Sanatate 10 by Raluca Rogoz

An 2, Nr. 10, noiembrie 2013 ISSN 2343 – 7758 PREŢ: 5 lei

Clinica de Neurochirurgie, în topul celor mai bune clinici din ţară Neurochirurgia este ramura chirurgiei care se ocupă de intervenţii chirurgicale asupra sistemului nervos. Tehnică, echipament şi tehnologie avansată. De acestea este nevoie pentru ca operaţiile extrem de delicate să aibă loc în mod normal. Şi ele se desfăşoară la cele mai înalte standarde la Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, acolo unde anual se fac aproximativ 2200 de intervenţii.

Dermatologia, noua specialitate de la Nova Vita Spitalul din Sighişoara încheie anul cu modernizări şi reamenajări

Dieteticienii, în stradă pentru recunoaşterea profesiei

ESENȚIAL

Teodora MÎNDRU

DERMATOLOGIE Dermatologia, noua specialitate de la Nova Vita

3 NEUROCHIRURGIE

Leacuri minune pentru pacienţi

8-9

Operaţiile pe creier, costisitoare, delicate şi tehnologizate

INTERVIU Spitalul din Sighişoara încheie anul cu modernizări şi reamenajări

6-7 DIABET Activităţi medicale şi ştiinţifice pentru binele pacienţilor

11 NUTRIŢIE Dieteticienii, în stradă pentru recunoaşterea profesiei

10 Produs marca Transilvania Grup Business fondator Aurelian GRAMA Director publicitate: Nicolae POP - 0740 115 167 Publicitate: Ionuţ OPREA - 0721 197 559 Publicitate: Marius MORAR - 0755 044 849 Marketing: Florin Marcel SANDOR - 0740 075 219

nr. 9, octombrie 2013

Coordonator proiect: Teodora MÎNDRU - 0756 930 603 mindru_teodora@yahoo.com

Editor: Ligia VORO DTP: Raluca ROGOZ WWW.ZI-DE-ZI.RO WWW.FACEBOOK.COM/ SANATATEZIDEZIPENTRUVIATA

Sistemul medical românesc a fost deseori criticat şi medicii acuzaţi de malpraxis. Erori medicale, neatenţie, nepăsare şi dezinteres. Nu de puţine ori pacienţii s-au plâns de condiţiile precare din spitalele de stat şi de tratamente administrate greşit. Medicii acuză, la rândul lor, dezinteresul celor din funcţii de conducere. Şi tot aşa. Un mecanism complicat în care pacientul este singurul care are de pierdut sau de câştigat. Dar există şi cealaltă parte. Medicii care fac tot ce le stă în putinţă pentru pacient, pentru că îşi iubesc meseria şi aproapele. Şi pentru că medicina este o ştiinţă care se schimbă mereu, noutăţile medicale sunt la ordinea zilei, iar specialiştii au mereu ceva de spus, medicii învaţă permanent, se documentează, participă la conferinţe, mese rotunde, congrese şi întâlniri cu specialişti din ţară şi străinătate, fac schimb de experienţă şi nu participă pentru puncte. În ultimul an, la Târgu-Mureş s-au organizat o serie de conferinţe şi congrese, cu participare internaţională, evenimente de un real succes. Dermatologie, pediatrie, osteoporoză, turism medical, farmacie şi aşa mai departe. Comunitatea medicală de aici nu doar că a participat, dar s-a implicat şi în organizare, medicii fiind receptivi şi interesaţi. Ca să nu mai vorbim despre mesele rotunde şi conferinţele organizate de către medici pentru asistentele medicale în interiorul spitalelor. Pe lângă acestea, medicii mureşeni au reprezentat judeţul şi la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi continuă să o facă. Un lucru bun care pare să se dezvolte anual şi asta pentru că bolnavii îşi pun toată speranţa şi încrederea în doctori. Şi de cele mai multe ori, o vorbă bună, un zâmbet, o privire caldă şi o încurajare sunt leacuri minune pentru pacienţi.

DERMATOLOGIE

Dermatologia, noua specialitate de la Nova Vita Îndepărtarea aluniţelor inestetice, reîntinerirea facială, transformarea unui ten cu probleme într-unul sănătos, radiant şi luminos, injecţii cu acid hialutonic, pansamente speciale, peeling, testări alergologice, tratamente pentru bolile de piele, cât şi pentru cele transmise pe cale sexuală. Acestea sunt doar o parte dintre tratamentele care se fac la Centrul Medical Nova Vita în cadrul Dermatologiei, o nouă specialitate care funcţionează de la începutul lunii noiembrie şi care este coordonată de către dr. Varo Enikő, medic primar dermatovenerologie. Reporter: Centrul Medical Nova Vita are, începând din luna noiembrie, o nouă specialitate, şi anume Dermatologia. Ce înseamnă acest lucru? Dr. Varo Enikő: Da, noua specialitate de la Centrul Medical Nova Vita este Dermatovenerologie şi în cadrul acesteia oferim consultaţii şi tratamente atât de dermatologie, cât şi de venerologie, în ceea ce priveşte bolile transmise pe cale sexuală. Facem chiar şi tratamente de dermatocosmetologie. Acest lucru înseamnă că ne ocupăm de tot ce este nou în domeniu. Rep.: Ce tratamente se fac aici şi ce aparate utilizaţi? V.E.: Folosim electrocauterul sau diatermocoagularea prin care se îndepărtează diferite aluniţe, negi, cheratoze, tot felul de excrescenţe care apar pe piele şi care aduc un prejudiciu estetic. Avem, de asemenea, şi criocauterul. Faţă de electrocauter, acesta este un procedeu mai elegant, pentru că nu lasă cicatrice. Este, de fapt, îngheţarea leziunilor. Aparatul produce temperaturi foarte joase prin care se ajunge la distrugerea celulelor. Folosim şi aparate de fototerapie pentru tratamentul psoriazisului şi a vitiligolului, dar şi lampă ultravioletă de tip bandă îngustă, care este de ultimă generaţie, iar bolnavii pot să se adreseze cu încredere. Dermapenul se foloseşte pentru intervenţii cosmetice de reîntinerire facială. La cerere putem face şi injecţii cu acid hialuronic, cu botox. Putem face şi electroporaţie, care înseamnă introducerea în stratul mijlociu al pielii a unor substanţe, vitamine, aminoacizi, enzime care sunt absolut necesare ca să ai un ten cât mai sănătos, radiant şi luminos. Electroporaţia constă într-un aparat galvanic care deschide şi închide porii. Este o metodă ieftină, rapidă, la îndemână, se poate face şi aici, la Nova Vita. Pacientul nu simte durere. Aplicăm substanţe citotoxice pentru anumite afecţiuni, gen DNCB, spre exemplu în alopecie. Folosim şi tratamentul ulcerului de gambă, un tratament special, combinat, pen-

