Iernut

Iernut 2011 www.primariaiernut.ro

Investim ĂŽn viitorul copiilor noĹ&#x;tri

11 0 2 ST U G AU

EDITORIAL

Investiţiile private, salvarea micilor oraşe După Revoluţie, micile oraşe din România au păşit încet dar sigur spre sărăcie şi disperare. Oamenii au văzut fabricile comuniste închise de proaspeţii capitalişti, locurile de muncă furate, oraşele lăsate în paragină. Aşa s-a întâmplat şi cu Iernutul, un oraş odinioară prosper, care se zbate acum în neputinţă. În al doisprezecelea ceas, după douăzeci de ani, s-a înţeles că soluţia nu poate veni decât de la investiţii serioase a unor

agenţi economici care vor să crească sau să se extindă în zonă. Principalele probleme ale oraşului, creşterea bugetului local şi locuri de muncă bine plătite pentru iernuţeni, s-ar putea rezolva doar prin mediul privat.

Deşi necesare, subvenţiile guvernamentale de la bugetul de stat nu ar trebui să fie principala sursă de finanţare pentru localitatea mureşeană. Cum la conducerea administraţiei locale se alege omul

şi nu partidul, pentru distribuţia fondurilor nu ar trebui să se ţină cont de culoarea politică. Din păcate, aşa cum am văzut în ultimii 3 ani, Iernutul a avut de pierdut din cauza preferinţelor unora dintre guvernanţi. Totuşi, cu toate piedicile şi greutăţile existente, oraşul şi-a schimbat faţa în bine, intrând din acest an pe un făgaş crescător, care să-l „azvârle” din nou spre denumirea de „micul Dallas” al judeţului Mureş.

IERNUT – un oraş unde investiţiile serioase se fac şi în timp de criză

IOAN NICOARĂ – cel mai activ primar al anului 2010 Proiectele Primăriei Iernut pentru dezvoltarea zonei sunt consistente şi foarte valoroase pentru comunitatea locală.

Ioan Nicoară a înţeles acest lucru. Prin multă muncă şi profesionalismul echipei din cadrul Primăriei Iernut reuşeşte să ducă la îndeplinire, temeinic, iniţiativă cu iniţiativă. Fie că este vorba de îndiguirea drumului judeţean Iernut-Band, asfaltarea unor străzi din oraş, extinderea canalizării, modernizarea Uzinei de apă şi a Staţiei de epurare, ecologizarea gropii de gunoi, blocuri ANL, reabilitarea unităţilor de învăţământ sau este vorba de renovarea monumentului eroilor de la Oarba sau a Castelului Medieval de la Iernut, nu ai cum, ca factor de decizie, să nu susţii astfel de proiecte. Am făcuto şi din funcţia de prefect al judeţului Mureş, încerc să o fac, cât îmi stă în putere şi din funcţia de deputat în Parlamentul României.

Ciprian Dobre şi Ioan Nicoară în mijlocul iernuţenilor Primarii sunt coloana vertebrală a administraţiei, iar Ioan Nicoară demonstrează perfect acest lucru. Chiar dacă nu are parte de un mandat uşor se străduieşte, pe toate nivelele administraţiei, să ducă la îndeplinire promisiunile făcute cetăţenilor. El este aplecat asupra problemelor oamenilor şi stă în

puterea lui să contribuie la bunăstarea acestora.

Scopul actualei echipe este să aducă oraşul Iernut la un nivel economic, social, cultural demn de trecutul şi statutul cândva respectat al acestei comunităţi transilvănene. Şi rezultatele nu se lasă prea mult aşteptate. Distincţia oferită

în cadrul Adunării Generale a Oraşelor este o recunoaştere a muncii depuse şi reprezintă, pe de altă parte, respectul acordat de colegii primari din alte oraşe pentru profesionalismul dovedit în activitatea depusă.

Sfârşitul lunii august ne dă prilejul să ne întâlnim în fiecare an şi să sărbătorim în tihnă Zilele oraşului Iernut. Este un motiv de bucurie şi de mândrie locală, când frumuseţea oamenilor şi a locurilor se îmbină perfect în straie de sărbătoare.

Doresc să transmit tuturor iernuţenilor multă sănătate, spor în activităţile întreprinse de fiecare şi doresc să le mulţumesc pentru ospitalitatea şi căldura cu sunt primit mereu la Iernut şi sunt convins ca şi de acum înainte vom face lucruri bune şi folositoare întregii comunităţi.

Ciprian DOBRE

Şanta: „Am avut nişte ţinte clare pe care am încercat să le atingem” Consilierul liberal Vasile Şanta are experienţă în administraţia locală. Este un om de acţiune, care ştie întotdeauna ce vrea. Nu-i place faptul că se preferă câteodată „vorba fără fond” în forul local, dar spune că relaţiile din Consiliu sunt în principiu bune şi constructive.

Reporter: Care este activitatea principală a Consiliului Local?

Vasile Şanta: La nivelul forului nostru ne ocupăm cu elaborarea şi votarea hotărârilor de Consiliu Local. Sa reuşit în ultima perioadă o bună gestionare a bugetului local, o mai bună colectare a banilor de la contribuabili. Aceşti bani s-au folosit sau se vor folosi la crearea de studii şi proiecte pentru dezvoltarea oraşului , la finalizarea unor lucrări aflate în curs de desfăşurare şi la achiziţionarea celor trebuincioase desfăşurării normale a activităţii administraţiei locale.

Reporter: Ce aţi realizat în aceşti ultimi trei ani?

Vasile Şanta: În anul 2008, după câştigarea alegerilor locale din Iernut, am avut nişte ţinte clare pe care am

2

Iernut 2011

de investitori în zonă care să ofere locuri de muncă iernuţenilor. Plus că vrem să reabilităm termic cât mai multe blocuri din oraş.

Reporter: Care sunt lipsurile acestui mandat?

Vasile Şanta: Totdeauna îţi propui mai mult decât poţi realiza, pentru că dacă nu îţi stabileşti nişte ţeluri mai înalte nu prea poţi face nimic. Din lipsa banilor şi a finanţărilor guvernamentale nu am reuşit să dezvoltăm toate proiectele pe care le aveam. Totuşi eu cred că faţa oraşului s-a schimbat destul de mult, şi se va mai schimba în anul ce va să vină.

Vasile Şanta, consilier liberal încercat să le atingem: alimentarea cu apă curentă şi extinderea canalizării în Sfântu Gheorghe şi Sălcud, să reabilităm drumul din Lechinţa, asfaltarea drumului Iernut-lechinţa. În acest moment avem depus un proiect pentru un teren sintetic la Cipău la care aşteptăm un răspuns din partea ministerului. Mai vrem să facem parcuri în Mihai Eminescu şi 1 Decembrie. Plus că unul dintre obiectivele principale a fost aducerea

Reporter: Care sunt relaţiile între consilierii locali?

Vasile Şanta: Şi la noi ca şi la alţii, există personalităţi mai puternice şi altele mai slabe. Unora le place să vorbească mai mult şi să facă mai puţin, şi de obicei fără să se şi gândească înainte. Adesea se vorbeşte fără rost, fapt care duce la alterarea productivităţii activităţii noastre din Consiliu. Totuşi nu pot să zic că relaţiile dintre colegi nu sunt bune, chiar dacă uneori sunt păreri diferite. În mare avem o colaborare bună zic eu.

ADMINISTRAŢIE

Turcu: „Guvernul nu a ajutat oraşul

cât ar fi meritat” Se implică în problemele sociale ale oraşului. Ar ajuta toate persoanele aflate în situaţii delicate din punct de vedere material, dar nu îi permite legea. Vrea ca Iernutul să ajungă din nou „micul Dallas” al judeţului Mureş. Este singura femeie din Consiliul Local şi este mândră că ştie să se facă ascultată. Mai multe în interviul luat doamnei viceprimar Simona Turcu.

Oraşului, un eveniment deosebit de important în viaţa oraşului. Căutăm sponsorizări pentru că bugetul local nu este suficient de bogat pentru achitarea tuturor facturilor. Vrem întotdeauna ca oamenii să se distreze, să simtă că o dată pe an sărbătorim aniversarea acestui oraş şi să se bucure de ea.

Reporter: Care sunt cele mai dese probleme cu care Reporter: Care sunt principalele activităţi ale vi- vin oamenii la dumneavoastră? ceprimarului oraşului Iernut?

Simona Turcu: Cele mai multe discuţii cu oamenii Simona Turcu: Conform organidin oraş le am pe probleme sogramei noastre am în subordine “Sunt foarte impresionată mai ales ciale şi materiale. Cei mai mulţi Gospodărirea Orăşenească cu de bărbaţi care au lucrat zeci de iernuţenii vin la noi pentru a-şi activităţile sale specifice: îngrijirea ani şi acum vin plângând practic căuta un loc de muncă, mai ales spaţiilor verzi, întreţinerea locala mine că nu îi mai angajează acum când criza a lovit din plin. lităţii din punct de vedere gosDin păcate avem posibilităţi liminimeni. Mi se rupe inima când tate din acest punct de vedere, podăresc: parcuri, copaci, şanţuri, văd asemenea cazuri”. monumente, bănci de odihnă, toate angajările fiind blocate de spaţii de joacă etc. Mă mai ocup măsurile de austeritate ale guverde problemele sociale ale oraşului, de oamenii care nului. Nici în domeniul privat nu putem să-i ajutăm, beneficiază de ajutor social şi prestează muncă în folo- pentru că nu avem nicio autoritate faţă de firmele prisul comunităţii. Nu în ultimul rând mă preocupă re- vate, aşa că maximum putem să recomandăm ceva. laţiile cu fiecare cetăţean al Iernutului, pentru că la Cele mai multe solicitări le avem din partea tinerilor mine nu există program de audienţe, uşa fiind tot tim- absolvenţi de facultate sau alte studii şi a persoanelor pul deschisă. de peste 50 de ani. Ei sunt adevăratele victime ale crizei. Mai avem şi copii acestor familii, care sunt retraşi Reporter: Care mai sunt preocupările dumnea- de la şcoală, din lipsă de resurse financiare. Sunt foarte voastră la nivel administrativ? impresionată mai ales de bărbaţi care au lucrat zeci Simona Turcu: Mă mai ocup de organizarea Zilelor de ani şi acum vin plângând practic la mine că nu îi

Simona Turcu, viceprimar Iernut mai angajează nimeni.viceprimar Mi se rupeIernut inima când văd Simona Turcu, asemenea cazuri.

