C AIET DE LUCRU
+ 16 pagini caiet de lucru • concursuri
AVIZAT DE
33.
anul VI • nr. 5 De c i z i a n r. 52712 / 06.08.2012
ST PO
ERE • Simon
aH al e
8LEI99
p
•g
e
a rm
n i a – CM 20 14
FOTOGRAFIAZĂ-TE
CU ŞTEFFY ŞI POZA TA
POATE APĂREA ÎN REVISTĂ!
D
ragi copii, Şteffy porneşte în noul an şcolar cu o propunere: dacă sunteţi creativi şi aveţi imaginaţie, faceţi una sau mai multe fotografii inspirate de revista noastră, iar noi le vom publica pe cele mai reuşite în numărul 35! Fiind ediţie de Crăciun, puteţi poza un brăduţ alcătuit din reviste Şteffy, tabla pe care i-aţi desenat pe Maia, Şteffy şi Dani primind cadouri de la Moşul, sau puteţi pune în aplicare orice altă idee origi nală vă vine. Trimiteţi fotografiile pe e-mail, la adresa redactie@steffy.ro, sau prin poştă, la O.P. 2, C.P. 210, Târgu-Mureş, până la data de 21 noiembrie. Chiar dacă nu ajung în revistă, toate pozele voastre vor fi publicate pe pagina de Facebook a Editurii Kreativ, facebook.com/EdituraKreativ.
Ziua Internaţională
Echinocţiul de toamnă (ziua este egală cu noaptea)
a Animalelor Ziua Internaţională a Profesorilor
Ziua Mondială a Inimii
Se culeg strugurii, iar mustul se pune la fermentat în pivniţe, să se transforme în vin.
Păsările călătoare pleacă spre sud, către zone mai calde.
Se prepară gemuri şi compoturi, iar cămara se umple astfel cu zeci de borcane.
Pentru ca trandafirii şi pomii tineri să fie protejaţi în anotimpul rece, toamna se pune mai mult pământ la baza rădăcinilor acestora, apoi se bătătoreşte.
Stimate cadre didact
ice,
Vă mulţumim pent ru interesul manifestat faţă de re vista noastră şi vă aducem la cunoşt inţă că proiectul demarat toamna trec ută, de răsplătire a cititorilor fideli cu câte un premiu substanţial (impriman tă, laptop, ta bletă, televizor HD sau videoproiec tor), s-a bucurat de m are succes, fiind înmânate peste 1.00 0 de produse la nivelul întregii ţări. Aceste fotografii sunt doar câteva mos tre ale faptului că premiile au fost pr imite cu mare bu curie în şcoli şi grădin iţe. În speranţa că veţi ră mâne cititorii noştri fideli, vă urăm un an şcolar plin de satisfacţii profesio nale!
Editura Kreativ
1
adaptare după Mircea Sântimbreanu – Ia te uită! S-a terminat... şi doar alaltăieri l-am cumpărat! Uimirea mea era neprefăcută. Caietul într-adevăr se isprăvise. Se împuţinase sau, mai degrabă, se topise precum zăpada sub razele soarelui. Nu mai rămăsese din el decât o pojghiţă de caiet, la umbra celor două coperţi. Toate celelalte file îşi luaseră zborul, smulse parcă de un vânt ciudat. Ce s-a întâmplat cu acest caiet? Ce rău ascuns i-a împuţinat foile? Dacă e o molimă necunoscută, care se întinde şi molipseşte toate caietele din şcoala mea şi, mai apoi, pe cele din toate şcolile? Priveam coperţile uscate, încercând să dezleg misterul, când am auzit chiar lângă mine un clin chet de bicicletă. – Cine a intrat cu bicicleta în casă? am întrebat mirat. – Eu, a zis o foaie de caiet cu pătrăţele, exact ca cele pe care le avusese caietul pe care-l ţineam în mână. Mă plimb de alaltăieri. Şi nu sunt singură, căci am plecat într-o adevărată cursă de ciclişti.
2
1.
ţur
ază enun
Complete
t.
te din tex
d cuvin ile folosin
i.
arelu razele so b u s .. .. .. m .......... ise precu p icicletă. to e s l ........ de b Caietu .. .. .. .. n u ă mine chiar lâng ........ it z u a m A ................ e s i ş ra o b ...... ce co tavan. Un .......... tenţia spre a t ta p re mi-a înd
Dar numai eu am mai rămas pe drum. Am avut noroc, pentru că roata din faţă are formă de „opt” şi n-am nici şa... A uitat băieţaşul să mi-o deseneze. „Aşadar, molima caietului a fost pasiunea pentru desen a stăpânului”, îmi ziceam, încercând să-mi dau seama cam câte biciclete o fi trimis în turul clasei ciclistul nostru. Deodată, un zbârnâit ce cobora şi se îngroşa mi-a îndreptat atenţia spre tavan. Era un avion. – Ciudat! am exclamat. Aterizezi pe un caiet?
