinuri la Alba Iulia de Dan LUNGU

Zeci de producători de vinuri din ţară dar şi din străinătate s-au întrecut şi în acest an cu cele mai bune vinuri pe care le produc în cadrul Concursului Internaţional de Vinuri „Strugurele de Aur”. Competiţia a ajuns în acest an la cea de-a X-a ediţie şi a fost găzduită în luna septembrie de Alba Iulia reunind 39 de producători care au înscris în concurs aproape 200 de probe de vin.

Concursul Internaţional de Vinuri „Strugurele de Aur” s-a desfăşurat în perioada 5-6 septembrie în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia şi a reunit în acest an 39 de producători din ţară şi din străinătate care au înscris în competiţie 197 de probe de vinuri.

Concursul a fost împărţit în secţiuni: vinuri liniştite, vinuri efervescente şi vinuri de vinotecă. Vinurile liniştite au cuprins vinuri albe, rose, roşii, precum şi în funcţie de conţinutul de zahăr: seci, demiseci, demidulci, dulci. Probele au fost secretizate şi codificate cu câteva zile înainte de începerea concursului, iar sistemul de notare a fost cel practicat de Organizaţia Internaţională a Vinului cu puncte de la 0 la 100. Potrivit regulamentului concursului, numărul medaliilor nu poate depăşi 40 % din numărul de probe înscrise. Marea Medalie de Aur este oferită vinului cu peste 92 de puncte, iar medalii de aur au primit vinurile cu punctaje între 85 şi 92. De asemenea, punctaje între 82 şi 84,99 au adus medalia de argint.

Comisiile de evaluare au fost compuse din: Petre Badea, Mihai Baniță, Cristian Tudor, Florin Dănoaie, Rodica Părău,

Georgel Costache, Delia Stătescu, Dorel Popa, Fernando Mihăilescu, Sorin Burnete, Marius Vasiu, Diana Pavelescu, Adriana Nămoloșanu, Elena Heroiu și Dorin Heroiu.

Secretarul general al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), Diana Pavelescu, a declarat că ediţia din acest an a concursului de vinuri de la Alba Iulia a fost în premieră un concurs internaţional deoarece au fost înscrise şi probe de vinuri din străinătate. „Anul acesta, în premieră, este un concurs internaţional, fiindcă am avut şi probe înscrise din străinătate. Faţă de anul trecut, numărul de producători a crescut considerabil. Suntem bucuroşi că avem participarea internaţională, dar şi mai bucuroşi că micii producători locali s-au înscris în concurs (circa 11 producători), cu ajutorul Asociaţiei Ţara Vinului. Dorim să-i încurajăm, de altfel, acesta este şi scopul concursului, de a încuraja producătorii. Să nu uităm că România produce vin de 3.000 de ani”, a spus Diana Pavelescu. În urma evaluărilor, comisia de degustători au premiat 78 de vinuri premiate pe fiecare categorie de vin jurizată, 33 de medalii fiind de aur şi 45 de argint. Notarea s-a făcut,

34

viticultură

supliment Transilvania Business

de asemenea, conform regulamentului, respectiv între 82 Judeţean sprijină de câţiva ani buni o asociaţie a producătorilor și 84,99 puncte – argint, între 85 și 91,99 puncte – aur, iar din sectorul viti-vinicol denumită „Ţara Vinului”. peste 92 de puncte – marea medalie de aur. Pentru vinurile „Cred că, prin astfel de demersuri, împreună cu organizaţiile înscrise în concurs nu s-a acordat nicio mare medalie de aur, profesionale, ne-am atins obiectivul, respectiv acela de a cea mai mare notă fiind 88,33, obţinută de un vin Fetească promova zona viti-vinicolă a judeţului. În Alba pot să vă Neagră de la podgoria Dealu Mare (Crama Ferdi). spun că producătorii de vinuri sunt contributori importanţi Vinurile albe, reprezentând 55 % dintre probele înscrise la bugetul judeţului, iar vinurile noastre sunt o carte de în concurs, au luat 21 de medalii de aur şi 28 de medalii vizită importantă atât în ţară cât şi în străinătate”, a spus de argint. Cele roşii în proporţie de aproximativ 25 % au Florin Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba. primit 7 medalii de aur şi 14 medalii de argint. Vinurile rose au confirmat prin prezenţa la concurs proporţia care o au şi pe piaţa de consum, aproximativ 10 %, şi au obţinut două medalii de aur şi două medalii de argint. La restul categoriilor, spumante și vinotecă, s-au acordat câte două Viticultorii din România vor introducerea predării în şcoli medalii de aur, respectiv un aur şi un argint. a unor module de curs în cadrul cărora să li se explice Dintre producătorii locali din judeţul Alba, Jidvei a obţinut elevilor ce înseamnă consumul de vin cu moderaţie şi 16 medalii de aur şi de argint. beneficiile acestuia.

Concursul Internaţional de Vinuri „Strugurele de Aur” Directorul general al Organizaţiei Naţionale Interpro­ de la Alba Iulia a fost organizat de Organizaţia Naţională fesionale Vitivinicolă, Emil Dumitru, spune că viticultorii Interprofesională Vitivinicolă – ONIV, Asociaţia Degustătorilor fac demersuri de câţiva ani pentru introducerea acestor Autorizaţi din România – ADAR şi Consiliul Judeţean Alba. cursuri despre vin în şcoală însă propunerea nu a fost încă acceptată de Ministerul Educaţiei. „Spre deosebire de alte băuturi alcoolice, vinul este un produs care are o anumite particularitate. Noi am avut discuţii cu Ministerul Educaţiei de a încerca să explicăm Directorul general al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale consumatorului şi, în special, consumatorului din categoria Vitivinicolă, Emil Dumitru, susţine că vinurile româneşti de vârstă 18-25 de ani, ce înseamnă consumul moderat de sunt adevăraţi „ambasadori” pentru România în străinătate vinuri. Dacă nu vom realiza lucrul acesta, vă spun că această şi de aceea sectorul viti-vinicol românesc trebuie susţinut categorie o pierdem în consum şi merge spre consumul de băuturi distilate. Copiii noştri în loc să consume vinul cu şi promovat. „Sectorul viti-vinicol este cel mai dinamic din punct de vedere moderaţie şi să le explicăm care sunt beneficiile unui consum al investiţiilor, după aderarea României la Uniunea Europeană. moderat de vin se duc într-o zonă de băuturi alcoolice Avem nevoie de astfel de evenimente de promovare a distilate”, a spus Dumitru. sectorului, după investiţii substanţiale în crame şi plantaţii, El a adăugat că statul român şi Ministerul Sănătăţii ar este clar că avem ce arăta consumatorului român. Vinurile fi trebuit să facă anumite analize şi calcule despre ce ar româneşti sunt de calitate şi în fiecare an creştem în volumul însemna costurile consumului excesiv de alcool şi cu cât de vinuri de calitate. Consider că vinul şi mierea de albine s-ar reduce în cazul în care consumul cu moderaţie ar fi sunt ambasadorii României peste hotare. În judeţul Alba promovat în şcoală. aveţi o exploataţie de 2.380 de hectare de viţă de vie, a unui „Vinul fiind un produs alimentar, în Franţa lucrul acesta se singur producător. Este exploataţia numărul 1 din Europa, ca face la dirigenţie. Sunt module de curs dedicate pentru elevi dimensiune a proprietăţii. Trebuie să ne bucure lucrul ăsta. De ca să înţeleagă ce înseamnă consumul moderat de vin şi asemenea, avem vinuri care au câştigat medalii internaţionale beneficiile acestuia”, a mai spus directorul general al ONIV. la concursuri importante”, a declarat Emil Dumitru, care este El şi-a exprimat o nemulţumire legată de faptul că propunerea viticultorilor români nu a avut ecou la nivelul Ministerului şi preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Importanţa promovării producătorilor locali de vinuri este Educaţiei, precizând că parteneriatul dintre privat şi public susţinută şi de către autorităţile din Alba astfel încât Consiliul este doar la modul declarativ.

Vor cursuri privind consumul de vin cu moderaţie

Vinurile româneşti – „ambasadori” ai României

fonduri europene

www.transilvaniabusiness.ro

AgroTransilvania Cluster susține piețele locale și lanțurile scurte de aprovizionare de Ciprian Morcan, Coordonator Departament Dezvoltare - AgroTransilvania Cluster

“Transilvania acasă 2.0”

Din decembrie 2013, exercițiul colaborării între producătorii locali ai județulului Cluj s-a concretizat prin două proiecte pilot, ambele având ca obiectiv sprijinirea comercializării produselor locale, operând cu conceptele de piață locală (maxim 75 de km între punctele de producție și cele de comercializare) și/sau lanț scurt de aprovizionare (un singur intermediar între producător și clientul final). Altfel spus, înainte ca Programul Național de Dezvoltare Rurală 20142020 să aducă în discuție aceste concepte, o parte dintre producătorii clujeni au înțeles că acesta este următorul pas și au fost de acord să-și vândă împreună producția proprie în două mall-uri clujene. Ulterior, la aproape 3 ani distanță, a fost destul de natural să se poată dezvolta și alte proiecte care să valorifice oportunitățile cooperării. Așa s-au născut două propuneri de proiect în vara acestui an, pe de o parte, contribuind la comercializarea produselor cu rețetă consacrată românească, iar, pe de altă parte, valorificând fructele din regiunea Crișana în marile centre urbane, respectiv ClujNapoca și Oradea. În scopul finanțării acestor proiecte au fost înaintate propuneri în cadrul submăsurii sM16.4/16.4.a. ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol” din cadrul PNDR 2014-2020, iar ambele sunt în evaluare la acest moment, fiind însă parțial implementate și din surse proprii ale partenerilor, indiferent de deznodamântul evaluării.

Carnea și laptele, la baza produselor

Garanția calității și respectarea unor rețete consacrate în timp sunt promisiunile unuia dintre proiectele propuse de AgroTransilvania Cluster. Producători locali apreciați în piața clujeană și-au dat mâna și au acceptat să colaboreze în acest proiect (Everest – Carmangeria Mureșan, Cosm-Fan Moldovan - Carmangeria Sânnicoară, Bonas și Fabrica de Brânzeturi Transilvania), făcând apoi și comercializare comună acolo unde piața actuală este cea mai dinamică, în mall-uri.

Fructele din Crișana pentru orașele transilvănene

Inițiativa de a finanța parteneriate strategice menite să faciliteze dezvoltarea sectorului pomicol autohton este una binevenită în contextul în care în ultimii ani, piața românească a fost ”sufocată” de fructele sosite din Polonia, Italia și Turcia.

Statistica INSSE confirmă pe deplin cele afirmate, importul de legume crescând de la 543 milioane euro, în 2012, la 652 milioane euro, în 2013, și până la 768 milioane euro în 2014. În acest context, partenerii bihoreni ai AgroTransilvania Cluster au inițiat, printr-o asociație locală, dezvoltarea micilor producători de fructe și susținerea lor în comercializarea producției pe piețele din Oradea și Cluj-Napoca. “Tratamentul” pentru anonimatul producătorilor sunt campanii coerente și profesioniste de promovare, având în centrul atenției principalele avantaje ale fructelor autohtone: gust autentic, proprietăți nutritive și prospețime.

Fără a avea pretenția că producătorii autohtoni ar face jocul, atunci când vorbim de produsele agroalimentare, sunt însă tot mai multe situații când cooperarea între aceștia poate echivala cu creșterea semnificativă a relevanței și impunerea pe anumite segmente de piață. În acest context, AgroTransil­ vania Cluster a propus susținerea producăto­ri­lor locali încurajând direct cooperarea între aceștia prin dezvoltarea piețelor locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare.

iShopul-ul produselor agroalimentare

Calitatea produselor pare să nu mai fie suficientă dacă acestea nu ajung acolo unde sunt clienții, iar tinerețea clujeană împinge și produsele agroalimentare spre comercializarea din on-line.

Dintre facilitățile propuse de un al treilea proiect marca AgroTransilvania Cluster sunt cele de comercializare printrun iShop. Astfel, informații despre producători, trasabilitate, rețete, recomandări sănătoase și autentice vor fi la un click distanță. Iar prospețimea poate fi asigurată într-un timp semnificativ scurtat, comenzi on-line și livrări la un punct ales fiind posibile de anul viitor pe teritoriul Cluj-Napoca și zona limitrofă, proiectul aflându-se în implementare la acest moment într-un parteneriat mai larg între AgroTransilvania Cluster și iTech Transilvania Cluster.

