Sanatate 12

An 2, Nr. 12, februarie - martie 2014 ISSN 2343 – 7758 PREŢ: 5 lei

Metodă modernă de tratare a cancerului hepatic la Nova Vita Veste bună pentru bolnavii de cancer hepatic. Pentru prima oară într-un centru medical din TârguMureş, la Nova Vita, s-au realizat, într-o singură zi, trei intervenţii de chemoembolizare, cea mai modernă procedură de tratare a cancerului hepatic, a treia cauză a mortalităţii umane = Prof. dr. Sanda Copotoiu: „La Terapie

Intensivă nu poţi să plângi pe ruine” = Andrada Varga: „Vin la serviciu

cu drag, să ajut oameni” = Spaţii noi de tratament

şi cazare la Rheum Care

esențial

S

U

M 4-5

A

R

Teodora MÎNDRU

CHIRURGIE Tumoră toracică gigantică, extirpată cu succes

8

ati Prof. dr. Sanda Copotoiu: „La Terapie Intensivă nu poţi să plângi pe ruine”

6-7

NUTRIŢIE Educaţie pentru o viaţă mai bună a viitorilor adulţi

14-15 REUMATOLOGIE Spaţii noi de tratament şi cazare la Rheum Care

13

ORTOPEDIE Clinica de Ortopedie, centru medical de referinţă

Produs marca Transilvania Grup Business fondator Aurelian Grama Director publicitate: Nicolae Pop - 0740 115 167 Publicitate: Ionuţ Oprea - 0721 197 559 Publicitate: Marius Morar - 0755 044 849 Marketing: Florin Marcel Sandor - 0740 075 219

2

nr. 12, februarie - martie 2014

Coordonator proiect: Teodora Mîndru - 0756 930 603

mindru_teodora@yahoo.com

Editor: Ligia VORO DTP: Raluca ROGOZ www.zi-de-zi.ro www.facebook.com/ SanatateZiDeZiPentruViata

Universitatea de Medicină şi Farmacie, liberă de fumat Odată cu venirea primăverii, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş e liberă de fumat printr-o mişcare cu o serie de acţiuni care promovează cercetarea, prevenţia şi politica fumatului, toate cu scopul principal de conştientizare a pericolului tutunului. Cei peste 4.300 de studenţi ai Universităţii vor fi chestionaţi şi evaluaţi cu privire la obiceiul fumatului, iniţiatorii proiectului, subliniind că, în lupta contra fumatului corpul medical are o responsabilitate socială majoră.

Colaborarea dintre UMF şi Universitatea din America pare să aducă rezultate pozitive, având şi un puternic impact în rândul studenţilor, dovada fiind tocmai implicarea de care au dat dovadă viitorii medici în această acţiune de conştientizare a pericolului la care se expun cei care nu prea pot să scape de viciul fumatului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a focalizat atenţia asupra prevenirii fumatului la medici prin punerea accentului pe studenţii la medicină, considerând că neînceperea fumatului la studenţi este cheia scăderii fumatului la medici, o idee bună, care promite multe rezultate în sens pozitiv. În general, fiecare trebuie să fie res­ponsabil de acţiunile sale şi trebuie să aibă un comportament demn de statutul său. Universitatea de Medicină şi Farmacie este prima universitate din ţară care porneşte o astfel de mişcare, iar iniţiatorii şi-au propus să reuşească să motiveze cât mai mulţi studenţi să se implice atât ca voluntari, cât şi în munca de cercetare, să conştientizeze pericolul la care se expun atât ei, cât şi apropiaţii lor şi să-şi motiveze colegii să renunţe la tutun.

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

Patologia cardiovasculară, acoperită în totalitate la Nova Vita În urmă cu aproximativ opt luni, specialişti de clasă din domeniul chirurgiei cardiovasculare au creat Departamentul de Chirurgie Cardiovasculară la Centrul Medical Nova Vita din Târgu-Mureş, un proiect în care o echipă medicală formată din oameni dedicaţi şi cu mare experienţă asigură pacienţilor servicii medicale de înaltă competenţă şi siguranţă.

Dr. Ernö Jerzicska, medic specialist chirurgie cardiovasculară, ne-a acordat un interviu în care ne vorbeşte despre activitatea din acest timp, despre patologia cardiovasculară, echipa medicală care realizează intervenţiile chirurgicale, dar şi despre o premieră la Nova Vita, o intervenţie chirurgicală cardiacă mi­ nim invazivă de succes.

Reporter: Cum se desfăşoară activitatea de chirurgie cardiovasculară la Centrul Medical Nova Vita?

Dr. Ernö Jerzicska: Din punct de vedere al activităţii de chirurgie cardiovasculară, în urmă cu aproximativ opt luni am început acest proiect la Centrul Medical Nova Vita. El se derulează exclusiv aici, deci tot ceea ce se face din punct de vedere al diagnosticului şi tratamentului pacienţilor se întâmplă în Nova Vita. De multe ori avem ajutorul colegilor de la Clinica de Recuperare Cardiovasculară în ceea ce priveşte stadiul postoperator tardiv al pacienţilor, adică după ce au trecut de faza care necesită un tratament chirurgical de terapie intensivă, pacienţii merg acolo pentru a se reabilita complet pentru o mai bună integrare socială.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente afecţiuni cardiovasculare pe care le trataţi?

E.J.: Am abordat tot ce înseamnă patologie, adică boli care se adresează acestei specialităţi. Am tratat boli cardiace la adulţi de toate tipurile, atât cu conotaţie congenitală şi boli dobândite, atât afecţiuni ale vaselor coronariene, care sunt cele mai frecvente în zilele noastre, cât şi afecţiuni valvulare, afecţiuni ale muşchiului miocardic, anevrisme de ventricul stâng, anevrisme de aortă, aorta fiind principalul vas din organism, iar îmbolnăvirea ei este o problemă foarte mare şi necesită nişte terapii extrem de dificile şi complexe. De curând am făcut şi un simpozion pe revascularizarea cerebrală a pacienţilor care au probleme la nivelul arterelor care duc sânge către creier. De asemenea, am tratat pacienţi cu diverse afecţiuni abdominale şi periferice vasculare. Practic, ne-am ocupat la Nova Vita de tot ceea ce înseamnă chirurgie cardiovasculară.

terapie intensivă din Nova Vita, cu dr. Andrea Şomfălean, dr. Svetlana Solomon şi dr. Ovidiu Jeder. Cu ei lucrăm în vederea realizării acestor intervenţii chirurgicale, respectiv a urmăririi postoperatorii a pacienţilor. Conlucrăm, de asemenea, cu Departamentul de Cardiologie şi Cardiologie Intervenţională, tot din Nova Vita, condus de dr. Ciprian Suciu, unde practic se petrec marea majoritate diagnosticelor necesare pentru această activitate.

Dr. Ernö Jerzicska, medic specialist chirurgie cardiovasculară Rep.: Să înţeleg că abordaţi tot ce înseamnă patologie cardiovasculară?

E.J.: Din punct de vedere al intervenţiilor, cel mai important lucru este că abordăm tot ce înseamnă patologie cardiovasculară, deci nu există boli pe care să nu le tratăm. Singurul lucru pe care nu îl facem este transplantul cardiac. Avem o experienţă mare şi rezultate foarte bune în domeniul revascularizării cerebrale, a revascularizării miocardice pe cord bătând. De asemenea, am început acest proiect de chirurgie cardiacă minim invazivă pe care sperăm să-l putem dezvolta. Am dori să începem o implicare mai mare în chirurgia aortei, una dintre cele mai mari chirurgii cunoscute la momentul de faţă în toate specialităţile. Implicarea umană şi materială este semnificativă. În momentul de faţă ne luptăm cu restrângerile cauzate de mediul privat în care activăm, dar eu sper să trecem şi peste acest aspect.

Rep.: Câţi oameni aţi tratat în cele opt luni de activitate a departamentului de chirurgie cardiovasculară şi cine face parte din echipa medicală?

E.J.: Lunar, avem aproximativ 20 de intervenţii mari, iar de la deschiderea departamentului şi până acum am avut 120-140 de intervenţii mari. Pentru intervenţiile mai mici, numărul creşte. Eu sunt singurul chirurg cardiac din Nova Vita, iar împreună cu dr. Fărcaş facem intervenţiile chirurgicale. Pe partea anestezie şi terapie intensivă conlucrăm cu dr. Lucian Băilă, respectiv cu medicii de anestezie şi

Rep.: Ştim că aţi realizat de curând o intervenţie chirurgicală cardiacă delicată.

Despre ce a fost vorba?

E.J.: Ceea ce am făcut a fost o premieră pentru Nova Vita. Eu am mai făcut astfel de intervenţii cu ceva timp în urmă la spitalul public, dar aici s-a făcut pentru prima oară o intervenţie de chirurgie cardiacă minim invazivă la o doamnă tânără la care era important şi aspectul estetic al unei astfel de intervenţii. S-a făcut o înlocuire valvulară, deci s-a înlocuit valva aortică din inimă printr-un procedeu minim invaziv, care presupune o incizie de aproximativ 7-8 centimetri. Faţă de celălalt serviciu de chirurgie din Târgu-Mureş şi din zonă, ceea ce mai facem noi de rutină sunt revascularizările miocardice, adică acele operaţii de by-pass pe cord bătând, deci fără să se oprească inima pacientului. Practicarea acestor intervenţii în România se mai face la centrul medical privat din Bucureşti, unde operează nişte chirurgi italieni şi foarte rar la Cluj-Napoca, pentru că sunt mai dificile. Ele pot fi făcute în două variante: fără să i se oprească inima pacientului sau în modul clasic în care se opreşte inima pacientului. Noi facem aproape săptămânal o asemenea intervenţie.

A consemnat Teodora MÎNDRU

ŞtirE Pregătiri pentru Medifun

Liga Studenţilor din Târgu-Mureş anunţă că dă startul celui mai energic eveniment al anului, Medifun, cea mai cunoscută petrecere a studenţilor, care a devenit o tradiţie în centrul universitar Târgu-Mureş. „Vrem să începem cu o petrecere care să poarte răsunetul ediţiilor trecute. Rămâneţi pe frecvenţă pentru a afla mai multe detalii despre această petrecere incendiară”, transmit reprezentanţii Ligii Studenţilor. (T.M.)

nr. 12, februarie - martie 2014

3

chirurgie

Tumoră toracică gigantică, extirpată cu succes

Încă o intervenţie de succes la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş

Echipa de medici de la Clinica de Chirurgie I din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş a mai bifat o intervenţie chirurgicală de succes, salvând astfel viaţa unei femei în vârstă de 64 de ani din judeţul Suceava. Pacienta avea o tumoră toracică recidivată de peste un kilogram, care i-a pus timp de mai mulţi ani viaţa în pericol. După aproape patru ore şi jumătate, medicii au reuşit extirparea tumorii, iar pacienta se află acum în recuperare.