2.
Uneşte cuvintele cu înţeles asemănător. calcul foaie straniu molimă filă mister epidemie ciudat secret socoteală
3
– De aici am plecat, aici mă întorc. Acesta e aeroportul meu obişnuit. Vă place zborul meu lin, elegant? Dar de câtă străduinţă a fost nevoie din partea constructorului nu mă întrebaţi? Câte modele şi câte zboruri de încercare!... Aproape că i s-a terminat caietul. Dar mi se pare că te deranjez cu zbârnâitul meu. Văd că eşti îngândurat, a spus avionul. – Da. Fac o socoteală, am răspuns. Caietul a avut alaltăieri 50 de fi le. Cinci-şase biciclete, cinci-şase avioane fac cel mult 12 foi... în vânt, ca să zic aşa. Unde or fi pierit celelalte? În aceeaşi clipă, cineva a sunat din corn, aşa cum sunau altădată poştaşii. – Poşta? am întrebat mirat.
3.
4
Reconstituie biletul.
– Da, o poştă demodată. Sunt un bileţel care îşi caută adresa. Am plecat din caiet conţinând câteva rânduleţe, dar m-am împotmolit. N-am ajuns la destinatar, ci pe catedră. „Iată, deci, unele foi au ajuns bilete”, cugetam, continuând să adun în minte filele descoperite. După calculele mele, mai erau şi alte foi lipsă. Cum şi unde or fi pierit? – Aici! Aici! Aici! Vocile veneau din coşul de hârtie. – Ce-i cu voi acolo? Sunteţi tefere, din câte văd. N-aţi avut niciun accident... Nici de bicicletă, nici de avion, nici... – Da. Noi avem nişte cusururi mult mai mici. – Şi atunci de ce sunteţi la coş? – O, acesta nu e cusurul nostru. E al stăpânului nostru. E nervos. Cum se iveşte o mică şi neînsemnată greşeală, cum ne rupe. La fiecare temă se mai duc cinci-şase foi... Ajunsesem la capăt. Aproape dădusem de urma întregului caiet. Acum mă dumirisem. Mai lipseau doar trei foi. Întârziau să se ivească şi tocmai mă gândeam, oarecum plictisit de toată povestea, să întrerup cercetările, când am auzit o voce: – Ei, ce faci? De ce stai? – Aştept încă trei foi. Nu ies la socoteală... – Cum nu? Noi suntem. – Bine, dar voi sunteţi albe, nepătate, neîndoite! De ce nu sunteţi în caiet? – Pentru că ne-am desprins singure. Aşa se întâmplă întotdeauna într-un caiet cu multe file rupte: unele se desprind de la sine. – Şi ce să fac cu voi? Să vă aşez la loc, în caiet? – A, nu! au răspuns într-un glas cele trei foi. Foloseşte-ne tu! Scrie despre năravul acestor şcolari. Acest caiet s-a terminat tot. Măcar să fie cu folos, să nu se mai întâmple! Cele trei foi aveau dreptate. M-am aşternut pe scris şi acum povestea este gata.
ului? jul text a s e m ste ivită. Care e ţa potr u s ă c ă Bifeaz r. caietelo e răm. il ţ r e cumpă cop le m li d ă n g â elor c Să mâz e caiet il o f im r. te. Să îndo caietelo din caie e i il o o f f m upe rtie din Să nu r e de hâ n a io v ma Să face
4.
5
Şahul, sportul minţii
Ploaia părea să nu se mai oprească. Şteffy se plictisea. Căutând în sertarul biroului, găsi cutia de şah primită în dar de la Maia. Îşi aminti că buna lui prietenă îi povestise că şahul este unul dintre jocurile practicate încă din Antichitate, iar fiindcă numele său provine din limba persană, în care „shah” înseamnă „rege”, se presupune că acesta s-ar fi inventat în Persia. Şteffy desfăcu tabla de joc cu cele opt linii şi opt coloane care formează 64 de pătrăţele colo rate alternativ în alb şi negru. Numără apoi piesele şi observă că sunt 16 albe şi 16 negre. S-ar fi jucat, dar nu ştia cum. Îl chemă în ajutor pe tatăl său, care începu să-i explice: – Jocul de şah poate fi comparat cu un război al minţilor luminate, în care fiecare jucător îşi apără regele pentru a nu cădea în capcana adversarului. Aşezate pe poziţie, „armatele” celor doi jucători sunt gata de confruntare. Fiecare piesă este mutată astfel încât să captureze „soldaţi” din armata duşmană sau să ameninţe regele cu şah. Partida se încheie când unul dintre jucători fie nu-i dă adversarului nicio posibilitate să îşi mute regele într-un pătrăţel unde nu se află în poziţie de şah, fie renunţă. Există situaţii în care niciun jucător nu câştigă. Partida se consideră atunci un fel de egalitate, care poartă numele de remiză sau pat. – Îmi prezinţi, te rog, armata? se arătă nerăbdător Şteffy.