Dr. Varo Enikő, medic primar dermatovenerologie tru care pacientul vine o dată pe săptămână la tratament. I se aplică un pansament special, cu nişte substanţe dezinfectante. Rep.: Când vine vorba de ten, oamenii se bazează pe creme, care uneori sunt costisitoare şi nu se vede niciun rezultat. Să ne spuneţi, vă rog, cum trataţi problemele tenului şi ale scalpului? V.E.: La consultaţii folosim dermatoscopul pentru a vizualiza mai bine diferite afecţiuni, Lampa Wood, care este un aparat care, prin introducerea pacientului într-o cameră perfect întunecată, pune în evidenţă diferite ciuperci sau diferenţiază leziuni de pigmentare între ele. Spre exemplu, putem face diagnostic diferenţiat între vitiligo şi alte depigmentări ale pielii, care sunt foarte importante, ca să ştii cum să le tratezi. Şi tot pentru obţinerea unui diagnostic cât mai corect, ne folosim şi de video microscop, care iarăşi ne pune un diagnostic corect de cădere de păr. Acesta este un microscop care, dacă îl plimbi pe scalp, măreşte foarte bine scalpul, se proiectează pe un monitor şi noi vedem anumite caracteristici şi modificări care se notează şi, din ceea ce obţinem, putem vedea în ce direcţie trebuie să mergem pentru a căuta cauza căderii părului. Se foloseşte pentru diferite tipuri de alopecie, dar şi pentru analiza tenului. El spune exact dacă pa-

cientul are un ten uscat sau mixt şi care este zona predominantă. În acest fel, eu pot să fac o indicaţie corectă din punct de vedere cosmetic. Aparatul acesta se mai foloseşte şi pentru punctele roşii. Rep.: Cât costă aceste consultaţii şi tratamente? V.E.: O consultaţie costă 100 de lei. Primul control este gratuit, iar următoarele sunt 50 de lei. Fototerapia costă 20 de lei şedinţa, tratamentul transpiraţiei costă 20-25 de lei şedinţa. În general, mai mult de zece şedinţe nu se fac, adică după zece şedinţe încep să se vadă rezultatele. Ceea ce este mai costisitor este dermapenul, pentru că acele sunt de unică folosinţă şi un singur ac costă 19 euro. Însă dacă ne gândim la tratamentele costisitoare care se fac la cosmetică, ne dăm seama că acestea nu sunt deloc scumpe. Rep.: Sunteţi singurul specialist care se ocupă de aceste tratamente sau mai sunt şi alţi medici dermatologi? V.E.: Deocamdată, eu mă ocup singură de toate aceste consultaţii şi tratamente. Dacă o să meargă lucrurile foarte bine şi cererea o să fie foarte mare, poate că din rezidenţii care termină acum şi îşi dau specialitatea, o să mai fie nevoie de un specialist. Teodora MÎNDRU

nr. 10, noiembrie 2013

NEUROCHIRURGIE

Clinica de Neurochirurgie, în topul Neurochirurgia este ramura chirurgiei care se ocupă de intervenţii chirurgicale asupra sistemului nervos. Tehnică, echipament şi tehnologie avansată. De acestea este nevoie pentru ca operaţiile extrem de delicate să aibă loc în mod normal. Şi ele se desfăşoară la cele mai înalte standarde la Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, acolo unde anual se fac aproximativ 2200 de intervenţii. Dotările, performanţa, eficienţa şi profesionalismul cadrelor medicale poziţionează clinica pe primele locuri în topul celor mai bune clinici de neurochirurgie din ţară. Dr. Adrian Bălaşa, medic primar neurochirurg şi şeful Clinicii de Neurochirurgie, ne vorbeşte despre blocul operator, dotări, statistici, pacienţi, patologii şi planuri de viitor într-o clinică renumită pentru performanţă şi căreia i se adresează zilnic pacienţi din întreaga ţară. Reporter: Înainte de toate, să ne spuneţi cu ce se ocupă neurochirurgia. Dr. Adrian Bălaşa: Ne ocupăm de tratamentul chirurgical al patologiei sistemului nervos central şi periferic. Sunt foarte multe tumori cerebrale pe care le operăm, patologii de urgenţă, traumatisme craniocerebrale, malformaţii vasculare cerebrale, hemoragii cerebrale spontane secundare rupturii unui anevrism intracranian. Patologia acoperită de clinica din Târgu-Mureş este de top peste tot în lume. Şi la noi se face din plin. Rep.: Cum este organizată Clinica de Neu-

voile de moment ale clinicii.

Dr. Adrian Bălaşa, medic primar neurochirurg şi şeful Clinicii de Neurochirurgie rochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş? A.B.: Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă TârguMureş este organizată în mai multe compartimente. Ea are 53 de paturi pe două mari departamente complet separate: femei şi bărbaţi - şi câteva compartimente specifice, cum ar fi: un compartiment de urgenţă, un compartiment de monitorizare postoperatorie, cu patru paturi, compartiment copii cu trei paturi. Toată această structură este una flexibilă, capabilă să se adapteze rapid la ne-