Încă o intervenţie de succes

Medicii au decis, după o serie întreagă de

4

Pacienta, Veronica Onofrei, s-a confruntat cu boala de mai mulţi ani, aceasta recidivând din cauza lipsei de tratament postoperator.

Ea se simte bine acum şi le-a mulţumit medicilor că i-au luat durerea şi i-au dat o nouă şansă la viaţă.

analize, să practice intervenţia care se anunţa extrem de dificilă. „Era vorba de o bolnavă în vârstă de 64 de ani care a fost operată cu un sarcom de perete toracic în urmă cu trei ani. Nu s-a prezentat la controale, nu a urmat niciun tratament şi a venit în clinica noastră cu o tumoră de perete toracic drept. După o serie întreagă de analize, ne-am hotărât să practicăm o intervenţie laborioasă. Era un sarcom recidivat de perete toracic de localizare postlaterală care invada patru coaste. Concomitent cu invazia muşchilor, structurilor peretelui toracic şi a coastelor,

nr. 12, februarie - martie 2014

invada şi o parte din ţesutul pulmonar.

S-a hotărât rezecţia în bloc a formaţiunii, deci cu extirparea formaţiunii, a peretelui toracic, a ţesutului pulmonar. Refacerea peretelui a fost dificilă, s-a făcut după metoda clasică, cu lame din oţel inoxidabil şi cu plasă de substituţie. Intervenţia a du-

chirurgie rat aproximativ patru ore şi 20 de minute, iar evoluţia postoperatorie este favorabilă”, a declarat prof. dr. Vasile Bud.

Clinica de Chirurgie I, renumită pentru abordarea regiunilor anatomice multiple

Prof. dr. Constantin Copotoiu, şeful Clinicii de Chirurgie I din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, a declarat că la Clinica de Chirurgie se fac foarte multe operaţii complexe. În cazul pacientei cu tumoră toracică, medicii au folosit ca substituţie plasă de polipropilenă care ţine loc de perete toracic. „În Clinica Chirurgie I din TârguMureş se fac foarte multe operaţii complexe, pentru că este una dintre puţinele clinici din ţară care abordează mai multe regiuni anatomice. Plecând de la chirurgia endocrină, de la glandele tiroide, mamare, chirurgia toracică, digestivă, vascular-periferică, pe toate le abordăm. Am întâlnit multe cazuri dificile, complexe, în care, uneori, imaginaţia trebuie să lucreze. În urmă cu câteva zile, a fost operată de o echipă din clinica noastră o doamnă mai în vârstă cu o tumoră toracică recidivată, la care a trebuit să se refacă într-o oarecare măsură peretele toracic din lame metalice şi, de asemenea, s-a folosit plasă de polipropilenă care ţine loc de perete toracic.

Evoluţia postoperatorie este foar­ te bună, iar bolnava se simte bine şi nu are tulburări respiratorii”, a declarat prof. dr. Constantin Copotoiu.

„Parcă m-am născut din nou”

Pacienta, Veronica Onofrei, s-a confruntat cu boala de mai mulţi ani, aceasta recidivând din cauza lipsei de tratament postoperator. Ea se simte bine acum şi le-a mulţumit medicilor că i-au luat durerea şi i-au dat o nouă şansă la viaţă.

Acum promite să urmeze tratamentul şi să vină la control, chiar dacă locuieşte la peste 400 de kilometri distanţă de Târgu-Mureş. „Prima operaţie am avut-o în anul 2010, la tiroidă, că de acolo a plecat tot. Operaţia a mers bine. După vreo jumătate de an, mi-a apărut o umflătură, am mers iarăşi la spital şi m-au operat, însă boala a recidivat şi atunci am venit aici, la spital, la specialişti, le-am povestit şi dumnealor s-au ocupat de mine. Totul a ieşit bine, însă eu nu am mai venit la control, pentru că locuiesc departe şi după şase luni a recidivat iarăşi. M-au operat, deci aceasta a fost a treia operaţie. Am avut nişte dureri groaznice, iar dumnealor mi-au luat durerea şi m-am simţit de parcă m-aş fi născut a doua oară. În această toamnă, boala a recidivat a patra oară, pentru că eu nu i-am ascultat nici atunci şi nu am urmat tratamentul. După Sărbători, am venit din nou. Tumora era mare, cât o minge. Eram speriată şi fiica mea m-a încurajat să vin. Le doresc multă sănătate doctorilor şi le mulţumesc că mi-au luat durerea. În continuare, voi urma tratamentul şi-i voi asculta.

Aici, medicii colaborează şi îngrijesc pacienţii foarte bine”, a povestit Veronica Onofrei.

Teodora MÎNDRU

Încep meditaţiile la UMF Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş anunţă că, începând cu data de 29 martie, organizează cursuri de pregătire pentru viitorii candidaţi la admitere din materialul cărţii de admitere.

Potrivit site-ului UMF, fiecare şe­ dinţă va acoperi 4-5 capitole şi se va finaliza cu un test din materialul parcurs în şedinţa respectivă. Testul va cuprinde şi întrebări la prima vedere, iar costul unei şedinţe va fi de 50 lei, taxă plătită pe loc. Cursurile se vor desfăşura începând cu ora 9.00, în clădirea principală a UMF,

iar testarea cunoştinţelor se va face la ora 15.00. Astfel, în 29 martie, programul cuprinde: introducere în anatomie şi fiziologie, bazele chimice ale anatomiei şi fiziologiei, celulele şi fiziologia celulară, ţesuturile, oasele şi articulaţiile. În 12 aprilie se va vorbi despre: sistemul osos, muscular, ţesutul muscular, nervos şi organizarea sistemului nervos. În 26 aprilie, viitorii candidaţi vor învăţa despre: sânge, sistemul cardiovascular, tegumentar, limfatic şi imun şi despre orga­ nele de simţ. (T.M.)

Ştiri Liga Studenţilor, întâlnire la Sibiu

Departamentul de Sănătate Publică a organizat la sfârşitul lunii februarie, la Sibiu, întâlnirea studenţilor implicaţi în activităţile de voluntariat din cadrul departamentului. Potrivit organizatorilor, evenimentul a fost şi un bun prilej de a lega prietenii cu studenţi din alte centre universitare, de a stabili planul activităţilor care vor urma să aibă loc, de a susţine traininguri şi workshopuri care să-i ajute pe studenţi în formare, dar şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea la un standard cât mai ridicat. Studenţii din Liga Studenţilor din Târgu-Mureş au reprezentat centrul medical universitar Târgu-Mureş.

Potrivit site-ului Ligii, succesul proiectelor care au loc în cadrul departamentului se datorează muncii în echipă pe care voluntarii din întreaga ţară o desfăşoară, precum şi coordonatorilor de proiecte şi sprijinului acordat de către cei din diviziile de suport ale Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România. (T.M.)

Curs de traumă la Târgu-Mureş

Centrul medical din Târgu-Mureş găzduieşte, în această perioada în premieră naţională, un curs de traumă susţinut de lectori din Marea Britanie, Slovenia şi Ungaria, iar participanţii sunt medici din unităţile de primiri urgenţe, din secţiile de terapie intensivă şi de la ambulanţă din Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti. „Cursul european de traumă, care se desfăşoară cu participarea Societăţii Europene de Medicină de Urgenţă, a Consiliului European de Resuscitare şi a Societăţii Europene de Anestezie Terapie Intensivă, va dura trei zile. La curs participă medici din spitale, respectiv din unităţile de primiri urgenţe, anestezie terapie intensivă şi de la ambulanţă. Este primul curs european de traumă care se desfăşoară în România, respectiv la Târgu Mureş”, a declarat, pentru Mediafax, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat. Secretarul de stat a precizat că acest curs este foarte important întrucât abordarea pacientului cu traumă este multidisciplinară şi trebuie făcută unitar la nivelul tuturor spitalelor din Europa. (T.M.)

Reabilitare mai rapidă pentru bolnavi

Bolnavii care suferă de afecţiuni, cum ar fi: infarctul miocardic acut, accidentele vasculare cerebrale, afecţiunile respiratorii cronice şi o parte din afecţiunile tratate de medicii ortopezi necesită o reabilitare mai rapidă. În acest sens, Ministerul Sănătăţii doreşte ca aceşti pacienţi să beneficieze de servicii medicale în plus în noul pachet de servicii medicale de bază. „Există un grup de afecţiuni care necesită servicii de reabilitare medicală pentru ca persoanele respective să beneficieze de integrare socială şi profesională cât mai rapidă.

Ne referim atât la serviciile de reabilitare din ambulatoriu, cât şi la cele oferite în cadrul spitalizării. Aceste servicii sunt absolut esenţiale, cum ar fi: infarctul miocardic acut, accidentele vasculare cerebrale, afecţiunile respiratorii cronice, o parte din afecţiunile tratate de medicii ortopezi, în special partea de protezare de genunchi, de şold pentru vârstnici, cât şi perioada de recuperare după fracturi complexe”, a precizat Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. (T.M.)

nr. 12, februarie - martie 2014

5

ATI

Prof. dr. Sanda Copotoiu: „La Terapie Înfiinţată în anul 1983, odată cu inaugurarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă TârguMureş, Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), condusă de către prof. dr. Sanda Copotoiu, are în permanenţă o activitate intensă, deşi este mai mult decât necesară extinderea suprafeţei şi armonizarea resurselor umane. Fiind o ramură delicată a medicinei, în terapia intensivă, un anestezist nu se poate limita numai la partea medicală, ci trebuie să facă şi muncă de cercetare pentru a-şi deschide orizontul şi pentru a vedea dacă poate schimba ceva în prognosticul pacientului. Prof. dr. Sanda Copotoiu a acordat un interviu publicaţiei „Sănătate pentru viaţă, Zi de Zi”, în care vorbeşte despre nevoile Clinicii, despre resursa umană, pacienţi şi patologii.

Reporter: Să le prezentaţi, vă rog, cititorilor revistei Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI).

Prof. dr. Sanda Copotoiu: Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a luat fiinţă în anul 1983, odată cu inaugurarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în acea perioadă sub conducerea domnului doctor Mircea Chiorean, medic primar ATI pe vremea aceea. Din 1993, domnul profesor a trecut la UMF, a înfiinţat disciplina Anestezie şi Terapie Intensivă, ca urmare şi-a început cariera universitară ca şi conferenţiar, iar după aceea ca profesor.

Din acel moment, secţia a devenit clinică.