6
? . . . ă c i a i Şt
înseamnă „Şah-mat” ană; mba pers li în ” rt o 89. m în anul 19 „regele e c lo t u v a şah a e ore ng joc de durat 20 d a i ş ri tă Cel mai lu u 69 de m t (remiză); iat după 2 e h c în a -se cu pa u S d n â z li a dirii te, fin riei, a gân o m e şi 15 minu m a nătăţire tă la îmbu iziilor. Şahul aju are a dec lu e d i ţi ă it şi a capac
Tatăl lui zâmbi şi îi prezentă piesele pe rând, cu răbdare: – Fiecare jucător are opt pioni. Aceştia se pot deplasa doar câte un pătrăţel şi numai înainte. Singurul caz în care pot merge pe diagonală este pentru a captura o piesă a adversarului. Pionul nu poate înainta dacă în faţa lui se află altă piesă. Cele două ture se pot deplasa mai multe pătrăţele pe orizontală sau pe verticală, însă niciodată pe diagonală. Fiecare dintre cei doi nebuni pot fi mutaţi numai pe diagonală. Aceştia scot din joc prima piesă a adversarului apărută pe traseu. Calul este singurul care poate „sări” peste alte piese. Se mută în forma literei „L” aşezată în diferite poziţii. Fiecare participant are câte doi cai. Regina e cea mai puternică piesă de pe tablă. Poate fi mutată oricâte pătrăţele este nevoie pe orizontală, pe verticală sau pe diagonală. Nu poate face însă mişcările calului. Regele reprezintă cea mai importantă piesă pentru că, odată „încolţit”, când nu mai poate face nicio mutare pentru a scăpa de şah, jocul se consideră pierdut (şah-mat). Regele nu este o piesă puternică. Se poate deplasa doar câte un pătrăţel pe verticală, pe orizontală sau pe diagonală. Odată cu încheierea explicaţiilor, Şteffy aşeză piesele pe tablă şi începu prima partidă de şah din viaţa lui, împreună cu blândul său tată.
7
)
a s Pa )
e r a o t a r g i m e l ri – Păsările au corpul acoperit cu pene, a spus Şteffy. Multe dintre ele ar putea îndura frigul iernii cu o astfel de haină călduroasă, deci de ce pleacă toamna din ţara noastră? Ca de cele mai multe ori, Maia avea răspunsul potrivit: – Odată cu scăderea temperaturii, sursele de hrană ale multor păsări dispar. Insectele intră în amorţire, se ascund în pământ şi în copaci, iar păsările insectivore sunt nevoite să plece în locuri mai însorite. Cele mai cunoscute păsări migratoare sunt: rândunica, bar za şi cucul.
este cea mai răspândită pasăre migratoare de la noi din ţară. Lungimea sa nu depăşeşte 20 de cm, iar cele mai multe specii au spatele şi capul negre, pieptul alb şi guşa roşie. Coada se termină cu două pene lungi, aşezate în forma literei „V”. În fiecare an, rândunelele pleacă în stoluri spre Egipt, parcurgând distanţe de circa 10.000 de km. Zboară foarte aproape de suprafaţa pământului şi numai ziua, pentru a se putea hrăni. Migraţia reprezintă un mare efort pentru rându nele. La traversarea Mării Mediterane şi a Saharei, multe dintre păsări îşi găsesc sfârşitul.
8
este o pasăre uşor de recunoscut după gâtul şi picioarele lungi, precum şi după ciocul roşu, drept şi ascuţit. Penajul alb de pe cap, gât şi corp contrastează cu penele negre ale aripilor. Berzele ne părăsesc la începutul lunii septembrie şi au ca destinaţie ţările calde din Asia şi Africa. Prima dată pleacă puii, urmaţi la scurt timp de adulţi. Berzele nu au aceeaşi uşurinţă în zbor ca rândunelele, aşa că, pentru a economisi energie, se lasă uneori purtate de curenţii calzi de aer. Nu zboară deasupra apelor decât pe porţiuni foarte scurte. Barza parcurge zilnic în jur de 200 de km, zburând cu viteze cuprinse între 30 şi 90 de km/h. este o pasăre de mărimea unui porumbel, având penaj gri-cenuşiu pe spate şi alb cu dungi negre pe abdomen. Este destul de greu de observat, dar foarte uşor de auzit. Masculul îşi anunţă prezenţa printr-un cântec caracteristic: „cu-cu, cu-cu”. Nu îşi construieşte propriul cuib, ci depune ouă în cuiburile altor păsări. De obicei, puiul de cuc iese din găoace înaintea celorlalţi şi se dezvoltă mai repede, aruncând din cuib, unul câte unul, ouăle sau puii familiei adoptive. Cucul este o pasăre singuratică foarte activă noaptea, care nu doreşte tovarăşi în timpul zborului.