Rep.: Ce ne puteţi spune de blocul operator şi cu ce sunt dotate sălile de operaţie? A.B.: Sunt două săli operatorii. Trebuie să ştiţi că această clinică efectuează aproximativ 2200 de intervenţii neurochirurgicale anual, deci în medie 1000 de operaţii în fiecare sală, iar, dacă comparăm cu media europeană de 500 operaţii per sală operatorie, este evidentă necesitatea înfiinţării celei de-a treia săli operatorii. Aceste două săli sunt dotate cu microscoape operatorii încă performante, cu sistem de neuronavigaţie craniană, stereotaxie, ecograf intraoperator. Dar toate aceste lucruri n-ar reprezenta nimic dacă n-am avea personal capabil să lucreze cu aşa ceva. Sunt doi medici anestezişti, patru asistenţi de anestezie, zece asistente instrumentare, şapte infirmieri şi un îngrijitor de curăţenie. Întreg corpul medical face eforturi deosebite într-un program infernal, de dimineaţa până seara, pentru a putea asigura un număr atât de mare de intervenţii chirurgicale fără a face compromisuri legate de calitatea actului chirurgical. În general, neurochirurgia este cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei şi ca atare sunt necesare investiţii majore în tehnologii de ultimă oră care să permită creşterea siguranţei intervenţiilor chirurgicale şi calitatea actului operator. Rep.: Când se va înfiinţa a treia sală de operaţii? A.B.: La nivelul conducerii, se caută soluţii pentru înfiinţarea celei de-a treia săli. Avem promisiuni în acest sens, iar de la începutul anului 2014 vom încerca să accesăm fonduri europene în vederea construirii unui nou bloc operator de neurochirurgie şi a unei reanimări destinate doar pacienţilor cu grave probleme neurologice. Sigur, suma necesară este una foarte mare, în jur de două milioane de euro şi de aceea ne îndreptăm atenţia spre fonduri europene. Lucrurile sunt în fază de proiect, dar avem speranţa că vom realiza ce ne-am propus şi mă voi ocupa personal de acest aspect. Rep.: În ceea ce priveşte dotările, unde se poziţionează Clinica de Neurochirurgie în raport cu alte clinici de acelaşi rang din ţară? A.B.: În comparaţie cu alte clinici din ţară de acelaşi rang, pentru că sunt multe secţii de neurochirurgie, dar nu de acelaşi rang, eu zic că ne poziţionăm undeva pe locul doi, trei în ceea ce priveşte dotările. Ca şi performanţe, trebuie să ştiţi că noi suntem cea mai bună clinică din spital. Este clinica cea mai performantă la orice indice de performanţă şi aici vorbesc despre indicele DRG, despre durata medie de spitalizare, rata mică de infecţii nozocomiale. Ca să vă daţi

nr. 10, noiembrie 2013

NEUROCHIRURGIE

celor mai bune clinici din ţară seama de nivelul de performanţă, Clinica de Neurochirurgie are indice de performanţă de 3.5, media spitalului fiind de 1.8. De aceea, conducerea trebuie să investească masiv în această clinică performantă. La modul eficient în care se rulează bolnavii, la modul în care sunt trataţi, din punct de vedere al lipsei complicaţiilor, Clinica de Neurochirurgie este printre primele de acest profil din ţară. Acest lucru este motivant, dar simţim că în infrastructura actuală nu prea mai putem să ne dezvoltăm. Este nevoie de o investiţie majoră, dar o vom realiza. Rep.: Să ne vorbiţi, şi despre colaborarea pe care o aveţi cu celelalte secţii ale spitalului şi să ne spuneţi de unde vin pacienţii. A.B.: Noi nu putem să facem performanţă rupţi de spital. Colaborăm cu radiologia, cu terapia intensivă, cu neurologia şi cardiologia. Fiind un spital monobloc este mult mai uşor pentru noi. Avem pacienţi din toată ţara, mai ales pacienţi cronici. Sunt oameni care au auzit de clinica noastră, sunt prieteni de-ai lor care au fost operaţi, sunt medici care au încredere în noi şi ne trimit bolnavii. Anul trecut am făcut şi un site al Clinicii de Neurochirurgie, care ne ajută foarte mult. Acolo ne putem promova şi prezenta performanţele clinicii. Avem aproximativ 800 de accesări pe săptămână, deci lumea se interesează de noi şi funcţionăm la capacitate maximă. Rep.: Aţi transferat bolnavi spre alte clinici din ţară sau in străinătate? A.B.: Din această clinică nu se transferă bolnavi, în general, spre alte clinici din ţară. Rezolvăm tot ce primim, indiferent că este patologie de urgenţă sau cronică. Sunt rare cazurile în care, pentru siguranţa unei intervenţii chirurgicale, ar fi necesară o tehnologie pe care momentan nu o deţinem şi atunci suntem nevoiţi să mai trimitem câte un bolnav în străinătate. Aceste situaţii sunt extrem de rare. Rep.: Cum se prezintă Clinica de Neurochirurgie în ceea ce priveşte personalul medical? A.B.: În ceea ce priveşte personalul medical, clinica are opt medici neurochirurgi, dintre care majoritatea sunt medici primari, cinci medici rezidenţi, 35 de asistente, 12 infirmiere, şapte brancardieri. În acest moment, este nevoie şi de alţi medici. Sunt posturi pentru încă trei medici seniori, specialişti. Aşteptăm să recrutăm din tânăra generaţie. Ei sunt medici tineri, merituoşi, care merg în străinătate să studieze şi sperăm să revină şi să completăm echipa de seniori. Rep.: Ce ne puteţi spune despre colaborările cu medicii din străinătate?

A.B.: Acum trei ani am avut onoarea să organizez Congresul Naţional de Neurochirurgie sub egida Societăţii Naţionale de Neurochirurgie. Au fost peste 200 de participanţi, dintre care aproximativ 60 au fost invitaţi din străinătate. Noi avem medici care merg în Franţa, acum avem un medic într-un stagiu în Germania, trimitem oameni tineri peste tot unde pot învăţa ceva suplimentar faţă de educaţia pe care noi le-o oferim, în ideea că ei se vor întoarce şi vor lucra cu noi. Rep.: Şi, în final, să ne povestiţi cum a fost anul 2013. Aţi întâmpinat greutăţi şi cum merge Fundaţia pentru chirurgia bazei craniului din România? A.B.: Anul care tocmai se încheie a fost un an dificil pentru noi, pentru că luptăm cu lipsurile materiale, cu a medicamentelor, dar încercăm, împreună cu managerul, cu conducerea, să rezolvăm toate aceste probleme în timp util, ca să nu sufere bolnavii. Este o perioadă dificilă pentru ţară, dar ne descurcăm. Noi avem o Fundaţie pentru chirurgia bazei craniului din România prin care atragem lunar sponsorizări şi completăm ceea ce lipseşte în mod stringent în clinică la un anumit moment. Având acest fond la dispoziţie, ne permitem să avem materialele necesare, completând cu ceea ce primim de la spital. Prin această fundaţie, am achiziţionat materiale sanitare şi instrumentar în valoare de aproximativ 60.000 de euro. Organizaţia atrage fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de tratament din cadrul clinicii noastre şi se ocupă de creşterea gradului de conştientizare a patologiei neurochirurgicale în rândul medicilor de