Are un profil mixt, cazurile de terapie intensivă medicală şi chirurgicală însemnând tot ceea ce e neinvazivitate: neurologie, nefrologie şi partea de chirurgie, de bolnavi critic chirurgical, tot ce înseamnă chirurgie generală, neurochirurgie, chirurgie plastică şi reparatorie, obstetricăginecologie, cu excepţia chirurgiei cardiovasculare, dar include chirurgia vasculară periferică. A existat o perioadă în care Institutul actual al Inimii a făcut parte din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, la debuturile acestui spital, şi după aceea, la un moment dat, primeam inclusiv bolnavi critici de la Clinica de Cardiologie I. Ca atare, activitatea este intensă. Există 37 de paturi decizionate de terapie intensivă, 5 sunt de toxicologie. Spitalul mai are un Compartiment de Terapie Intensivă Copii, care se găseşte la acelaşi palier cu noi şi care funcţionează în acest fel doar de patru ani, însă care depinde de foar­te multe ori de ceea ce poate oferi Clinica ATI I, care este clinica mamă. În ciuda faptului că această clinică are o activitate intensă, este rămasă în urmă din punct de vedere al designului secţiei şi din punct de vedere al actualizării, al armonizării cu cerinţele Ordinului 1.500 din 25 noiembrie 2009, care stabilea parametrii de funcţionare, inclusiv

6

a clinicilor de anestezie terapie intensivă, armoniza nevoia cu necesarul. Acest lucru presupune extinderea suprafeţei şi armonizarea resurselor umane.

Rep.: Aş vrea să ne oprim puţin la resursa umană...

S.C.: Suntem într-un deficit cumplit de asistente de terapie intensivă, de infirmiere, cu brancardierii ne-am mai descurca, şi dacă n-ar fi medicii specialişti şi medicii rezidenţi nu ştiu dacă am putea deschide toate saloanele. Este înfiorător din acest punct de vedere. Nu s-au putut face angajări pe posturile vacante, a existat o migrare cumplită a personalului şi aici mă refer la asistentele care s-au îndreptat către vest. Din ianuarie şi până acum, am pierdut şase asistente şi nu le poţi opri când se duc la condiţii mai bune. Este adevărat că salariul unei asistente de terapie intensivă are un spor de 75%, dar acolo se regăseşte riscul. Când primeşti bolnavul, nu ştii ce anume are. Poate să aibă hepatită B, C, E, poate să aibă SIDA şi habar nu ai şi lucrezi cu el, deci riscul este inclus. Munca pe secţie este extraordinar de grea, încărcătura de muncă şi intensitatea stresului sunt fantastice, de aceea nimeni nu se grăbeşte să vină la terapie intensivă. În schimb, în momentul în care pleacă sunt absorbite, pentru că deja sunt şcolite, cum s-ar zice.

Rep.: Este nevoie şi de achiziţionarea de aparate?

S.C.: Trebuie regândite circuitele, trebuie regândite spaţiile, resursele umane armonizate şi o grămadă de aparatură trebuie reînnoită. Paturile sunt înfiorătoare, nu poţi poziţiona un bolnav. Ele au caracter istoric şi cred că nici la muzeu nu le-ar mai primi, ca să nu mai vorbesc că multe sunt primite din ajutoare şi nu sunt adaptate. Într-un salon stau mai mulţi pacienţi,

nr. 12, februarie - martie 2014

sunt saloane care ar putea găzdui un maximum de 3 pacienţi şi stau 5. Acum trebuie să ne gândim că nu avem nici asistenţi.

Normele spun că ar trebui să fie un asistent la două paturi, or noi avem câteodată un singur asistent la un salon de 6-7 paturi. Nu ne mai gândim la calitatea muncii, la riscul de a face accidente, la tot ceea ce înseamnă siguranţa pacientului, dar şi siguranţa asistentului sau a medicului.

Dacă nu se vor debloca posturile, va trebui să ne restrângem activitatea, iar aceasta nu este o ameninţare, ci o realitate.

Rep.: Trecând la pacienţi, de ce anume vă ocupaţi?

S.C.: Primim pacienţi din toată ţara, nu numai din judeţele arondate, deci din judeţele din Ardeal, cu excepţia Clujului.

Primim inclusiv din sudul ţării, pentru că există noţiunea de turism medical. Ei vin pentru intervenţii chirurgicale laborioase şi grave ale căror riscuri sunt cunoscute şi anticipezi că vor petrece apoi o vreme în reanimare, deci spitalul nu trăieşte numai prin secţia de reanimare, ci prin toate celelalte structuri care preced la secţia de reanimare. Noi ne mai ocupăm de pregătirea pacienţilor care sunt în moarte cerebrală pentru prelevare de organe.

Cred că am ajuns plafonul, mai mult decât numărul de pacienţi pe care îi facem, nu cred că vom putea face. Anual, facem în jur de 12 pacienţi, cam aceasta este limita noastră. Mai există o secţie unde bolnavii sunt izolaţi. Există bolnavi care prezintă risc de a răspândi boala printre persoanele din jur. În momentul acela pacienţii sunt izolaţi, dar existând doar două saloane septice, câteodată transformăm un salon aseptic în salon septic. Nu poţi să realizezi izolarea pacienţilor conform criteriilor internaţionale de izolare. Există pacienţi care vin deja de acasă sau din alte secţii cu asocieri microbiene şi nu poţi să ai salon

ati

Intensivă nu poţi să plângi pe ruine”

Prof. dr. Sanda Copotoiu, şefa Clinicii Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş

dedicat pentru fiecare dintre aceste asocieri. La ultimele controale am ieşit foarte bine cu igiena şi în general ieşim foarte bine la capitolul epidemiologie, pentru că se respectă toate normele de limitare a transmiterii afecţiunilor.

Rep.: Care este relaţia cu rezidenţii?

S.C.: Rezidenţii ne ajută foarte mult şi majoritatea sunt absolvenţi de Târgu-Mureş şi sunt în diverse etape de formare, din anul I până în anul V. Deja din anul III au responsabilităţi, deja pot să facă linia a doua de gardă dacă sunt competenţi, dacă îi vezi că se descurcă bine. Procesul se selecţie este oarecum problematic. Ei reuşesc şi îşi aleg locurile de formare în rezidenţiat după un punctaj, dar asta nu înseamnă că eşti bun să fii ATI-ist, trebuie să ai nişte calităţi.

Rep.: Care sunt aceste calităţi?

S.C.: Anduranţa, capacitatea de a rezista la uzură fizică şi psihică, capacitatea de a face progrese. Dacă ţi-ai atins limitele în

momentul în care intri pe specialitate, s-a terminat. Apoi, trebuie să fie dorinţa de a învăţa şi abilităţile fizice. Procesul de gândire, de formare de cunoştinţe îl fac deja aici. În schimb, dacă nu doreşti să înveţi, dacă nu cunoşti măcar limba engleză ca şi limbă străină să te informezi, eşti pierdut, te vei plafona şi vei deveni un executant oarecare, care va avea rezultatele aferente.

Evident că un anestezist nu se poate limita numai la partea medicală, trebuie să facă şi puţină cercetare ca să-şi deschidă orizontul şi ca să vadă într-adevăr dacă se poate schimba ceva în prognosticul pacientului.

Avem câţiva rezidenţi care doresc să facă acest lucru şi îşi formează acum abilităţile.

Rep.: Câţi medici primari şi specialişti aveţi?

S.C.: Avem mai mulţi medici primari decât specialişti, 12 primari şi o singură specialistă, care va trebui să-şi dea examenul în curând. Rezidenţii nu sunt toţi angajaţii spitalului nostru, dar ajungem la aproape 40 de medici, dar gândiţi-vă că

noi suntem cei care „răspundem” cererilor din partea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi atunci o parte dintre rezidenţii noştri formaţi se duc şi lucrează acolo. Aceasta este o înţelegere colegială, nu ajutor din partea noastră, pentru că înţelegem că şi ei au nevoie de asistenţă de acest gen.

Medicina este o meserie, dar, dacă nu are un element vocaţional, te simţi pierdut şi acest element vocaţional ţi-l dezvolţi în momentul în care lucrezi şi vezi rezultatele. Imaginaţi-vă că, la Terapie Intensivă, din 36 de bolnavi, dimineaţa, la raportul de gardă, găseşti 5 decese. Fiecare dintre persoanele care lucrează cu aceşti pacienţi se implică afectiv, dar, dacă stai să plângi pe ruine, nu mai poţi continua şi poate că uneori suntem percepuţi ca fiind inumani.

Nu este aşa, pur şi simplu încercăm să ne izolăm ca să putem lucra. Nu poţi gândi dacă eşti influenţat afectiv în fiecare moment. Ori eşti în doliu, ori lucrezi.

nr. 12, februarie - martie 2014

Teodora MÎNDRU

7

nutriţie

Educaţie pentru o viaţă mai bună a viitorilor adulţi Lipsa de activitate, de atenţie, stresul şi obiceiurile nesănătoase sunt cauze care produc o serie de boli în rândul copiilor, a viitorilor adulţi. Dieteticienii spun că pro­ blemele de sănătate au produs, în ultimele decenii, schimbări deosebit de importante într-un ritm alert, în timp ce autorităţile sani­ tare estimează că peste 50% din populaţia României este supraponderală, prevalenţa morbidităţii cronice în colectivităţile de copii înregistrând şi ea creşteri.

pradă băuturii sau altor vicii”, a menţionat dr.

Dora Santa.

Asociaţia „Bio Nutriţie” creşte motivaţia tinerilor

Familia şi sistemul de educaţie, factori importanţi

Atât familia, cât şi sistemul de educaţie sunt factori care determină apariţia atâtor pro­ bleme de sănătate. Copiii au nevoie de o atenţie mai mare, cât şi de o educaţie mai profundă. „Problemele de sănătate ale copi­ ilor noştri ca obezitatea, bolile stomatologice, tulburările de creştere, anxietatea, depresia, tulburările de comportament, dependenţa de fumat, izvorăsc din sărăcie, din lipsa de atenţie acordată copiilor de către familie şi de către sistemul de educaţie. În acelaşi timp, în domeniul alimentaţiei publice s-au produs în ultimele decenii schimbări deosebit de impor­ tante într-un ritm alert. Alimente inaccesibile odinioară au invadat cu o diversitate uriaşă rafturile noastre, foietaje, chipsuri bogate în ulei, dulciuri concentrate, bogat aditivate, băuturi acidulate, colorate, cu conţinut mare de zahăr, luând locul produselor tradiţionale din unităţile de deservire alimentară. În timp ce autorităţile sanitare estimează că peste 50% din populaţia României este supraponderală din cauza obiceiurilor alimentare şi a lipsei de activitate fizică, alegerea alimentelor este influenţată de standardele promovate prin intermediul chioşcurilor alimentare din şcoli. Prevalenţa morbidităţii cronice în colectivităţile de copii a înregistrat o creştere importantă de la 11,95%, în 2003, până la 17,35%, în 2010, conform datelor prezentate la Simpozionul Naţional de Evaluare şi Pro­ movare a Sănătăţii din 2011, organizat de Ins­ titutul Sănătăţii Pu­blice Bucureşti”, a precizat dr. Dora Santa, medic de familie şi dieteticiannutriţionist licenţiat.