Concluzia este destul de încurajatoare... dacă vom depăși clișeele și prejudecățile colaborării de timp comunist, toți cei care vor îndrăzni să coopereze vor avea de câștigat. Mai multe oportunități, mai mari reduceri ale costurilor, iar în final mai mult business și mai mulți clienți, respectiv mai multe opțiuni pentru beneficiari.

35

36

fonduri europene

supliment Transilvania Business

Simona Man (AFIR):

“Dorința noastră este să avem o rată de absorbţie a fondurilor europene de 100 %” de Ligia POPA

În primăvară, Simona Man a trecut din postul de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cel de director general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Despre ceea ce înseamnă activitatea în AFIR și despre viitorul fondurilor europene pentru agricultură, Simona Man a vorbit pe larg într-un interviu acordat AGRO TB. Aţi venit din Ministerul Agriculturii la o agentie agricultură, până la reprezentanții DG AGRI, de la nivelul CE. subordonată. Cum vă ajută experienţa dobândită ca Scopul acestor consultări a fost tocmai acela de a clarifica o serie de aspecte ce țin de condițiile artificiale, în ideea de secretar de stat în ceea ce faceţi la AFIR? Experiența dobândită în cadrul Ministrerului Agriculturii a-i ajuta pe beneficiari să evite aceste posibile nereguli ce și Dezvoltării Rurale (MADR), ca secretat de stat, m-a pot apărea în accesarea și implementarea proiectului lor. ajutat mult în desfășurarea activității mele în conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Știam V-aţi gândit la un sistem prin care să încurajaţi şi deja Programul (PNDR 2020) și principalele direcții de funcţionarii AFIR să fie mai responsabili în acceptarea finanțare pe care acesta le propune pentru actuala perioadă dosarelor beneficiarilor, pentru reducerea numărului de de programare financiară (2014-2020). Pot spune că, la AFIR, "cazuri de fonduri returnate"? am aprofundat aceste noțiuni și le folosesc în activitatea de Vreau să vă spun că întregul personal AFIR este conștient zi cu zi mult mai aplicat. De asemenea, experiența anterioară, de responsabilitatea ce îi revine și că, de la nivelul de expert, îmi este de folos în procesul decizional și la nivel de stabilire până la nivel de conducere, își desfășoară activitatea în a unei strategii privind absorbția fondurilor europene funcție de manualele de procedură și de o anumită disponibile prin PNDR 2020, alături de colegii din echipa metodologie, stabilite în acord cu legislația națională, dar de conducere a AFIR. și europeană, proceduri aprobate de către MADR. Fără aceste proceduri riguroase nu am putea să ne facem treaba Se spune despre fondurile europene că ar fi "riscante". Ce și nu am fi capabili să acordăm fonduri europene celor care ar trebui să facă cei care le accesează pentru a nu se mai le solicită și care au mare nevoie de ele. lovi de aceste riscuri, să nu se mai găsească în pericolul Desigur că m-am implicat alături de experții AFIR în de a returna banii? elaborarea acestor proceduri, în sensul de a le simplifica Sunt de părere că finanțările pe care le oferim celor interesați și a putea să scurtăm pe cât posibil fluxul acordării de prin intermediul submăsurilor din cadrul PNDR 2020 fonduri. Ne străduim permanent să venim cu soluții, să nu sunt deloc riscante în măsura în care sunt respectate încheiem protocoale de colaborare cu alte instituții ale condițiile de accesare, condiții cunoscute dinainte de statului (precum APIA, ONRC, ANAP) pentru a reduce din beneficiari și asumate de către aceștia prin semnarea documentația necesară accesării de fonduri europene prin contractului de finanțare care trebuie respectat. Mai PNDR 2020. Cu proceduri simplificate și o documentație mai mult, fără aceste fonduri europene destinate dezvoltării puțin stufoasă, se pot depune mai multe cereri de finanțare agriculturii și mediului rural, situația ar fi cu mult mai și, în acest fel, șansa ca mai multe proiecte să fie declarate dificilă pentru fermieri, pentru societăți si pentru autoritățile eligibile crește considerabil. locale din mediul rural care văd în PNDR 2020 o sursă reală de finanțare și dezvoltare a comunităților rurale.

Există campanii de informare şi explicare desfăşurate Au fost, într-adevăr, unele discuții despre așa-numitele de AFIR? condiții artificiale în implementarea proiectelor, întâlnite Încă de când eram în echipa de conducere a MADR am la unii beneficiari, unde s-au constatat nereguli de către constatat preocuparea colegilor din AFIR de a merge în AFIR și de către reprezentanții Comisiei Europene (CE) și, țară și a explica oamenilor nevoia și importanța accesării din păcate, acei beneficiari au fost nevoiți să returneze o fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală parte din fondurile obținute. Referitor la acest subiect, al în cadrul Caravanei de informare PNDR. Eu însămi am condițiilor artificiale, vreau să precizez faptul că la nivelul participat și particip în continuare, de câte ori îmi permite AFIR a fost organizată, încă de la începutul acestui an, o agenda, la evenimente prin care să informăm publicul larg serie amplă de dezbateri, unde au fost invitați toți actorii de această posibilitate uriașă de dezvoltare și de creștere a implicați în derularea și implementarea proiectelor pe nivelului de trai, prin accesarea de fonduri europene. fonduri europene nerambursabile, de la fermieri, societăți Și în viitorul apropiat, AFIR urmărește realizarea acțiunilor de de consultanță, asociații de producători și patronate din informare a potențialilor beneficiari ai PNDR și de promovare

www.transilvaniabusiness.ro

a Programului la nivel național prin lansarea a trei mari proiecte de informare realizate prin măsura de Asistență Tehnică din PNDR. Proiectele au în vedere organizarea de evenimente publice complexe de informare organizate la nivel județean și național, organizarea unor acțiuni de informare prin poștă la nivel național despre întocmirea cererilor de finanțare și de plată. De asemenea, prin aceste proiecte, AFIR își propune realizarea de materiale de informare și suport, precum și organizarea de acțiuni de consiliere și ateliere de lucru. Totodată, se urmărește îmbunătățirea procesului de redactare și întocmire a proiectelor pentru solicitarea fondurilor europene acordate prin PNDR și creșterea gradului de accesare a fondurilor europene.

Așadar, vedeți că există la AFIR o preocupare constantă de a informa oamenii și de a aduce în prim-plan beneficiile fondurilor europene oferite de PNDR. Pe lângă proiectele de informare mai sus menționate, AFIR comunică permanent cele mai importante și de interes subiecte prin informări și comunicate de presă și s-a adaptat cerințelor actuale comunicând și prin intermediul social media, având pagină oficială de Facebook și Twitter.

Care sunt cele mai interesante submăsuri din noul PNDR, în opinia dvs?

Din punctul meu de vedere, toate submăsurile din PNDR sunt ofertante, în funcție de ce tip de investiție își dorește beneficiarul să realizeze și de ce mijloace beneficiază la demararea proiectului. Trebuie ținut cont și de procentul de cofinanțare pe care trebuie să-l asigure beneficiarul, această problemă fiind una cunoscută de noi, la AFIR. Astfel, e normal ca solicitanții să se îndrepte mai repede către submăsuri care au un sprijin de 100 % nerambursabil (sau de un procent cât mai apropiat de acesta), unde nu mai este nevoie de cofinanțare.

Dacă este să judecăm în funcție de cât de repede s-au epuizat anumite fonduri europene în această sesiune de depunere a proiectelor, atunci am putea spune că au fost foarte interesante și, mai ales, căutate submăsurile destinate sectorului nonagricol din mediul rural, submăsura (sM) 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și sM 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

De asemenea, foarte căutate au fost și submăsurile de utilitate publică (sM 4.3, sM 7.2 si sM 7.6 ), submăsuri ce vizează infrastructura de bază și de acces în mediul rural, care au fost accesate de către autoritățile locale sau de asocieri ale acestora. Aici, explicația pentru epuizarea rapidă a fondurilor este nevoia foarte mare de capital care să susțină investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, raportată la o alocare ce s-a dovedit insuficientă.

De ce există diferenţe aşa de mari de interes între unele măsuri şi altele?

După cum spuneam și anterior, cofinanțarea pe care trebuie să o asigure beneficiarul proiectului poate fi un factor decisiv în alegerea accesării unei submăsuri sau a alteia. Totodată, documentaţia specifică anumitor submăsuri, cum sunt, de pildă, cele de pomicultură, poate presupune un timp mai mare de pregătire a cererii de finanțare, în sensul că e nevoie de mai multe avize/certificate și obținerea acestor documente durează, poate, mai mult.

Mai sunt de părere că interesul crescut sau, dimpotrivă, scăzut pentru anumite submăsuri poate fi influențat și de cât de repede devine profitabilă investiția. De exemplu, o investiție ce presupune înființarea unei livezi de nuci, deși e foarte profitabilă, nu are un profit imediat.

Submăsurile pentru pomicultură au fost modificate. A crescut numărul celor interesaţi de banii care se oferă prin ele?

fonduri europene

Am încercat să ajustăm submăsurile pentru pomicultură atât cât ne lasă regulamentele europene pentru a veni în întâmpinarea solicitanților. Am primit numeroase propuneri de îmbunătățiri în urma sesiunii din anul 2015.

Până în acest moment, pentru pomicultură (Investiții în ferme și procesare), AFIR a primit 51 de proiecte în valoare de 23,76 milioane de euro.

Remarcăm astfel o dublare a solicitărilor pentru acest subprogram tematic. Trebuie, însă, să înțelegem că pomicultura este un sector profund fărâmițat și agregarea lui va lua un timp mai îndelungat față de alte sectoare. Exact acesta este motivul pentru care pomicultura are o alocare separată și submăsuri dedicate.

Ce submăsuri nu au fost încă deschise? Pe când se estimează deschiderea lor?

Cea mai așteptată și importantă submăsură pentru această toamnă va fi lansată în cursul acestei luni. Este vorba despre Submăsura 4.3 – Infrastructură silvică, care are o alocare de peste 50 de milioane de euro și reprezintă o oportunitate pentru un management eficient și durabil al pădurilor.

Care sunt judeţele "fruntaşe" până acum, în solicitarea de fonduri europene prin noul PNDR? În general nu facem clasamente pentru că fiecare județ își are caracteristicile proprii atât din punct de vedere geografic, dar și economic. Putem spune că la numărul de proiecte depuse cel mai bine stau județele Dâmbovița, cu peste 1.000 de cereri de finațare, Dolj (936 de proiecte) şi Bihor (821 de proiecte).

Cum vedeţi agricultura românească la finalul acestui exerciţiu financiar?

Dorința noastră este să avem o rată de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală de 100 %.

Având acest obiectiv, este clar că injecția unui capital de peste 8 miliarde de euro va duce la o agricultură puternică, competitivă și apropiată de nivelul de performanță pe care îl poate avea după potenţial.

Poate nu vom reuși să rezolvăm absolut toate problemele din acest sector, dar cred că 2020 ne va găsi cu agricultura românească mult mai dezvoltată și bine ancorată în economia națională și, de ce nu, europeană.

Dvs., personal, aţi fi interesată să accesaţi fonduri europene? Pentru ce submăsură aţi opta?

Este o întrebare foarte bună. Dacă aș fi fermier aș încerca să conving și alți vecini să ne facem o cooperativă sau un grup de producători, comasând suprafața. Apoi, ca formă asociativă aș accesa Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, atât pentru producție, cât și pentru procesare. Sectorul pe care l-aș alege ar fi evident în funcție de potențialul pe care îl are satul în care aș sta, fie el vegetal, fie animal. Cred că aceasta este, în fapt, una din cheile succesului pe noul PNDR. Asocierea și crearea de lanțuri scurte de aprovizionare.

37

38

fonduri europene

supliment Transilvania Business

Prevederile noii Politici Agricole Comune 2014 – 2020.