alte specialităţi şi a populaţiei în general. Oamenii care doresc să afle şi mai multe detalii despre Clinica de Neurochirurgie, pot să acceseze pagina de internet http://www. neurochirurgie-mures.ro. Teodora MÎNDRU

nr. 10, noiembrie 2013

NEUROCHIRURGIE

Operaţiile pe creier, costisitoare, Într-un top al celor mai sofisticate şi delicate operaţii, operaţiile pe creier şi pe coloana vertebrală ocupă locul fruntaş. Astăzi, când vorbim despre neurochirurgie, trebuie să stabilim din start un lucru foarte important, şi anume că neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop, ea fiind cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei. De altfel, specialiştii spun că nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă. Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş face aproximativ două intervenţii pe creier pentru patologie cronică pe zi, ceea ce înseamnă zece pe săptămână, 40 pe lună şi aproape 500 de intervenţii anual.

„Astăzi, neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop” Operaţiile pe creier implică tehnică, echipament şi tehnologie sofisticată. Fiind o ramură tehnică şi foarte exactă a chirurgiei, neurochirurgia a beneficiat de două mari descoperiri în medicina generală: folosirea aparatelor pentru formarea de imagini şi dezvoltarea instrumentelor sofisticate pentru microchirurgie. Specialiştii subliniază un lucru important. Astăzi, neurochirurgia înseamnă operaţii la microscop şi nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară. Cele mai frecvente boli pe care le operează dr. Adrian Bălaşa, medic primar neurochirurg şi şeful Clinicii de Neurochirurgie, sunt tumorile cerebrale, malformaţiile vasculare, intervenţiile pe coloană. „În primul rând, tot ce operez eu, că este pe creier, că este pe coloană, e la microscop. Astăzi, neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop. Nu se mai fac intervenţii la vedere, la lampă. Aceasta este şi filozofia pe care am promovat-o în Clinica de Neurochirur-

nr. 10, noiembrie 2013

Specialiştii spun că nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă gie. Neurochirurgia este o ramură, o specialitate chirurgicală extrem de tehnologizată. Nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă. Este nevoie de o infrastructură care trebuie să funcţioneze perfect. Cele mai frecvente boli pe care le operez eu sunt tumorile cerebrale, malformaţiile vasculare, intervenţiile pe coloană. Paleta de patologii este foarte largă”, spune dr. Adrian Bălaşa.

Operaţiile pe creier, cele mai delicate operaţii Cea mai delicată şi provocatoare parte a muncii unui neurochirurg este operaţia pe

creier. După ce pătrunde în craniu, neurochirurgul lucrează rapid şi eficient pentru tratarea leziunilor. Vasele sanguine anormale sunt legate sau înlăturate. Hemoragiile sunt oprite. Există însă şi complicaţii care pot să apară, de la decesul pacientului din cauza unei hemoragii masive, complicaţii minore, cum ar fi crizele de epilepsie sau apariţia unor deficite neurologice minore: semipareză pentru o anumită perioadă, tulburări de exprimare verbală. „Operaţiile pe creier cred că sunt cele mai delicate operaţii. Nu ştiu cum sunt cotate la noi, dar în lume intervenţiile de un anumit tip de neurochirurgie, operaţiile pe creier sunt cele mai dificile, iar clinica care face astfel de operaţii are o cotaţie foarte înaltă. Complicaţiile care pot să apar sunt variate. În mod descrescător, de la decesul pacientului din cauza unei hemoragii masive, complicaţii minore, cum ar fi crizele de epilepsie pe care le putem rezolva în postoperator sau apariţia unor deficite neurologice minore: semipareză pentru o anumită perioadă, tulburări de exprimare verbală, dacă chirurgia se desfăşoară în zone elocvente din creier, până la banalele infecţii. Paleta de complicaţii este mare, însă la noi în clinică rata de infecţie pe care pacientul o ia din spital este undeva la 0.15% faţă de o medie europeană de 1.5%. Acest lucru se datorează foarte mult personalului cu care lucrăm, modului în care am stabilit protocoalele de manipulare a instrumentelor, de păstrare a sterilităţii, astfel încât lucru-

NEUROCHIRURGIE

delicate şi tehnologizate rile se derulează după un şablon”, afirmă dr. Adrian Bălaşa.

Sistem de neuronavigaţie computerizat Şi pentru că vorbeam despre cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei, tehnica a permis crearea unui sistem de neuronavigaţie care arată exact în ce punct al creierului se află neurochirurgul. Astfel, el ştie unde trebuie să lucreze şi evită producerea unor leziuni secundare intervenţiei chirurgicale. Monitorul încorporat prezintă imagini în timp real, iar acest lucru este important, mai ales, la leziunile cerebrale profunde. „Sistemul de neuronavigaţie ne permite, printr-un sistem computerizat, să ştim exact în ce punct al creierului suntem în timpul intervenţiei chirurgicale, pentru a nu produce leziuni cerebrale secundare intervenţiei chirurgicale. Sistemul respectiv ne ghidează, avem un monitor care ne arată în timp real unde suntem cu instrumentul. Acest lucru este important mai ales la leziunile cerebrale, care sunt profunde sau sunt foarte aproape de zone foarte importante ale creierului, care controlează mişcarea, vorbirea şi aşa mai departe”, povesteşte dr. Adrian Bălaşa.

Operaţia pe creier, costisitoare în lume O astfel de intervenţie poate ajunge, în zona europeană, până la 50.000 de euro. Dr. Adrian Bălaşa spune că ea poate fi şi mai costisitoare în Statele Unite ale Americii, pentru că se adaugă partea de asigurare medicală şi de malpraxis. „Din ce fac colegii noştri în străinătate, în zona europeană, pot să spun că o intervenţie neurochirurgicală pentru o tumoră cerebrală poate să ajungă până la 50.000 de euro, în funcţie de timpul alocat, de tehnologia implicată şi de investigaţii. În Statele Unite ale Americii, costurile sunt mult mai mari, pentru că acolo intră şi partea de asigurare medicală, de malpraxis şi se ajunge la nişte sume imense”, menţionează dr. Adrian Bălaşa.