Importanţa respectării standardelor de alimentaţie

Urmând modelul altor ţări, şi în România s-ar putea adopta un alt model de şcolarizare al elevilor, mai ales al celor aflaţi în proces de creştere. „În perioada şcolarizării, când elevii sunt în plin proces de creştere, iar funcţiile organismului lor se dezvoltă continuu, res­ pectarea standardelor de alimentaţie şi ac­ tivitate este foarte importantă. Experienţa dieteticienilor demonstrează că schimbarea modului de a mânca este cu atât mai uşoară cu cât educaţia are loc în perioada modelării

8

Dr. Dora Santa, alături de dieteticienele Nagy Beáta şi Beatrix Hack, membre ale Asociaţiei „Bio Nutriţie” deprinderilor. În Marea Britanie există şcoli în care elevii sunt duşi să viziteze ferme, pen­ tru a vedea de unde provine hrana. Ei sunt încurajaţi să realizeze meniuri pentru cantina şcolii, iar când li se acordă şansa de a alege, copiii preferă mâncarea adevărată în locul celei procesate. Elevii pot constata că mesele preparate din ingredientele din cămară sunt mai gustoase şi mai ieftine decât preparatele conservate”, a povestit dr. Dora Santa.

Dobândirea unor noi obiceiuri

Dr. Dora Santa spune că în dezvoltarea armonioasă a unui copil, obiceiurile desprinse în interiorul familiei, a căminului sunt foarte importante. Spre exemplu, gătitul acasă se poate transforma într-o activitate care binedis­ pune şi alungă stresul. „Copiii s-au obişnuit cu abordarea rapidă a hranei pentru înlăturarea foamei. Pentru a fi sănătoşi este esenţial să înveţe să citească etichetele alimentelor şi să experimenteze că răsplata pentru gătitul acasă este mult mai mare decât simpla bucu­ rie gastronomică. În timp ce preparăm o cină simplă din produse locale, de sezon, la care adăugăm mirodenii aromate, savurând mires­ mele hranei proaspete, putem constata cum tot stresul de peste zi dispare, iar gătirea şi con­ sumarea mâncării împreună cu cineva creează o legătură specială între oameni. Masa servită în compania altora nu numai că ne predispune la mai multă înţelegere, dar s-a dovedit benefică şi în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei care provin din familii în care masa se ia împreună în mod regulat, învaţă mai bine la şcoală, sunt mai atenţi, rezistă mai bine la stres, nu fumează şi nici nu cad

nr. 12, februarie - martie 2014

În anul şcolar 2012-2013, reprezentanţii Asociaţiei „Bio Nutriţie” le-au prezentat ele­ vilor importante aspecte despre educaţia şi consilierea nutriţională. Tinerii şi-au expri­ mat dorinţa de a afla informaţii despre cum să aleagă şi să îmbine ingredientele meni­ ului lor, ce reprezintă o porţie de aliment, cum să-şi controleze greutatea şi să-şi sporească forţa musculară. „Viitorii adulţi tre­ buie avertizaţi şi asupra faptului că într-o lume dominată de goana după o viaţă mai bună, şarlatanii sunt tot mai mulţi şi tot mai bine toleraţi, chiar promovaţi din cauza lipsei educaţiei fondate pe ştiinţă. Pentru a alege consilierea nutriţională profesională, tinerii trebuie să ştie că sunt multe domenii medi­ cale în care impostura nu a pătruns deloc.

Astfel nu există anticoncepţionale homeo­ patice, plăgile nu se tratează cu reflexotera­ pie, iar infarctul miocardic nu poate fi tratat cu extrase din plantele Orientului Îndepărtat sau cu acupunctură. Impactul proiectului de educaţie pentru sănătatea elevilor, de­ rulat în anul şcolar 2012-2013 prin Asociaţia „Bio Nutriţie” din Târgu-Mureş, a fost estimat prin creşterea motivaţiei pentru însuşirea cunoştinţelor necesare unei conduite de viaţă sănătoasă şi dezvoltarea încrederii în modelarea propriei vieţi. Interesul elevilor s-a regăsit în exprimarea dorinţei de a afla informaţii despre: cum să aleagă, cum să îm­ bine ingredientele meniului lor, ce reprezintă o porţie de aliment, cum să-şi controleze greutatea şi să-şi sporească forţa musculară.

Studiile epidemiologice referitoare la bo­ lile cronice sunt lipsite de date referitoare la nutriţia şi stilul de viaţă din copilărie. Studii recente referitoare la analiza dietei şi a fac­ torilor de mediu din copilărie devin tot mai folositoare pentru validarea datelor privind influenţa acestora asupra riscului dezvoltării bolilor cronice la vârstă adultă. Analiza meniului şi evaluarea satisfacţiei privind informaţiile primite în cadrul Proiectului de Educaţie Dietetică în Şcoală au adus un prim aport pentru studii ulterioare”, a subliniat dr. Dora Santa.

Teodora MÎNDRU

prevenţie

Universitatea de Medicină şi Farmacie e liberă de fumat Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş e liberă de fumat printr-o mişcare cu o serie de acţiuni care promovează cercetarea, prevenţia şi politica fumatului, toate cu scopul princi­ pal de conştientizare a pericolului tutunului. Cei peste 4.300 de studenţi ai Universităţii vor fi chestionaţi şi evaluaţi cu privire la obiceiul fumatului, iniţiatorii pro­ iectului subliniind că în lupta contra fumatului corpul medical are o responsabilitate socială majoră.

„Medicul fumător nu este pregătit să dea sfaturi”

Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, Fundaţia Procardia şi Davidson College din Statele Unite ale Americii iniţiază mişcarea „Universitatea de Medicină liberă de fumat”, în săptămâna 10-14 mar­ tie organizându-se activităţi de informare sub egida „Săptămânii Universităţii Medicale libere de fumat”. „Este vorba despre o colaborare dintre Davidson Col­ lege din Statele Unite ale Americii, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş şi Fundaţia Procardia. Proiectul include cercetare, prevenţie şi politică în domeniul fumatului. În cadrul proiectului, avem această acţiune „Universitatea de Medicină liberă de fumat”, care, de fapt, ţinteşte toate celelalte scopuri, inclusiv influenţarea factorilor de decizie, a spus prof. dr. Ábrám Zoltán, directorul de proiect.

Prevalenţa fumatului la corpul medical este de 43%, ceea ce înseamnă, potrivit coordonatorilor pro­ iectului, că medicul fumător nu este suficient de pregătit pentru a da sfaturi în privinţa abandonării fumatului. Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a focalizat atenţia asupra prevenirii fumatu­ lui la medici prin punerea accentului pe studenţii la medicină, considerând că neînceperea fumatului la studenţi este cheia scăderii fumatului la medici. „Statisticile arată că prevalenţa fumatului la corpul medical şi la personal în această zonă a Europei, poate începând din Italia către centrul şi estul Eu­ ropei, depăşeşte prevalenţa fumatului la populaţia generală. Spre exemplu, prevalenţa fumatului în ţara noastră este de 36% la populaţia generală şi de 43% la corpul medical, cu unele zone care o prevalenţă şi mai ridicată. Medicul fumător nu este pregătit suficient pentru a da sfaturi în privinţa abandonării fumatului, medicul, şi în special, cadrul universitar care fumează este un model pentru studenţi, pentru medicii tineri. În plus, sănătatea corpului medical suferă în aceeaşi măsură de consecinţele fumatului ca şi populaţia generală.

Dorinţa de abandonare a fumatului la medici este foarte ridicată. Aproximativ 70-80% doresc să abandoneze, însă 2-3% reuşesc, deci aban­ donarea este foarte dificilă din cauza dependenţei puternice. Din anul 2005, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a focalizat atenţia asupra preve­ nirii fumatului la medici prin punerea accentului pe studenţii la medicină, considerând că neînceperea fumatului la studenţi este cheia scăderii fumatu­ lui la medici. Astfel, a iniţiat un studiu orientativ la nivelul studenţilor din anul III la medicină în toate statele care sunt afiliate la OMS. Din patru conti­ nente, 51 de ţări au făcut această evaluare până

Iniţiatorii proiectului au declarat că Universitatea de Medicină şi Farmacie e liberă de fumat în anul 2009. Cunoaştem concluziile acestora. Se pare că şi România a făcut acest studiu, dar nu am văzut niciun rezultat. Deci, unul dintre scopurile noastre, pe lângă evaluarea obiceiului fumatului, este colectarea datelor necesare pentru a ne pu­ tea compara cu ceea ce există în lume”, a precizat prof. dr. Kikeli Pál István , coordonatorul proiectului şi preşedintele Fundaţiei Procardia.

Prima universitate cu o astfel de mişcare

Universitatea de Medicină şi Farmacie este prima instituţie de învăţământ superiordin ţară care por­ neş­te o astfel de mişcare, iar iniţiatorii şi-au propus să reuşească să motiveze cât mai mulţi studenţi să se implice atât ca voluntari, cât şi în munca de cercetare. „Dorim să organizăm acţiunea pentru toţi studenţii Universităţii, de la toate specializările, împreună cu ligile studenţilor pentru a avea o intervenţie şi a lua măsuri. Toţi au dreptul de a-şi cunoaşte riscul la care se expun prin fumat. Estimăm, ca peste 5 ani, din neferi­ cire, rata mortalităţii să crească pe plan mondial de la 4-5 mi­lioane la 8-9 milioane de persoane. Prin această evaluare conştientizăm riscul fumatului. Deja studenţii au început să completeze chestionarul foarte detaliat.

Noi dorim să pornim o mişcare pe plan naţional şi suntem prima universitate medicală care a propus acest lucru. Am prelucrat metodologia şi am trecut la fapte. O altă realizare este că această săptămână s-a declarat de către conducerea Universităţii„Săptămâna Universităţii Medicale libere de fumat” şi de acum înainte, în fiecare an, vom avea o astfel de săptămână”, a continuat prof. dr. Kikeli Pál István.