Provocări pentru fermieri de Ș.l. dr. Andrea FEHER, Dr. ing. Miroslav RAICOV, Prof. dr. Ioan BRAD, Ș.l. dr. Tabita ADAMOV – USAMVBT

După cum bine știm bugetarea politicilor europene se face pe perioade de câte șapte ani care acoperă un ciclu bugetar, cu obiective strategice și tematice bine definite. Un loc important în cadrul politicilor europene îl ocupă Politica Agricolă Comună.

Obiectivele strategice ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 sunt bine definite, urmărindu-se: d creșterea inteligentă, adică dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaștere și inovare; d creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; d creșterea favorabilă incluziunii, prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Conceptul de „politică comună” reflectă în mod fidel una dintre trăsăturile definitorii ale Politicii Agricole Comune (PAC). Iniţial, instrumentul de bază al PAC l-a reprezentat Organizarea Comună de Piaţă (OCP), iar, în prezent, Politica Agricolă Comună este construită în jurul a doi piloni: pilonul I - Agricultura şi pilonul II - Dezvoltarea Rurală, care a căpătat amploare începând cu deceniul trecut.

Analiza evoluţiei Politicii Agricole Comune scoate în evidenţă continuitatea politicii Uniunii Europene în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale într-un mod evolutiv, stabilindu-se obiectivele ce urmează a fi atinse într-o anumită perioadă, mecanismele adecvate pentru implementarea politicii comune şi resursele financiare alocate dintr-un buget consolidat desfăşurat pe mai mulţi ani. Modificările intervenite au fost bine anticipate, cu unele sincope, care nu au perturbat mecanismele de alocare decât într-o mică măsură. În ceea ce privește agricultura Uniunii Europene la orizontul anului 2020, într-un Comunicat al Comisiei Europene au fost identificate trei tipuri de provocări: provocări economice (securitate alimentară, volatilitatea prețurilor, criza economică, veniturile agricultorilor, presiunile Organizației Mondiale a Comerțului); provocări legate de mediu (emisiile de gaze cu efect de seră, degradarea solurilor, calitatea apei și a aerului, habitatele și biodiversitatea, schimbările climatice); provocări legate de teritoriu (combaterea sărăciei, vitalitatea zonelor rurale și diversitatea agriculturii UE). În concordanță cu aceste probleme s-au formulat trei obiective majore ale PAC: producție alimentară viabilă, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată.

Resursele financiare alocate acestor obiective pentru perioada 2014-2020 păstrează bugetul alocat Politicii Agricole Comune la nivelul anului 2013 în termeni nominali.

Prin pachetul financiar sunt alocate 296 miliarde de euro pentru agricultură (pilonul I) și 95,7 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală (pilonul II). Ținând cont de plafoanele naționale alocate fiecărui stat membru și suprafața agricolă utilă (SAU) a fiecărei țări redăm în continuare nivelul sprijinului pentru plăți directe în anii

2015 și 2019. În cazul României, dacă luăm în considerare suprafața agricolă utilă a țării, se observă poziția codașă a României în topul țărilor UE, iar în situația în care ne raportăm la suprafața efectiv eligibilă pentru plată, nivelul sprijinului financiar pentru agricultură se situează la nivelul mediei UE-13. Această diferență semnificativă între SAU (13.056 mii ha) și suprafața eligibilă pentru plăți directe în anul 2015 (9.492 mii ha) reflectă ponderea covârșitoare a exploatațiilor de dimensiuni foarte mici de sub 1 ha, care sunt exceptate de la plată.

Începând cu anul 2015, conform Regulamentului (UE) 1307/2013, OG nr. 3/2015, Ordinului MADR nr. 619/2015 și Ordinului MADR 620/2016 de stabilire a normelor privind plăţile directe acordate fermierilor, schemele de plată care pot fi accesate de către fermierii români sunt: d Schema de plată unică pe suprafaţă; d Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; d Plata pentru tinerii fermieri; d Schema de sprijin cuplat; d Ajutor naţional tranzitoriu - ANT; d Plata redistributivă; d Schema simplificată pentru micii fermieri.

Fermierii români care au depus cereri pentru schemele de plăți directe în anul 2015 și au fost declarați eligibili au beneficiat de sprijin ce urmează a fi prezentat în tabelul următor. De remarcat este diferența semnificativă între sumele estimate de către autorități și nivelul efectiv al sprijinului încasat de fermieri, ceea ce reflectă o neconcordanță între estimările realizate și capacitatea de a respecta criteriile de eligibilitate de către fermierii români.

fonduri europene

www.transilvaniabusiness.ro

39

Diferențe între cuantumul estimat de APIA și de Ministerul Agriculturii pentru schemele de plată aferente campaniei agricole 2015 și sumele care au ajuns să fie plătite fermierilor Estimat (Euro)

Plătit (Euro)

Tomate pentru industrializare cultivate în câmp

1.400

13.669,87

Castraveți pentru industrializare cultivați în câmp

500

3.065,60

72,70

79,73

Prune pentru industrializare

300

2.966,38

SCHEMA DE PLATĂ REDISTRIBUTIVĂ SUB 5 HA

5

5

Mere pentru industrializare

300

121,88

SCHEMA DE PLATĂ REDISTRIBUTIVĂ 5-30 HA

46,72

51,07

Cireșe și vișine pentru industrializare

300

195,42

SCHEMA DE PLATĂ PENTRU PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU, ÎNVERZIREA

53,90

59,12

Cartof timpuriu pentru industrializare

700

11.257,47

SCHEMA SIMPLIFCATĂ PENTRU TINERI FERMIERI

29,77

19,93

Caprine și ovine

7

4,68

Hamei

500

584,17

Bivolițe de lapte

190

209,84

Orez

450

649,43

Vaci de lapte

250

826,05

Sfeclă de zahăr

600

269,06

Taurine de carne

300

1.221,92

Soia

325

269,06

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU

Lucernă

55

520,41

ANT vegetal

18,51

19,19

Mazăre boabe pentru industrializare

180

165,55

ANT vaci de lapte

25,26

24,36

Fasole boabe pentru industrializare

180

2.341,00

ANT vite de carne

97,31

97,40

Sămânță de cartof

960

23.745,58

ANT caprine/ovine

5,86

5,91

SCHEMA DE PLATĂ UNICĂ PE SUPRAFAȚĂ (SAPS)

SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTOR VEGETAL

SPRIJIN CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

Sursa: Comunicate de presă ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Alocarea resurselor financiare pentru finanţarea programelor naţionale de dezvoltare rurală pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene constituie o componentă principală a Politicii Agricole Comune. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 cuprinde nevoile, obiectivele, prioritățile și domeniile de intervenție la nivel național în sfera dezvoltării spațiului rural, respectiv măsurile și submăsurile purtătoare de resurse financiare. Nevoile, obiectivele și prioritățile bine identificate în PNDR nu își găsesc rezolvarea în alocările financiare concretizate prin măsurile și submăsurile nominalizate, fiind evidentă nevoia de coerență și claritate între ceea ce se declară ca obiective strategice și priorități cu conținutul programului de finanțare. Astfel, nevoile de cunoaștere, consiliere, cercetare și dezvoltare a învățământului agricol, deși declarate prioritare, nu au decât o acoperire financiară simbolică ce reprezintă sub 2 % din bugetul alocat. Măsurile destinate reducerii sărăciei și dezvoltării economice a zonei rurale prin activități non-agricole nu reprezintă decât 354 milioane de euro (3,79 % din totalul fondurilor publice alocate), diferenţă negativă chiar şi faţă de sumele efectiv consumate din programul anterior de 454 mil. euro.

Rezolvarea problemelor complexe ale localităţilor din mediul rural presupun şi eforturi financiare importante pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi implicit pentru ”reducerea gradului de sărăcie şi a riscului de excluziune socială”, pentru ”conservarea patrimoniului local”, în final, pentru ”creşterea nivelului de trai” a populaţiei rurale. Cu toate acestea, suma propusă pentru dezvoltarea infrastructurii rurale pe perioada 2014-2020 (1.281 mil. euro) este cu mult sub prevederile din programul precedent (1.596 mil. euro) şi chiar sub suma efectiv consumată până în prezent (1.525 mil. euro), în condiţiile în care gradul de absorbţie cel mai ridicat s-a realizat tocmai la această măsură (95 %), ceea ce demonstrează atât necesitatea consolidării infrastructurii rurale cât şi capacitatea de întocmire a proiectelor şi de

utilizare a capitalului alocat.

Pentru măsurile LEADER s-au alocat 1.105 mil. euro, ceea ce reprezintă 181 % din suma alocată în perioada precedentă (PNDR 2007-2013), şi cu mult peste cele 594 mil. euro consumate efectiv până în septembrie 2016. De fapt, din această sumă de 1.105 mil. euro se finanţează submăsurile ce privesc: Sprijin pregătitor, Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală; Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală; Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare şi Asistenţă tehnică - State membre, care sunt importante dar, credem noi, că nu au nevoie de o astfel de susţinere financiară în detrimentul celorlalte priorităţi, chiar dacă proiectele ce se vor realiza pe aceste măsuri (îndeosebi în cadrul GAL-urilor) se vor răsfrânge şi asupra celorlalte tipuri de activităţi.

Accesul facil la instrumente financiare adecvate pentru micii procesatori, micii antreprenori din zonele rurale, restructurarea şi modernizarea fermelor mici în ferme orientate către piaţă, managementul riscului în agricultură şi silvicultură sunt, de asemenea, nevoi identificate dar nerezolvate prin alocări financiare. Practic, criteriile de condiţionalitate solicitate prin program vor conduce la excluderea unui număr însemnat de exploataţii agricole de dimensiuni mici de la posibilitatea de finanţare stimulându-se, de fapt, concentrarea fondurilor alocate pentru exploataţiile de dimensiuni mari sau foarte mari.

inovație

40

supliment Transilvania Business

După trei ani dedicați informării fermierilor,

Azomureș culege roadele activităţilor de consultanță agrotehnică de Ligia VORO

După trei ani dedicați informării fermierilor români, compania Azomureș din Tîrgu Mureș culege roadele, care se traduc exclusiv în creșterea vânzărilor de fertilizanți pe care compania îi produce. De asemenea, numărul colaboratorilor a crescut semnificativ, astăzi, principalul producător de îngrășăminte minerale colaborând cu stațiuni de cercetare, universități, fermieri și nu numai. În 2016, Azomureș bifează cel de-al treilea an de când oferă consultanță agrotehnică fermierilor, o activitate dezvoltată treptat și ajustată în funcție de cunoștințele și interesele partenerilor săi.

“A fost o schimbare de mentalitate, de a aborda situația și, când am început să discutăm direct cu fermierul, nu prin intermediari, în prima fază, aceștia au fost surprinși, se așteptau să venim, să vindem ceva și să nu ne mai intereseze apoi. Noi i-am abordat cu prezentări de tehnologii și recomandări clare, foarte la obiect și cu metode de fertilizare care ar trebui să fie generalizate, dar, din păcate, nu sunt”, ne-a povestit inginerul agronom Vass Lajos.

Pornind de la nevoia de informare şi de colaborare directă cu fermierii, s-a demarat campania de promovare sub denumirea de “Caravana Azomureş”, o componentă importantă a politicii de marketing aferentă companiei. Ea se organizează la începutul fiecărui sezon agricol, primăvara şi toamna, iar ca şi participanţi sunt fermieri lideri de opinie.

La primele întâlniri, reprezentanţii companiei aveau să constate că una dintre cele mai mari probleme a agriculturii

Distribuitorii, vehicul de marketing valoros Un sprijin important în organizarea acestor întâlniri îl au distribuito­rii Azomureș. “Distribuitorii își cunosc cel mai bine interesul, cunosc fer­mierii care au nevoie sau care sunt deschiși la discuții tehnice, noi avem practic două secțiuni – una de pri­măvara și cealaltă de toamnă ca să prindem campanii le agricole.

Acum, în toamnă, prezentăm soluțiile de fertilizare pentru primăvară, iar, în primavară-vară, atunci prezentăm pentru toamnă”, spune Călin Pop, directorul comercial al Azomureș.

din România este lipsa de informare, unor fermieri fiindule dificil să alcătuiască un plan complet de fertilizare. A fost nevoie de prezentări care le-au oferit fermierilor informații valoroase despre interacțiunea elementelor nutritive, schemele de fertilizare, fertilizanți și a presupus o actualizare a diagnozei fertilității solului, fiind utilizată, așa cum avea să constate specialistul din cadrul Azomureș, una veche de zeci de ani.