Ştiai că...? În ţara noastră există păsări migratoare care nu pleacă decât dacă iernile sunt foarte grele. De aceea, în iernile blânde, putem vedea pe lacuri gâşte şi raţe sălbatice, lebede sau stârci.
9
Plantele sunt organisme din natură care îşi „pregătesc” singure hrana, din apă şi substanţe minerale. Frunza este considerată „bucătăria” plantei. Aceasta conţine clorofilă, substanţă care îi dă culoarea verde şi care face posibilă transformarea substanţelor hrănitoare în energie, cu ajutorul luminii soarelui şi a dioxidului de carbon. Procesul se numeşte fotosinteză. Toamna, când vremea se răceşte şi sca de numărul orelor din zi în care soarele luminează pământul, copacii îşi „închid bucătăriile”. Frunzele nu mai produc cloro filă, iar verdele dispare, făcând loc galbe nului şi arămiului. Într-un târziu, acestea se desprind de pe crengi şi cad. La fel precum animalele care hiber nează pentru a reduce consumul de energie, şi copacii intră într-un fel de amorţire. Peste vară, aceştia au strâns în trunchi, ramuri şi rădă cini destule substanţe hrănitoare, care le vor permite să trăiască până primăvara următoare. Pă durile formate din arbori care îşi pierd frunzele toamna se numesc păduri de foioase.
10
este un arbore înalt, impunător, cu scoarţă netedă de culoare gri-albi cioasă. Frunzele sale sunt catifelate, lu cioase, ovale şi uşor zimţate pe margini. Jirul, fructul acestui copac, arată ca o cu pă ruginie şi ţepoasă, în interiorul căreia se află două-trei seminţe. Cei mai mulţi fagi au o înălţime de 25–35 de m, iar diametrul trunchiului depăşeşte 1,5 m. Acest arbore trăieşte între 150 şi 200 de ani, dar poate atinge şi vârsta de 300 de ani. Lemnul de fag se foloseşte pentru foc sau ca materie primă pentru mobilă.
Stejarul
este unul dintre cei mai răspândiţi arbori din pădurile de foioase. Are o coroană bogată, ramificată, cu crengi puternice şi noduroase. Stejarul poate ajunge la o înălţime de 40 de m şi poate trăi 800 de ani. Scoarţa sa este aspră, adânc crestată şi de culoare brun-negricioasă. Coroana acestui copac găzduieşte multe păsări şi insecte, iar în trunchi îşi găsesc adăpost veveriţe. Ghindele, fructele stejarului, reprezintă hrana mai multor animale ale pădurii: urşi, veveriţe, ratoni, porci mistreţi etc. Un stejar matur poate face anual în jur de 50.000 de ghinde.
Ştiai că...?
este un copac rezistent, cu scoarţă netedă şi cenuşie. Frunzele sale sunt mari, despicate în cinci lobi. Fructul este „îmbrăcat” în două ari pioare late, care cad pe pământ asemenea unor elice. Arţarul depăşeşte rareori înălţimea de 20 de m. Acest arbore este folositor atât datorită lemnului, cât şi pentru efectele be nefice ale siropului, frunzelor şi fructelor asupra sănătăţii.
• Stejarul face ghinde numai de la vârsta de 50 de ani; • Un fag înalt de 25 de m şi cu diametrul coroanei de 15 m produce, într-o singură oră, 1,7 kg de oxigen, adică necesarul unui om pentru trei zile; • Simbolul de pe steagul Canadei este o frunză de arţar cu 11 colţuri.
11
1
Uneşte cu o linie frunzele care formează perechile de mai jos.
2
a) Completează rebusul. 1
2 3
4
5
6 7
8
b) Scrie literele din rebus respectând codul culorilor și descoperă cuvântul care lipsește în gluma de mai jos.
12
1. Fructul stejarului. 2. Pasăre care își strigă numele. 3. Pasăre în frac, având coada în formă de furculiţă. 4. Substanță care dă culoarea verde a plantelor. 5. Anotimpul dinaintea toamnei. 6. Fructul fagului. 7. Călătoria de toamnă a păsărilor. 8. Prima lună a toamnei.
Şteffy îl întreabă pe Dani: – Cum se numesc păsările care vin primăvara la noi în țară? – ...............................................
FOTO: © Mediafax Foto/LaurenŢiu Mich
FOTO: Š photoland/corbis images
Germania
ingura umbră care se potriveşte unui şoricel din ima 1. Găseşte s gine.
B
A
D
C
2. Încercuieşte imaginile obiectelor care nu se regăsesc în ilustraţie. B C E
F
G
Răspunsuri: 1. C; 2. B, E, G; 3. Prima şi a doua casetă.
A
D
3. Bifează casetele din dreptul enunţurilor potrivite ilustraţiei. Un şoarece se ascunde după mătură;
Un şoricel este rănit;
Cele trei pisici sunt furioase.