Studenţii Universităţii, receptivi

Deja o mare parte dintre studenţii Universităţii s-au prezentat la şedinţe şi sunt interesaţi de voluntariat şi cercetare. „Colegii noştri au fost destul de recep­ tivi şi s-au prezentat în număr mare la şedinţele cu domnul profesor Kikeli. Ei se arată interesaţi pe viitor de voluntariat şi cercetare. Alături de colegii noştri de la seria maghiară sperăm să ducem la bun sfârşit această acţiune, pentru că este important ca studenţii în medicină să realizeze riscurile fumatu­ lui. Momentan nu avem o statistică a studenţilor Universităţii care fumează, pentru că de acest as­ pect ne ocupăm în această săptămână, prin inter­ mediul chestionarelor”, a povestit Mihaela Ursache, reprezentanta Ligii Studenţilor din Târgu-Mureş Teodora MÎNDRU

Fumatul, interzis în staţiile de autobuz Prof. dr. Kikeli Pál István, preşedintele Fundaţiei Procardia, a declarat, întro conferinţă de presă, că în viitorul a­propiat ar putea veni cu propune­ rea interzicerii fumatului în staţiile de autobuz, motivul principal invo­ cat de acesta fiind pericolul la care se expun oamenii, nefumătorii, în timp ce aşteaptă autobuzul şi în ju­ rul lor se fumează. „La noi sunt două pro­bleme, şi anume respectarea in­ terzicerii fumatului în locurile unde şi în momentul de faţă fumatul este interzis, dar şi problema, pe lângă cea a fumatului activ, a fumatului pa­ siv, cei care fără voinţa lor vor inhala factorii cancerigeni, toxici şi aşa mai departe. În viitorul apropiat, dorim să venim cu propunerea interzicerii fumatului în staţiile de autobuz şi nu numai. Sigur, nu se poate face totul deodată, dar e nevoie de nişte paşi hotărâţi. Respectarea acelor restricţii este o problemă de prim rang, deci acolo unde avem lege şi ea nu se respectă. Suntem îngăduitori şi după aceea suferim. În următoarele luni, în următorul an vom avea o se­ rie de acţiuni, împreună cu studenţii, în care oraşul va lua contact direct cu acest proces”, a precizat prof. dr.

Kikeli Pál István.

Nefumătorii, în pericol

În timp ce aşteaptă autobuzul, oa­ menii care nu fumează sunt expuşi pericolului, mai ales că majoritatea staţiilor de autobuz au fost aco­ perite. „Dorim să se interzică fumatul în staţiile de autobuz, pentru că ele încep să fie acoperite, iar în perioada rece, când se fumează, nefumătorii beneficiază de mult mai mult fum în timp ce aşteaptă autobuzul. Ca să nu mai vorbim de murdăria care se face din cauza ţigărilor. În ţara noastră ne confruntăm cu criza unei tranziţii.

Suntem nerăbdători să se întâmple ceva, trăim momente istorice im­ portante, durata unei vieţi nu este de secole, şi trăim momentele unde criteriul valoric suferă pe plan mon­ dial. Nu avem modele care să ne ofe­ re un sprijin suficient care să arate că se poate şi altfel. Cei mai mulţi spun că fumează din cauza stresului.

Există modalităţi de a reduce stresul prin sentimentul de toleranţă, iubire şi empatie faţă de celălalt în toate domeniile. Trebuie să promovăm toleranţa şi sprijinul. Fumul de ţigară influenţează foarte multe organe în acelaşi timp”, a menţionat prof. dr.

Kikeli Pál István.

nr. 12, februarie - martie 2014

Teodora MÎNDRU

9

radiologie intervenţională

Metodă modernă de tratare a cancerului hepatic la Nova Vita Veste bună pentru bolnavii de cancer hepa­ tic. Pentru prima oară într-un centru medical din Târgu-Mureş, la Nova Vita, s-au realizat, într-o singură zi, trei intervenţii de chemo­ embolizare, cea mai modernă procedură de tratare a cancerului hepatic, a treia cauză a mortalităţii umane. Dr. Lucian Mărginean, specialist în radiologie intervenţională, şi dr.

Peter Popovic din Ljubljana, Slovenia, au rea­ lizat, în 17 martie, cele trei intervenţii.

„O procedură care trebuie abordată interdisciplinar”

Cancerul este, probabil, cea mai înspăimântătoare boală, reprezentând prin­ cipala cauză de mortalitate la nivel mondial.

Dr. Lucian Mărginean şi dr. Peter Popovic au transmis că procedura trebuie abordată in­ terdisciplinar. Printre avantajele metodei se numără timpul rapid de recuperare şi redu­ cerea efectelor secundare ale chimiotera­ piei. „Ne bucurăm de prezenţa profesorului dr. Mircea Buruian şi a profesorului dr. Peter Popovic din Ljubljana, Slovenia. Dumnealui este aici pentru că a fost posibil să realizăm prima intervenţie de chemoembolizare cu particule încărcabile cu doxorubicină, ceea ce înseamnă un tratament modern al afecţiunilor maligne hepatice, deci cancerul hepatic şi unele tipuri de metastaze hepati­ ce. Reprezintă tratamentul cel mai nou şi mai modern. Nu există contraindicaţii majore, dar trebuie făcută o selecţie exactă a pacienţilor.

De obicei, cei în stadiul intermediar pot bene­ ficia de tratament. Mai mult decât atât, este o procedură care trebuie abordată interdisci­ plinar prin prezenţa gastroenterologului, on­ cologului, anestezistului şi, nu în ultimul rând, a radiologului intervenţionist, care realizează procedura. Tratamentul este mai puţin cos­ tisitor decât chimioterapia sistemică. Chi­ mioterapeutul ajunge la nivelul tumorii într-o concentraţie mult mai mare decât cea dată prin chimioterapia sistemică şi este aproape absent la nivelul sanguin în restul segmen­ telor corpului, deci fără reacţii adverse, fără căderi de păr. Acţionează doar la nivel local, tumoral”, a transmis dr. Lucian Mărginean, specialist în radiologie intervenţională.

Primul pacient, un bărbat cu trei formaţiuni la nivel hepatic

Pacientul cu numărul unu care a beneficiat de această metodă avea, potrivit medicilor, trei formaţiuni la nivel hepatic. Intervenţia a constat în injectarea foarte lentă a unor substanţe cu efect citostatic în interiorul vaselor care vascularizează tumora. „Primul

10

Dr. Lucian Mărginean, specialist în radiologie intervenţională, prof. dr. Peter Popovic din Ljubljana, Slovenia, şi prof. dr. Mircea Buruian pacient care a beneficiat de această metodă este un pacient care avea trei formaţiuni la nivel hepatic, cunoscut cu hepatită, dializat, un pacient complex căruia am reuşit, în final, să-i manageriem aceste formaţiuni tumorale existente la nivelul ficatului prin închiderea, devascularizarea lor şi, în acelaşi timp, prin prezenţa acelor particule care eliberează doxorubicină, agentul citostatic. Pacientul se externează mâine, ceea ce înseamnă că perioada de recuperare în chemoembolizare durează 24 de ore. În mod normal, reevalu­ area se face la trei luni de zile, în funcţie de numărul leziunilor prezente şi în funcţie de statusul pacientului. Dacă sunt multiple lezi­ uni nu pot fi abordate într-o singură şedinţă şi atunci se repetă între două săptămâni şi o lună, iar intervenţia durează, în medie, o oră.

Ceea ce e important e că trebuie injectate foar­te lent acele particule şi este un proces an­ terior de pregătire, de încărcare cu acel agent citostatic”, a precizat dr. Lucian Mărginean.

O tumoră agresivă

Prof. dr. Peter Popovic a mărturisit că este onorat să se afle la Târgu-Mureş şi a spus de­ spre cancerul hepatic că este o boală care nu se tratează foarte uşor, iar pacienţii care pot beneficia de chemoembolizare trebuie să se afle în fază intermediară. „Vă mulţumesc pentru invitaţie şi trebuie să mărturisesc că mă simt onorat să mă aflu aici, astăzi, să fiu parte a acestui vis. Tumora hepatică este una dintre cele mai comune tumori şi ocupă locul al treilea în topul celor care cauzează moartea, ceea ce înseamnă că este o tumoră agresivă, iar tratamentul ei nu este atât de

nr. 12, februarie - martie 2014

uşor. Putem s-o clasificăm în trei faze. Ma­ joritatea pacienţilor care beneficiază de che­ moembolizare se află în fază intermediară.

Conceptul de bază constă în administrarea unor microsfere de dimensiuni foarte mici în vasele de sânge care vascularizează tu­ mora. Efectele adverse sunt mult mai mici în comparaţie cu alte metode şi este foarte im­ portant de reţinut că este o procedură care trebuie abordată interdisciplinar”, a precizat prof. dr. Peter Popovic.

„Ziua aceasta va rămâne foarte importantă pentru noi”

Prof. dr. Mircea Buruian a transmis că această zi va rămâne importantă pentru centrul medical din Târgu-Mureş şi i-a propus me­ dicului din Slovenia o colaborare ştiinţifică între studenţii de acolo şi studenţii de aici. „Înainte de toate, sunt foarte bucuros că mă aflu aici, alături de dumneavoastră, şi fericit pentru eforturile de astăzi, pentru că aţi făcut un tratament special, chemoemboli­ zarea. Ziua aceasta va rămâne pentru noi foarte importantă şi cred că acesta este, de fapt, începutul nostru în această patologie, mai ales că există foarte mulţi pacienţi care se confruntă cu această boală. Cu această ocazie, sper să avem în continuare o co­ laborare foarte bună între Institutul din Lju­ bljana şi cel din Târgu-Mureş şi un schimb de experienţă ştiinţifică între studenţii şi rezidenţii dumneavoastră şi ai noştri”, a trans­ mis prof. dr. Mircea Buruian.

Teodora MÎNDRU

interviu

Andrada Varga: „Vin la serviciu cu drag, să ajut oameni” Andrada Varga este funcţionar administrativ la Serviciul de Ambulanţă Samaritanus din Târgu-Mureş. Tânără şi dornică de a-şi ajuta se­ menii, Andrada vine zilnic cu drag la serviciu, spunând că aici se simte ca-n familie, mai ales că tatăl ei, Zsigmond Varga, este coordonatorul Serviciului, iar fratele ei, Horaţiu Varga, este asis­ tent medical. Deşi factorii de stres apar zilnic şi nicio zi nu seamănă cu cealaltă, Andrada nu se plânge. Ba mai mult, tânăra îşi doreşte ca Serviciul să se dezvolte pe mai multe planuri pentru a ajuta şi mai mulţi oameni.

Reporter: Care este funcţia pe care o ocupaţi la Samaritanus şi cum decurge o zi obişnuită de muncă?

Andrada Varga: Pentru mine, nicio zi nu este ca cealaltă la locul de muncă. În fiecare zi ne confruntăm cu cazuri diferite, speciale şi nici­ unul nu seamănă cu celălalt. Suntem supuşi unui anumit factor de stres chiar dacă ne desfăşurăm munca în birou. Eu sunt funcţionar administrativ şi mă ocup de tot ce înseamnă parte administrativă. Sunt, de asemenea, implicată direct, ca toţi ceilalţi colegi ai mei, în toate cazurile. Atunci când sună telefonul, noi suntem pregătiţi, fie că e solicitare de transport sau solicitare de repatriere. Facem tot posibi­ lul să ajutăm oamenii care au nevoie de noi.

Domnul doctor şi asistenţii se ocupă de partea medicală, iar eu şi coordonatorul serviciului suntem pe partea de organizare, iar aici mă refer la organizarea traseului, atunci când vor­ bim de repatrieri, pentru că activitatea noastră principală se bazează pe acest lucru.

Rep.: De când timp lucraţi aici şi ce v-a motivat şi determinat să vă alegeţi această meserie sau acest loc de muncă?