Pentru ca întâlnirile să aibă efect a fost nevoie de ajustări pe parcursul derulării campaniilor de informare. “În primii doi ani făceam prezentări la sute de oameni, ceea ce nu era neapărat de folos pentru noi, aveam nevoie de mai multă interactivitate, altfel oamenii stau, ascultă politicoși, rămân la prânz și pleacă. Acum strângem grupuri undeva între 15 și 30 de fermieri în fiecare locație, fermieri care sunt lideri de opinie ai zonelor aferente. Pe lângă acestea mai avem şi întâlniri mai mari, în anumite zone, unde organizează tot cosignatari de-ai noștri, de exemplu Crișana, în Bărăgan – Ziua Porumbului, Ziua Grâului, unde participă mai mulți furnizori de inputuri nu numai noi și acolo se prezintă niște rezultate ale tehnologiilor, ale hibrizilor, ale produselor de protecția plantelor, chiar și a utilajelor în anumite locuri.

Acolo avem discuții personale cu fermierii interesați și prezentăm 2 sau 3 scheme de fertilizare pentru cultura la care ne referim la întâlnirile respective. De exemplu, la Ziua Rapiței, în Bărăgan, la Mereni, am prezentat schema de fertilizare pe un lot comercial, ce face efectiv fermierul, nu e tehnologie de cercetare. Nu cred că mai există vreo companie din agribusiness care întâlnește atât de mulți fermieri și care depune un asemenea efort de marketing”, sintetizează Călin Pop, directorul comercial al combinatului.

Puterea exemplului

Folosind un limbaj comun, bazându-se pe încredere reciprocă, oferindu-le informații neglijate de decenii, activităţile de informare și celelalte întâlniri cu cei 25003000 de fermieri, anual, și-au arătat primele roade în cel de-al doilea an. “Prima parte a rezultatelor care s-au văzut deja din al doilea an au fost că mulți fermieri au început să aplice fertilizări mai bine calculate și completate, am promovat foarte mult îngrăşămintele complexe de tip NP şi

inovație

www.transilvaniabusiness.ro

să putem face o diferență. Sunt dispuse randomizat ca să fie cât mai corecte rezultatele obținute, sunt parcele mici unde se poate lucra chiar plantă cu plantă”, subliniază inginerul agronom Vass Lajos.

Efectele acestor întâlniri au fost monetizate și în rezultate combinatului, deoarece în două sezoane și jumătate, vânzările de NPK ale Azomureș s-au dublat.

Ureea granulată, noua vedetă AZO

NPK. Schemele noastre sunt concepute să asigure necesarul Un produs mult așteptat pe piață a fost ureea granulată, un pentru recoltă și pentru menținerea echilibrului solului din produs vedetă al combinatului chimic târgumureșean. “A punct de vedere fizic, biologic, pedochimic etc. Solul este fost bine primită, produsul este evident superior celui de un sistem semideschis, în echilibru, dacă intervine cineva dinainte, având granulele mai mari într-o pondere de peste în acest echilibru, durează destul de mult până își revine. 95 %, se împrăștie uniform, pe distanțe mai mari, ceea Se poate strica în 4-5 ani și să îl readuci la caracteristicile ce îi ajută pe fermieri, în loc să împrăștie la 24 de metri, sau la capacitățile inițiale între 10 și 50 ani. Le prezentăm împrăștie la 36 de metri, un spor economic de 50 %, care o foarte clar interacțiunile și unde acționează fiecare element. să determine mai puține treceri pe tarla și atunci pierderea De exemplu, fără magneziu, plantele nu există, fotosinteza din urmele lăsate de utilaje va fi mai mică”, ne-a explicat nu există și nici noi nu am exista. Dar magneziul singur nu Călin Pop, director comercial al AZO. își face treaba. Are nevoie și de potasiu ca să asigure fluxul Produsul fiind mult mai omogen, precizia de împrăștiere de materie prin menajarea regimului hidric al plantelor, este mult mai bună, uniformizarea îngrășământului pe pentru că, dacă fotosinteza produce energie, producția de suprafața agricolă este superioară celor obținute cu alte energie are un scop. În plante are scopul de a fi sursa de produse, ceea ce va duce și la o calitate crescută a recoltei energie pentru sinteză, pentru a produce și pentru a acumula sau la un proces fizico-chimic mai uniform pe întreaga rezervele de substanțe nutritive care fac ca bobul acela de suprafață. Pe de altă parte, datorită faptului că suprafața grâu să reprezinte valoare”, a subliniat inginerul agronom. granulei e mai închegată, se descompune mai lent decât Aceste campanii de informare au, după cum s-a amintit, un cea de dinainte, procesul putând fi prelungit cu până la însemnat caracter practic. Fermierilor li se prezintă scheme 2-3 săptămâni, planta are mai mult timp la dispoziţie ca de fertilizare care țin cont de caracteristicile solului, spre să valorifice nutrienţii, iar pierderile din volatilizare sunt exemplu. “Noi prelevăm și probe de sol la cerere. Solurile mult mai mici. sunt complet diferite, în Dobrogea sunt bazice, în Vest “Noi ne bucurăm că putem să oferim acest produs pe piață, sunt acide și atunci trebuie să funcționăm și noi pe scheme suntem singurul producător al acestui produs în regiune, nu diferite de fertilizare. În Vest nu putem propune scheme de numai în România, ne interesează pe lângă piața românească fertilizare cu foarte mult azotat de amoniu pentru că atunci și piețele din jur. Nu suntem încă la maximul de capacitate, am crește aciditatea și atunci înlocuim azotul cu nitrocalcar dar vom crește capacitatea raportat la cererea din piață”, sau recomandăm amendarea solurilor cu carbonat de calciu”, consideră Călin Pop. Ureea granulată are avantaje față de azotatul de amoniu, ne-a explicat Călin Pop. De asemenea, prin aplicarea unor scheme de fertilizare pe însă sunt fermieri care preferă acest din urmă fertilizant. loturi experimentale și demonstrative, respectiv pe loturi “Azomureș este pregătit să răspundă prin produsele sale comerciale, specialiștii Azomureș le pot oferi informații atât cererii fermierilor care preferă azotatul, cât și celor concrete despre acțiunea fertilizanților și îi ajută să elimine care optează pentru uree. Ținta noastră este să oferim schemele greșite, pentru ca partenerii lor să primească o soluție completă pentru fertilizare, avem și produse scheme și recomandări verificate și fiabile, în condițiile în complexe cu azot și fosfor, cu azot, potasiu și fosfor, plus care fertilizarea poate ajunge să reprezinte până la 40 % din microelemente și elemente secundare, avem lichide, avem total costuri. “Spre exemplu, pe parcelele experimentale solide, în momentul de față chiar putem asigura toată nevoia cultivate cu sfeclă și cartof avem câte 12 variante cu patru de elemente nutritive pentru plante, pentru orice tip de repetiții. Pe lotul demonstrativ avem un control, nu primește cultură”, subliniază, în încheiere, Călin Pop, directorul nimic, doar ce a rămas de anul trecut, și avem 6 variante ca comercial al companiei Azomureș.

41

42

UTILAJE&TEHNICă AGRICOLă

supliment Transilvania Business

Utilaje de Champions League, lansate de

Reghin

de Alex TOTH

Compania IRUM Reghin, specializată în construcţii de maşini şi utilaje pentru industria forestieră şi agricolă, a lansat în septembrie, trei utilaje fores­ tiere noi, dintre care două concepute exclusiv de inginerii proprii, în cadrul Centrului de cercetare iFOR (centru de cercetare-dezvoltare pentru utilaje agricole şi forestiere din România inaugurat în incinta IRUM Reghin în septembrie 2015 - n.r.), şi unul creat în parteneriat cu firma finlandeză Logset. Lansarea celor trei utilaje, TAF 2012 G, TAF 4F GT by Logset şi Ifron Powershift, a avut loc cu oca­zia Zilei Forestierului, manifestare organizată pe platforma IRUM, în parteneriat cu Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR).

Centrul iFOR, pepinieră de proiecte reuşite

Detalii despre cele trei utilaje au fost furnizate în cadrul unei conferinţe de presă, de ing. Mircea Oltean, directorul general al IRUM Reghin. „Două din cele trei utilaje sunt proiectate 100% în Centrul iFOR şi pe urmă ele au fost executate fizic tot la noi şi al treilea utilaj, care este un utilaj de altă anvergură, este un produs să-i zic aşa de Champions League, l-am creat împreună cu un producător de renume mondial din Finlanda, cu Logset. Este un produs de altă anvergură. Avem cu ei o colaborare. Nu vom putea acoperi

noi toată gama de utilaje şi atunci dorim să oferim un pachet cât mai bun pentru cei care lucrează în această zonă şi pe zonele unde considerăm noi, căutăm parteneriate”, a precizat ing. Mircea Oltean.

Investiţii continue în retehnologizare

Momentul conferinţei de presă a fost precedat de festivitatea de deschidere a Zilei Forestierului, la care au participat oficialităţi locale şi judeţene, conducerea ASFOR, parteneri din ţară şi din străinătate şi clienţi, prilej cu care ing. Mircea Oltean a subliniat că IRUM Reghin reprezintă cel mai bun exemplu că industria românească poate produce plusvaloare. „Mulţumesc ASFOR pentru că acest eveniment are loc la IRUM. Acest lucru vine ca o încununare a unui proces amplu, început în 1998 când grupul Maviprod a achiziţionat această fabrică plină de tradiţie. În toţi aceşti ani, am încercat să reabilităm şi să retehnologizăm această companie, prin investiţii continue care au avut ca scop menţinerea unui produs şi a unui brand românesc într-o piaţă care duce tot mai mult lipsă de aşa ceva. Totodată, am încercat să oferim forestierului român una dintre cele mai importante unelte la un raport calitate-preţ acceptabil şi convenabil pentru a putea răzbi în anii grei care au trecut, şi a menţine vie una dintre puţinele industrii care a rezistat după Revoluţie, industria forestieră. Probabil IRUM este cel mai bun exemplu că industria românească nu a fost doar un morman de fier vechi, după cum declarau unii politicieni în anii 90”, a afirmat directorul general al IRUM Reghin.

www.transilvaniabusiness.ro

UTILAJE&TEHNICă AGRICOLă

43

Nicolae Ţucunel, lobby pentru programul „Primul TAF” de Alex TOTH

Preşedintele Aso­ ciaţiei Forestieri­ lor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, a vorbit despre programul, în proiect, „Primul TAF”, la Ziua Forestierului, eve­ niment găzduit de platforma IRUM din Reghin.

Președintele ASFOR a punctat mai multe aspecte referitoare la prezentul şi viitorul industriei forestiere din România. „Un lucru trebuie să reţinem: cu toate discuţiile şi cu toate problemele şi disputele care sunt, pădurea are nevoie de intervenţia omului, pădurea are nevoie să fie îngrijită şi pentru asta există oameni şi utilaje”, a spus, în discursul său, Nicolae Ţucunel.

De asemenea, preşedintele ASFOR a subliniat, prin câteva cifre relevante, impactul pe care industria forestieră îl are asupra economiei României. „Economia forestieră românească a crescut în ultimii ani considerabil. La acest moment, domeniul forestier aduce economiei naţionale un important aport la ceea ce înseamnă Produsul Intern Brut (PIB). Cifra de afaceri a domeniului forestier a fost în 2015 de 28 de miliarde de lei, peste 6 miliarde de euro şi a angajat, a ţinut în activitate 160.000 de oameni. Gândiţi-vă că toate aceste locuri de muncă dezvoltă pe orizontală foarte multe alte activităţi. Este un domeniu care merită mai multă atenţie din partea celor care conduc destinele societăţii româneşti”, a precizat Nicolae Ţucunel.