Reporter: Care e situaţia actuală a oraşului?

Simona Turcu: Iernuţenii ar fi meritat mai mult sprijin de la guvernul acesta ce ne conduce vremelnic ţara. Oraşul nostru era considerat mai demult micul „Dallas” al judeţului, datorită industriei energetice şi a agriculturii prestate în zonă. Sperăm că va fi din nou şi că oamenii vor avea parte de prosperitatea pe care o merită.

Bircea: „”Mă preocupă viitorul copiilor noştri” Tânăr, ambiţios, tenace s-a remarcat ca un rebel în Consiliul Local. Nu se fereşte în a critica executivul atunci când crede că este cazul, dar lasă întotdeauna o portiţă de împăcare. Este vorba de Rareş Bircea, consilier local PSD.

Rareş Bircea, consilier local

www.primariaiernut.ro

celor care ne conduc că aici este vorba de viitorul copiilor noştri, cu care nu trebuie să ne jucăm.

Reporter: Concret ce v-a nemulţumit?

Rareş Bircea: În primul rând, ca social democrat, am o datorie faţă de problemele sociale ale oraşului. Nu trebuia să se închidă Unitatea Medical-Socială, care asigura asistenţa necesară persoanelor în dificultate.

Părerea mea este că banii publici trebuie cheltuiţi în interesul oamenilor şi nu de dragul unor percepte economice învăţate de la partid.

Reporter: Cum stă treaba prin oraşul pe care îl reprezinţi în Consiliul Local?

Rareş Bircea: Este o întrebare la care aş vrea să răspund cât mai direct. Nu îmi plac toate lucrurile care s-au făcut...şi mai ales nu s-au făcut în oraş. Din diferite motive, pe care eu nu vreau să le enunţ aici, s-a întârziat dezvoltarea oraşului, fie că se numeşte infra- Reporter: De ce nu vă înţelegeţi totuşi cu edilii? structură, învăţământ, agrement sau cultură. Eu unul Rareş Bircea: Nu vreau să fiu considerat un „gicăam avut câteva iniţiative pe care contra” de către iernuţeni. Nu le-am susţinut în Consiliu, dar am votat împotriva intereselor “Nu am votat împotriva care nu s-au aplicat din păcate. locuitorilor acestui oraş niciointereselor locuitorilor acestui oraş dată. Eu aş dori să mă înţeleg Majoritatea hotărârilor se iau niciodată”. politic, astfel încât nu prea există cât mai bine cu cei din execuflexibilitatea necesară unei adtivul Primăriei. Aş vrea ca îmministraţii publice echitabile. Nu prea înţeleg cum preună să facem ceva bun pentru viitorul acestui anumite hotărâri care s-au votat nu ajung să fie im- oraş, să îmbunătăţim viaţa părinţilor şi bunicilor plementate de către executiv. Ţin să le aduc aminte noştri şi să asigurăm viitorul copiilor.

Iernut 2011

3

INTERVIU

Nicoară: „Investiţii private şi noi locuri de muncă pentru iernuţeni” Aflat la primul mandat ca primar al Iernutului, Ioan Nicoară vrea să schimbe faţa oraşului. Deşi a avut „norocul” unei perioade dificile din punct de vedere financiar, primarul nu vrea să cedeze lupta şi doreşte dezvoltarea oraşului prin investiţii durabile şi serioase.

Modernizarea infrastructurii din cartiere, extinderea reţelelor de canalizare şi apă curentă şi crearea de noi locuri de muncă sunt doar câteva proiecte dragi edilului local. Mai multe în interviul următor.

Reporter: Cum se prezintă oraşul după trei ani de mandat Ioan Nicoară?

Ioan Nicoară: Am început acest mandat în 2008 cu gânduri mari şi intenţii şi mai mari. Situaţia economică a oraşului la acea oră nu era aşa de bună. Aşa că practic am început un drum de la zero. Am încercat să promovez ideile şi proiectele pe care le-am avut în campania electorală şi pe care le susţin şi acum. Am început cu reorganizarea instituţiei pe care o conduc

cu dorinţa de a o face mai transparentă, mai deschisă faţă de problemele oamenilor. Nu a fost foarte uşor acest proces, mai ales că existau oameni care nu doreau ca acest lucru să se întâmple.

Reporter: Ce s-a făcut practic în oraşul Iernut şi satele înconjurătoare?

Ioan Nicoară: După cei trei ani de muncă asiduă, oraşul zic eu că s-a schimbat în bine. Am reuşit să re-

abilităm porţiunea de drum judeţean ce leagă Iernutul de Lechinţa, proiect ce se va demara în două etape.

Anul acesta vom finaliza lucrarea prin reabilitarea ultimilor 800 de metri de drum rămaşi, pentru ca circulaţia din zonă să se desfăşoare cât mai normal. Dacă tot vorbim de Lechinţa, în localitate s-au demarat lucrările de îndiguire a râului Mureş până la podul din localitate. Sperăm ca prin aceste lucrări să îi protejăm pe locuitorii din zonă de viituri şi inundaţii care până acum le-au făcut viaţa destul de grea. Practic, în momentul în care veneau apele, ei erau izolaţi de restul lumii. În aceeaşi localitate am reuşit reabilitarea Căminului Cultural, pentru ca oamenii să-şi poată ţine manifestările locale în condiţii cât mai bune. Mai mult, la Şcoala Generală Lechinţa s-a reabilitat grupul sanitar pentru a putea oferi copiilor un mediu educaţional cât mai propice. În fiecare an am pietruit cât am putut drumurile din satele aparţinătoare şi am reuşit refacerea a circa 4 kilometri de şanţ şi reparaţia străzii pe traseul Iernut-Deag.

La Sfântul Gheorghe am reuşit asfaltarea a 500 m de drum pentru a completa astfel investiţia desfăşurată în zonă: podul şi barajul de prizare de la Cipău.

Reporter: În oraş s-a reuşit vreo modernizare?

Ioan Nicoară: Am început programul de izolare termică a blocurilor din oraş. Patru astfel de clădiri au beneficiat de fonduri locale şi guvernamentale pentru a fi reabilitate. Pentru lucrări s-a plătit 50 la sută de la bugetul de stat, 30 la sută de la bugetul local şi doar 20 de la sută pentru locatari. Practic, pentru cei din program

4

Iernut 2011

INTERVIU costul de izolare a fost mult mai mic decât pentru cei care şi-au reabilitat apartamentele sau blocurile în regim propriu. În plus am reuşit să inaugurăm în primăvara acestui an noul bloc ANL din cartierul Mihai Eminescu, unde nu mai puţin de 49 de apartamente au fost date tinerelor familii care aveau nevoie de o locuinţă. Lângă biserica ortodoxă am reuşit finalizarea monumentului eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale şi a celor care au luptat mai recent în operaţiunile din Irak şi Afganistan. În aceiaşi zonă, lângă biserică, am reuşit construirea unei parcări pentru maşini care a dus la decongestionarea traficului din oraş.

Reporter: La capitolul investiţii private care sunt noutăţile?

Ioan Nicoară: Acesta a fost tot timpul un punct sensibil al oraşului nostru. După revoluţie, când s-a închis practic toate activităţile care ofereau locuri de muncă iernuţenilor, nu a mai venit nici un investitor important în zonă. Iată că acum pot spune fără nicio problemă că am reuşit atragerea unui investitor serios care va deschide un depozit de timp retailer în oraş. Se va construi de la zero pe o suprafaţă de 5 hectare un astfel de complex. Este un important pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a oraşului şi chiar a zonei. Va aduce locuri de muncă bine plătite pentru iernuţeni, bani importanţi la bugetul local, deci o ridicare a nivelului de trai din localitatea noastră. În momentul în care se va deschide, respectivul depozit va aduce cu siguranţă şi alte investiţii conexe, mai mici ce-i drept, dar care vor mai ridica puţin viaţa economică din oraş. Când va ajunge autostrada şi pe la noi cu siguranţă vom avea mai multe investiţii de acest gen. Până atunci noi ne mândrim cu Termocentrala Iernut, principalul loc de muncă pentru locuitorii oraşului unde muncesc aproximativ 600 de oameni. Şi de SC Silvaur Impex SRL unde lucrează peste 100 de oameni într-un domeniu important cum este agricultura. Cred că economia oraşului este pe un trend crescător şi aşa ar trebui să rămână şi în continuare.

Reporter: Viitorul cum sună? Bine sau rău?