A.V.: Lucrez de cinci ani şi în octombrie împli­ nesc şase ani de activitate. Tatăl meu a lucrat opt ani în străinătate, la organizaţia germană şi la cea din Ungaria, şi în anul 2008 s-a hotărât să vină acasă, să începem şi aici activitatea. Eu eram studentă în acea perioadă şi predam, în acelaşi timp, limba franceză. Am început să mă implic şi în această activitate, mi-a plăcut foarte mult şi am rămas. Eu ştiam practic ce urmează de la tatăl meu, pentru că vedeam cum lucrează el. La început eram doar de aju­ tor, iar ulterior a devenit activitatea principală şi îmi ocupă cel mai mult timp.

Rep.: Şi cu timpul liber cum rămâne? Care sunt activităţile pe care le desfăşuraţi în timpul liber?

A.V.: Timp liber există. Noi avem şi perioade în care nu suntem atât de solicitaţi. Timpul liber mi-l petrec cu familia, noi suntem tot timpul împreună şi tocmai datorită acestui aspect e atât de plăcut la locul de muncă. Şi la serviciu, şi acasă sunt cu tatăl şi fratele meu.

Vin la serviciu cu drag, să ajut oameni, şi o fac împreună cu familia mea, iar acest lucru este minunat şi cel mai important.

Ştiri Fonduri mai mari pentru bursele Erasmus

Departamentul pentru Programe Co­ munitare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din TârguMureş anunţă organizarea unei noi selecţii pentru obţinerea de burse Erasmus pen­ tru următoarele categorii: burse Erasmus de plasament pentru studenţi şi burse Erasmus de predare pentru cadrele di­ dactice. Potrivit site-ului UMF, această nouă selecţie se organizează datorită suplimentării fondurilor pentru acest an universitar. Mai multe detalii se pot obţine pe site-ul Universităţii. (T.M.)

Andrada Varga lucrează la Serviciul de Ambulanţă Samaritanus şi este pasionată de ceea ce face Rep.: Ce obiective de viitor aveţi?

A.V.: Eu îmi doresc foarte mult ca serviciul nostru de ambulanţă să se dezvolte pe mai multe plan­ uri, astfel încât să putem ajuta mai mulţi oameni.

Pe lângă activitatea pe care o avem zi de zi, noi ne-am concentrat forţele pentru a ajuta oameni, ceea ce nu ţine neapărat de obiectul nostru de activitate. Am creat butonul de panică pentru vârstnicii singuri, apoi ne-am dezvoltat şi am creat butonul de panică pentru nevăzători, am fost primul serviciu de ambulanţă care am intro­ dus butonul de panică, am făcut tabere de vară pentru copilaşii bolnavi de leucemie. Am creat, de asemenea, aplicaţia de monito­rizare. Pe lângă transporturi, solicitări, partea administrativă, de acte, ne concentrăm să ajutăm, să-i ajutăm şi pe alţii. Acum lucrăm la un proiect foarte frumos.

„Andrada este un actor extraordinar şi în salvarea oamenilor” Tatăl Andradei, Zsigmond Varga, coordona­ torul Serviciului de Ambulanţă Samaritanus, spune despre ea că reuşeşte să menţină un echilibru foarte bun, fiind, de asemenea, şi un actor extraordinar în salvarea de vieţi. „Ceea ce apreciez eu la Andrada este că reuşeşte să menţină echilibrul aici. Se ocupă foarte bine de partea administrativă, de tot ce înseamnă raportări, autorizări, ea pregăteşte documentaţia, are grijă să ţină pasul cu legislaţia şi cu tot ce vine nou în legislaţie, îmi atrage atenţia când apare ceva nou pentru a fi în permanenţă în cadrul legal, mai ales că normele se schimbă tot timpul. Pe de altă parte, Andrada este un actor extraordinar şi în salvarea oamenilor. Noi am avut un accident rutier, 2010, pe o autostradă din Ungaria. Un camion a rupt un parapet şi noi am zburat 100 de metri cu maşina. Andrada era la vo­ lan şi noi îi datorăm ei viaţa, pentru că, dacă eram eu la volan, nu mai eram în viaţă. N-aş fi mers pe prima bandă. Aş fi mers pe a doua cu viteză foarte mare”, a povestit tatăl Andradei.

A consemnat Teodora MÎNDRU

Angajări la Centrul Medical Galenus

Centrul Medical Galenus din Târgu-Mureş angajează medici, asistenţi medicali şi registratori medicali. Cei care doresc să facă parte din echipa medicală a cen­ trului, pot să-şi depună CV-ul la recepţia principală de pe strada Mihai Viteazu, din cartierul Cornişa, sau pe adresa de e-mail: marketing@galenus.ro, specificând la subiect poziţia pentru care doresc să op­ teze. (T.M.)

124 de beneficiari ai serviciilor sociale

124 de persoane din Târnăveni au bene­ ficiat în anul 2013 de servicii sociale şi socio-medicale gratuite la domiciliu. Prin­ tre activităţi se numără: activităţi de so­ cializare, activităţi recreativ-distractive pre­ cum: 8 Martie, Paştele, Ziua Internaţională a Vârstnicilor. Potrivit portalului tirnaveni.ro, Centrul Social Comunitar pentru Persoane Vârstnice oferă servicii sociale comunitare la domiciliu persoanelor cu vârsta de pes­ te 65 de ani la bărbaţi şi de 60 de ani la femei. Pentru a beneficia de aceste servicii, persoana depune o cerere la registratura Primăriei municipiului Târnăveni, după aprobare întocmindu-se o anchetă socială la domiciliul solicitantului. Apoi, se va în­ cheia un contract de prestări servicii unde vor fi evidenţiate condiţiile, frecvenţa de acordare a serviciilor, precum şi servici­ ile de care beneficiază solicitantul. Alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească vârstnicii sunt: trebuie să fie singuri şi să manifeste un grad de dependenţă sau izolare la domiciliu, să nu aibă aparţinători, să nu se afle în îngrijirea altei persoane sau instituţii şi să nu sufere de o anumită afecţiune cronică a sănătăţii care necesită tratament medical asistat. (T.M.)

nr. 12, februarie - martie 2014

11

management

Predare de ștafetă la SCJU. Cladiu Puiac, noul manager general Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş are, începând din 24 martie, un nou manager, doctorul Claudiu Puiac, medic primar anestezist, după ce dr. Ovidiu Butuc a demisionat din funcţie. Noul manager este preşedintele Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR) Mureş şi nu a mai ocupat funcţia de manager până acum în nicio instituţie.

„Este important ca activitatea spitalului să continue”

Dr. Ovidiu Butuc a anunţat, într-o conferinţă de presă, că demisionează din funcţia de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi a subliniat că îşi doreşte ca „activitatea spitalului să continue fără niciun fel de sincope spre interesul şi nevoile pacienţilor”, mulţumindu-le colaboratorilor, echipei şi celor care au înţeles că interesele pacienţilor trebuie să primeze. „Vreau să vă anunţ că începând de astăzi, 24 martie 2014, mi-am înaintat demisia din funcţia de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. După cum bine ştiţi, eu am susţinut întotdeauna că principalul rol al unui manager de spital este de a se asigura că se respectă interesele şi nevoile pacienţilor. Acestea trebuie să predomine asupra oricăror alte interese politice, personale sau de orice altă natură ar fi ele.

De aceea am luat această decizie. Condiţiile politice s-au schimbat deocamdată. Nu mi se pare că este normal ceea ce se întâmplă, dar nu vreau să comentez despre asta acum.

Este foarte important ca activitatea spitalului să continue fără niciun fel de sincope spre interesul şi nevoile pacienţilor”, a declarat dr.

Ovidiu Butuc.

„Plec cu sentimentul datoriei împlinite”

Parcarea supraterană, reabilitarea Ambulatoriului de Specialitate, modernizarea Clinicii de Obstetrică-Ginecologie, sistemul modern de distribuţie a hranei, investiţii la Secţiile de Neurochirurgie şi Ortopedie şi la Unitatea de Tratament a accidentelor cerebrale vasculare, dar şi continuarea dialogului cu Banca Mondială în privinţa finanţării proiectelor de modernizare a Secţiilor ATI şi a Blocurilor Ope­rtorii sunt proiecte care fostul manager îşi doreşte să continue în noul management. „Noul manager, începând cu data de astăzi (24 martie - n.r.), este domnul doctor Claudiu Puiac. După aceste declaraţii de presă, vom avea discuţii în ceea ce priveşte continuarea proiectelor aflate în derulare la Spitalul Clinic

12

Fostul şi actualul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş în perioada mandatului meu. Aici este vorba despre parcarea supraterană, care se va ridica în apropierea spitalului şi sperăm să rezolve cea mai mare parte a problemei locurilor de parcare. Studiul de fezabilitate pentru parcare se află la Consiliul Judeţean. Noi am avut discuţii şi urmează ca managementul actual al spitalului să continue acest pro­iect.

De asemenea, se va continua proiectul de reabilitare şi modernizare a Ambulatoriu­ lui de Specialitate, un proiect în valoare de aproximativ 4,5 milioane de euro, care se află la nivelul Consiliului Judeţean, recepţionarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a Clinicii de Obstetrică-Ginecologie, continuarea implementării sistemului modern de distribuţie a hranei la nivelul spitalului. Am convenit, de asemenea, cu domnul doctor asupra necesităţii continuării investiţiilor la nivelul Secţiilor de Neurochirurgie şi Ortopedie şi a Unităţii de Tratament a accidentelor cerebrale vasculare, precum şi continuarea dialogului cu Banca Mondială în privinţa finanţării proiectelor de modernizare a Secţiilor ATI şi a Blocurilor Operatorii. Aş vrea să mulţumesc echipei de la nivelul spitalului, personal, medical şi nemedical, pentru profesionalismul şi devotamentul cu care şi-a îndeplinit complicata sarcină de a se lupta în fiecare secundă cu boala şi cu moartea. Îmi doresc ca acest spital să-şi urmeze drumul de a reveni printre primele cinci unităţi spitaliceşti din ţară şi să continue şi să-şi ducă la îndeplinire menirea de a fi prima unitate medicală de elită din Transilvania. Plec cu sentimentul datoriei împlinite şi cu speranţa că mă voi reîntoarce, pentru că, aşa cum am

nr. 12, februarie - martie 2014

afirmat-o întotdeauna, sufletul meu a fost, este şi va fi pentru totdeauna alături de acest spital”, a continuat dr. Ovidiu Butuc.

Noul manager, trei piloni de bază

Dr. Claudiu Puiac a declarat că va continua proiectele începute în managementul anterior, planul lui având trei piloni de bază, începând cu sporirea gradului de sănătate al oamenilor şi continuând cu modernizarea actului medical şi recrutarea de cadre medicale din şcoala de medicină mureşeană. „Am intrat în acest spital în anul 1999 ca rezident de anestezie terapie intensivă. Între timp, am străbătut toţi paşii profesionali, am ajuns medic primar de anestezie şi terapie intensivă. Viaţa mea a fost în spital, acum am ajuns managerul acestui spital. Ţin să-i mulţumesc domnului doctor Ovidiu Butuc.