Nevoia de utilaje şi drumuri forestiere

Referindu-se la parcul auto existent în prezent în industria forestieră, preşedintele ASFOR a reiterat ideea potrivit căreia profesioniştii care activează în domeniu aşteaptă demararea unui program „Primul TAF”, după modelul „Rabla”, considerat vital pentru înnoirea tehnologiei utilizată pentru exploatarea în condiţii cât mai bune a masei lemnoase din România. „Utilajele forestiere specifice activităţii din România rămân în principal TAF-ul şi funicularul. Acestea se produc aici, la Reghin, şi de când am pătruns în curtea fabricii am văzut spiritul gospodăresc, principii care trebuie aplicate într-o economie care se doreşte performantă. Mie, personal, şi tuturor colegilor mei, aceasta ne dau încredere. Problema pe care noi

trebuie să o susţinem în continuare este aceea a finanţării acestui domeniu forestier, pentru că în acest moment este subfinanţat, iar economia forestieră are mare nevoie de ceea ce înseamnă utilaje forestiere pentru exploatarea lemnului. Trebuie, de asemenea, schimbat un concept pe care îl avem de foarte multă vreme, acela de dezvoltare a reţelei de drumuri, reţeaua de drumuri forestiere, în concordanţă cu dezvoltarea reţelelor de drumuri de tractor.

Sunt chestiuni specifice pe care le avem în vedere şi pentru care împreună cu alte organizaţii de tip profesional le desfăşurăm pentru a obţine aceste drepturi de care avem atâta nevoie. Şi de ce nu, şi reiau ideea, să nu avem şi noi un program, şi am lucrat la asta cu colegii mei de la Asociaţie şi vom înainta Guvernului propunerea, de ce să nu avem şi noi un program „Primul TAF” care să poată fi utilizat de cei care deschid activităţi de exploatări forestiere?”, a spus Nicolae Ţucunel.

Propunerea preşedintelui ASFOR a fost însoţită de mai multe argumente, unul dintre acestea fiind pericolul pe care îl reprezintă utilajele foarte vechi atât pentru utilizatori, cât şi pentru fondul forestier. „În România, pentru cei aproximativ 18 milioane de metri cubi de masă lemnoasă care trebuie exploatată anual am avea nevoie de aproximativ 8.000 de utilaje conducătoare. Suntem undeva în jurul acestei cifre, dar mai mult de jumătate din aceste utilaje sunt utilaje foarte vechi. Economia forestieră are nevoie înainte de orice de reînnoirea acestui parc. Sunt tractoare pe care le găsim în păduri, cu ani de fabricaţie de dinainte de Revoluţie. Tot felul de cârpeli şi improvizaţii care pun în pericol viaţa oamenilor şi care distrug solul şi tot ceea ce le înconjoară.

Aici este provocarea noastră, a tuturor, şi fabricantul şi cel care foloseşte utilajele să introducem într-o măsură cât mai mare utilaje performante în domeniul forestier. După modelul Rabla, să scoatem rablele din pădure! Să avem o lege prin care, dacă am dat rablele de pe drum afară, să dăm afară rablele din pădure, pentru că sunt un pericol uriaş şi pentru oameni, şi pentru dezvoltare”, a mai afirmat preşedintele ASFOR.

44

UTILAJE&TEHNICă AGRICOLă

supliment Transilvania Business

Ilie Cheşa: „Leco Impex a apărut ca o necesitate în zonă” de Alex TOTH & Alin BOLBOS povesteşte Ilie Cheşa. În opinia fermierului, scăderea preţului este cauzată de politica defectuoasă a Ministerului Agriculturii, care se laudă „că avem cea mai mare producţie de grâu din istorie, nişte poveşti, de fapt”, iar efectul este „ducerea preţurilor în jos, în folosul intereselor unora”. Situaţia nu pare prea roz nici în privinţa preţului la porumb, costurile de întreţinere a culturilor fiind foarte mari, iar preţul de vânzare al producţiei mic. „Inputurile, din păcate, sunt tot mai scumpe şi trebuie să fim atenţi să nu dăm chix”, spune cu năduf, dar extrem de realist, Ilie Cheşa, agronom de profesie, cândva fost preşedinte al CAP Mureşeni. În pofida greutăţilor întâmpinate în activitatea cotidiană, fermierul mărturiseşte că face agricultură din plăcere, fiind deja pensionar de limită de vârstă. De altfel, activitatea acestuia a fost apreciată şi de Ministerul Agriculturii, care i-a oferit, în 2014, titlul de „Fermier al anului”.

Promptitudine, seriozitate şi preţuri bune Agricultor „de când se ştie”, după cum singur recunoaşte, Ilie Cheşa este unul dintre cei mai importanţi fermieri care îşi desfăşoară activitatea în Cristeşti, localitate aflată la o distanţă de 10 kilometri de municipiul Tîrgu Mureş.

Lucrează 100 de hectare de pământ, suprafaţă despre care spune că e suficientă pentru a face performanţă în agricultură, şi ca orice fermier modern încearcă să îmbunătăţească rezultatele prin tehnologia folosită, capitol la care compania Leco Impex, care deţine un punct de lucru în Cristeşti, s-a dovedit a fi, în decursul anilor, un partener de nădejde. „Am 100 de hectare de teren, dar sunt în curs de a prelua încă 40. Aici o să mă şi opresc, de fapt, pentru că, în zona noastră, această suprafaţă e optimă pentru o fermă. Ce contează e să scoţi producţii mari şi nu să ai o suprafaţă mare”, mărturiseşte fermierul din Cristeşti, care în acest an a cultivat 43 de hectare de grâu, 33 de hectare de rapiţă, 15 hectare de soia, dar şi porumb şi sfeclă de zahăr. În 2016, producţia a fost bună, cu toate că o furtună puternică din luna iunie a periclitat serios cultura de grâu. „Totuşi, am scos peste 6.000 de kilograme la hectar la grâu, iar la rapiţă 4.700 de kilograme la hectar, producţie foarte bună, la fel ca la porumb, soia şi sfeclă. Am vândut bine rapiţa, care are desfacere foarte bună şi preţ bun, grâul încă nu l-am vândut, dar urmează. Am un trader din judeţul Alba, din Cetatea de Baltă. Trebuie să facem nişte analize şi apoi cel mai probabil o să vând. Din păcate preţurile merg în jos”,

În prezent, Ilie Cheşa deţine trei tractoare, dintre care unul de 200 de cai putere şi altul de 100 de cai putere, utilaje care, firesc, necesită o atenţie deosebită în privinţa întreţinerii. „Chiar dacă le îngrijeşti, utilajele tot se mai strică. Nu ne dorim asta, dar se întâmplă. Din acest punct de vedere, Leco Impex a apărut ca o necesitate în zonă. Sunt apropiaţi de noi, orice piesă comanzi, ţi-o aduc în maxim o zi-două, preţurile sunt bune, iar produsele sunt de calitate foarte bună. E vorba de rulmenţi, simeringuri, lanţuri, lagăre, discuri. De obicei nu comand înainte, nu-mi fac stocuri, mai ales că sunt aici, aproape. Sunt mulţumit de modul în care sunt tratat, personalul Leco Impex e şi foarte amabil, dar şi excelent pregătit. Oamenii sunt foarte receptivi, chiar se pricep şi chiar recomand altor fermieri să apeleze la ei. Au pe stoc foarte multe piese şi problema pe care o ai se rezolvă într-un timp foarte scurt, ceea ce pentru noi, fermierii, este foarte important”, spune fermierul.

Colaborarea dintre Ilie Cheşa şi Leco Impex durează de aproape 18 ani şi, după toate indiciile, va continua şi în viitor. „De când lucrez cu ei în domeniul acesta, al pieselor de schimb, nu am mers la alţii, ceea ce înseamnă că sunt foarte mulţumit de modul în care decurge colaborarea. În afara faptului că aici găsesc întotdeauna ceea ce caut, în plus sunt şi ascultat şi chiar consiliat când ceva nu merge bine”, conchide fermierul din Cristeşti.

www.transilvaniabusiness.ro

UTILAJE&TEHNICă AGRICOLă

Petru Oltean: „La Leco Impex găsesc soluţii de la A la Z” de Alex TOTH & Alin BOLBOS

Pe lista celor mai fideli clienţi ai companiei Leco Impex se regăseşte şi Petru Oltean, un fermier din localitatea mureşeană Cristeşti care „respiră agricultură” zi de zi, de mai bine de patru decenii.

Experienţa incontestabilă a acestuia este valorificată atât prin pasiune şi viziune, cât şi datorită colaborării de succes cu Leco Impex.

Agricultor de 40 de ani

Posesorul un CV în care în ultimele patru decenii scrie doar „agricultură”, Petru Oltean lucrează 80 de hectare de teren, culturile agreate fiind rapiţa, grâul, porumbul, soia şi sfecla de zahăr. „Sunt implicat în agricultură de vreo 40 de ani. Sunt inginer agronom de meserie, am lucrat la Vinalcool, am fost inginer şef şi apoi şef de fermă la CAP Ogra şi am lucrat şi la fosta fermă a partidului, care la un moment dat, prin 2009, s-a privatizat. Atunci am cumpărat şi eu o parte, iar în prezent lucrez 80 de hectare, în zona Cristeşti - către Gheorghe Doja. A fost o perioadă în care zootehnia nu a fost rentabilă, deşi acum încep să se dea subvenţii chiar frumoase, ceea ce va revigora zootehnia din România. Păcat că perioada dintre 2005 şi 2016 a însemnat după părerea mea distrugerea zootehniei din România. Acum nu mă mai tentează zootehnia, mă axez doar pe culturi vegetale. Am avut anul acesta 20 de hectare de rapiţă, 30 de hectare de grâu, 15 hectare de porumb, 14 hectare de soia şi sfeclă de zahăr”, precizează fermierul.

Deşi producţia din acest an a fost bună, Petru Oltean nu se mulţumeşte numai cu atât, calitatea fiind considerată mult mai importantă decât cifrele cu trei zerouri consemnate în diverse raportări. „Producţia a fost destul de bună până acum. La rapiţă am fost foarte mulţumit, mai ales că am avut o producţie foarte frumoasă, de 4.550 de kilograme la hectar şi am primit şi un preţ destul de acceptabil, 1,4 lei per kilogram, ceea ce a făcut ca rapiţa să fie profitabilă. La grâu producţia a fost de 6.000 de kilograme per hectar, ceea ce e foarte bine pentru zona aceasta. Sigur, grâul trebuie tratat împotriva bolilor, împotriva fuzariozei, şi de exemplu pe mine tratamentul per hectar împotriva fuzariozei m-a costat 200 de lei în plus. A meritat însă, pentru că aşa am făcut şi producţie, dar şi calitatea producţiei va fi bună.

Nu e totuna că faci pâine din grâu cu fuzarioză sau din grâu de calitate”, explică fermierul.

Colaborare excelentă, fără probleme

În prezent, Petru Oltean deţine utilaje precum două tractoare, maşină de semănat, prăşitoare, două discuri, două pluguri şi combină de recoltat cereale, astfel încât colaborarea cu Leco Impex a devenit mai mult decât necesară. „De la Leco Impex cumpăr curele, rulmenţi, lanţuri, practic tot ce-mi trebuie, piese de la A la Z. Colaborez cu ei de vreo patru-cinci ani şi colaborarea e excelentă, fără niciun fel de probleme.

Colaborarea are multe aspecte pe care le consider pozitive: întâi, sunt foarte aproape de fermieri, apoi, ceea ce discutăm şi facem. Fiind un colaborator mai vechi, beneficiez şi de un pic de discount la produse. E o colaborare frumoasă, întotdeauna am găsit aici produsele de care am avut nevoie, iar în cazul în care am căutat ceva şi nu era pe stoc, a doua zi, la prima oră, piesa respectivă era disponibilă. Sunt aici oameni pricepuţi, care se vede că sunt de meserie, aici găsesc soluţiile de care am nevoie”, precizează Petru Oltean. Întrebat care ar fi serviciile Leco Impex pe care şi le-ar dori îmbunătăţite, fermierul mărturiseşte că, în opinia sa, existenţa unor specialişti care să ofere consiliere pe parte de sisteme electronice şi hidraulice ar fi mai mult decât benefică. „Serviciile sunt excelente. Totuşi, dacă ar fi să îmbunătăţesc ceva, ar fi un specialist de valoare, un electronist, care să ofere consiliere pe probleme de reglaje pe partea electronică şi pe problemele care mai apar pe partea hidraulică. Sunt atâtea tractoare şi aproape toate au computere de bord şi sisteme electronice destul de sofisticate pentru un fermier. Sunt şi combine cu distribuitoare hidraulice şi un specialist bun ar putea diagnostica defecţiunile care apar”, menţionează Petru Oltean.