500 de intervenţii anual, la Târgu-Mureş La Clinica de Neurochirurgie din Târgu-Mureş se fac în jur de două intervenţii pe zi patologie cronică. „Noi facem în jur de două intervenţii pe creier pentru patologie cronică pe zi, ceea ce înseamnă zece pe săptămână, 40 pe lună şi aproape 500 anual. Aici se adaugă şi urgenţele, care sunt undeva la 100 de cazuri pe traumatisme craniocerebrale. Noi ne ocupăm de co-

pii, tineri, adulţi, adică nu suntem blocaţi de vârsta pacientului. Avem colegi care lucrează pe patologia de copii, care ne dau anestezie la copii, avem colegi care dau anestezie la adulţi şi neurochirurgul este acelaşi”, adaugă dr. Adrian Bălaşa. Oamenii de ştiinţă cercetează metode de dezvoltare a celulelor nervoase umane şi a celulelor asociate în laborator şi de implantare a acestora în creierul pacienţilor. Există însă multe semne de întrebare tehnice, morale şi legale privind acest gen de activităţi. Chirurgii, medicii, savanţii şi alţi specialişti pot prezenta fapte şi pot stabili avantaje şi dezavantaje. Tehnologia va avansa şi mai mult în anii care vor urma şi vor avea loc şi mai multe schimbări. Ne întrebăm în aceste condiţii până unde se va merge în ceea ce priveşte operaţiile pe creier. Dacă astăzi ştim că totul se realizează la microscop, în faţa unui monitor care-i arată neurochirurgului exact unde se află, oare ce se va întâmpla în viitorii zece ani? Va fi un alt pas spre binele oamenilor? Vor fi descoperiri care vor fascina lumea medicală şi ştiinţifică? Nu ne rămâne decât să aşteptăm şi să vedem.

Teodora MÎNDRU

nr. 10, noiembrie 2013

INTERVIU

Spitalul din Sighişoara încheie anul cu Pentru Spitalul Municipal din Sighişoara, anul 2013 a însemnat o serie de modernizări şi reamenajări la câteva dintre secţii şi compartimente. Lucrările au decurs bine, rezultatele se văd, iar demersurile nu se opresc aici. Conducerea spitalului spune că va continua modernizarea celorlalte secţii anul viitor. În plus, spitalul se pregăteşte şi pentru acreditare, care va avea loc în luna septembrie a anului 2014. Despre lucrări, modernizări, planuri, investiţii şi acreditare ne vorbeşte dr. Aurelia Maşca, managerul Spitalului din Sighişoara. Reporter: Spitalul din Sighişoara se pregăteşte pentru a obţine acreditarea. Care sunt principalele preocupări ale spitalului şi ce ne puteţi spune despre acest demers de acreditare? Aurelia Maşca: Ca şi majoritatea spitalelor din România, spitalul nostru se străduieşte să obţină acreditarea la care suntem programaţi pentru trimestrul patru al anului 2014. În acest sens, pe lângă îndeplinirea standardelor şi criteriilor care se impun pentru aceasta, preocuparea permanentă a echipei manageriale este în a moderniza spitalul, în a îmbunătăţi condiţiile hoteliere. Noi funcţionăm în zece clădiri pavilionare care datează de la sfârşitul secolului XIX, respectiv din anul1896. Pe lângă confortul hotelier, noi suntem preocupaţi continuu şi de dotarea cu aparatură şi de aprovizionarea ritmică a farmaciei cu medicamente şi materiale sanitare, astfel încât să avem cât mai mulţi pacienţi bine trataţi şi să fie mulţumiţi de serviciile pe care le oferim. Echipa managerială este susţinută de aportul celor 40 medici specialişti, angajaţi ai spitalului nostru şi avem suportul întregului personal medical, de la medici, asistente, infirmieri şi brancardieri, şi al tuturor angajaţilor spitalului nostru. Rep.: Prezentaţi-ne, succint, instituţia, respectiv personalul medical. A.M.: Spitalul nostru funcţionează în zece clădiri pavilionare. Este un spital de tip general care are 261 de paturi. Are următoarele secţii: Secţia Medicină Internă, cu 60 de paturi, dintre care cinci sunt pentru Compartimentul Diabet, cinci pentru Nefrologie, 20 pentru Cardiologie, Secţia Chirurgie Generală, cu 46 de paturi, dintre care opt sunt pentru Compartimentul ORL, opt pentru Urologie, două pentru

nr. 10, noiembrie 2013

dr. Aurelia Maşca, managerul Spitalului din Sighişoara

Ortopedie, Compartimentul ATI, cu zece paturi, Compartimentul Boli Infecţioase, cu 20 de paturi, Secţia Pneumologie, cu 25 de paturi, Secţia Pediatrie, cu 35 de paturi, dintre care pentru Recuperare Pediatrică sunt patru, Secţia Obstetrică-Ginecologie, cu 25 de paturi, Compartimentul Neonatologie, cu 15 paturi, Compartimentul Psihiatrie, cu 10 paturi, Compartimentul Neurologie, cu 15 paturi şi Compartimentul de Primiri-Urgenţe. În rest, avem un Laborator de Radiologie, unul de analize medicale,

avem un Laborator de Sănătate Mintală, un Laborator de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie şi Ambulatorul Integrat. În ceea ce priveşte personalul medical, avem 345 de angajaţi, dintre care 40 de medici, 170 de asistente, 60 de infirmiere şi restul sunt brancardieri, muncitori şi personal de îngrijire. Noi mai avem nevoie de personal şi tocmai din acest motiv sunt în derulare concursuri. Avem nevoie de un medic neurolog, de un medic pediatru, de un farmacist, dar şi de un medic la Laboratorul de Analize Medicale şi de un medic psihiatru.