Voi apela la dânsul pentru sfaturi pertinente, având în vedere experienţa managerială pe care o are dumnealui. În urma discuţiilor cu dânsul, am înţeles planul şi proiectele pe care le-a început şi eu le voi continua, pentru că mi se pare normal să ajungem la un moment de normalitate şi continuitate a proiectelor.

Planul meu are trei piloni de bază: sporirea gradului de sănătate al oamenilor, cu accent pe grupele de vârstă semnificativ afectate, modernizarea actului medical şi maximizarea eficienţei actului medical. De asemenea, trebuie să ţinem cont că municipiul TârguMureş are o puternică şcoală de medicină pe care trebuie să mă bazez din plin în recruta­ rea noilor cadre”, a declarat dr. Claudiu Puiac, noul manager al SCJU Târgu-Mureş.

Teodora MÎNDRU

reumatologie

Spaţii noi de tratament şi cazare la Rheum Care Fizioterapie, reumatologie şi recuperare medicală pentru persoane cu diferite boli ale sistemului locomotor. Specialiştii Fundaţiei Rheum Care din Târgu-Mureş tratează anual peste 4.000 de pacienţi, care găsesc aici tratamente de specialitate la preţuri accesibile.

Dacă anul 2013 s-a finalizat cu succes atât din punct de vedere al pacienţilor trataţi, cât şi al lucrărilor de extindere, Fundaţia creează, în acest an, servicii medicale personalizate, continuă programele demarate anii trecuţi şi încearcă să fie aproape de cei care au nevoie de ajutor. Marinela Gomboş, preşedintele Fundaţiei, ne-a acordat un interviu în care ne vorbeşte despre activităţile din centrul de recuperare.

Reporter: Cum a fost anul 2013 din punct de vedere al numărului de pacienţi care s-au adresat Fundaţiei Rheum Care, cât şi din punct de vedere al lucrărilor de extindere pe care le-aţi început la centrul de recuperare?

Marinela Gomboş: Pot să spun că anul 2013 a fost de succes datorită faptului că am câştigat un proiect finanţat de Ministerul Muncii, proiect prin care extindem atât serviciile pe care le oferim, cât şi centrul de recuperare. O să avem spaţii de cazare şi bazine de kinetoterapie şi elongaţii. Faţă de anii 2011, 2012, în anul 2013, aproape s-a du­ blat numărul pacienţilor, deci am avut peste 4.000 de pacienţi, oameni care s-au declarat mulţumiţi de serviciile noastre şi revin la noi, la consultaţii şi tratamente, din şase în şase luni sau o dată pe an.

Rep.: Câte locuri vor fi practic în noile spaţii de cazare şi când preconizaţi că vor fi gata lucrările?

M.G.: O să avem 12 noi locuri de cazare. O să ne ocupăm de recuperare şi nu de paleaţie sau de îngrijire. Oamenii pot să facă aceste tratamente timp de 15-20 de zile în funcţie de diagnostic şi de evoluţia tratamentului.

Sperăm ca în toamna acestui an să terminăm toate lucrările şi să punem totul în funcţiune.

Rep.: Ştim că aveţi şi un program prin care specialiştii centrului merg acasă la pacienţi pentru a-i trata. Vă rog să detaliaţi...

M.G.: Noi am încercat şi am reuşit să acope­ rim nevoile oamenilor din oraşul nostru.

După desfiinţarea tuturor spitalelor de fizioterapie, noi am rămas singurii furnizori de servicii prin care putem să îi ajutăm pe aceşti oameni care, după atacul vascular cerebral, nu au unde să meargă şi ce să facă.

Nu mai avem spitale de recuperare şi clinici de fizioterapie. Tot prin intermediul unor proiecte, am reuşit să obţinem aparatură portabilă, autoturisme, am angajat personal şi ne deplasăm la domiciliul bolnavului pentru consult, recuperare sau tratament de fizioterapie. Din păcate, aceste servicii de

Peste 4.000 de pacienţi s-au tratat în anul 2013 la Fundaţia Rheum Care recuperare sunt contra cost, pentru că ele nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Rep.: Ce servicii decontează atunci Casa de Asigurări de Sănătate?

M.G.: Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciile medicale, noi suntem şi furnizori de servicii medicale, deci asistentele se deplasează la domiciliu pentru diferite activităţi, cum ar fi: injecţiile, pansamentele, manevre pentru evitarea escarelor.

Avem personal calificat şi suntem furnizorii şi acestor servicii.

Rep.: Câţi pacienţi vi se adresează zilnic şi cât costă un pachet de servicii medicale?

M.G.: Zilnic, ni se adresează aproximativ 200 de pacienţi. Noi am introdus o contribuţie pentru fundaţie. De obicei, această sumă depinde iarăşi de banii pe care îi primim de la Casa de Asigurări de Sănătate. Pacientul care vine cu bilet de trimitere de la medicul de familie plăteşte un procent de 25%, având aşadar 75% reducere. Dacă nu are bilet de trimitere, atunci procentul de reducere este 50%.

Rep.: Care sunt programele pe care le veţi continua sau demara în acest an?

M.G.: Anul acesta vrem să extindem serviciile de recuperare la domiciliul bolnavului. Vom continua activităţile din cadrul programului Şcoala Gravidelor, avem şi intervenţie precoce pentru copiii cu vârsta 0-5 ani şi am introdus o nouă metodă de gimnastică, de întreţinere a mamei şi copilului, deci împreună vor face gimnastică medicală, iar bebeluşului i de acordă şi masaje. În bazin vor fi activităţi individuale, gimnastică medicală în apă pe diferite afecţiuni, cât şi activităţi în grup pentru diferite afecţiuni sau, pur şi simplu, pentru întreţinere. O să continuăm, de asemenea, şi acţiunile de screening gra-

tuit pentru măsurarea densităţii osoase. Anul trecut au beneficiat de aceste consultaţii peste 600 de femei. În plus, anul trecut am achiziţionat un aparat EKG şi vom încerca să facem screening-uri pentru că am descoperit pacienţi care au probleme cardiologice serioase, deci stări după infarct de care nici nu au ştiut. Avem, de şase luni, şi o metodă nouă de tratament, şoc terapia, pentru pintenii calcaneeni. Aparatul reduce inflamaţia şi durerea acelui pinten. De când îl folosim, avem rezultate foarte bune. Este vorba de cinci proceduri care se realizează în cinci zile.

Rep.: Mai aveţi şi alt punct de lucru în oraş?

M.G.: Cred că este important ca oamenii să ştie că Centrul de Recuperare Rheum Care mai are un punct de lucru în cartierul Tudor, pe strada Moldovei, nr. 9 A, unde sunt aproximativ 70 de pacienţi zilnic.

A consemnat Teodora MÎNDRU

ŞtirE Simularea la UMF, în mai

Liga Studenţilor din Târgu-Mureş anunţă viitorii studenţi că în acest an simularea examenului de admitere se va organiza în 3 mai. Potrivit LSTGM, candidaţii vor urma să afle când va fi postat formularul de înscriere pentru voluntari. De asemenea, pe site-ul Universităţii de Medicină şi Farmacie a fost postat un anunţ prin care viitorii studenţi la medicină sunt anunţaţi că la sfârşitul lunii aprilie încep şi meditaţiile la biologie. Mai multe detalii se pot obţine accesând site-urile UMF şi Ligii Studenţilor. (T.M.)

nr. 12, februarie - martie 2014

13

ortopedie

Clinica de Ortopedie, centru medical de referinţă în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor Centru universitar şi clinică universitară cu o echipă medicală de excepţie, formată din medici specialişti şi medici primari, dar şi cu rezidenţi pregătiţi pentru ortopedie, Clinica de Ortopedie-Traumatologie din cadrul Spi­ talului Clinic Judeţean Mureş funcţionează încă din anii 1960, după ce s-a desprins din specialitatea mare a tuturor specialităţilor chirurgicale, fiind un centru de referinţă în tratarea afecţiunilor cronice ale aparatului locomotor. Prof. dr. Nagy Örs, şeful Clinicii de Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, a acordat un interviu publicaţiei „Sănătate pentru viaţă, Zi de Zi”, în care vorbeşte despre afecţiunile tratate în cadrul Clinicii, echipa medicală, dotări, aparatură şi obiective de viitor.

Reporter: Să ne prezentaţi, vă rog, Clinica de Ortopedie-Traumatologie...

Prof. dr. Nagy Örs: Clinica de Ortopedie funcţionează de foarte mult timp, încă din anii 1960, după ce s-a desprins efectiv din specialitatea mare a tuturor specialităţilor chirurgicale. Această clinică şi clădire era pe vremuri spital militar, apoi s-a înfiinţat Clinica de Ortopedie şi Chirurgie Pediatrică. La etaj era ortopedia şi traumatologia, iar la parter era chirurgia pediatrică. Pe acea vreme nu funcţiona Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Între timp, în anii 1980, pe la sfârşit, când s-a construit Spitalul Judeţean de Urgenţă, s-a mutat o parte din colectivul de ortopedie şi s-a înfiinţat acolo o altă secţie de ortopedie şi traumatologie, cum este şi acum, axată, mai ales în momentul de faţă, pe probleme de traumatologie. Acolo s-a mutat şi chirurgia pediatrică şi noi am rămas aici, axaţi, mai ales, pe probleme de ortopedie.

Rep.: Care sunt afecţiunile pe care le trataţi în cadrul Clinicii?

N.Ö.: Ortopedia înseamnă, în primul rând, afecţiuni cronice ale aparatului locomotor, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne ocupăm şi de traumatisme, fracturi şi aşa mai departe. Nu ne ocupăm de politraumatisme mari, cum ar fi accidentele deosebite, cu implicarea mai multor specialităţi, cum ar fi neurochirurgia, chirurgie abdominală, toracică şi aşa mai departe. Noi ne ocupăm de pro­ blemele traumatologice care par, la un moment dat, mai simple şi care pot fi rezolvate ca specialitate numai de noi. Suntem axaţi, în primul rând, pe probleme de ortopedie şi astfel suntem un centru, după cum spun alţii, recunoscut pe plan naţional ca un centru foarte bine cotat din punct de vedere al artroplastiilor şi a endoprotezării articulaţiilor.

Este şi un program naţional în acest sens, în care sunt incluşi bolnavii cu coxartroză,

14

Prof. dr. Nagy Örs, şeful Clinicii de Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş gonartroză şi altele, în care nu ai ce face în ultima fază a bolii şi trebuie să implantezi o endoproteză. Din acest punct de vedere, noi avem o experienţă recunoscută, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional, pentru că am avut bolnavi şi din străinătate, chiar şi din America şi Israel. N-au fost mulţi, dar au venit pentru că au ştiut că rezultatele sunt bune. Vă spuneam de partea de traumatologie, care nu se referă numai la politraumatisme, ci şi la fracturi simple, care nu implică, repet, şi intervenţia altor specialităţi.