29
Stejarul şi trestia adaptare după Jean de la Fontaine
Fragmentele povestirii s-au amestecat. Numerotează-le în ordinea firească. Într-o zi, un stejar tânăr de la marginea pădurii privi cu semeţie către lac. Văzu un fir subţire şi firav de trestie şi-i spuse cu îngâmfare: – Vai, ce soartă crudă ai! Eşti aşa de neputincioasă, încât abia poţi ţine o pasăre micuţă! Ajunge o boare de vânt, că te şi apleci până la pământ. Nu ai pic de putere şi de mândrie! Ia priveşte la mine! Vântul abia îmi mişcă frunzele, nici vorbă să mă clintească. Sunt puternic, îl înfrunt! Nici nu termină bine de vorbit, că pe cer se iviră nori mari şi negri. Fulgere brăzdau cerul, iar tunetele bubuiau de se zguduia pământul. Ploaia se porni în şiroaie, iar vântul sufla cu o putere nemaiîntâlnită. Stejarul îşi încordă trunchiul şi crengile, înfruntând furtuna care părea că nu se va mai opri vreodată. Trestia însă nu opunea nicio rezistenţă. Se lăsa pradă vântului, aplecându-se până la oglinda apei.
30
1 2
Scrie un proverb potrivit textului. ...................................................................
Cum ţi-ai fi dorit să se încheie povestea? .................................................................................... ....................................................................................
Trestia ascultă vorbele stejarului şi-i răspunse cu glas timid: – Îţi mulţumesc pentru grija pe care mi-o porţi! E adevărat că orice vânt mă îndoaie, dar nu mă rupe aşa uşor... – Ha! Ha! Ha! începu stejarul a râde. Eşti mică şi neputincioasă! – Dacă tu eşti mare şi puternic, nu trebuie să râzi de cei slabi. Natura ne-a înzestrat pe fiecare cu alte calităţi, zise trestia. Pădurea de stejar se întindea cât vedeai cu ochii. Cei mai mulţi dintre copaci erau falnici; aveau coroane mari, rotate şi adăposteau între ramuri multe dintre vietăţile pădurii. Pe lângă pădure se întindea o apă, iar pe malurile ei erau îngrămădite trestii. După ceva timp, stejarul se simţi doborât de vânt. Rădăcinile sale cedaseră sub pământul îmbibat cu apă. Când furtuna se opri, trestia căută din priviri tânărul copac. Îi zări coroana măturând pământul. – Te mai poţi ridica? întrebă ea, întristată de soarta lui. Stejarul însă nu-i mai răspunse.
3
Scrie câte trei însuşiri pentru fiecare personaj al povestirii. ........................
..........................
........................
..........................
........................
..........................
31
Hârtia pe care o folosim astazi este rezultatul numeroaselor încer cari ale oamenilor de a gasi o modalitate care sa le permita sa si pastreze si sa si transmita experientele. Ei au început sa si scrie ideile pe tablite de lut, de bronz sau pe placi acoperite cu ceara. Primul material asemănător hârtiei a fost inventat de vechii egipteni, cu aproximativ 4.000 de ani în urmă. Era obţinut din pa pirus, o plantă care creşte pe malurile Nilului. Din tulpini le plantelor se desprindeau fâşii subţiri, care se lipeau unele de celelalte în do uă straturi, unul orizontal şi celălalt vertical. „Ade zivul” se făcea din făină de grâu amestecată cu apă şi oţet. Materialul ast fel obţinut era bătătorit, subţiat şi lăsat să se usuce la soare. Modul de confecţionare a papirusului a fost ţinut secret foarte mult timp.
Conform legendei, pergamentul a fost inven tat în Asia Mică de Eumenes al II-lea, regele Pergamului, care voia să nu mai depindă de papirusul importat din Egiptul Antic. Pentru fabricarea pergamentului se fo loseau piei de oi, capre, viţei şi iepuri, prelucrate cu o tehnică specială de tă băcire. Acest suport era mai rezistent decât papirusul şi putea fi folosit pe ambele feţe.
Hârtia, în forma pe care o cunoaştem astăzi, a fost inventată în China anului 105 de Cai Lui, un slujitor al Curţii Imperiale. Înainte de acest moment, chinezii scriau pe mătase, material însă foarte scump, sau pe tăbliţe de bambus, care erau prea grele. Invenţia era o alternativă mai ieftină şi mai uşoară. Hârtia se obţinea dintr-o pastă făcută prin amestecarea cojii de copac cu fire de cânepă şi lemn de bambus. Pasta se întindea, se presa şi era lăsată la uscat. În timp, procesul fabricării hârtiei s-a răspândit şi în restul lumii şi a progresat. Începând cu anul 1852, ca principală materie primă s-a folosit pasta de lemn, lucru valabil şi în ziua de astăzi.