ŞTIRI

modernizări şi reamenajări Rep.: Anul 2013 a însemnat pentru Spitalul din Sighişoara o serie de modernizări la câteva secţii şi compartimente. Care secţii s-au modernizat şi de unde au provenit banii? A.M.: Noi ne-am propus pentru anul 2013 mai multe lucrări de igienizare şi de reamenajare a unor secţii şi compartimente. Astfel, am beneficiat de susţinerea Primăriei şi a Consiliului Local, care ne-au alocat de la bugetul local 150.000 lei pentru reparaţii curente de igienizare. Aceşti bani s-au îndreptat către Secţia Interne împreună cu Compartimentul Cardiologie, Diabetologie şi Nefrologie, către Ambulatorul Integrat şi către Compartimentul de Radiologie din Ambulatorul Integrat. Cu banii care ne-au mai rămas vom continua lucrările de igienizare la Secţia Chirurgie, la Secţia Maternitate şi să sperăm că din bugetul anului viitor vom obţine bani şi pentru igienizarea Secţiei Obstetrică-Ginecologie. Rep.: În prezent, cum stau lucrările? A.M.: În prezent, s-au finalizat lucrările de igienizare la Secţia Interne, în Compartimentul de Radiologie şi în Ambulatorul Integrat. În paralel cu această lucrare, tot de la bugetul local am beneficiat de bani pentru achiziţionarea unui sistem de alimentare cu oxigen la patul bolnavului în toate secţiile şi compartimentele spitalului, lucrare care acum se află în derulare şi care este în proporţie de 70% finalizată. Din venituri proprii ne străduim să continuăm lucrările de iluminat şi sonorizare la patul bolnavului. Şi aceasta este în proporţie de 70-80% finalizată. Cu aceste lucrări sperăm ca până la sfârşitul anului să terminăm ceea ce ne-am propus pentru acest an. Restul secţiilor despre care am vorbit, Secţia Obstetrică-Ginecologie, Compartimentul Nou-născuţi, Secţia Chirurgie, vor intra în reparaţie anul viitor. Până la sfârşitul acestui an, spitalul va fi informatizat complet. Astfel, luna septembrie a anului 2014 vrem să ne prindă cu toate secţiile şi compartimentele spitalului igienizate. Rep.: În aceste lucrări de modernizare aţi beneficiat şi de sponsorizări? A.M.: În aceste lucrări de modernizare, ne-am bucurat de o sponsorizare din partea firmei Sefar din Sighişoara, care a

sponsorizat în Secţia Pediatrie sistemele alimentare cu oxigen şi iluminat la patul bolnavului, dar şi sistemul de sonorizare. Acesta a fost un lucru benefic pentru Spitalul din Sighişoara. La sfârşit de an, din banii rămaşi intenţionăm să achiziţionăm monitoare de funcţii vitale, calculatoare necesare pentru informatizarea spitalului. Rep.: Cum a fost anul ce tocmai se încheie? Multe spitale din România se confruntă cu criza economică, au datorii şi multe alte probleme. Ce ne puteţi spune despre Spitalul din Sighişoara? A.M.: Anul ce tocmai de apropie de final a fost unul greu, dar bănuiesc că aşa a fost cam la toate spitalele care se confruntă cu criza economică şi cu probleme legate de finanţare. Numărul pacienţilor noştri este cam la fel cu numărul pacienţilor din anul precedent, deci adresabilitatea este cam tot aceeaşi cuprinzând arealul Sighişoarei, comunele limitrofe şi chiar şi judeţele limitrofe. Noi evaluăm trimestrial gradul de satisfacţie al pacienţilor prin chestionare. Spitalul nostru nu are datorii în prezent, nu are facturi mai vechi de o lună. Nu ne este uşor, dar formăm o echipă şi sperăm că vom depăşi criza şi vom reuşi să acredităm spitalul. Rep.: Ce planuri de viitor are Spitalul din Sighişoara? Veţi continua lucrările de modernizare şi la celelalte secţii? A.M.: Din punct de vedere al dotărilor, Spitalul din Sighişoara stă relativ bine. Pentru anul următor ne propunem să continuăm dotările şi am făcut solicitări la bugetul local şi la Ministerul Sănătăţii pentru un aparat de sterilizare automat, care este absolut necesar Secţiei Chirurgie. De asemenea, ne-am propus tot pentru anii 2014-2015 achiziţionarea unui aparat de hematologie, unul de imunologie, o masă chirurgicală şi o lampă scialitică în Secţia Obstetrică-Ginecologie şi, bineînţeles, vrem să continuăm dotarea cu aparatură în limita bugetului alocat. Ceea ce este de o stringentă actualitate este modernizarea celor două lifturi pe care le ştie toată lumea, care sunt monument istoric şi care vor trebui reabilitate.

Spitalizări gratuite la Nova Vita Centrul Medical Nova Vita din TârguMureş anunţă spitalizări de zi gratuite pentru pacienţii care se prezintă cu bilet de trimitere la următoarele specialităţi: ginecologie, urologie, chirurgie, ORL şi interne. Potrivit site-ului Nova Vita, campania este valabilă până la finalul anului 2013 şi se aplică la echipa de medici a Centrului Medical Nova Vita. Pentru mai multe informaţii şi programări, pacienţii pot suna la numerele de telefon: 0265266.112 şi 0265-260.460.

Consultaţii chirurgicale la Galenus Centrul Medical Galenus din TârguMureş anunţă pacienţii cu simptome abdominale cronice că dacă se prezintă cu un bilet de trimitere de la medicul de familie pot beneficia de un consult chirurgical. Dacă în urma consultului, pacientul are nevoie de endoscopie digestivă superioară sau inferioară, atunci există posibilitatea efectuării unor teste diagnostice în cadrul unei spitalizări decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş. Potrivit site-ului centrului, medicii de diferite specialităţi lucrează mereu în echipă făcând posibilă rezolvarea cu maxim de competenţă a unor cazuri complexe medico-chirurgicale.

Modernizări la Spitalul din Târnăveni Spitalul Municipal „Gheorghe Marinescu” din Târnăveni va mai avea încă o sală de operaţii la secţia de chirurgie. Atât secţia de chirurgie, cât şi o parte a secţiei interne se află în reparaţii în această perioadă. Potrivit portalului tirnaveni.ro, termenul de finalizare a lucrărilor este de două luni, timp în care activitatea se va desfăşura normal în alte saloane.

Primăria donează o maşină Spitalului Municipal Primăria municipiului Târnăveni va dona o maşină Spitalului Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni. Potrivit portalului tirnaveni.ro, spitalul a făcut solicitarea, iar Consiliul Local a decis să doneze această maşină din parcul auto propriu al Primăriei. Administraţia locală a mai donat de-a lungul timpului autoturisme şi altor instituţii din oraş.