45

46

UTILAJE&TEHNICă AGRICOLă

supliment Transilvania Business

Echipa de roboți „BANAT”, la Agromalim de Liliana BRAD

Agricultura viitorului a fost una dintre cele mai interesante teme dezbătute la târgul Agromalim, desfășurat la Arad în perioada 8-11 septembrie.

Agricultura modernă a evoluat, iar acum se face cu ajutorul roboților. Echipa de roboți „BANAT” a participat anul acesta pentru a treia oară consecutiv la Agromalim, fiind coordonată de conf. univ. dr. Sorin Tiberiu Bungescu. Standul prezentat de echipă a fost atracția târgului de la Arad.

Soluția pentru o agricultură modernă Unul dintre cele mai vizitate standuri de la Agromalim a fost cel al Echipei de roboți „BANAT”. Conf. univ. dr. Sorin Tiberiu Bungescu a explicat celor interesați cum se poate face agricultură modernă cu ajutorul roboților. El a prezentat inclusiv în câmp, experimental, ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura viitorului.

Totul a început în anul 1999, când Fundația germană Claas a decis să promoveze educaţia şi cercetarea în domeniul ingineriei agricole şi în alte domenii afiliate cum ar fi specializările inginereşti şi economice. Atunci a fost demarat proiectul „Fundaţia Claas – Universitatea parteneră“, care s-a bucurat de un real succes. Intenția Fundaţiei germane a fost să trezească interesul tinerei generaţii pentru domeniul agriculturii în general, să întărească poziţia naţională şi internaţională a agriculturii și să sprijine agricultura şi industriile ei afiliate. În anul 2007, Fundaţia Claas a ales Universitatea de la Rousse din Bulgaria, unde a reuşit să implementeze cu succes acest proiect. „Reprezentanţii firmei Claas din România au propus ca în anul 2008 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” (USAMVB) din Timișoara

să participe din partea României la selecţia care urma să aibă loc în Germania. Desigur că am fost încântaţi de propunerea primită şi am iniţiat demersurile necesare pentru participarea la această selecţie. În luna iunie a anului 2008, Fundaţia Claas a anunţat oficial că USAMVB din Timișoara, care, după cum au spus ei, se bucură de o reputaţie foarte bună în domeniul ingineriei agricole şi a mecanizării în agricultură, a fost aleasă ca universitate parteneră în cadrul proiectului pentru anul 2008”, a declarat conf. univ. dr.

Sorin Tiberiu Bungescu. Echipa „BANAT” a fost înființată în anul 2011 din studenți de la trei facultăți de prestigiu din Timișoara: Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Facultatea de Automatizări și Calculatoare și Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica din Timișoara. „Acest lucru a fost posibil datorită inițiativei Fundației Claas din Germania care a propus USAMVB „Regele Mihai I al României” din Timișoara să participe cu o echipă de studenți la Concursul Internațional de Roboți pentru Agricultură „Field Robot Event”, care s-a desfășurat în cadrul Expoziției Mondiale de Horticultură, la Venlo, în Olanda, în anul 2012”, a declarat conf. univ. dr. Sorin Tiberiu Bungescu. La ediția din anul 2012, cu Echipa „BANAT”, România s-a clasat în primii cinci din Europa la roboții pentru agricultură. „Locul cinci a fost un succes pentru studenții români, mai ales că România a participat pentru prima oară la acest concurs, care a ajuns în acel an la ediția a X-a”, a declarat conf. univ. dr. Sorin Tiberiu Bungescu. De atunci, Echipa de roboți „BANAT” a participat la toate edițiile concursurilor, care s-au desfă­ șurat în Europa. „În fiecare an, echipa se pliază, în funcție de task-urile pe care trebuie să le execute, de tipul culturii și de condițiile din teren. Umiditatea din sol este un alt factor care trebuie luat în considerație. Condițiile meteo intră și ele în calcul, deoarece echipa a întâlnit dificultăți la cele cinci ediții, ca și celelalte echipe competitoare, la schim­ba­rea vremii în timpul concursului (de la soare, la ploaie etc.)”, a declarat conf. univ. dr. Sorin Tiberiu Bungescu.

www.transilvaniabusiness.ro

agroturism

47

Pensiunea Gabriella, loc de odihnă şi relaxare pe Valea Mureşului Superior de Alin ZAHARIE

Pensiunea Gabriella din localitatea mureșeană Vălenii de Mures, comuna Brâncove-­ neşti, reprezintă popasul ideal pentru cei care traversează Valea Mureşului Superior, zonă pe cât de frumoasă, pe atât de puţin exploatată, dacă ne referim la locurile de ca­ zare, numărul pensiunilor între Reghin şi Topliţa fiind unul prea mic pentru aşa minu­ năţie de zonă.

Povestea Pensiunii Gabriella începe în anul 2002, când Zsigmond Ambrus şi Erika Melinda au decis să facă primii paşi. “Ideea ne-a venit în anul 2002, când locaţia în care se află acum pensiunea a fost scoasă la vânzare şi atunci am decis să facem ceva, respectiv un restaurant şi o pensiune în centrul localităţii Vălenii de Mureş. Pe fostul loc era o casă de locuit, cumpărată apoi de un olandez care a dorit să facă o fabrică de mezeluri. A dat faliment în cele din urmă, a vândut proprietatea, iar noi am cumpărat locul în ideea de a face un restaurant şi o pensiune”, ne povestește Zsigmond Erika Melinda, administratorul Pensiunii Gabriella din Vălenii de Mureş.

Oportunitatea deschiderii unei pensiunii a prins contur în anul 2011, graţie posibilităţii de accesare a fondurilor europene, Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice” venind ca o mănuşă pentru Zsigmond Erika Melinda. “În 2011 am depus proiectul, birocraţia fiind una destul de mare, fapt pentru care doar în noiembrie 2014 ne-am apucat efectiv de construcţia pensiunii. Lucrările au durat 10 luni de zile, pensiunea fiind funcţionabilă din 30 septembrie 2015. Valoarea totală a proiectului a fost de 116.000 de euro, din care am primit finanţare 96.000 de euro, restul fiind contribuţia proprie de 15 %”, a precizat administratorul Pensiunii Gabriella.

Oferta pensiunii este una generoasă, patru camere, cu o capacitate de 8 locuri, bucătărie comună, saună, un ciubăr cu apă sărată, încălzită la foc cu lemne, saună şi un complex

de joacă pentru copii.

Este de fapt o pensiune agroturistică, cu o bucătărie care poate fi folosită de client, sală de masă și terasă de vară cu grătar.

“Noi putem oferi şi preparate tradiţionale dacă există cerere în acest sens. Ca şi atracţii în zonă, în Vălenii de Mureş avem un muzeu al satului care poate fi vizitat, avem Castelul Kemeny din Brâncoveneşti în apropiere, plus alte atracţii turistice oferite de Valea Mureşului Superior, cel mai vizitat fiind Scaunul Domnului. Încercăm să oferim toate condiţiile, fapt pentru care de anul viitor vom încerca să organizăm trasee de drumeţie. Multă lume vine în zonă şi nu ştie unde să meargă, fapt pentru care vom oferi pachete de câteva zile, astfel ca turiştii să poată sta la noi câteva zile cu vizitarea împrejurimilor. Avem în apropiere staţiunea Sovata, Topliţa cu zona de pârtie, Reghinul, Bistriţa, Tîrgu Mureşul. Practic suntem undeva la mijlocul distanţei dintre aceste oraşe amintite”, spune administratorul Pensiunii Gabriella.

Clienţii care au trecut pragul pensiunii s-au declarat mulţumiţi de condiţiile oferite de Pensiunea Gabriella, dovadă stau şi reacţiile acestora. “Ospitalitate dusă la extrem, foarte multă linişte, impecabil de curată, parcare curată şi păzită”, “Totul foarte curat, gazde primitoare şi mic dejun excelent”, “Clean, quiet and safe. New building. The owner is friendly and helpful. It was a good decision to stop there over night” sunt reacţii mai mult decât grăitoare pentru serviciile oferite de Pensiunea Gabriella din Vălenii de Mureş.

48

agroturism

supliment Transilvania Business

Zeci de localităţi şi-au prezentat oferta turistică la Târgul Naţional de Turism Rural

Staţiunea turistică Albac – capitala turismului rural românesc de Dan LUNGU

Staţiunea Albac din Munţii Apuseni a fost şi în acest an, timp de câteva zile, capitala turismului rural românesc. Zeci de localităţi din România şi-au prezentat, în luna septembrie, oferta turistică la Târgul Naţional de Turism Rural, ajuns la a XII-a ediție.

Staţiunea turistică Albac din Munţii Apuseni a găzduit, în perioada 2 – 4 septembrie, Târgul Naţional de Turism Rural – cel mai important târg de turism rural din România.

Evenimentul a ajuns la cea de-a XII-a ediţie şi a avut ca scop promovarea turismului rural românesc reunind reprezentanţii din turism la nivel regional şi naţional: agenţii de turism, unităţi de cazare, firme prestatoare de servicii turistice, reprezentanţi ai unor localităţi cu potenţial în ceea ce priveşte turismul rural. Târgul este o marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba, care a iniţiat evenimentul şi îl organizează împreună cu Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Albac. Partenerul oficial al târgului este Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Filiala Alba.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, susţine că Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac este un eve­niment ce are ca scop promovarea turismului rural ro­ mânesc şi sprijinirea celor care activează în turism să poată fi cunoscuţi în ţară dar şi în străinătate. „În inima Apusenilor, la Albac, se organizează singurul târg naţional dedicat turismului rural. Am iniţiat acest târg în urmă cu mai bine de 10 ani pentru a promova potenţialul turistic al Munţilor Apuseni. Am demonstrat că judeţul Alba este o destinaţie importantă în turism şi totodată dorim să demonstrăm că turismul rural este extrem de ofertant în România. Vrem să arătăm prin acest eveniment că se poate face turism rural de calitate şi vrem să îi ajutăm pe cei care fac turism de calitate să se promoveze şi să fie cunoscuţi”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.

La rândul său, primarul comunei Albac, Tiberiu Todea, spune că în cei 12 ani de când se organizează târgul, în Munţii Apuseni, numărul pensiunilor şi al turiştilor a crescut simţitor. „Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim într-o zonă minunată şi binecuvântată, un adevărat colţ de rai. Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac şi-a propus încă de la prima ediţie să promoveze în ţară şi străinătate Valea Arieşului, tradiţiile şi obiceiurile moţeşti, mâncărurile noastre gustoase şi delicioase. La cea de-a XII-a ediţie considerăm că târgul şi-a atins scopul deoarece numărul de turişti a crescut în Munţii Apuseni, iar turismul a devenit o alternativă economică viabilă pentru oamenii de pe aceste meleaguri moţeşti”, consideră primarul comunei Albac, Tiberiu Todea.

De ce sunt atraşi turiştii în zonele rurale?

Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac a încercat să răspundă şi la întrebarea care îi frământă pe toţi cei care

agroturism

www.transilvaniabusiness.ro

Localitatea Albac din Munţii Apuseni este exemplul cel mai elocvent că turismul rural este în creştere în România şi poate reprezenta o ramură economică viabilă. Comuna a fost declarată în 2004 staţiune turistică şi, de atunci, numărul turiştilor dar şi al pensiunilor a crescut simţitor.

Primarul din Albac, Tiberiu Todea spune că numărul pensiunilor a crescut de la doar câteva în 2004 la 53 de unităţi de cazare, cât sunt în prezent şi care au în total peste 700 de locuri. Preţurile în pensiunile din Albac variază între 50 şi 200 de lei, în funcţie de gradul de confort şi de poziţionare. „Numărul pensiunilor din zonă a crescut foarte mult, numărul agenţiilor de turism care sunt interesate de această zonă este tot mai mare, apoi numărul de turişti creşte continuu, de la an la an. Acest lucru nu poate însemna decât prosperitate pentru oamenii din această zonă”, remarcă Tiberiu Todea, a cărui familie a dezvoltat în zonă o unitate turistică.

activează în turism: de ce ar fi atraşi turiştii în satele româneşti?