Avem o specialistă şi în domeniul chirurgiei pediatrice şi ortopedice, care se ocupă în anu­mite cazuri de luxaţii congenitale de şold, de picior echinovar şi alte deformităţi congenitale. Se întâmplă să mai avem fracturi şi la copii.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre echipa medicală şi câte paturi are Clinica de Ortopedie-Traumatologie?

N.Ö.: Echipa medicală este formată din me­ dici specialişti şi medici primari. Suntem centru universitar, suntem clinică universitară, avem foarte mulţi rezidenţi care sunt pregătiţi pentru această specialitate. Ei au o deschidere mare spre ortopedie, drept pentru care şi în momentul de faţă avem vreo 10 rezidenţi.

Ceilalţi sunt la cealaltă clinică şi fac pregătirea prin rotaţie, pentru că acolo au posibilitatea să vadă mai multe cazuri de traumatologie şi aici mai multe cazuri de ortopedie. Desigur, şi acolo se face ortopedie, dar colegii de acolo sunt axaţi mai mult pe traumatologie.

Clinica are 63 de paturi. Avem şi un Compar-

nr. 12, februarie - martie 2014

timent de Artroscopie, aceasta fiind o altă preocupare a noastră, şi anume probleme de endoscopie articulară. În momentul de faţă, această specialitate din cadrul ortopediei este relativ nouă, pentru că se pot rezolva intervenţii chirurgicale, la genunchi în primul rând, printr-o incizie foarte mică. Aşadar, compartimentul funcţionează foarte bine, avem pacienţi mulţi.

Rep.: Cum staţi cu dotările şi aparaturile?

De ce ar mai fi nevoie în prezent?

N.Ö.: Ştiţi, am mai avea nevoie de multe lucruri, dar în momentul de faţă încercăm să facem faţă cum putem şi cu ce avem. Avem un bloc operator cu patru săli de operaţie.

Două săli sunt pentru operaţiile mai mari, într-o altă sală sunt amplasate două aparate de artroscopie, unde se fac aceste endoscopii articulare şi absolut separat, aşa cum cere legea, avem o sală de operaţie pentru anumite cazuri septice. Mai apar şi infecţii osoase care necesită rezolvare. Sigur, mai avem nevoie de aparatură, dar în condiţiile actuale în care sunt probleme peste tot, încercăm să ne descurcăm cu ce avem. Este greu, dar încercăm să facem faţă.

Rep.: Câţi pacienţi sunt trataţi anual?

N.Ö.: Apropo de specificul nostru, pot să vă spun că anual sunt puse în această clinică în medie peste 800 de proteze articulare sau endoproteze articulare, lucru care ne plasează pe plan naţional imediat după spitalele din Bucureşti, pentru că aproximativ 70% dintre pacienţii noştri nu sunt din judeţul Mureş,

ortopedie ci din toată ţara, inclusiv din Bucureşti. Oamenii vin, ne caută şi sunt mulţumiţi de felul în care sunt trataţi. La rândul lor, spun şi prietenilor şi cunoscuţilor despre serviciile noastre şi astfel se face o propagandă pozitivă, iar noi suntem căutaţi. Din păcate, aceste intervenţii chirurgicale merg pe liste de aşteptare, pe programare. Vina nu este a noastră. Aşa este la nivel naţional. Acest lucru se întâmplă pentru că nu-i putem interna pe toţi de la o zi la alta. Afecţiunile degenerative, gen coxartroză, gonartroză, sunt dureroase şi bolnavii se plâng, însă trebuie să aştepte şi aşteptarea depinde de mai mulţi factori.

Rep.: Şi cât durează recuperarea acestor pacienţi în cel mai bun caz?

N.Ö.: Recuperarea depinde, în general, de pacient, de vârsta lui. De la noi, pacienţii pleacă acasă pe picioarele lor. De obicei, primul control se face cam după trei, patru luni, după care pacientul poate să înceapă o recuperare mai deosebită. Evident, aici mă refer la pacienţii care au nevoie. Astfel, ei încep kinetoterapia, fizioterapia şi tratamentele în centre balneare. Să ştiţi că recuperarea nu durează mult, dar e de la caz la caz.

Rep.: În această clinică se află şi o sală de recuperare?

N.Ö.: Noi nu avem sală de recuperare, deşi ne-ar prinde foarte bine, pentru că în alte clinici, de exemplu, există. Eu aş zice că ar fi nevoie de un centru de recuperare, nu numai recuperarea în privinţa bolilor osteoarticulare, ci şi în recuperarea bolnavilor cu probleme cardiologice. Un centru de recuperare în general ar fi de folos tuturor acelor afecţiuni, pentru că acest lucru înseamnă scurtarea internărilor în spital, scurtarea perioadei de internare.

Am putea să externăm bolnavii după cinci zile de la operaţie. În condiţiile actuale în care eu las un bolnav acasă şi el locuieşte departe de spital, pericolul unor complicaţii este mai mare.

Rep.: Credeţi că o prevenţie mai bună a oamenilor ar evita o mare parte din cazuri?

N.Ö.: Când vine vorba de problemele de sănătate, pacienţii se mai neglijează şi de multe ori ei vin prea târziu la medic, când simt că nu mai pot. Este o problemă care ar

trebui să aibă rezolvarea. Lumea trebuie să vină la medic în timp util, să poată fi ajutat.

Oamenii cred, de obicei, că lor nu li se poate întâmpla nimic, că nu vor suferi de o anumită boală şi atunci lasă prevenţia la o parte.

Rep.: Pentru acest an ce obiective aveţi?

N.Ö.: Specificitatea noastră privind artroplastia de şold a fost introdusă din anii 1970, când unul dintre înaintaşii mei de mare renume, domnul Ciugudean Cornel, venind înapoi din Germania, a introdus această metodă în această clinică şi eram printre pionieri din acest punct de vedere. Desigur, dorim să continuăm pe această parte. Să vă explic exact în ce constă metoda. O parte din porţiunea aceea a articulaţiei se îndepărtează şi, în loc de porţiunea afectată cu distrugerea cartilajului, este înlocuită cu piesă, care are două sau mai multe componente, şi începe să funcţioneze ca o nouă articulaţie. Acest lucru implică un control periodic, pentru că este vorba despre o piesă de schimb în organism şi lumea crede că, după ce a fost operată, a scăpat automat de probleme şi nu va mai avea nevoie de nimic. Dar nu e aşa.

Oamenii trebuie să vină periodic la control şi să nu mai omită acest lucru. Nu numai proteza este supusă uzurii, ci şi osul din jurul ei. Atunci ne aflăm într-o situaţie delicată şi trebuie să vedem cum putem remedia.

Ca noutate, aş putea să vă spun că am fost acreditaţi ca unul dintre centrele incluse în transplant de ţesuturi. Acest lucru înseamnă, deocamdată, din partea noastră prelevare.

Aşteptăm bugetul pentru a porni şi a pune bazele acelor cerinţe cu care putem începe.

Fiecare clinică ar avea nevoie de mai multe lucruri. Sigur că am avea nevoie şi de instrumente, fiind necesară şi reînnoirea anumitor aparate, a meselor de operaţie. Toate au o vechime şi aparatele se mai şi strică.

Rep.: Cât de scumpe sunt aceste proteze?

N.Ö.: Protezele sunt scumpe, însă ele sunt licitate periodic la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică. Programul de protezare este din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Sunt anumite programe derulate de Ministerul Sănătăţii, însă acest program este al Casei Naţionale de Sănătate.

A consemnat Teodora MÎNDRU

Cursuri noi pentru voluntarii SMURD Organizaţia Studenţească de Medicină de Urgenţă (OSMU) organizează, în această perioadă, o nouă serie de cursuri pentru voluntarii SMURD. Potrivit organizatorilor, studenţii care doresc să devină voluntari calificaţi şi care vor să ia parte la activităţile din cadrul Unităţii Primiri-Urgenţe (UPU) SMURD trebuie să ştie mai mult decât ştie un om obişnuit despre acordarea primului ajutor în caz de urgenţă şi nu numai. Îşi pot dobândi aceste cunoştinţe

cu ajutorul acestor cursuri. „Nivelul 3 este cel de bază, iar nivelul 1 este cel mai avansat sau nivelul de voluntar calificat. Şi atunci organizăm foarte multe cursuri de nivel 3. După fiecare curs urmează un număr de ore în UPU, 150200 de ore de gardă, completate cu 50-100 de ore pe Ambulanţa de terapie intensivă mobilă de la SMURD şi apoi se susţine un examen format dintr-o parte teoretică şi una practică.

Cine reuşeşte să treacă aceste trei faze, adică

Ştiri Reduceri la endoscopiile făcute la Galenus

Centrul Medical Galenus vine în sprijinul pacienţilor care au nevoie de efectuarea unei endoscopii digestive superioare sau inferioare (gastroscopie, colonoscopie), în scop diagnostic sau terapeutic, într-o manieră modernă, lipsită de durere, prin participarea la explorare a unei echipe de anestezie. Potrivit site-ului Galenus, pacienţii beneficiază astfel de un consult preanestezic, urmat de administrarea intravenoasă a unor medicamente care realizează analgo-sedarea (adormirea pacienţilor), ulterior aceştia sunt urmăriţi pentru câteva ore într-unul dintre saloanele spitalului. În această perioadă, endoscopiile digestive cu anestezie beneficiază de o reducere de 10%. (T.M.)

Concursul pentru manager, anulat

Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean Mureş anulează concursul pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică, ce urma să fie organizat în această lună, ca urmare a noilor reglementări din Ordonanţa de Urgenţă nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Anunţul a fost postat pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică Mureş. Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, concursul ar fi trebuit să se desfăşoare la sediul Consiliului Judeţean Mureş din Piaţa Victoriei nr. 1 Târgu-Mureş, sala mică de şedinţe, etajul I, având următorul calendar de desfăşurare: 3 – 10 martie – înscrierea candidaţilor la concurs şi 14 martie, de la ora 8.00 – selecţia dosarelor, adică verificarea îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. (T.M.)

curs, ore şi examen, poate să ia diploma la nivelul respectiv şi poate să facă cursurile pentru nivelul următor”, a precizat Sebastian Tulcan, preşedintele Organizaţiei Studenţeşti de Medicină de Urgenţă (OSMU).

Cursurile pentru voluntari se desfăşoară pe toată perioada anului universitar, iar cei care doresc şi mai multe noutăţi sau detalii despre ele, pot să acceseze pagina de Facebook a OSMU sau pagina web. De asemenea, mai multe detalii despre acest curs care se organizează acum se pot obţine tot de pe pagina web a Organizaţiei.

Teodora MÎNDRU

nr. 12, februarie - martie 2014

15

dermatologie

12

nr. 9, octombrie 2013