32
Podul din hârtie Materiale necesare:
riglă; două scaune cu spătar; câteva carcase de CD.
o coală de hârtie A4; creion;
une e hârtie şi p d la a o c ă s a . Când Aşază pe m sa unui CD a rc a c ia te ces i obserdeasupra a laterale, ve e il in rg a m de asei. ridici hârtia utatea carc re g b u s ie a o va că se înd
Cu ajutorul unui crei on şi al unei rigle, trasează linii la dist anţă de 2 cm de-a lungul foii, apoi pliază hârti a asemenea unui ev antai.
Aşază cele două scau ne spate în spate şi pune hârtia pliată între spătare, ca un fel de pod.
Ştiai că...?
mai multe Pune cu grijă hârtie. pe podul din D C e d se a carc poate acum Câte carcase ala A4? să susţină co
O foaie A4 are o greutate de 60–70 de g, este foarte subţire şi puţin rezis tentă, însă cu anumite trucu ri, hârtia este capabilă să su sţină o greutate mult mai mare decât a sa, fără să se rupă.
33
Găseşte elementele care nu se potrivesc în imaginea de toamnă.
Numără câte frunze mai sunt pe ramurile copacului. Câte dintre acestea sunt încă verzi?
rde, nă şi ve rde. Vara e fi a-şi pie e r a lo u ea c Toamna usucă eşte, se c r â b z lcă. Se jos o cu e p l u t Şi vân
(Frunz
a)
Care dintre berze este identică celei din prima imagine? Încercuieşte-o.
34
A
B
C
D
Răspunsuri: 1. Barza, schiorul, ghioceii; 2. Cu dreapta; 3. 13, 2; 4. C.
Cu ce mână ţine fetiţa umbrela?
de Roxana Truţa
Fuge toamna după vară Şi-o aleargă să dispară Cu vânt rece, brumă, ploi Care cad din cer şuvoi. Vara însă protestează Cu soare cald la amiază, Iar cu fulgere răzleţe Spérie fructe nătăfleţe. Mere, pere, prune, nuci, Coapte-s toate şi sunt dulci; Rând pe rând, pe jos se pun Şi de teamă-ajung magiun. „Zile scurte, nopţi prea lungi, Păsările mi le-alungi... Plec şi eu, ai câştigat!”, Zise vara. Şi-a plecat.
35
Maia privea cu tristeţe streaşina casei, unde cuibul de rândunele rămăsese pustiu. – Închide ochii şi te voi duce pe urmele prietenelor tale înaripate, care au plecat acum în ţările calde, spuse Dani, încercând să o înveselească. Când fetiţa deschise ochii, prietenul său ţinea pe genunchi o hartă a Egiptului, iar în mână un pliant. – Civilizaţia egipteană datează de peste 5.000 de ani. Matematica, alfabetul, obiceiul machiajului şi medicina sunt originare din Egipt. Alături de faraoni şi hieroglife, piramidele sunt numai câteva dintre simbolurile acestei ţări. Construite ca morminte ale faraonilor, acestea reprezintă dovada că egiptenii erau arhitecţi şi constructori foarte pricepuţi, începu Dani să povestească, arătând câteva imagini de pe pliant. – Ce piramidă este aceasta? întrebă Maia. – Piramida lui Keops, singura dintre minunile lumii antice existente şi astăzi. A fost ridicată în jurul anului 2560 î. Hr., pe vremea faraonului Khufu. Se găseşte la 18 km de Cairo (capitala Egiptului de astăzi), pe Valea Nilului, fiind cea mai mare dintre cele trei piramide din Giza. Piramida lui Keops a fost cea mai înaltă construcţie din lume timp de peste 43 de secole, până în anul 1889, când a fost construit Turnul Eiffel din Franţa. Pe platoul din Giza se află şi Sfinxul, o statuie care are corp de leu şi cap de rege sau zeu. Capul are 6 m înălţime şi 4 m lăţime. S-a sugerat că Sfinxul ar fi avut înainte cap de leu, dar a fost sculptat mai târziu după chipul faraonului Khaf-Ra. Se presupune că această statuie ar fi fost construită pentru ca piramida regelui egiptean să fie păzită de hoţi.
36
După această explicaţie, Dani puse un deget pe numele unui oraş de pe harta Egiptului şi continuă: – Aici este Alexandria, denumită şi „Perla Mediteranei”. După Cairo, este al doilea cel mai mare oraş din Egipt şi primul întemeiat de Alexandru Macedon, în anul 332 î. Hr. Acolo se află ruinele Bi bliotecii Alexandria, construcţie înălţată în anul 288 î. Hr. pentru a găzdui o academie, o universitate şi cea mai mare bibliotecă din acele timpuri.
Maia luă pliantul din mâinile din Dani şi spuse: – Ia te uită! Aici scrie că cei dornici de aventură pot face croaziere pe Nil sau se pot bucura de frumuseţea Mării Roşii, unul dintre cele mai renumite locuri din lume pentru scufundări şi snorkeling*, cu ape bogate în peşti exotici şi corali. Curajoşii pot face plimbări cu jeepul sau cu ATV-ul prin deşert şi pot călători pe cămile, vizitând sate de beduini. Maia căzu pe gânduri, apoi spuse: – Mi-aş dori să merg acolo! Poate îmi întâlnesc rândunelele... Dani era mulţumit. Călătoria imaginară în Egipt adusese din nou zâmbetul pe chipul prietenei sale.