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba susţine că la dez­vol­ tarea turismului rural este important să contribuie întreaga comunitate prin ospitalitate. „Încă de la început ne-am dorit ca acest târg să promoveze potenţialul extraordinar al turismului rural românesc. De ce turismul rural? Ştim cu toţii că, din păcate, satele noastre se depopulează, casele vechi rămân nelocuite şi neîntreţinute, tradiţiile se pierd, uităm folclorul, uităm obiceiurile, iar turismul rural este singura soluţie pentru ca toate aceste lucruri să nu se întâmple. Ce trebuie să facem pentru a ne atrage turiştii? Trebuie să fim gazde bune. Un turist care vine să facă turism rural trebuie să fie bine primit nu numai de gazde, ci trebuie să fie bine primit de întreaga comunitate pentru că acest turist trebuie să se simtă bine şi apoi să aducă şi pe alţii aici. Numai aşa turismul rural românesc poate deveni o ramură economică importantă a satului românesc şi o alternativă viabilă care să ofere prosperitate oamenilor din localităţile rurale”, subliniază Ion Dumitrel. Şi primarul staţiunii Albac, Tiberiu Todea crede că dez­vol­

tarea turismului depinde de cei care activează în turism şi de seriozitatea acestora dar şi de deschiderea autorităţilor locale. „Putem spune că suntem pe drumul cel bun şi turismul rural românesc are un viitor bun, însă nu trebuie să uităm că reuşita depinde de noi: autorităţi, proprietari de pensiuni sau locuitori ai comunităţilor rurale. Noi trebuie să fim gazde primitoare, să punem în valoare tot ce avem frumos şi autentic astfel încât turiştii să vină în zona noastră şi apoi să vorbească despre noi ca acest lucru să aducă alţi turişti”, consideră Tiberiu Todea.

Ce cuprinde oferta turistică?

Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac a cuprins şi o zi dedicată gastronomiei tradiţionale, meşteşugurilor populare şi folclorului autentic, toate acestea având scopul de a arăta unicitatea turismului rural românesc. Astfel, manifestările au cuprins o demonstraţie gastronomică în cadrul căreia bucătari şi bucătărese din mai multe pensiuni de pe Valea Arieşului au gătit mâncăruri la ceaun după reţete tradiţionale şi folosind doar produse ecologice. Echipele au gătit în aer liber mâncăruri la ceaun la foc de lemne, folosind carne de pui, vită, porc sau mistreţ, dar adăugând şi ingrediente inedite precum sosurile de merişoare sau afine. În final, mâncărurile au fost premiate de organizatori, însă nota finală a fost dată de turişti care au degustat toate preparatele tradiţionale în cadrul unei mese organizată în cadrul târgului. O altă demonstraţie de măiestrie şi

îndemânare a fost oferită de meşteri lemnari din zona Munţilor Apuseni care au cioplit în trunchiuri de copac.

Mâncarea tradiţională şi meşteşugurile populare au fost completate perfect de folclorul autentic, toate trei fiind „ingredientele” care dau unicitate turismului rural din România. Astfel, programul târgului a continuat cu o paradă a portului popular desfăşurată prin centrul comunei Albac şi un spectacol folcloric maraton. „Gastronomia, meşteşugurile populare, tradiţiile şi folclorul sunt extrem de importante când vorbim de turismul rural românesc deoarece turistul este atras atât de zona pitorească dar şi de mâncărurile gustoase, de tradiţiile din lumea satului, de muzica populară autentică dar şi de produsele făurite cu migală de meşterii noştri populari. Această zestre trebuie să o păstrăm şi să o valorificăm împreună cu oferta turistică sau ca o parte a ofertei turistice. Acesta este motivul pentru care cea de-a doua zi a Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac a fost destinată folclorului, gastronomiei şi meşteşugurilor tradiţionale”, ne explică directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alexandru Pal.

49

târguri&expoziţii

50

supliment Transilvania Business

Agromalim, la borna 27 de Liliana BRAD

În perioada 8-11 septembrie, în organizarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricul­ tură Arad a avut loc cel mai mare târg de agricultură din vestul țării, Agromalim.

Au participat producători de utilaje agricole, specialiști și agricultori din toată țara, dar și din străinătate.

Cea de-a XXVII-a ediție a târgului Agromalim s-a desfășurat de colaborare și au discutat despre relația pe care o au cu la Expo Arad Internațional și a reunit 250 de firme, dintre autoritățile locale și centrale. Întâlnirea a fost destinată care 61 din străinătate. Au participat expozanți din și schimbului de experiență, având în vedere că în aria Ungaria, Austria, Italia, Germania și au venit vizitatori de referință activează unii dintre cei mai performanți atât din România, cât și din Ungaria și Serbia. În cadrul agricultori ai României. „Secțiunea de comunicări, dezbateri târgului au fost expuse mașini și utilaje agricole, input-uri și conferințe este foarte importantă pentru Agromalim. pentru fermele de cultura plantelor, sisteme de creștere și Agricultura este o știință și cei care o abordează științific, furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de așa cum am văzut și în județul Arad, au rezultate excelente”, uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, a declarat Gheorghe Seculici, președintele Camerei de produse agroalimentare, ambalaje, servicii de consultanță Comerț, Industrie și Agricultură din județul Arad. și financiare, reviste, cărți și cataloage de specialitate. „Este o continuitate care ne demonstrează potențialul Aradului în domeniul agricol, dar și faptul că la Camera de Comerț funcționează o echipă responsabilă, serioasă, capabilă să gestioneze evenimente de mare anvergură. Târgul acesta internațional este unul dintre cele mai mari din România, Participanții la târg au participat la conferințe, prezentări cu o foarte bună recunoaștere în mediile de specialitate și întâlniri cu specialiști și autorități și s-au putut informa din Europa”, a declarat Gheorghe Seculici, președintele despre modul în care își pot dezvolta afacerile în domeniul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad. Firmele agricol. La Agromalim a avut loc un ciclu de conferințe participante au expus pe o suprafață de 4.500 de metri pătrați destinate agricultorilor, în parteneriat cu Universitatea în cele două pavilioane expoziționale și pe 30.000 de metri de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMVB) pătrați spațiu exterior. La reușita târgului au contribuit „Regele Mihai I al României” din Timișoara. „Este un și partenerii de la Romexpo. „Aș dori să le mulțumesc și privilegiu pentru noi să putem continua parteneriatul partenerilor noștri de la Romexpo, care ne-au susținut cu Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad cu una o parte din logistica acestui eveniment, punându-ne la dintre cele mai bune școli de agricultură din România, cea dispoziție un spațiu expozițional exterior, cu care am adus de la Timișoara, care a dat României specialiști capabili un plus de imagine ediției din acest an a târgului”, a explicat să realizeze culturi valoroase și pe piatră seacă, darămite Gheorghe Seculici. pe solul fertil al României”, a declarat Gheorghe Seculici, În cadrul târgului Agromalim, Camera Agricolă Națională președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Ungariei a organizat întâlnirea asociațiilor de agricultori din Arad. Au conferențiat conf. dr. ing. Isidora Radulov, din Bazinul Carpatic. Evenimentul a reunit agricultori prorectorul Universității, și ing. Dumitru Merloi, care au adus din mai multe județe care au dezbătut proiectele comune în atenția agricultorilor biohumusul, un îngrășământ ecologic

Conferințe și noutăți pentru agricultori

www.transilvaniabusiness.ro

târguri&expoziţii

complex. Conf. dr. ing. Sorin-Tiberiu Bungescu și conf. dr. ing.

Radu Ilea au prezentat ultimele noutăți în domeniul agricol „Ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie, agricultura viitorului”, conf. dr. Gheorghe Poșta, drd. ing. Andreea Simona Florea, prof. univ. dr. dr. h.c. Karl Fritz Lauer au prezentat utilizarea input-urilor biologice la cultura tomatelor în seră. O temă extrem de interesantă a fost „Politici Agricole Comune pentru perioada 2014-2020.

Provocări pentru fermieri”, susținută de șef lucrări dr. ing.

Andreea Feher, dr. ing. Miroslav Raicov, prof. dr. ing. Ioan Brad și șef de lucrări dr. ing. Tabita Adamov. „În cadrul târgului au avut loc conferințe pe teme de actualitate pentru domeniul agricol susținute de USAMVB „Regele Mihai I al României” din Timișoara și ACO Păstorul Crișana – Filiala Arad, Vet Farm Boutique și Servicii Publice. Din tematică aș aminti prevederile Noii Politici Agricole Comune pentru perioada 2014 – 2020; Provocări pentru fermieri; Biohumusul - îngrășământ ecologic complex; Utilizarea input-urilor biologice la cultura tomatelor în seră; Ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie, agricultura viitorului; Programe de prevenție și tratamente în cele mai des întâlnite boli din fermele de ovine”, a declarat Cimi Enache, managerul târgului.

În premieră, demonstrații în câmp

În acest an, la Agromalim a avut loc și o premieră: demonstrațiile în câmp, lucrări agricole de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minim de lucrări de semănat direct. La o distanță de 800 de metri de târg, agricultorii și specialiștii au fost transportați cu microbuzele direct în câmp, unde au avut loc prezentările. Au participat doar firmele care au expus la Agromalim și specialiștii care și-au făcut cunoscute tehnologiile.

Cu sprijinul asociaţiilor de crescători de animale, în cadrul Expoziţiei de Animale de Rasă, pe toată perioada târgului, au fost expuse taurine, ovine şi caprine ale membrilor asociaţiilor, cu accent pe prezentarea raselor de carne. Au avut loc întâlniri ale asociațiilor, au fost bonitate şi premiate cele mai frumoase exemplare expuse.

Ediția din acest an a târgului Agromalim a fost una de excepție. Au venit vizitatori din tot vestul României, dar și din Ungaria și chiar Serbia. „Trebuie să recunosc că a fost

un eveniment de excepție, în primul rând, prin numărul participanților foarte mare în acest an. A ținut, recunosc, și vremea cu noi, dar toți participanții, dincolo de participanții din țară, și cei din străinătate au fost mai numeroși ca altădată. A fost o ediție de succes în primul rând prin prezența expozanților, a crescătorilor de animale, a celor care și-au prezentat tehnicile, utilajele și prin întâlnirile în conferințele pe care le-au avut pe parcursul celor patru zile.

A fost un târg excepțional din punctul nostru de vedere și însăși elementele pe care le-am prezentat în premieră, de demonstrație în câmp au fost unele de succes și sperăm ca în anii următori să le putem dezvolta la fel de puternic”, a declarat Gheorghe Seculici, președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.

51

52

târguri&expoziţii

supliment Transilvania Business

Fermierii și producătorii promovați la Târgul Apulum Agraria de Dan LUNGU

Fermierii şi producătorii din industria alimentară din Alba şi-au prezentat la sfârşitul lunii septembrie produsele în cadrul Târgului Apulum Agraria, eveniment organizat anual de Consiliul Judeţean Alba în scopul promovării producătorilor locali. Târgul a reunit în acest an 160 de expozanţi din cele mai variate domenii ale agriculturii şi industriei alimentare.

Târgul Apulum Agraria s-a desfăşurat în perioada 23 – 25 septembrie, la Alba Iulia, şi a reunit aproximativ 160 de expozanţi: fermieri, producători de produse ecologice, apicultori, producători din industria alimentară, viticultori, dar şi firme specializate de echipamente şi utilaje agricole sau produse fitosanitare.

Târgul, ajuns în acest an la cea de-a XXV-a ediţie, a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba împreună cu Primăria Municipiului Alba Iulia şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba.

Evenimentul s-a desfăşurat într-un spaţiu expoziţional în aer liber din Alba Iulia şi a cuprins expoziţii cu vânzare de produse alimentare, legume şi fructe, toate produse de fermieri locali, dar şi expoziţii de animale şi păsări, expoziţii de unelte, utilaje şi echipamente agricole sau standuri cu produse fitosanitare. În cadrul târgului au fost organizate demonstraţii culinare şi concursuri gastronomice, cum a fost cel prin care gospodinele s-au întrecut în reţete inedite produse de calitate, acest lucru înseamnă locuri de muncă, de plăcinte. Cea mai gustoasă plăcintă a fost aleasă după ce dezvoltarea firmelor româneşti şi, nu în ultimul rând, bani toate preparatele au fost degustate de către vizitatorii la târg. la bugetele locale”, a mai subliniat Florin Roman.