Teodora MÎNDRU

nr. 10, noiembrie 2013

DIABET

Activităţi medicale şi ştiinţifice pentru binele pacienţilor Pacienţii sunt cei care primează. În jurul lor se învârt toate activităţile cadrelor medicale, care se străduiesc să îmbine cât de bine pot activităţile medicale cu cele ştiinţifice pentru ca oamenii să primească cele mai bune tratamente, îngrijiri şi informaţii. Acţiuni de prevenţie, tratamente personalizate, colaborări cu medicii de familie, conferinţe, mese rotunde, congrese, acţiuni de educaţie cu asistentele medicale şi participarea la studii ştiinţifice internaţionale. Dr. Codruţa Morar coordonează Secţia de Medicină Internă din cadrul Spitalului din Sighişoara şi este preocupată intens de derularea tuturor activităţilor care au drept scop binele pacienţilor care se adresează secţiei.

banii alocaţi în alte sisteme de sănătate, cum este cel suedez, sunt incomparabil mai mulţi, atât pe prevenţie, cât şi pe tratament”, a spus dr. Codruţa Morar.

Grijă pentru diabetici

Prevenţie, stil de viaţă sănătos şi tratament În cadrul Secţiei de Medicină Internă se află şi Compartimentele de Diabetologie şi Cardiologie. Pacienţii cu diabet au parte aici de prevenţie, stil de viaţă sănătos şi tratament. Dr. Codruţa Morar este de părere că oamenii trebuie învăţaţi şi motivaţi să adopte un stil de viaţă sănătos, pentru că întotdeauna este mai bine să previi decât să tratezi. „Avem Secţia de Medicină Internă cu internări continue, internări de zi, care sunt tot mai dese în ultima perioadă, şi avem activitate cu pacienţii cu diabet. Pentru persoanele cu diabet facem trei tipuri de activităţi: prevenţie, stil de viaţă sănătos şi tratament. Cel mai important este să înveţi populaţia să adopte un stil de viaţă sănătos decât să o tratezi apoi de boli metabolice, cum este diabetul. Facem tratamente, le dăm reţete şi urmărim diabeticii prin Ambulatorul de Specialitate. Avem o foarte bună colaborare cu medicii de familie. Secţia de Medicină Internă are un Compartiment de Diabetologie, iar, mai nou, de o lună, are şi Compartimentul de Cardiologie”, a precizat dr. Codruţa Morar, medic primar interne şi specialist în boli metabolice şi de nutriţie, şeful Secţiei de Medicină Internă şi a Ambulatorului de Diabet.

Îmbinarea activităţilor medicale cu cele ştiinţifice Şi pentru că pacienţii sunt cei mai importanţi, cadrele medicale de aici se ocupă intens, pe lângă activităţile medicale, şi de activităţi ştiinţifice. La aceste evenimente sunt implicaţi atât medicii de familie, cât şi asistentele medicale. Dr. Codruţa Morar a participat şi la studii internaţionale, unde a obţinut rezultate superpozabile cu cele din alte ţări, chiar

nr. 10, noiembrie 2013

Dr. Codruţa Morar, medic primar interne şi specialist în boli metabolice şi de nutriţie, şeful Secţiei de Medicină Internă şi a Ambulatorului de Diabet dacă banii alocaţi în alte sisteme de sănătate, cum este cel suedez, sunt incomparabil mai mulţi, atât pe prevenţie, cât şi pe tratament. „Pe lângă activităţile medicale clasice, eu mă ocup şi de activităţi ştiinţifice. O dată pe lună sau la două luni organizez conferinţe, mese rotunde cu colegii mei, medicii de familie, pe diferite teme, respectiv ale specialităţii mele, iar o dată pe an organizez o acţiune mai mare, de educaţie, cu asistentele de pe secţia noastră, iar cu cele din Compartimentul de Diabet m-am străduit şi le-am trimis în tabere speciale de instruire şi au participat la congrese ale Federaţiei de Diabet. Am participat la studii internaţionale şi sunt foarte bucuroasă să spun că în acest an s-a încheiat Studiul Treat, un studiu internaţional care priveşte modalităţile de tratare cu insulină. Acesta s-a desfăşurat în România, Turcia, Portugalia, Germania, Suedia şi Grecia. Din România eu am fost desemnată să fiu singurul investigator şi am constatat cu bucurie şi mândrie că rezultatele din România au fost superpozabile cu cele din alte ţări, chiar dacă

Dintre cele 2760 de persoane cu diabet înscrise la Centrul de Diabet Sighişoara, 560 sunt pe terapie cu insulină, iar dr. Codruţa Morar se ocupă personal de aceşti pacienţi. „Avem 2760 de persoane cu diabet înscrise la Centrul de Diabet Sighişoara. Dintre acestea 560 sunt pe terapie cu insulină de care mă ocup personal. Restul sunt pe terapie orală şi pe aceşti pacienţi îi văd de două ori pe an. Legat de medicina internă, ajungem să avem aproximativ 140 de persoane care sunt internate lunar şi aproape 120 de internări de zi. În ultima perioadă, pacienţii agreează acest sistem de internări de zi prin care se pot face tratamente şi investigaţii punctuale fără să încarce financiar spitalul, adică nu beneficiază de partea hotelieră, ci doar de partea medicală”, a menţionat dr. Codruţa Morar. Oamenii care vin la Spitalul din Sighişoara nu sunt doar din oraş, ci şi din comunele şi oraşele din jur. „Majoritatea pacienţilor sunt din Sighişoara şi din comunele arondate, dar avem în mod constant şi persoane din localităţi, cum ar fi orăşelele din jur: Dumbrăveni, Rupea, Agnita, care preferă spitalul nostru datorită profesionalismului echipei care lucrează”, a adăugat dr. Codruţa Morar.