*snorkeling – practicarea înotului în ape liniştite şi zone cu recifuri de coral de către scafandri care poartă o mască transparentă şi un tub pentru respiraţie numit snorkel.
37
Pune în ordine fragmentele imaginii.
A B
C
D a) Descoperă denumirea unui gândac considerat sacru în Egiptul Antic înlocuind semnele cu literele corespunzătoare.
i jelor reviste a n o rs e p mele b) Scrie nu lături. mnele de a e s d in s lo fo
Şteffy Maia Dani 38
B
C
D
E
I
J
K
L
P
Q
R
S/Ş
W
X
Y
Z
F
M
T/Ţ
G
N
U
H
O
V
Răspuns: 1. C, A, D, B.
A
Materiale necesare: ziare vechi; un castron; apă; aracet; un borcan de sticlă sau o cutie de metal cu gură mai largă; pensulă; acuarelă; fixativ.
Etape de lucru: Rupe ziarele în bucăţele cât mai mici; Pune la înmuiat hârtia ruptă în vasul cu apă; Adaugă aracet şi amestecă până când compoziţia devine de consistenţa pastei de dinţi. Dacă este prea moale, adaugă câteva linguri de făină; Aplică pasta pe borcan într-un strat de aceeaşi grosime; Colorează borcanul cum îţi place, folosind acuarele. Opţional, poţi lipi mărgele, frunze uscate, nasturi coloraţi etc.; Lasă borcanul la uscat cel puţin o zi; Pentru luciu aplică fixativ de păr, apoi mai lasă-l să se usuce încă o zi.
Opţional: mărgele colorate; frunze uscate şi presate; paiete; nasturi coloraţi; scoici; porumb; boabe de cafea.
Suportul este gata! Pune-l acum pe biroul tău şi umple-l cu creioane!
39
33 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU
Pentru copiii din clasa pregătitoare şi clasele I–II: Ex. 8: Cu imaginea cărui animal ai unit şapca? □ a berzei; □ a fluturelui; □ a şoarecelui. Ex. 9: Ce obiect nu ai încercuit? □ mingea; □ creionul; □ stiloul. Ex. 16: Ce cadou vrea să-i cumpere Maia lui Şteffy? □ ciocolată; □ tren; □ ursuleţ. Ex. 19: Câte frunze maro a cules Şteffy? □ 3; □ 2; □ 1.
Numele ...................................................................... Localitatea ................................................................ Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........
Pentru copiii din clasele III–IV: Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ ........................... Ex. 22: Ce număr ai scris pe ghindă? Cod ............................... E-mail .................................. □ 29; □ 19; □ 9. Şcoala .............................................. Clasa ............... Ex. 30: Câte consoane conţine cuvântul „toamnă”? Vârsta .......... Telefon ............................................... □ trei; □ două; □ una. Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciţii din caietul de lucru. Completează talonul, decupează-l şi apoi trimite-l pe adresa redacţiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147). Poţi fi chiar tu norocosul câştigător al unor PATINE oferite de Şteffy în urma tragerii la sorţi!
33
TALON DE CONCURS
Câştigă cu
MAŞINUŢĂ TELEGHIDATĂ PUZZLE JOC TRIDIMENSIONAL păpuşă BARBIE CARTE
Localitatea ................................................................ Str. .................................................... Nr. ....... Bl. ........ Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ ............................
1. Răspuns: .................................................................
Cod ............................... E-mail ..................................
2. Răspuns: .................................................................
Şcoala .............................................. Clasa ...............
3. Răspuns: .................................................................
Vârsta .......... Telefon ...............................................
întrebări:
1. Câte foi albe s-au desprins singure din caiet? 2. Care piesă de şah poate fi mutată numai pe diagonală? 3. Care a fost primul material asemănător hârtiei?
PUZZLE
MAŞINUŢĂ TELEGHIDA
TĂ
JOC TRIDIMENSIONAL
Răspunde la întrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale şi trimite-l pe adresa redacţiei. Alege ce-ţi doreşti cel mai mult şi vei participa astfel la tragerea la sorţi! Afli răspunsurile la întrebări citind revista!
10×
Numele ....................................................................
!
păpuşă BARBIE
Bifează premiul dorit!
Ex. 39: Ce cuvânt ai obţinut în căsuţele colorate? □ alifie; □ albie; □ aurie. Ex. 41: Care este denumirea păsării descoperite? □ mierlă; □ ciocârlie; □ privighetoare. Ex. 43: Ce număr reprezintă mărul? □ 88; □ 184; □ 148.
Jucăriile şi cărţile din imagini sunt cu titlu de prezentare!