Ioan Nicoară: Începând cu anul acesta ne-am mai revenit din punct de vedere economic, pentru că în primii ani de mandat am funcţionat la cote de avarie, supravieţuind practic crizei şi vicisitudinilor politice.

Acum avem un buget mai consistent, cauzat în principal de măsurile pe care le-am luat pentru a redresa finanţele autorităţii locale pe care o conduc. Aşa că ne putem permite contractarea unui credit de 4 milioane de lei pentru asfaltarea a 4-5 străzi importante din oraş: Gheorgeh Doja, Nicolae Bălcescu, 1 Mai sunt câteva exemple. În plus, avem o investiţie aprobată de Consiliul Local pentru reabilitarea trotuarelor de pe străzile Libertăţii, Dacia Traiana, Avram Iancu. Cu aceste proiect de infrastructură ne aflăm în faza de licitaţie, valoarea totală a sa fiind de aproximativ 800 mii de lei.

Din care anul acesta se vor efectua lucrări de 350 de mii. Cum nu vrem să risipim nimic, cu materialele rămase vom reabilitat trotuarele de pe sate. De asemenea vom avea bani pentru reabilitarea a 2-3 locuri de joacă pentru copii în diferite zone din oraş pe care le vom identifica în timp util. Pentru fluidizarea traficului din oraş vom mai construi parcări în zona centrală. În plus, dacă ne va permite timpul, vom demara şi lucrări de reabilitare a unor porţiuni de străzi din cartierul Eminescu Vechi.

www.primariaiernut.ro

Reporter: Cei de la Judeţ nu vă sprijină cu ceva?

Ioan Nicoară: Suntem parte în marile proiecte ale judeţului şi anume master-planul pe apă şi canalizare la care lucrările vor începe în toamna acestui an. Suma toală de care va beneficia Iernutul va fi de 5 milioane de euro, bani ce vor fi investiţi pe lângă reţelele de apă şi într-o staţie de epurare. În plus se va reabilita uzina de apă din oraş, iar până în 2013 se va realiza canalizarea în Sfântu Gheorghe plus completarea reţelelor din întreg oraşul. Vestea nu poate decât să bucure locuitorii oraşului, mai ales că problema apei şi canalizării a fost un laitmotiv al tuturor primarilor ce s-au perindat pe la noi. La capitolul administrării deşeurilor din oraş, pe master-planul elaborat de Consiliu avem posibilitatea ecologizării gropii de gunoi a oraşului care a fost închisă în anul 2009. Prin asta se vor reduce costurile de gestionare a gunoiului din oraş, fapt care va păstra bani la bugetul local pentru alte proiecte importante.

Reporter: Care sunt eşecurile acestui mandat?

Ioan Nicoară: Am promis în campania electorală că voi realiza o serie de lucruri pe care, din păcate nu am reuşit să le fac. O parte a fost din vina administraţiei locale pe care o conduc, dar principala cauza a fost lipsa sprijinului guvernamental. Cea mai mare problemă a fost lipsa acordării de fonduri europene, deşi sertarele ministerelor şi altor instituţii de la bucureşti sunt pline cu proiecte făcute de Primăria Iernut. Am vrut să implementăm proiectele de dezvoltare pe care fiecare locuitor al oraşului le doreşte. Nu am reuşit din păcate să începem reabilitarea drumului Iernut-Sălcud pentru că documentaţia stă şi acum la Minister fără

un răspuns. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul de extindere a canalizării şi a alimentării cu apă din cartierul Eminescu Nou, cu terenul de fotbal sintetic de la Cipău. Din păcate pentru locuitorii din zonă, nu am reuşit realizarea unei reţele de apă şi canalizare în localitatea Sălcud, deşi noi cei din administraţia locală ne-am făcut treaba. Un alt punct pe care nu l-am bifat a fost reabilitarea Gădiniţei cu 8 grupe din Iernut, reabilitarea şcolii generale din Sălcud, finalizarea lucrărilor de la Şcoala Generală Iernut şi reabilitarea Grupului Şcolar Energetic din oraş. Toate aceste investiţii pe care le-am enunţat mai sus, trebuiau făcute strict cu sprijinul autorităţilor de la Bucureşti. Pentru alţii s-au putut....pentru noi se pare că nu.

Reporter: Piatra de moară pare sprijinul de la Bucureşti. De unde atâtea contre de la Capitală?

Ioan Nicoară: În ultimii doi ani şi jumătate nu am primit de la Guvern nici un ban pentru investiţii şi dezvoltare a oraşului Iernut. Cred că motivul este uşor de înţeles deşi suntem o ţară care este membră UE. Cred că nu ne-a priit foarte bine guvernarea portocalie a lui Boc-Udrea-Băsescu. Nouă, şi acestei ţări care o duce din ce în ce mai rău.

Reporter: Ce le transmiteţi locuitorilor urbei pe care o conduceţi?

Ioan Nicoară: În primul rând vreau să le mulţumesc pentru sprijinul acordat autorităţilor locale în încercarea de a mişca lucrurile şi în Iernut. Datorită lor, a iernuţenilor, avem un buget local destul de consistent, care ne va putea permite să facem în următoarea perioadă schimbarea la faţă a oraşului.

Iernut 2011

5

DEZVOLTARE

49 de apartamente ANL pentru tineri iernuţeni

Lucrări de modernizare la Lechinţa În localitatea Lechinţa s-au demarat lucrările de îndiguire a râului Mureş până la podul din localitate. „Sperăm ca prin aceste lucrări să îi protejăm pe locuitorii din zonă de viituri şi inundaţii care până acum le-au făcut viaţa destul de grea.

Practic, în momentul în care veneau apele, ei erau izolaţi de restul lumii”, ne-a declarat primarul Ioan Nicoară. Respectivul dig, construit de cei de la Administraţia Bazinală Apele Române Mureş va fi un factor de protecţie pentru locuitorii din zonă greu încercaţi în trecut de inundaţii şi viituri. În plus, în aceeaşi localitate s-au realizat lucrări de modernizare a Căminului Cultural şi a grupului sanitare de la Şcoala generală.

Drumuri asfaltate şi reabilitate Anul acesta s-a finalizat repartizarea apartamentelor în cel mai nou bloc ANL construit în Iernut. Nu mai puţin de 49 de tinere familii au beneficiat de o locuinţă nou-nouţă, modernă şi spaţioasă.

Claudia Vodă Este foarte bine că s-a construit acest bloc pentru tineri.

Avem acum o locuinţă a noastră şi ne bucurăm mai ales că îi avem şi pe cei mici. Ne este cam greu cu chiria dar ne descurcăm noi cumva

Iuliana şi Loredana Bercea A fost un adevărat vis împlinit când ne-am mutat aici. Ne place foarte mult noul apartament şi sperăm că totul va fi bine şi pe viitor. Cred totuşi că preţul pe metru pătrat cu care am putea achiziţiona pe viitor locuinţa este prea mare pentru veniturile din Iernut. Şi la chirie ar putea umbla administraţia locala pentru că este prea mare

6

Iernut 2011

După ani buni de aşteptare pe liste, stat prin chirie sau la părinţi aproape 50 de familii iernuţene s-au mutat în acest an într-un nou apartament. „Am reuşit să inaugurăm în primăvara acestui an noul bloc ANL din cartierul Mihai Eminescu, unde nu mai puţin de 49 de apartamente au fost date tinerelor familii care aveau nevoie de o locuinţă”, a declarat primarul Ioan Nicoară.

Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului a definitivat în acest an un pachet de acte normative prin care se asigură accesul tinerilor la cumpărarea locuinţelor ANL pe care le deţin cu chirie, la un preţ avantajos. Conform noilor prevederi legale, locuinţele ANL pentru tineri, destinate închirierii, pot fi achiziţionate de actualii chiriasi, la cererea acestora, după expirarea a minimum 1 an de închiriere neîntreruptă, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitanţilor. Vânzarea acestor locuinţe este reglementată prin Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii: - preţul locuinţei se achită integral la data încheierii contractului de vânzarecumpărare, din sursele proprii ale beneficiarului şi/sau din credite contractate de acesta de la instituţii financiare autorizate; - titularul contractului de închiriere si membrii familiei acestuia să nu deţină o altă locuinţă în proprietate, inclusiv casă de vacanţă; - locuinţele nu pot face obiectul unor acte de dispoziţie între vii pe o perioadă de 5 ani de la data dobândirii acestora; această interdicŃie se va consemna la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în condiţiile legii.

Infrastructura rutieră a oraşului Iernut şi a satelor aparţinătoare s-a îmbunătăţit vizibil datorită lucrărilor desfăşurate în ultima perioadă. „Am reuşit să reabilităm porţiunea de drum judeţean ce leagă Iernutul de Lechinţa, proiect ce se va demara în două etape. Anul acesta vom finaliza lucrarea prin reabilitarea ultimilor 800 de metri de drum rămaşi, pentru ca circulaţia din zonă să se desfăşoare cât mai normal”, a declarat edilul Ioan Nicoară. Îplus s-au pietruit drumuri şi sau construit şanţuri. „În fiecare an am pietruit cât am putut drumurile din satele aparţinătoare şi am reuşit refacerea a circa 4 kilometri de şanţ şi reparaţia străzii pe traseul Iernut-Deag. La Sfântul Gheorghe am reuşit asfaltarea a 500 m de drum pentru a completa astfel investiţia desfăşurată în zonă: podul şi barajul de prizare de la Cipău”, ne-a mai spus primarul din Iernut.