Terapia cu insulină, asigurată la cel mai înalt standard Pacienţii cu diabet primesc gratuit terapia cu insulină, ceea ce este un lucru foarte important pentru aceşti oameni. În plus, secţia a fost recent renovată şi modernizată. „Avem bucuria că sistemul nostru sanitar asigură gratuit terapia cu insulină la cel mai înalt standard. Noi suntem atenţi să nu facem cheltuieli foarte mari, dar nu au fost probleme din acest punct vedere şi sper să nu fie nici în anii viitori. Avem posibilitatea ca persoanele care sunt pe insulină să primească şi aparate pentru testare gratuită, ceea ce este un mare pas în faţă. Cabinetul de Diabet are tot ce îi trebuie. Secţia a fost recent renovată. Prin intermediul Rotary Sighişoara am adus mobilier. Şi din punct de vedere al aparaturii stăm bine”, a afirmat dr. Codruţa Morar. Teodora MÎNDRU

NUTRIŢIE

Dieteticienii, în stradă pentru recunoaşterea profesiei

Florina Ruţa, preşedintele Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică (ARoND) Dieteticienii sunt cei care ar trebui să ne înveţe să mâncăm sănătos şi, ulterior, să adoptăm un stil pe măsură, dar şi cei care ar trebui să ne prescrie tratamente personalizate. Aceştia sunt, însă, o verigă lipsă din sistemul de sănătate din România, pentru că profesia lor nu este recunoscută şi astfel se află în imposibilitatea de a se angaja în sistemul de stat. Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică (ARoND), prima asociaţie profesională pentru dieteticienii din România a organizat la Târgu-Mureş un marş de protest pentru a susţine viitorul dieteticienilor prin recunoaşterea acestora ca personal medical specializat pe nutriţie şi dietetică medicală.

„Vrem să susţinem viitorii absolvenţi” Aproximativ 200 de studenţi şi masteranzi au mărşăluit la Târgu-Mureş. Viitorii dieteticieni vor să profeseze în sistemul de stat şi de aceea au nevoie de un pachet legislativ care să recunoască profesia de dietetician în România. „Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică a organizat un marş cu scopul de a atrage atenţia asupra necesităţii recunoaşterii dieteticienilor licenţiaţi din întreaga ţară ca personal medical specializat în nutriţie şi dietetică. Pentru aceasta avem nevoie de un pachet legislativ care să reglementeze profesia de dietetician în România şi astfel să se completeze o verigă lipsă în sistemul nostru de sănătate şi, de asemenea, să ajute absolvenţii să se angajeze ca dieteticieni de drept. Vrem să susţinem viitorii absolvenţi, respectiv de a ne alinia la practica europeană şi internaţională în ceea ce priveşte dietetica”, a precizat Florina Ruţa, preşedintele Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică (ARoND).

100 de absolvenţi anual Anual, în România, absolvă aproximativ 100 de tineri. Ei nu îşi pot găsi de lucru în sistemul de stat şi atunci se îndreaptă către cel privat, însă şi acolo locurile sunt limitate. „Anual, în ţară, sunt aproximativ 100 de absolvenţi din patru universităţi de medicină. În prezent, aceştia îşi găsesc de lucru doar în sistemul privat şi, cum sistemul privat oferă locuri limitate, procentul celor care reuşesc să profeseze este foarte scăzut. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş a avut în anul 2011 primii absolvenţi şi de atunci există în fiecare an. La protest au participat licenţiaţii în nutriţie şi dietetică şi ni s-au alăturat şi studenţii”, a menţionat Florina Ruţa. Oamenii care au nevoie de ajutor apelează, de obicei, la cea mai simplă şi la îndemână metodă, internetul. Chiar dacă motivele lor sunt variate, aceşti oameni trebuie să fie monitorizaţi, iar aceasta devine sarcina dieteticianului. „Cele mai multe persoane apelează la internet şi probabil că de cele mai multe ori se apelează cu scopul scăderii în greutate, dar nu este suficient. Scopul principal este de menţinere a sănătăţii şi de asigurare a unui echilibru nutriţional prin alimentaţie. De aceea, persoanele trebuie monitorizate, urmărite şi aceasta este, de fapt, sarcina dieteticianului”, a continuat preşedintele Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică (ARoND).

Masteranzii au ieşit la protest Masteranzii s-au prezentat la protest şi speranţele lor încep să crească acum când au sprijin şi din partea Asociaţiei, dar şi a parlamentarilor mureşeni. „Am protestat pentru a ne cere drepturile de a lucra, de a ajunge nutriţionişti. Suntem nutriţionişti cu facultate, viitori masteranzi, şi încercăm să ajungem şi noi pe piaţă şi

să nu mai fie acei nutriţionişti care nu au studii şi facultate şi reuşesc să profeseze. Sunt acei nutriţionişti care fac, spre exemplu, cursuri care durează o lună, două şi apoi îşi deschid cabinete şi promovează produse, cum ar fi suplimentele nutritive, dar nu au legătură cu alimentaţia şi în acest fel ei reprezintă un risc pentru populaţie. Noi, ca nutriţionişti, promovăm alimentaţia şi nu suplimentele. Singurele suplimente pe care le recomandăm sunt vitaminele. Vrem să fim şi noi luaţi în seamă, să fim şi noi angajaţi”, a precizat un masterand în anul I.

Dietetica, o ştiinţă integrativă aplicată Dietetica integrează cunoştinţele de nutriţie, artă culinară, biochimie, fiziologie, business, management, jurnalism, ştiinţe comportamentale şi sociale pentru a obţine şi menţine sănătatea, a preveni boala şi a facilita recuperarea în caz de boală. Dieteticianul utilizează ştiinţa nutriţiei pentru sănătatea populaţiei, prin promovarea sănătăţii şi prin prevenirea bolii şi foloseşte terapia nutriţională medicală. El este responsabil de evaluarea stării nutriţionale a pacientului, de monitorizarea statusului nutriţional al pacientului, cât şi de implementarea unei terapii medicale nutriţionale. Dincolo de opţiunea de a lucra într-o unitate sanitară, dieteticianul poate oferi consultanţă nutriţională, poate preda nutriţie şi dietetică în instituţii educaţionale, poate participa la proiecte de cercetare şi poate administra servicii alimentare la nivel de unităţi sanitare sau de alimentaţie publică. De aceea, este necesară promulgarea unei Legi a Dieteticianului. Dieteticianul este o verigă lipsă în sistemul de sănătate din România, lipsă cu impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate. Teodora MÎNDRU

nr. 10, noiembrie 2013

DERMATOLOGIE

nr. 9, octombrie 2013