Câştigătorii concursurilor din nr. 31 şi 32
33
Regulamentul concursurilor Trimite toate taloanele concursurilor la care doreşti să participi într-un singur plic!
Completează taloanele citeţ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!
Câştigătorii vor fi anunţaţi în numărul 35 al revistei noastre.
Premiile se acordă prin tragere la sorţi
şi vor fi expediate prin poştă. Redacţia îşi rezervă dreptul de a folosi materia lele primite fără nicio obligaţie faţă de autori.
!
ATENŢIE, COPII! Treceţi pe plic, citeţ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147.
Câştigătorul bicicletei: Stuparu Ştefan, Câmpulung Muscel, Şc. Gimn. „Sfântul Iacob”. Câştigătorul rolelor: Pârlog Alexia, Brăila, Şc. „Mihai Eminescu”. Câştigătorii jucăriilor: Muscă Alexandru Florin, Piscu, Şc. „Dimitrie Luchian”; Comşa Dănuţ, Brăila, Şc. „Mihai Viteazul” (Maşină teleghidată); Iuraşog Georgiana Maria, Corni, Şc. „Octav Băncilă”; Buricatu Bogdan, Corbeanca, Şc. Gimn. Nr. 1 (Puzzle); Puşcă Mario-Gabriel, Panciu, Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza”; Băran Francesca Demetra, Urziceni, Şc. Gimn. „Alexandru Odobescu” (Joc 3D); Velican Ioana, Petrila, Şc. Gen. „I. D. Sîrbu”; Sim Iulia, Salonta, Colegiul Naţional „Teodor Neş” (Barbie). Câştigătorii cărţilor: Sabou Georgiana, Izvoarele, Şc. Primară Nr. 1; Chişevescu Andrada, Horezu, Liceul „Constantin Brâncoveanu”; Pasmangiu Xenia, Techirghiol, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”; David Amateesei, Suceava, Şc. Gen. Nr. 3; Vameşu Daria, Calafat, Şc. „Constantin Gerotă”; Paul Ioana, Rozavlea, Liceul Tehnologic „Octavian Goga”; Igna Iulia, Oradea, Şc. „Avram Iancu”; Băeş Miruna, Secusigiu, Şc. Gen. Secusigiu; Dan Monica Antonia, Grindeni, Şc. Gen. Grindeni; Mocanu Tania, Podu Oltului, Şc. Primară Podu Olt; Petriuc Dănuţ, Marginea, Liceul Tehnologic „Vasile Gherasim”; Cibu Ana Iulia, Alba Iulia, Şc. „Vasile Goldiş”; Stăncuţă Alessia, Buhuşi, Şc. „Mihai Eminescu”; Constantin Alex-Matei, Botoşani, Şc. Gen. Nr. 13; Barbu Maria, Ploieşti, Şc. „Sfânta Vineri”; Matei Andra Ioana, Vlădeşti, Şc. Gimn. Nr. 1; Băeşu Mălina, Darabani, Şc. „Leon Dănăilă”; Cotenescu Alexia Maria, Buzău, Şc. Gimn. Nr. 11; Pătru Alexandru, Mangalia, Şc. „Sfântul Andrei”; Bratu Denisa Claudia, Focşani, Şc. „Ion Bosgan”.
www.steffy.ro
Revistă şcolară de cultură generală şi jocuri distractive
Redactor-şef: Andrei Timar Redactori: Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa
Ilustraţii: Bernadette Brigitta Kovács, Gabriella Fábián
Editat de: S. C. NORAND S. R. L. O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, tel: 0265/250805, e-mail: redactie@steffy.ro • www.steffy.ro
Design & DTP: Raluca Rogoz, György Donáth-Nagy
I. S. S. N. 2066-7582
©Drepturile de autor pentru texte şi imagini aparţin Editurii KREATIV. Reproducerea parţială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii.
Oferta toamnei.
48 pagini
1390 lei/buc.
100 pagini
88 pagini
1390 lei/buc.
48
ni
i pag
b
i/ 3 le
1
uc.
92 pagini
88 pagini
.
12 lei/buc
Editura Kreativ
| www.editurakreativ.ro
59 lei/set
de
la
1 Foloseşte acest pix special pentru ca nimeni să nu-ţi descopere vreodată secretele!
3
2
Iată cât e de simplu:
Steffy
eativ dituraKr
.com/E facebook
1. Scrie sau desenează ce vrei tu pe o coală albă de hârtie şi lasă foaia să se usuce; 2. La prima vedere nu se observă nimic, dar... 3. ... apasă pe butonul din capătul pixului. Iată, mesajul ascuns poate fi descifrat numai sub lumina ultravioletă! Cu ajutorul acestui pix, poţi să luminezi în întuneric, să verifici dacă bancnotele sunt reale sau false, dar şi să începi un jurnal secret, ferit de ochii tuturor.
Pixul cu cerneală invizibilă: • reprezintă un cadou pe care îl primesc toţi cei care cumpără revista! • se poate obţine doar odată cu revista!