Monument şi parcare în centrul oraşului Centrul oraşului Iernut s-a înfrumuseţat în ultima perioadă. S-a construit un monument dedicat eroilor căzuţi pe câmpurile de bătălie de-a lungul timpului şi s-a construit o nouă parcare lângă Biserica Ortodoxă. „Lângă biserica ortodoxă am reuşit finalizarea monumentului eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale şi a celor care au luptat mai recent în operaţiunile din Irak şi Afganistan. În aceiaşi zonă, lângă biserică am reuşit construirea unei parcări pentru maşini care a dus la decongestionarea traficului din oraş”, a explicat primarul Ioan Nicoară.

INVESTIŢII

Reabilitarea termică a blocurilor o prioritate Profitând de programul naţional de reabilitare a blocurilor de locuit, Primăria Iernut a demarat lucrări ce au vizat patru astfel de condominii din localitate. Zeci de familii iernuţene au beneficiat de fonduri locale şi guvernamentale pentru a-şi putea izola termic locuinţele.

După ani buni de aşteptare, iernuţenii care locuiesc la bloc au acum o şansă unică: reabilitarea termică cu ajutor de la Primărie şi Guvern. „Am început programul de izolare termică a blocurilor din oraş. Patru astfel de clădiri au beneficiat de fonduri locale şi guvernamentale pentru a fi reabilitate. Pentru lucrări s-a plătit 50 la sută de la bugetul de stat, 30 la sută de la bugetul local şi doar 20 de la sută pentru locatari. Practic, pentru cei

Blocul 6 din Iernut din program costul de izolare a fost mult mai mic

Blocurile de locuinţe din centrul oraşului au fost reabilitate termic

decât pentru cei care şi-au reabilitat apartamentele sau blocurile în regim propriu”, ne-a declarat primarul Ioan Nicoară. Modernizarea oraşului nu se va opri aici, alte blocuri urmând a fi reabilitate prin acelaşi program. „Noi vrem să renovăm toate blocurile din oraş. Bani la buget sunt pentru asta, mai rămâne să primim de la Bucureşti cei 50 la sută. Locuitorii oraşului cred că vor să aibă de plătit mai puţin pentru încălzirea de peste iarnă”, a mai precizat primarul.

Avantajele comunitaţii ca urmare a reabilitării termice a blocurilor de locuinţe sunt: - reducerea cheltuielilor cu combustibilii; banii economisiţi vor fi folosiţi pentru alte proiecte locale importante; - crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor; - protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al localităţilor.

Locatar Gheorghe Precub, Bloc 6, Iernut

Locatar Maria Hădărig, Bloc 6, Iernut

Locatar Czako Ferecz

Până la urmă este un lucru bun. S-a redus consumul de gaz la centrala de apartament pe timpul iernii. Practic această izolare ne face să economisim bani la bugetul familiei

Aspectul exterior al blocului s-a schimbat foarte mult cu această reabilitare termică. Blocul nostru arată mai bine acum. Totuşi cred că a costat prea mult această lucrare. Nu sunt sigură dar asta e părerea mea

E foarte bine că s-a făcut reabilitarea. Preţul la factură a scăzut cu 80 de lei iarna. Dacă în trecut plăteam 250 pe lună acum plătim doar 170-180 de lei. Eu zic că este un plus!

www.primariaiernut.ro

Iernut 2011

7

REPORTAJ

Oarba de Mureş locul unde ne-am vărsat sângele În timpul celei de-a doua conflagraţii mon- de unde transmiteau nemţii artileriei lor, coordonatele. bombardamentele de până atunci erau foarte diale mulţi dintre soldaţii români de din- Toate precise şi cădeau fix pe noi. Aceştia stăteau ascunşi colo de Carpaţi au luptat pentru eliberarea după un pod sec (o albie de râu secată). După ce am Transilvaniei de sub ocupaţia fascistă. În îndreptat focul spre acel loc, nemţii au părăsit ascunşi am reuşit să câştigăm acea poziţie, iar până vârstă de 88 de ani, Nicolae Mocanu, eroul zătoarea la urmă i-am învins”, a spus nea Nicu. celui De-al Doilea Război Mondical ne-a povestit infernul prin care a trecut în tim- Un cadou neaşteptat pul bătăliei de la Oarba de Mureş. de Crăciun Din toate fronturile pe care a luptat, i-a rămas întipărită adânc în suflet lupta de la Oarba de Mureş din 1944, una din cele mai tragice bătălii pentru eliberarea Transilvaniei. “S-au stins mulţi la Oarba de Mureş.

Eram bombardaţi de artileria nemţilor de la ora nouă dimineaţa, până după amiază la două. În urma bombardamentelor nu mai auzeai o săptămână, iar respiraţia îţi mirosea a praf de puşcă câteva zile. Atunci când gurile tunurilor tăceau, stăteam chirciţi sub foaia de cort şi nu mai ştiam nici cum ne cheamă sau de unde suntem. Atacam şi de câte trei ori pe zi posturile duşmanilor. Acolo am pierdut mai mult de jumătate din armata noastră”, a spus nea Nicu.

După mai bine de 20 de zile sângeroase, de la începerea bătăliei, în care soldaţii români au dat dovadă de mult curaj şi patriotism, armata română a reuşit să câştige lupta şi să-i pună pe nemţi pe fugă. Nea Nicu îşi aduce aminte de o întâmplare neobişnuită de pe front în urma căreia a fost câştigată lupta de la Oarba de Mureş. “Trei de-ai noştrii, cu gândul la struguri, dezertaseră. După un timp au venit înapoi într-un suflet şi i-au raportat comandantului că descoperiseră locul

8

Iernut 2011

Din toate întâmplările petrecute în război, bătrânul îşi aminteşte cu plăcere de iarna anului 1944, pe frontul din Cehoslovacia. După ce plutonul din care făcea parte a cucerit mai multe poziţii ale armatei inamice, soldaţii români erau înfometaţi şi lipsiţi de putere. “Era Ajunul Crăciunului şi cu toţii eram obosiţi. Ne doream foarte mult să fim liniştiţi şi să mâncăm. Chiar în dimineaţa zilei de Crăciun am dat peste un avanpost al nemţilor. Am avut mare noroc. Am nimerit chiar unde aveau nemţii bucătăriile. Am mâncat carne de porc şi varză. A fost cadoul nostru de Crăciun”,

povesteşte eroul oltean.

“Am luptat tot războiul în opinci” Nu poate uita niciodată avantajele armatei inamice asupra celei româneşti. Povesteşte fiecăruia de dotările şi condiţiile precare în care luptau ostaşii români şi de vitejia şi curajul de care dădeau dovadă în ciuda neajunsurilor. “Armata era dezorganizată, iar armele cu care luptam erau depăşite cu mult de ale nemţilor.

Echipamentul nostru era confecţionat dintr-un amestec de carton cu hârtie, celofibră se numea, iar de fiecare dată când ploua, trebuia să ne ascundem pentru că altfel rămâneam în pielea goală. Pistoalele nemţilor băteau şi până la un kilometru, pe când ale noastre abia la 50 de metri. Am luptat tot războiul în opinci. Nemţii aveau ghete. Mâncam când apucam, iar când mai găseam câte un cartof scos din pământ de schije, îl luam şi ne mai potoleam foamea. Aşa e la război! Astăzi eşti, mâine nu mai eşti! ”, îşi încheie povestea Nicolae Mocanu.

SOCIAL

Pensionarii iernuţeni au organizaţie sindicală „de fier” Sindicatul Pensionarilor Mureş filiala Iernut are 433 de membri cotizanţi care beneficiază de serviciile instituţiei. Aceştia sunt ajutaţi, sfătuiţi şi sprijiniţi permanent de către o inimoasă echipă de pensionari care şi-a luat responsabilitatea conducerii filialei.

Cel mai important membru este Maria Costea, preşedintele filialei Iernut a Sindicatului Pensionarilor Mureş.

Cu bunul simţ caracteristic vârstei a treia, doamna Maria Costea ne explică care este activitatea organizaţiei pe care o conduce. „Avem 433 de membri cotizanţi, fapt care nu poate decât să ne bucure mai ales că suntem un oraş mic.

Cred că pensionarii vin la noi pentru că aici găsesc sprijinul pe care în altă parte nu îl pot avea”, a mărturisit Maria

Conducerea sindicatului pensionarilor face totul pentru bunăstarea membrilor din oraş Costea. Deşi sunt la o vârstă în care odihna este principala activitate, pensionarii iernuţeni nu vor să cedeze în faţa anilor. „Organizăm excursii pentru pensionarii înscrişi în sindicat cam de treipatru ori pe an pentru a-i mai scoate din monotonia zilnică. Organizăm ziua pensionarului în fiecare an, facem revelionul pensionarilor, sărbătorim ziua femeii şi multe alte iniţiative de acest fel.

Cred că şi pensionarii merită sărbătoriţi la fel ca şi alte categorii sociale”, ne-a explicat preşedinta. În plus sindicatul şi

membrii sări se implică în viaţa de zi cu zi a oraşului. „Mai participăm la diferite evenimente din oraş cum ar fi expoziţiile cu vânzare a produselor făcute manual, şi multe alte manifestaţii tematice”, a mai spus Costea.

Pensiile mici principala problemă Cu toate că este mulţumită de activitatea filialei pe care cei de la judeţ o consideră printre primele din teritoriu,

Maria Costea ar dori să poată face mai mult. Principala problemă a sindicatului o reprezintă lipsa posibilităţilor financiare a membrilor săi. „Avem pensiile foarte mici şi nu ne permitem să organizăm atâtea evenimente câte am vrea. Aşa că avem nevoie de ajutorul unor instituţii sau persoane fizice cu dare de mână”, ne-a explicat cu tristeţe lidera locală a pensionarilor. În oraş există trei economate de alimente de unde cei cu venituri mici pot să achiziţioneze produse la preţuri semnificativ mai mici. „Avem sprijinul domnului primar Ioan Nicoară în tot ce întreprindem pentru a ajuta pensionarii din Iernut să aibă o viaţă mai uşoară”, ne-a mai spus Maria Costea. Nici biserica sau persoanele fizice din oraş nu au uitat de cei de vârsta a treia. „Ne mai ajută şi biserica prin preotul Silviu Feier.

Avem în Iernut o familie cu inima de aur, familia Dâmbean, care ne sprijină de fiecare dată când are ocazia”, a recunoscut preşedinta.

Cuplurile de aur premiate de Primărie Cu ocazia zilelor oraşului Iernut, Consiliul Local în frunte cu primarul Ioan Nicoară a decis premierea cuplurilor care au sărbătorit în acest an nunta de aur, adică 50 de ani de căsnicie. „Cred că fiecare dintre ei merită cu prisosinţă respectul şi admiraţia noastră. Aceste cupluri sunt ale noastre, trebuie să arătăm că ne pasă pentru că este cu adevărat o realizare că au ajuns la o asemenea etate”, a declarat în cadrul şedinţei extraordinare din data de 4 august, primarul Ioan Nicoară. Pe lângă acordarea unei „Diplome de aur”, administraţia locală va oferi cuplurilor suma de 250 de lei şi o masă festivă la un restaurant din oraş. „Vom acorda 250 de lei plus o masă festivă pentru că doar felicitările nu ajung. Ei merită totul din partea noastră”, a mai spus primarul.

Dispută pe suma acordată Deşi subiectul proiectului de hotărâre erau unul social, spiritele s-au încins în

www.primariaiernut.ro

a întrunit majoritate de voturi. Practic, din cei 300 de lei, cuplurilor sărbătorite le va rămâne suma de 250 lei net.

Alte hotărâri votate de Consiliul Local

Consiliul Local întrunit în şedinţă extraordinară

forul local. Consilierii nu s-au înţeles asupra cuantumului sumei pe care bătrâneii ar trebui să-i primească. Prima propunerea a aparţinut viceprimarului Simona Turcu, care a sugerat suma de 100 de lei pentru fiecare cuplu în parte, motivând prin faptul că aceşti bani reprezintă o premiere simbolică din partea autorităţilor locale. „Propun premierea cu 100 de lei plus diploma şi o

masă festivă pentru cei în cauză”, a declarat în şedinţă viceprimarul. De cealaltă parte s-a situat consilierul local Rareş Bichiş, care a propus ca suma să se mărească la 300 de lei. „Dacă cei din IerSărmaşu au putut da atât, noi cei din nut nu ar trebui să fim mai prejos.

Propun ca suma să se ridice la 300 lei”, a concis alesul local. În cele din urmă, a trecut propunerea consilierului PSD care

În aceeaşi şedinţa s-a mai votat hotărâri privind realizarea unui parteneriat cu Administraţia Naţională „Apele Române”, rectificarea bugetului local, un studiu de fezabilitate pentru Realizarea unei piste de biciclişti, două hotărâri legate de activitatea şi colaborarea oraşului cu operatorul judeţean de apă SC Compania Aquaserv S.A. Şi nu în ultimul rând s-a votat „aprobarea participării oraşului Iernut cu suma de 10 mii de lei la Festivalul de Cântec Popular Patriotic „La Oarba şi la Iernut”, pe care Asociaţia Culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă” îl va organiza în parteneriat cu autoritatea locală. Nu s-a votat în schimb asocierea oraşului în cadrul Asociaţiei Gal Podişul Târnavelor datorită costurilor prea mari.

Iernut 2011

9

MONOGRAFIE

O istorisire despre luptele de la Oarba de Mureş Tatăl meu, Ioan Mărginean, avea atunci 20 de ani şi era în leatul următor ce s-ar fi înrolat dacă războiul ar mai fi continuat să producă eroi nefericiţi.

Dacă se întâmpla asta poate nici eu nu aş mai fi avut ocazia să apar pe lume.

Tata locuia atunci chiar în satul de la poalele dealului Sângeorgiu, cel pe care se dădeau luptele de la Oarba de Mureş. Era un cătun mic cu primii mutaţi aici din satul Oarba. Astăzi este un sat mare şi poartă numele de Sfântu-Gheorghe. Aici am locuit în primii ani ai copilăriei.

Pe timpul luptelor oamenii din cătun s-a refugiat. Tata povestea că a trăit prin satele dinspre sud, Şeulia şi Cucerdea, de pe o zi pe alta. Era un fel de civil înrolat voluntar, ce transporta hrană spre zona satului Cipău unde se aflau unităţile de luptă. Era practic prezent între militarii ce se întorceau sau se pregăteau să treacă râul Mureş spre deal.

Grozăviile pe care le povestea despre ce se întâmpla acolo ne speriau pe noi copiii şi nu puteam crede că chiar aici, la noi în sat, s-au putut petrece atâtea nenorociri pentru bieţii tineri militari.

Cel mai impresionat era când povestea despre Maiorul Vasile Dumbravă pe care îl văzuse la Cipău în carne şi oase şi despre a cărui fapte ne vorbea cu admiraţie.

Imaginea militarilor căzuţi şi rămaşi prin câmpurile cu porumb, ce strigau după mamele lor câte o întreagă zi, până se stingeau singuri, este cea care îmi rămâne în minte pentru totdeauna.

După Revoluţie, tata a iniţiat ideea de a se da numele unei străzi în oraşul Iernut în amintirea eroului Maior Vasile Dumbravă şi a propus autorităţilor de atunci acest lucru.

A fost gestul lui de a face ceva pentru acel om.

Cornel Mărginean

Câteva repere istorice ale oraşului Iernut Paradisul eroilor Aşezarea Iernutului este atestată arheologic încă din epoca neolitică, în epocile bronzului şi fierului desfăşurându-se aici o intensă viaţă socială. Romanii colonizează o aşezare aflată pe actualul amplasament al Termocentralei şi construiesc Drumul roman prin sudul localităţii, pe acelaşi traseu cu cel al autostrăzii care se află în construcţie.

Cărţi despre istoria oraşului Iernut: -Monografia oraşului Iernut –două volume; autor prof. Gheorghe Andreica, editura NICO Tg Mureş-2007 -Iernut, istoria veche şi toponimia; autor Cornel Mărginean, editura CUPIDON, Timişoara-1997 Strada Tudor Vladimirescu în anii 50 Asemeni tuturor localităţilor din arealul Daciei ocupate de Roma, zona geografică Iernut face parte din imperiul acesteia, apoi din diverse formaţiuni statale formate în perioada primului mileniu şi al începutului celui de-al doilea. Din secolul al XII-lea devine parte din Voievodatul si apoi din Principatul Transilvaniei, începând cu secolul al XVII-lea, fiind un loc de întâlnire cunoscut al dietelor nobilimii maghiare, la castelul medieval. Între anii 1867 şi 1918 face parte din Imperiul austro-ungar. Atestarea documentară a localităţii a fost descoperită pe un act de vânzare –cumpărare încheiat în anul 1257, cu menţiunea: ,, Henric, fiul lui Nicoale, a mărturisit că a vândut pentru cinci mărci de argint pământul său cu numele de Ranoltu (denumire atestată) lui Simion, fiul lui Chom şi fiilor lui şi fiilor fiilor lui, pentru a-l stăpâni în veci. În cea mai mare parte a istoriei sale Iernutul rămâne un târg. După instaurarea puterii populare în România, Iernutul devine comună iar la 5 mai 1989 este declarat oraş, pe baza dezvoltării sale urbanistice şi industriale

10

Iernut 2011

din anii ’’80 dar şi datorită marii producţii de energie electrică a Termocentralei. Era un oraş agroindustrial cu posibilităţi reale de dezvoltare la aceea vreme dar ale cărui resurse în acest domeniu s-au redus mult în cei 21 ani postrevoluţionari. Din vechea serie de întreprinderi mari doar Termocentrala a supravieţuit drumului tranziţiei. În anul 1997 s-au sărbătorit 740 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, iar în anul 2007 se împlinea cifra rotundă de 750 de ani.

Statuia Lupa Capitolina din centrul oraşului

În mod sigur eroii se duc în alte ceruri, nu e corect să le împartă cu cei în fotolii adormiţi. În locuri cu mai multă verdeaţă şi cu o linişte mare, compensatoare pentru şuieratul ultimului glonte, de moarte întrerupt.

Cum vor petrece ei secolele ce vin aşteptând învierea, vor privi de sub monumente politicieni, aşezând pioşi dar nesinceri, pentru imagine, coroane de flori.

Dacă sunt încă aici, sub iarbă, vor privi vara spre soarele ţărânii, laolaltă cu râmele autohtone.

S-a scurs atunci roua peste ele, din trupuri căzute dimineaţa.

Sună goarna adunarea eroilor, ei nu vin la numărătoare.

Bat pas de defilare recruţii până la oasele de sub pământ ajung vibraţiile bocancilor.

Fug cârtiţele uimite prin galerii.

Si atunci au fugit, de gemete, neînţelegând după mii de ani de linişte, de ce?

Neînţelegând se urcă şi recruţii în camioane ce dispar după ce limuzinele au trecut primele spre şosea.

E iar linişte şi milioane de flori ale soarelui privesc spre apus.

Simţul ivirii din iarbă se mai plimbă pe câmpuri, şi copiii satului aleargă bucuroşi printre cruci.

Cornel Mărginean

RELIGIE

O nouă biserică ortodoxă pentru credincioşi Pentru pr. Silviu Feier Iernutul reprezintă acum acasă. A venit în această parohie în 1995, direct de pe băncile facultăţii. „Este o parohie frumoasă, cu oameni buni şi primitori. Este o comunitate simplă, fără pretenţii iar noi preoţii ortodocşi ne preocupăm de soarta fiecăruia dintre iernuţeni”, ne-a spus pr. Silviu. În dorinţa sa de a facilita accesul oamenilor la biserică, părintele a început în 2007 poate cel mai greu examen al vieţii sale: construcţia unui nou locaş de cult ortodox. „Avem o biserică în construcţie de patru ani dar la care s-a lucrat în total puţin peste un an din lipsă de fonduri. Totuşi sper ca începând cu anul viitor să putem face slujba în biserica nouă”, s-a destăinuit preotul. Până la deschiderea noului locaş, pr. Silviu îţi ţine slujba împreună cu pr. Ioan Buda în biserică centrală din oraş.

Educaţia şi sprijinul social preocupări ale bisericii din Iernut Pentru a se implica cât mai activ în viaţa comunităţii pe care o slujeşte, pr. Silviu a deschis Centrul Edu-

caţional „Cristina” în parteneriat cu Şcoala Generală Iernut. „Copiii fac diferite activităţi educative pe care nu le efectuează la şcoală. Vrem să fie totul cât mai interactiv, fie că facem cercuri de teatru sau muzică corală”, ne-a mai spus preotul. Cei 13 copii petrec o oră pe săptămână în cadrul Centrului, unde pot să facă aceste activităţi. „Avem un parteneriat şi cu Patriarhia prin care trei dintre copii merg într-o tabără educativă. Din păcate sunt trei, pentru că eu aş vrea ca toţi să meargă”, ne-a mărturisit pr. Silviu.

E bine să ne aducem aminte trecutul Pr. Silviu Feier consideră festivalurile pe care autorităţile locale le fac în această perioadă un fapt necesar şi de bun augur. „Festivalul este important pentru că începem să ne uităm trecutul şi tradiţiile. Este bine câteodată să ne aducem aminte şi de istorie”, ne-a mai spus pr. Silviu. Acesta crede că oamenii trebuie să se distreze pentru a putea trece mai frumos prin viaţă. Însă le recomandă să evite exagerările de tot felul, fie că vorbim aici de mâncare sau băutură. „Oamenii au nevoie şi de voie bună, biserica nu se împotriveşte”, a recunoscut preotul.

„Le urez credincioşilor multă sănătate că e mai bună decât toate, putere de muncă şi mai ales mântuire. Îi felicit pe toţi de sărbătoarea Sfintei Marii, care este un praznic important al ortodocşilor”, pr. Silviu Feier

Biserica trebuie să se implice în viaţa socială Corintieni I Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere.

Preotul Ioan Baciu a venit la Iernut în urmă cu 4-5 ani dintr-o comunitate mică, cu numai 45 de familii pe care le ajuta spiritual. “În satul în care au fost repartizat iniţial ca preot, aduceam apa cu găleata de la câteva sute de metri pentru că nu aveam nici fântână în curte. Am vrut să vin în Iernut pentru le oferi o şansă copiilor mei. Aici sunt şcoli bune şi pot învăţa carte”, ne-a spus preotul. În primele zile s-a obişnuit cu greu vieţii de oraş şi mai ales numărului foarte mare de enoriaşi. “A fost greu la început pentru că nu cunoşteam pe nimeni. Am fost primit cu o mare căldură de enoriaşi, iernuţenii fiind oameni buni şi

www.primariaiernut.ro

primitori. Este o comunitate împărţită în mai multe confesiuni dar asta nu ne împiedică să fim cu toţii oameni”, a mărturisit pr. Ioan Baciu.

Biserica plină în zilele de sărbătoare Deşi nu are o parohie atât de mare ca în alte oraşe din judeţ, preotul Ioan este foarte mulţumit de faptul că biserica este plină duminica şi în timpul celorlalte sărbători religioase. “Oamenii sunt aproape de biserică aici. Asta şi pentru că ne-am axat foarte mult pe aducerea copiilor spre biserică. Mergem pe la ei pe la şcoală, le mai dăm o ciocolată şi îi obişnuim astfel să vină regulat în locaşul sfânt”, ne-a spus cu mulţumire preotul. În plus, biserica ortodoxă şi preoţii din oraş se implică intens în viaţa socială, filantropică a comunităţii. “Ne implicăm în comunitate şi în viaţa socială. Căutăm familii cu probleme pe care îi ajutăm cum putem să treacă mai uşor peste necazuri”, ne-a mai informat pr. Ioan. Pe lângă asta, se mai merge şi la azilul de bătrâni din lo-

“Rolul Bisericii este de a ajuta comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea indiferent dacă este vorba doar de un sfat sau de chestiuni materiale.

Activitatea noastră, a preoţilor, trebuie să iasă din clădirea bisericii şi să se implice activ în comunitate” Pr. Ioan Baciu. calitate unde îi spovedeşte şi chiar îi ajută material pe oamenii în vârstă aflaţi acolo.

Iernut 2011

11

EVENIMENT Festivalul “La Oarba şi la Iernut” la prima ediţie Luni, 15 august pentru prima dată în istoria zonei, se va desfăşura la Iernut Festivalul de Cântec Popular Patriotic „La Oarba şi la Iernut”.

Evenimentul dedicat tuturor românilor, are ca scop redeşteptarea spiritului patriotic naţional în inimile iernuţenilor.

Iniţiatorii acestui festival sunt cei de la Asociaţia Culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă” care în parteneriat cu Primăria Iernut, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Instituţia Prefectului judeţului Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Primăria Târgu Mureş, Primăria Luduş, Primăria Târnăveni, Primăria Chiheru, Primăria Ogra, Primăria Nadeş şi Primăria Daneş s-au ocupat de toate aspectele organizatorice. În acest sens, în 4 august s-a votat „aprobarea participării oraşului Iernut cu suma de 10 mii de lei la Festivalul de Cântec Popular Patriotic „La Oarba şi la Iernut”, pe care Asociaţia Culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă”. În plus, sponsori ai evenimentului au fost firmele: SC Aspharom SRL (Târgu Mureş), SC RaduServ SRL (Iernut), Fundaţia Culturală “Ardealul” din Luduş, dr. Simion Dan din Iernut şi dl. Marian brescan din Braşov.

PROGRAM FESTIVAL Ora: 13.30 – Slujbă religioasă Ora: 14.15 – Discursuri oficialităţi Ora 15.00 – Program artistic 1. Recitare de poezie 2. Dans Ansamblul „Iernuţeana” 3. Sava Negrean Brudaşcu 4. Ovidiu Furnea, Adriana Sita, Andrei Romanică 5. Ceteraşi de pe Câmpie – instrumental 6. Dans Ansamblul „Iernuţeana” 7. Cornelia şi Lupu Rednic 8. Dans Ansamblul „Transilvania” 9. Cristina Farcaş, Teanc Valentina, Cosmina Şăuleanţ 10. Cuvântare IPS Irineu Bistriţeanu, arhiepiscop de Alba Iulia 11. Dans Ansamblul „Transilvania” 12. Veta Biriş 13. Ansamblul „Mioriţa” 14. Maria Mocanu 15. Grup „Stejarul” din Daneş 16. Ansamblul „Mureşelul” 17. Dumitru Fărcaş 18. Ansamblul „Mureşelul” 19. Grup „Stejarul” din Daneş 20. Ansamblul „Mioriţa” 21. Marius Ciprian Pop 22. Ansamblul „Nadeşul dintre Târnave” 23. Dans Ansamblul „Transilvania” 24. Ciprian Istrate 25. Aurel Tămaş

12

Iernut 2011

Clubul Dialog XXI şi Sărbătoarea oraşului Iernut

Victor Ţiţiu şi Cornel Mărginean doi dintre fondatorii Clubului Dialog XXI şi a Zilelor Oraşului

În anul 1997, în luna mai, pe structura şi la iniţiativa Clubului Dialog XXI, înfiinţat de către un grup de cetăţeni în 1996, s-a format un comitet sprijinit de Primărie şi de către Consiliul Local, plecând de la o idee mai veche, aceea de a avea şi Oraşul Iernut o zi a sa, în care cetăţenii să se simtă fii ai acestei aşezări, după modelul multor localităţii care deja organizaseră un astfel de eveniment În primii trei ani, ziua oraşului a fost organizată preponderent de către Clubul Dialog XXI, care a antrenat în special primăria şi mai puţin Consiliul Local, având o bună relaţie de constituire cu primarul Marcel Furman, viceprimarul Gheorghe Orza şi secretarul Vasile Mureşan. Din partea clubului s-au oferit să lucreze pentru sărbătoare aproape toţi membrii, fiind necesară alături de regizarea şi organizarea momentelor specifice şi găsirea unor sponsori pentru a fi acoperite cheltuielile, Consiliul Local nealocând resurse pentru sărbătoare în primii ani.

Continuitatea Zilelor Oraşului realizată cu „trudă şi sudoare” După anul 2000 primarul Vasile Cornea a reuşit să determine aportul financiar al Consiliului şi să menţină sărbătoarea, an de an, la un nivel apreciabil. În această

perioadă, Clubul Dialog a organizat secţiunea culturală a sărbătorilor şi a insistat în fiecare an ca sărbătoarea să nu apună prin fireasca dificultate la care erau supuşi organizatorii, să intre treptat în tradiţia locuitorilor oraşului. Generaţia care în 1997 avea 8 ani împlineşte acum 22 de ani, şi a crescut cu ideea şi nerăbdarea de a petrece la sărbătoarea Iernutului.

Acest deziderat a fost atins de către primii organizatori, adică de către membrii clubului Dialog XXI. Din anul 2000 organizatorii s-au numărat mai mult din partea Primăriei şi a Consiliului Local. Între timp, Cercul Astra, prin membrii săi din oraşul Iernut, este din ce în ce mai prezent în organizarea părţii culturale a sărbătorii.

Ideea acestei sărbători rămâne în adunarea tinerilor, alături de cei plecaţi şi de cei mai în vârstă în centrul oraşului pentru câteva zile în care să se producă solidarizarea şi prietenia între toţi locuitorii, indiferent de vârstă, statut social, naţionalitate sau religie. Prima ediţie a sărbătorii a fost înscrisă ca un eveniment istoric pe Monumentul oraşului.

Ioan Nicoară continuă tradiţia Din anul 2008 primarul Ioan Nicoară reuşeşte ca an de an, fără un buget din partea Consiliului să strângă fonduri din sponsorizări şi să ducă mai departe la un nivel la fel de apreciabil, sărbătoarea devenită de acum o tradiţie. În viitor, fiecare primar care va fi ales şi fiecare consilier vor avea datoria de onoare să nu uite să dăruiască iernuţenilor, câteva clipe de răgaz şi de voie bună odată pe an, înainte de sosirea toamnei.

În acest an, 2011, se organizează cea de 15-a ediţie a sărbătorii. Cu această ocazie merită a fi menţionaţi acei membrii ai Clubului Dialog XXI care au pus atunci umărul pentru ca totul să fie bine făcut: Cornel Mărginean, Victor Ţiţiu, Cornel Călugăr (decedat), Maria Dorina Paşca, Doiniţa Ganea, Ştefan Ganea, pr. Silviu Feier, pr. Mircea Mareş, Augustin Grama, Eugen Hărăstăşan, Liviu Precup, Vasile Vicu Maer.

CULTURĂ

Ansamblul Iernuţeana la aproape 10 ani de la înfiinţare La jumătatea distanţei dintre marile oraşe ale Ardealului, Cluj Napoca şi Târgu Mureş, pe partea stângă a râului Mureş se află oraşul Iernut. Prima atestare documentară datează din anul 1257 sub denumirea de Radnot.

În acest oraş trăiesc, muncesc şi dansează membrii Ansamblului Iernuţeana Grupul artistic a luat fiinţă în anul 2002 la iniţiativa Primăriri şi Consiliului Local Iernut, a Casei de Cultură din localitate şi a unui grup inimos de părinţi care a dorit să menţină şi să ducă mai departe tradiţiile cântecului şi jocului popular iernuţean şi românesc.

Ansamblul are în repertoriu cântece populare din Câmpia Transilvaniei, a Mureşului dar şi din alte zone folclorice a ţării. Principalii susţinători financiari şi morali ai trupei sunt Primăria şi Consiliul Local Iernut şi părinţii dansatorilor.

Ansamblul Iernuţeana a participat şi participă ala diferite festivaluri folclorice din ţară şi străinătate, unde duce şi promovează cu mândrie numele oraşului Iernut, şi de unde a adus numeroase distincţii.

Ansumblul Iernuţeana a reprezentat oraşul la nivel naţional şi internaţional

Castelul nimănui din Iernut Castelul Kornis - Rakoczi - Bethlen din Iernut, monument înscris în patrimoniul cultural naţional, nu are niciun stăpân din cauza tărăgănării procedurii de retrocedării, riscând astfel să ajungă o ruină din cauza birocraţiei. Primarul oraşului Iernut, Ioan Nicoară, spune că în cazul în care monumentul ar intra în patrimoniul autorităţilor locale, acesta ar beneficia de reabilitare şi ar fi transformat fie în obiectiv turistic, fie i s-ar da o destinaţie utilă pentru comunitate.

Retrocedarea castelului a fost solicitată în data de 30 ianuarie 2003 de către Arhiepiscopia Romano Catolică de la Alba Iulia. Deşi de la acel moment sau scurs opt ani, iar retrocedarea încă nu a avut loc.

Directorul Parohiei Romano Catolice de la Alba Iulia, Szasz Janos, a precizat că motivul tărăgănării îl constituie procesele dintre Biserică şi persoanele care au construit în incinta castelului. „Castelul de la Iernut nu a fost încă retrocedat. S-a început procedura în 2003, dar încă nu s-a finalizat procedura, mai sunt procese cu cei care au construit acolo. E greu de es-

www.primariaiernut.ro

timat, până în 2007 retrocedările au funcţionat bine, dar după 2007 se pare că s-a întâmplat ceva, a apărut un blocaj”, a afirmat Szasz Janos.

Autorităţile din Iernut ar investi dar sunt blocate În tot acest timp, autorităţile din Iernut asistă neputincioase la degradarea obiectivului. „Un monument istoric de genul acesta, din secolul al XVI-lea, nu-şi merită soarta pe care o are, iar noi (Primăria Iernut – n.a.) suntem acuzaţi că nu facem nimic pentru salvarea sa. Obiectivul respectiv se află în procedură de retrocedare datorită unei solicitări făcute în 2003 de Arhiepiscopia Romano Catolică din Alba Iulia.

Procesul de retrocedare este suspendat, iar castelul nu are stăpân...”, a declarat Ioan Nicoară, primarul oraşului Iernut. Acesta susţine că autorităţile sunt legate la mâini şi nu pot nici măcar angaja un paznic sau să aloce bani pentru investiţii, deoarece obiectivul nu aparţine Consiliului Local, iar soluţia ar fi fie schimbarea proprietarului, fie accelerarea procesului de retrocedare. Până nu e prea târziu. „Foarte mulţi investitori şi-au manifestat intenţia să investească în acest castel, dar când aud de situaţia juridică pleacă deoarece nimeni nu investeşte dacă situaţia propri-

etăţii nu e clarificată. Din păcate, noi nu putem interveni pentru că nu e proprietatea noastră, de aceea am încercat sensibilizarea organismelor superioare de la Bucureşti. O soluţie ar fi ca această comisie să grăbească procedura sau ca Ministerul Culturii să schimbe proprietarul. Dacă proprietatea ar ajunge în administrare locală, s-ar putea atrage fie o finanţare europeană, fie investitori. Am avut recent un caz, o fundaţie olandeză intenţiona să deschidă un centru de îngrijire pentru vârstnici, dar când au auzit situaţia juridică a castelului oamenii au plecat în alt loc...”, a arătat Ioan Nicoară.

Construcţie în stil renascentist Castelul Kornis - Rakoczi - Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist în anul 1545 şi a aparţinut pe rând mai multor descendenţi ai familiei Bethlen, până în 1885, când Mark Bethlen l-a pierdut într-o noapte la cărţi. Câştigătorul, contele Jeno Haller a trecut domeniul în proprietatea Bisericii Romano-Catolice din Transilvania, de unde domeniul a fost transformat într-o fermă model şi o şcoală agricolă. După 1920, domeniul s-a destrămat, ceea ce a rămas a fost naţionalizat în 1948, iar castelul a devenit liceu agricol.

Iernut 2011

13

ECONOMIC

Termocentrala Iernut în cursa modernizării Termocentrala Iernut este cel mai important angajator din Iernut şi unul dintre cei mai importanţi coloşi industriali din judeţul Mureş. Pe lângă importanţa strategică de pe harta producerii de energie electrică din România, Centrala are şi un rol ce coeziune pentru iernuţeni şi cei din satele aparţinătoare. Majoritatea angajaţilor provin din această zonă şi practic au devenit o mare familie energetică a Iernutului. Directorul Dorel Călian este mândru că pe harta economică a ţării, oraşul Iernut apare tocmai din cauza Termocentralei.

Reporter: Cum se simte Termocentrala Iernut în aceste vremuri de criză?

Dorel Călian: În acest moment activitatea Termocentralei este oprită iar muncitorii se ocupă în special de mentenanţa utilajelor, de reparaţiile programate şi de noi construcţii. Avem lucrări de investiţii la grupurile de 200 MW prin schimbarea arzătoarelor la cazane.

Aceste lucrări sunt necesare mai ales pentru a ne încadra în normele de protecţie a mediului ale Uniunii Europene.

Reporter: De ce este oprită Centrala?

Dorel Călian: Noi suntem pregătiţi în orice moment să funcţionăm şi să producem energie electrică. Suntem la dispoziţia dispeceratului energetic naţional zi şi noapte. Însă hotărârea de a da drumul la producţie sau nu, o au cei de la nivel naţional. Decizia se ia şi în contextul internaţional al crizei de gaze naturale. Totuşi, deşi momentan termocentrala este închisă, ea va asigura în continuare necesarul de energie electrică de care ţara are nevoie. Conducerea, specialiştii şi angajaţii noştri rămânem mereu la datorie, pregătiţi să ne facem treaba.

Reporter: Ce înseamnă Centrala pentru această zonă?

Dorel Călian: Funcţionarea centralei de aproape 50 de ani în această zonă asigură o continuitate, din

punctul de vedere a siguranţei locurilor de muncă, pentru iernuţeni. Termocentrala Iernut este foarte importantă deoarece asigură un număr însemnat de locuri de muncă pentru locuitori. Nu în ultimul rând Termocentrala de la Iernut este cea mai importanta sursă de energie electrică din zona Ardealului, iar prezenţa ei pe piaţă asigură o bună stabilitate a sistemului energetic din România. În marea lor majoritatea angajaţii noştri sunt fii ai locului, specializaţi în diversele activităţi pe care le desfăşurăm. Ei sunt mândri că lucrează în această frumoasă meserie de energetician. Pentru noi cei din Iernut, prezenţa acestui obiectiv strategic al ţării pe plaiurile noastre reprezintă o mândrie. De-a lungul anilor, mulţi specialişti au plecat de aici spre alte noi centrale din ţară valorificând astfel experienţa dobândită.

de energie electrică în ţară şi a crizei gazelor din ultimii ani, acum producem aproximativ 400 MW. Pe înţelesul tuturor, asta înseamnă asigurarea energiei electrice pentru 110 mii de familii, deci am putea rezolva necesarul casnic al unui judeţ de mărimea Mureşului.

Reporter: De când funcţionează Centrala şi care este producţia pe care o poate suporta?

Dorel Călian: Problema construcţiei termocentralei s-a pus în anul 1960, atunci când în România a apărut necesitatea unui consum mai mare de energie electrică. Termocentrala de la Iernut urma să aibă o putere totală instalată de 800 MW. În anul 1963 s-a pus primul grup energetic în funcţiune, grup de provenienţă cehoslovacă. Până la sfârşitul anului 1967 s-au construit şi restul grupurilor energetice constituind o putere totala de 800 MW. Datorită consumului redus

Reporter: Care sunt relaţiile dintre angajaţii Termocentralei?

Dorel Călian: Datorită situării centralei într-o zonă mai izolată, pe malul Mureşului între Iernut şi Cuci, ne-am format aici mai mult decât echipă colegială.

Suntem practic o familie, oameni care până la ora 15 îşi desfăşoară activitatea în Centrală dar care după program se reîntâlnesc în oraş pentru a-şi petrece timpul liber împreună ca şi prieteni. Angajaţii noştri şi-au pus amprenta supra vieţii oraşului, dând astfel zonei un specific, o identitate energetică.

Muncitorii lucrează intens la reparaţii şi mentenanţă

14

Iernut 2011

Dorel Călian

Reporter: Ce noutăţi aveţi pentru următorii ani?

Dorel Călian: Începând cu anul 2012 Termocentrala Iernut are pregătite cele două grupuri de 200 MW pentru funcţionarea în condiţiile de mediu ale Comunităţii Europene. Urmează ca până în 2015 să pregătim încă două grupuri de 100 MW pentru aceleaşi modernizări. Ne dorim însă pe viitor ca la Iernut să construim un grup energetic nou, modern, care să crească producţia Centralei şi să o menţină pe piaţa energetică românească şi de ce nu europeană.

Noile arzătoare ale Centralei

AGRICULTURĂ Fermele Silvaur, respect şi calitate

Iernutul rămâne pe harta agriculturii româneşti Pornită în anul 2000 cu obiect de activitate creşterea porcilor, afacerea familiei Duma mai are în plus acum o fermă de vaci cu lapte în localitatea Lechinţa, o ferma vegetală, o fabrică de furaje combinate şi o fermă de găini ouătoare, care este deservită de o staţie de sortare şi ambalare a ouălor. Societatea mai deţine o carmangerie în care îşi procesează o parte din animalele proprii, diferenţa fiind livrată altor beneficiari.

Finalul activităţii îl reprezintă o reţea de magazine de desfacere a produselor. ”Este un circuit închis, care a pornit de la o fermă de porci şi care s-a extins cu o ferma vegetală, cu un FNC, care produce furaje combinate, o fermă de vaci, o fermă de găini. Carmangeria şi magazinele sunt gândite să închidă acest circuit astfel încât să eliminăm intermediarii. Dar, să nu uităm că rezultatele financiare depind în mare măsură de capriciile naturii şi nu în ultimul rând de interesele celor care conduc destinele agriculturii româneşti”, nea declarat Vasile Duma.

Subvenţiile o problemă majoră a agriculturii Deşi pe plan european agricultura este susţinută intens de autorităţile satelor occidentale, fermierul iernuţean vrea doar să fie lăsat în pace. „Nu trebuie să ne

Fabrica de producţie furaje ajute nimeni. Vreau doar să mă lase în pace să-mi fac treaba, să nu ne mai încurce ca până acum. Noi concurăm pe aceeaşi piaţa cu producători din ţări dezvoltate care primesc alte subvenţii. Ei au avantajele unui sistem bine pus la punct de decenii sau secole, noi am intrat în economia de piaţă de doar 20 de ani.

Clar că avem un dezavantaj faţă de agricultorii din UE”, ne-a mărturisit fermierul. Deşi activitatea este una profitabilă, ferma din Iernut a simţit dur criza economică din ultima perioadă. „Agricultura nu este un domeniu fix, ea depinde de factorul uman, de cel climateric, de conjunctura economică internaţională.

Din păcate nu toate lucrurile depind de noi. Am simţit criza economică destul de dur pentru că ea s-a suprapus cu lipsa de subvenţii guvernamentale. Dacă întro ţară occidentală se ia aproximativ 400 euro/ha la noi se primeşte doar 125. Plus că s-au luat banii cu întârziere. Cum să concurezi cu ei în aceste condiţii?”, ne-a explicat Vasile Duma. Deşi anul acesta este unul bun pentru partea vegetală, în sectorul zootehnic lucrurile scârţâie. „Deşi în anul curent producţia vegetală este bună, pe partea zootehnică lucrurile nu stau aşa de bine. Dacă creşterea animalelor nu este susţinută guvernamental, ea nu poate fi rentabilă. Lipsa subvenţiilor de anul trecut a fost un pas înapoi pentru noi, când trebuia să fie unul înainte”, s-a plâns afaceristu. Suprapus peste aceste probleme, puterea de cumpărarea scăzută a dus la o reducere a vânzării produselor din carne.

Ministrul Tabără în vizită la ferma din Iernut

Vasile Duma, administrator SC Silvaur SRL

www.primariaiernut.ro

În căutare de soluţii pentru a scoate agricultura românească din criza tot mai acută în care se zbate, ministrul Valeriu Tabără a venit să se consulte şi cu Vasile Duma. „A fost Tabără în această primăvară pe la mine la fermă. Am încercat să găsim soluţii pentru ceea ce se petrece în România la nivel agricol. A vrut să vadă şi să audă cu ochii şi urechile lui care este viaţa reală a agricultorilor, să ia pulsul de la un fermier important. Noi suntem un complex agricol nu un producător local”, ne-a mai spus cu mândrie Duma.

Agricultura ar putea scoate România din criză Deşi nu este satisfăcut de direcţia în care merge agricultura românească, Vasile Duma crede că această activitate este printre puţinele care poate să scoată ţara din criză. „Agricultura ar putea să ne facă să trecem peste această criză, dacă eram deştepţi. Din păcate nimeni nu priveşte cum trebuie spre această activitate, mai ales că agricultura este un ciclu lung, care se poate întinde de la câteva luni la câţiva ani. În schimb are componenţa creşterii durabile a valorii, nu se bazează pe speculă sau artificii financiare”, a explicat fermierul.

Acesta acuză lipsa de interes a afaceriştilor români faţă de acest domeniu. „Nimeni nu vrea să bage bani în ceva din care profitul iese după o perioadă lungă de timp. Vor să se îmbogăţească repede, să nu rişte foarte mult. La noi există fluctuaţi în funcţie de sezon, cerere sau factorii meteorologici”, ne-a mai spus Duma.

Oare ce produse cumpărăm din hypermarketuri?!

O altă problemă ridicată de fermierul iernuţean a fost cea a lipsei de calitate a produselor foarte ieftine din lanţurile mari de magazine alimentare. „Atunci când prin buzunarele oamenilor bate vântul aceştia se îndreaptă spre produse cât mai ieftine, care sunt şi cele mai proaste. Produsele alimentare de calitate au şi un preţ pe măsură. Aşa că noi cei care producem natural şi de calitate stăm cu marfa în timp ce unii care bagă prostii în produse le vând ca pâinea caldă”, a mai explicat Duma. Ştiind cum trebuie să arate un produs din carne bun şi sănătos, proprietarul complexului din Iernut este îngrijorat pentru sănătatea populaţiei. „Cum poţi vinde, de exemplu, cârnaţi la 4-5 lei kilogramul? Credeţi că în respectivul produs cei care-l fac pun carne? Când porcul se vinde viu la 6-7 lei pe kilogram? Haideţi să fim serioşi! Marfa aia este otravă pentru cei care o consumă. Eu trebuie să cer un preţ real pentru că nu sunt nici de la protecţia socială nici nu îmi cresc animalele cu aer”, ne-a mai dezvăluit producătorul.

Iernut 2011

15