De asemenea, ciobanii de pe Valea Sebeşului, prezenţi la târg, au pregătit balmoş, o mâncare ciobănească din mălai, lapte şi brânză, dar şi tocăniţă de berbecuţ la ceaun, iar producătorii de produse tradiţionale de panificaţie s-au întrecut în a oferi Printre expozanţii de la Târgul Apulum Agraria s-au vizitatorilor cele mai gustoase plăcinte pe lespede. numărat mai mulţi mici viticultori care au amenajat o „Ne-am oprit să gustăm o tocăniţă de oaie. Este extraordinară mustărie unde au arătat vizitatorilor cum se storc strugurii şi de mult nu am mai mâncat aşa ceva. Aşteptăm să se facă şi se obţine mustul. şi balmoşul şi sigur vom gusta câte o porţie”, ne-a spus Viticultorii se plâng că anul 2016 este unul extrem de slab Nicolaie Breaz, unul dintre vizitatori, care a venit, sâmbătă, pentru viticultură, iar vinurile nu vor fi cele mai bune la Apulum Agraria împreună cu familia. calitativ din cauza conţinutului scăzut de zahăr.

La câţiva metri de ceaunele cu tocăniţă şi balmoş, Ovidiu Negrea este unul dintre membrii Asociaţiei proprietarul unei păstrăvării din judeţul Alba a adus la Viticultorilor din Ighiu şi spune că, pentru el, recolta de târg păstrăv proaspăt care poate fi cumpărat dar şi gustat struguri din acest an a fost jumătate compromisă de ploi la faţa locului, prăjit pe grătar şi cu mujdei de usturoi. sau de îngheţ.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, „Pentru viticultori, anul 2016 este un an greu. Din cauza spune că târgul îşi propune să îi ajute pe fermierii din condiţiilor meteo, viţa-de-vie a avut de suferit, în luna aprilie Alba să îşi promoveze produsele. „Sunt prezenţi 160 de a fost un îngheţ care a uscat lăstarii noi, iar ulterior a fost producători agricoli, fiind ediţia cu cea mai mare prezenţă o perioadă cu multe ploi care au cauzat atacuri repetate de până acum. Prin acest târg vrem să promovăm produsele de mană şi făinare. Recolta este la 40-50 % din recolta româneşti şi aceasta este cea mai bună soluţie: arătăm direct obişnuită dintr-un an, deci peste jumătate s-a pierdut. În cumpărătorilor produsele româneşti şi îi lăsăm să înţeleagă ceea ce priveşte calitatea vinurilor nu este un an deosebit de că sunt de calitate şi merită să fie cumpărate. Recomandarea bun tot din cauza ploilor şi a vremii care nu a fost prielnică noastră pentru locuitorii din Alba şi pentru români este să viticulturii. Vinurile au un conţinut de zahăr scăzut”, a spus cumpere produse româneşti deoarece pe lângă faptul că sunt Ovidiu Negrea.

Producţie slabă pentru viticultori

www.transilvaniabusiness.ro

târguri&expoziţii

An „blestemat” pentru apicultori

Şi apicultorii din Alba se plâng că anul 2016 a fost unul foarte slab în ceea ce priveşte producţia de miere, în special polifloră.

Tiberiu Biriş, apicultor din Blaj şi producător de miere ecologică, susţine că, faţă de un an normal, producţia de miere este la 30-40 %, ceea ce ar putea duce în perioada următoare la o creştere a preţurilor. „Anul acesta a fost un an blestemat pentru apicultori şi, după cum spun apicultorii bătrâni, de 50 de ani nu au mai avut aşa producţie proastă ca în acest an. Dăm de mâncare la familiile de albine, am recoltat foarte puţin comparativ cu ceilalţi ani, dar încercăm să ne descurcăm. Faţă de un an normal producţia este la 30-40%. Va trebui să creştem preţurile pentru că altfel nu reuşim să ne acoperim nici măcar costurile de producţie. La salcâm nu este un an foarte rău. Ceea ce ne-a afectat este producţia de miere polifloră.

Deşi au fost foarte multe flori, timpul n-a fost favorabil, producţia este scăzută pentru că florile nu au avut nectar”, afirmă apicultorul.

puţin aspectuoasă decât salata de import. „Salata nu este ca şi cea de import ca volum, ca aspect, însă vă pot spune că este naturală şi curată. Clienţii sunt puţin sceptici şi se tem că în apă ar putea exista chimicale. Nu folosim chimicale şi după ce îi convingem să guste sunt cuceriţi de această salată”, a mai spus Florin Vasiu.

Agricultorul a povestit că i-a venit ideea acestei afaceri după ce a văzut culturi similare în Germania, iar apoi a Doi agricultori din Alba Iulia oferă clienţilor salată hidropo­ decis să o pună în practică şi în judeţul Alba construind nică despre care spun că este 100 % ecologică deoarece creşte mai multe solarii. pe apă fără să aibă nevoie de pământ astfel încât nu este Potrivit acestuia, investiţia pentru un singur solar se ridică atacată de dăunători şi nu necesită tratamente fitosanitare. la peste 5.000 de euro, însă poate fi o afacere bună pentru Daniel Cristea şi Florin Vasiu au investit până acum câteva cei care au încredere şi muncesc. zeci de mii de euro în solarii în care cultivă salată hidroponică. „În prezent livrăm la restaurante şi fast-food-uri din oraşele Cultivarea salatei presupune o instalaţie cu tuburi pe care mari şi încercăm să convingem şi consumatorii obişnuiţi circulă apa şi în care sunt crescute firele de salată. să mănânce salată hidroponică. Aceste produse agricole „Salata hidroponică este cea mai curată salată care există. Este sunt tot mai des consumate în ţările dezvoltate unde se o salată ce creşte pe tuburi prin care circulă apă. Pentru că recomandă chiar consumul în special în formă crudă, fiind nu are contact cu solul este ferită de dăunători şi nu folosim mai bogate în minerale şi vitamine”, a mai spus agricultorul. nici pesticide şi insecticide care sunt toxice şi dăunătoare Târgul „Apulum Agraria” este unul din evenimentele pentru organism. În apă folosim o zeamă care rezultă din organizate anul de Consiliul Judeţean Alba pentru susţinerea combinaţia mai multor soiuri de gunoi de grajd”, a explicat şi promovarea producătorilor şi fermierilor locali. În cele Florin Vasiu, unul dintre agricultori. trei zile de desfăşurare, târgul a fost vizitat de câteva mii de El a spus că, din păcate, salata produsă de ei nu are foarte persoane şi a cuprins şi o tombolă inedită pentru vizitatori, mare trecere în magazinele obişnuite deoarece este mai printre premii oferite aflându-se chiar şi un viţel.

Salata hidroponică, oferta a doi agricultori

53

54

conferință

supliment Transilvania Business

Premii pentru fermieri, în cadrul galei PRIA Romanian Farmers

Teme de impact dezbătute la PRIA Agriculture

Fermierii români au fost premiați în premieră în acest an în cadrul galei PRIA Romanian Farmers, parte din conferința PRIA Agriculture, care a avut loc la București, în 29 septembrie, la hotelul Crowne Plaza. La conferința PRIA Agriculture lectori au fost: Oana Iacob – Director General Direcția Cod Fiscal, Ministerul Finanțelor PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți.

Publice; Adrian Pintea– Director General, Agenţia de Plăţi PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA); Cristian Popescu – toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă Avocat Asociat, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii; Laurenţiu de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își Baciu – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Veronica Toncea – Director General, desfășoară activitatea în acest sector.

Gala PRIA a fost dedicată fermierilor români care au investit FGCR; Tudorel Andrei – Preşedinte, INS; Ramona IVAN – resurse financiare, foarte multă muncă și experiența lor Director, Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, de-a lungul timpului și au contribuit la dezvoltarea sau CEC Bank; Emil Dumitru – Preşedinte, Confederația menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE. Națională ProAgro.

Aceasta gală a constituit o premieră în România – în “Conferința PRIA Agriculture a reprezentat cel mai important cadrul căreia au fost recunoscute eforturile și contribuția eveniment din această toamnă pentru agricultură și a reunit fermierilor români care au investit capital românesc, timp, reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. Anul acesta a fost însoțită muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

Premiile din cadrul galei PRIA Romanian Farmers au fost: de Gala PRIA Romanian Farmers - prima gală în cadrul Nicolae Sitaru - premiu pentru rezultate deosebite în cultura și căreia ne vom concentra numai pe recunoașterea eforturilor promovarea porumbului, Constantin Bazon - premiu pentru îndelungate ale fermierilor români”, ne-a declarat Raluca implicarea în simplificarea legislației în ceea ce privesc APIA și Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture.

AFIR, Gheorghe Albu – premiu pentru diversitatea activității Printre temele abordate în cadrul conferinței s-au regăsit: în zona de agricultura, programul de plantare a perdelelor prioritățile Guvernului în ceea ce privește agricultura forestiere – din salcâm, Ilie Popescu – premiu pentru cultura României; aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune mare, energie regenerabilă și pentru morărit, Lucian Nicolae (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; seceta și sistemul Șerban – premiu pentru rezultate excelente și diversitatea de irigații în România; cumpărarea și vânzarea terenurilor activității în zona de agricultură, Emil Dumitru - premiu agricole, cadastrarea; contractele futures în agricultură; pentru implicarea în agricultură și gestionarea excelentă a fonduri europene și simplificarea procedurilor, subvenții și demersurilor federației, Dimitrie Muscă – premiu pentru o situația plăților; crearea fondului mutual – de când ar putea agricultură cu circuit închis, Dr. Ing. Marian Verzea – premiu intra în vigoare și ce riscuri va acoperi; camerele agricole – de excelență pentru activitatea în cercetare, Popovici Nițu cum se pot organiza acestea; măsuri fiscale pentru agricultură; Stoica & Asociații – casa de avocatură care s-a preocupat schema de minimis pentru energia necesară agricultorilor; de problemele agriculturii din țara noastră, a susținut și a legea 51 și relația fermier – retailer; bilanțul anului 2016, participat activ la dezbaterile agricultorilor pentru a afla precum și soluții pentru a avea un 2017 agricol mai bun. care sunt problemele și pentru a-i sfătui și a contribui la Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante dezvoltarea cadrului juridic din domeniul agriculturii, CEC și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și Bank – banca cu capital românesc, care a fost alături de beneficiază de o prezență mare a participanților și a massagricultorii români de-a lungul deceniilor, Laurențiu Baciu – media. Cu o experienţă de peste 10 ani în organizarea premiu pentru activitatea extraordinară în slujba agriculturii evenimentelor premium, echipa PRIAevents este și a agricultorilor români, pentru pregătirea profesională și recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei. activitatea în domeniul agriculturii.

56

conferință

supliment Transilvania Business

Sorin Minea, președinte Romalimenta:

“Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței “Romanian Agribusiness Conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București. Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

Vorbitorii care au luat parte la dezbateri au fost: Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Laurențiu Rebega, europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European, Laurențiu Baciu, președinte LAPAR, Sorin Minea, președinte Angst, președinte Romalimenta, Nicușor Șerban, proprietar Agroserv Măriuța, Ramona Ivan, director Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale din cadrul CEC Bank şi preşedinte al Comisiei pentru Fonduri Europene a Asociaţiei Române a Băncilor, Bogdan Hossu, director general al Wise Finance Solutions, Mihaela Ispas, Senior Associate PeliFilip, Dana Zachi, șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, Roland Toma, consultant fonduri europene în cadrul Wise Finance Solutions, și Dorin Cojocaru, președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui.

APIA, problema fondurilor

Adrian Pintea a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului. ”În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic.

Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro, din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57 %”, a declarat acesta. ”Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei.

Anul acesta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă, dar să iei subvenție de trei ori cât produci este

incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a replicat Laurențiu Baciu.

Nicușor Șerban a fost, de asemenea, nemulțumit de politicile agricole, însă a semnalat și un alt neajuns. ”Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare, România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat acesta.

Etichetarea la raft, populism?

Sorin Minea și-a exprimat, în cadrul conferinței, opinia despre etichetarea produselor românești la raft. ”Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dauna procesatorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a concluzionat acesta.

Dorin Cojocaru a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile. ”Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extrem de dificil. Ce se întâmplă acum în piață? Un investitor mare european cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim.

Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100 % românești? Trăim de pe o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin Cojocaru.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectându-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic.