Sanatate 16

An 2, Nr. 16, iulie 2014 ISSN 2343 – 7758 PREŢ: 5 lei

Boala Parkinson, ameliorată cu tratamentul Duodopa Clinica de Neurologie II a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mures, condusă de conferenţiarul doctor Szatmari Szabolcs, este unul dintre cele cinci centre naţionale în care se iniţiază terapia cu gel Duodopa, o terapie de top în tratamentul bolii Parkinson, cu ajutorul căreia pacienţii aflaţi într-un stadiu mai avansat al bolii îşi pot gestiona mai bine activităţile zilnice. = Dr. Claudiu Puiac: „Un manager are nevoie, în principal,

de aptitudini conceptuale și umane și apoi de aptitudini tehnice” = Dr. Ovidiu Butuc, despre managementul de performanță

și despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi = Investigaţii endoscopice gratuite

la „Lotus Life”

ESENȚIAL

S

U

M

A

R

Teodora MÎNDRU

MEDICINĂ COMPLEMENTARĂ Medicina alternativă şi complementară, recomandată

3

7

ORTOPEDIE Trei proceduri noi de transplant pentru reconstrucția ligamentului încrucișat

GASTROENTEROLOGIE Investigaţii endoscopice gratuite la „Lotus Life”

6

11

UROLOGIE 80 de paciente cu incontinenţă urinară, consultate

9

MEDICINĂ NATURISTĂ Pe scurt despre suplimentele cu zinc - dialog cu un profesionist

Produs marca Transilvania Grup Business fondator Aurelian GRAMA Director publicitate: Nicolae POP - 0740 115 167 Publicitate: Ionuţ OPREA - 0721 197 559 Publicitate: Marius MORAR - 0755 044 849 Marketing: Florin Marcel SANDOR - 0740 075 219

2

nr. 16, iulie 2014

Coordonator proiect: Teodora MÎNDRU - 0756 930 603 mindru_teodora@yahoo.com

Editor: Ligia VORO DTP: Raluca ROGOZ WWW.ZI-DE-ZI.RO WWW.FACEBOOK.COM/ SANATATEZIDEZIPENTRUVIATA

Sistemul medical românesc, analizat de managerii spitalelor mureșene În numărul din iulie al suplimentului de sănătate „Sănătate pentru Viaţă, Zi de Zi”, cititorii noștri pot afla că Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș este unul dintre cele cinci centre naţionale în care se iniţiază terapia cu gel Duodopa, o terapie de top în tratamentul bolii Parkinson, cu ajutorul căreia pacienţii aflaţi într-un stadiu mai avansat al bolii îşi pot gestiona mai bine activităţile zilnice.

La Clinica de Neurologie II, pacienţii sunt instruiţi de către medicii specialişti cum să folosească sistemul şi cum să-şi administreze dozele. Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență TârguMureș, doctorul Claudiu Puiac, și ma­ nagerul Spitalului Clinic Județean Mureș, doctorul Ovidiu Butuc, au acordat câte un interviu publicației „Sănătate pentru Viaţă, Zi de Zi”, în care dezvăluie aspecte legate de management, care sunt aptitudinile necesare unui bun manager, cum arată managementul de performanță, dar și despre cum e să fii medic în România de astăzi. Tot în acest număr, profesorul doctor Mircea Chiorean ne vorbește despre medicina alternativă, despre cele mai frecvente metode complementare şi ne explică de ce oamenii se îndreaptă tot mai mult spre fitoterapie, terapia cu plante. Fundația „Kiwi Casa Bucuriei” a sărbătorit la începutul lunii iulie zece ani de activitate, marcând evenimentul printr-o gală la care au participat partenerii fundației din Noua Zeelandă, dar și reprezentanți ai autorităților locale. Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” din Târgu-Mureş derulează, începând din luna iulie, o nouă serie de investigaţii endosco­pice gratuite. Vă invităm, așadar, să citiți numărul 16 al suplimentului „Sănătate pentru Viaţă, Zi de Zi”.

MEDICINĂ COMPLEMENTARĂ

Medicina alternativă şi complementară, recomandată de profesorul Mircea Chiorean Acupunctura, fitoterapia, fizioterapia, laserte­ rapia, magnetoterapia, ozonoterapia, reflexo­ terapia, presopunctura şi fototerapia sunt doar câteva dintre cele mai frecvente metode complementare sau alternative la medicina convenţională, care pot da rezultate foarte bune la bolnavii cu diferite afecţiuni. Profesorul doctor Mircea Chiorean este de părere că me­ dicina convenţională trebuie să acorde o atenţie mai mare medicinei alternative. Într-un interviu, acesta ne vorbeşte despre medicina alternativă, despre cele mai frecvente metode complemen­ tare şi ne explică de ce oamenii se îndreaptă tot mai mult spre fitoterapie, terapia cu plante.

Reporter: Ce înseamnă medicina alternativă şi care sunt cele mai frecvente metode complementare?

Prof. dr. Mircea Chiorean: Medicina alter­ nativă sau complementară împreună cu me­ dicina alopată reprezintă o medicină inte­grată şi care poate fi complementară medicinei convenţionale. În literatura inter­naţională este vorba despre Complementary and Alterna­ tive Medicine. Medicina complementară se referă mai ales la partea de terapie, tratamente naturiste, suplimente alimentare din plante; tratamente energetice; tratamente manuale şi tratamente de interacţiune corp-suflet. Aceste medicamente alternative combinate au creat în Antichitate medicina chineză sau indiană.

Cele mai frecvente metode complementare sau alternative la medicina alopată sunt: acupunc­ tura, fitoterapia, terapia cu plante, fizioterapie, laserterapia, magnetoterapie, ozonoterapia, reflexoterapia, presopunctura, fototerapia etc.

Metodele alternative sunt complementare celor alopate. În ultimii zece ani, dar şi înainte de a mă pensiona, eu am folosit pentru terapia durerii o schemă combinată între metode complemen­ tare şi metode alopate. E vorba de laserterapie combinată cu medicamente alopate, cum ar

Prof. dr. Mircea Chiorean fi corticosteroizii sau antiinflamatoarele neste­ roidiene cu medicamente naturiste, cum ar fi plasturii antireumatici cu ardei iute sau diferite antioxidante din diferite plante. Cu o astfel de schemă se obţin rezultate excelente la bolnavii cu diferite dureri cronice. Îmi propun ca la un moment dat să întocmesc chiar un referat mai amplu în legătură cu aceste probleme.

Rep. Ce ne puteţi spune despre medicina personalizată?

M.C.: În prezent apare aşa-numita noţiune de medicină personalizată, care a pornit de la faptul că un anumit medicament alopat, să zicem un medicament hipotensor nu dă aceleaşi rezul­ tate la fiecare bolnav. La un bolnav e suficientă o tabletă sau o doză luată dimineaţa, în timp ce un alt bolnav trebuie să ia şi seara, deci de două ori pe zi sau chiar de trei ori. În afară de faptul că medicamentele alopate erau sau nu eficace, la unii bolnavi aveau reacţii adverse foarte urâte, de tipul alergiilor, supradozării, şi s-a constatat că aceste aspecte ale farmacoterapiei sunt le­gate de aspecte de farmacogenetică. Un anumit drog

este metabolizat de aşa-numitul sistem enzima­ tic P450, care este produs de ficat şi care are de­ terminism genetic. Dacă acest sistem enzimatic este normal sau bogat, metabolizarea drogului se face normal. Dacă sistemul este hipertrofiat, drogul se metabolizează mai rapid. Dacă e slab, efectul este prelungit. Medicina personalizată pleacă de la probleme de predispoziţie genetică, care se determină din ce în ce mai mult fie pentru anumite enzime, fie pentru diferite medicamente sau predispoziţia la anumite boli. Până acum, medicina alopată sau convenţională dădea o atenţie foarte redusă medicinei alternative sau personalizate. Mai nou au apărut chiar asociaţii de medicină preventivă şi personalizată, care au început să ţină congrese mondiale sau europene despre aceste aspecte. Există reviste unde se publică observaţii ştiinţifice făcute de medici pe baza unor cercetări serioase. De acum e timpul ca medicina convenţională pe care noi am învăţat-o în facultăţile de medicină şi care încă se învaţă la ora actuală ar trebui să facă obiec­tul unor cursuri pentru studenţii la medicină. De asemenea ar trebui să existe o educaţie postuniversitară, unde anumite personaje ar putea să stimuleze pre­ darea unor astfel de noţiuni, pentru că metodele alopate cu cele complementare şi cu cele perso­ nalizate pot să dea rezultate mult superioare metodelor clasice.

Rep.: Oamenii se îndreaptă tot mai mult spre terapia cu plante. Care sunt motivele?

M.C.: Pe de-o parte, este vorba despre eşecul metodelor alopate, convenţionale. Spre exem­ plu, legat de terapia durerii, vine o pacientă în vârstă, care se plânge medicului de familie că are dureri de genunchi. Medicul îi spune să slăbească, să facă mişcare, să ia diclofenac etc.

Bineînţeles, acest tratament este insuficient. E nevoie şi de alte metode.

A consemnat Teodora MÎNDRU

„Casa Bucuriei”, de zece ani casa copiilor fără familie Fundația „Kiwi Casa Bucuriei” a sărbătorit la începu­ tul lunii iulie zece ani de activitate, marcând eve­ nimentul printr-o gală la care au participat parte­ nerii fundației din Noua Zeelandă, Orphans Aid International, reprezentanți ai autorităților locale, dar şi familii care au adoptat copii aflați sub o masură de protecție prin activitatea Fundației. În viitor, Fundaţia îşi să propune să se dezvolte, să investească în generaţia de mâine şi să le ofere copiilor aflaţi în situaţii de risc condiţii de viaţă mai bune.

2014, anul cu cele mai multe adopţii

Directorul executiv al Fundației „Kiwi Casa Bucu­ riei”, Luminița Micliuc, a precizat că bucuriile şi satisfacţiile cele mai mari vin atunci când un copil ajunge în „Casa Bucuriei” sau într-o familie, unde are posibilitatea de a creşte şi de a se dezvolta frumos

şi armonios. 63 de copii au beneficiat de serviciile Fundaţiei în cei zece ani, în prezent fiind zece co­ pii în casa de tip familial. Luminița Micliuc crede că anul 2014 va fi un an bun în privinţa adopţiilor. „Chiar dacă au fost cu provocări, chiar dacă legislaţia s-a schimbat de mai multe ori în decursul celor zece ani şi de fiecare dată a trebuit să ne adaptăm, încercăm să găsim, pe cât e de posibil, o familie pentru copiii aflați în situații de risc sau cel puțin să le oferim condiții mai bune de viață. Pentru mine este o zi foarte importantă şi de mare satisfacţie atunci când aduc un copil în „Casa Bucuriei” sau într-o familie, pentru că ştiu că viaţa acelui copil se va schimba în bine din acel moment. Cel mai bun loc unde un copil poate să crească şi să se dezvolte este în familie. Noi luptăm foarte mult pentru ca un copil să ajungă într-o familie. Nu e suficient ca el să intre într-o casă de tip familial. El trebuie să ajungă

într-o familie. Sunt 63 de copii care au beneficiat de serviciile fundaţiei noastre, exceptând cel de stop abandon. Ei au intrat în plasament, fie în „Casa Bu­ curiei”, fie într-o familie evaluată şi monitorizată de Fundaţia „Kiwi”. 29 de copii au plecat până acum în adopţie. Ei au fost în plasament la Fundaţia „Kiwi” în casa de tip familial sau într-o familie şi au plecat în adopţie. Acum avem zece copii în casa de tip fa­ milial care vor putea fi în mod constant la Fundaţia „Kiwi”. Noi am implementat un proiect din fonduri europene şi ne-am modernizat un pic, ne-am izolat termic, ne-am reabilitat şi am lărgit un pic spaţiul de locuit. Sperăm că anul acesta să fie de mare succes.

Cred că va fi anul cu cele mai multe adopţii. În viitor ne dorim să dezvoltăm tot ceea ce avem. În primul rând, să menţinem ceea ce avem şi dacă putem să dezvoltăm”, a precizat Luminița Micliuc.

Teodora MÎNDRU

nr. 16, iulie 2014

3

INTERVIU

Dr. Claudiu Puiac: „Un manager are nevoie, în principal, de aptitudini conceptuale și umane și apoi de aptitudini tehnice” Dr. Claudiu Puiac, medic anestezist în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş din anul 1999, a trecut de câteva luni de cealaltă parte a baricadei, ca manager, conștient fiind de provocările care îl așteaptă. Are câteva proiecte pe care își dorește să le implementeze și care speră să-i mulțumească atât pe pacienți, cât și personalul din spital. Cea mai mare bucurie o trăiește însă atunci când ajunge acasă și cele două fetițe ale sale îl așteaptă, rând pe rând, la… făcutul temelor. Despre provocările postului de manager al SCJU, dar si despre omul, medicul anestezist ne-a vorbit, într-un interviu, dr. Claudiu Puiac.

Rep.: Sunteți un medic anestezist cunoscut, lucrați în acest spital de foarte mulți ani. Dar cine este și cum este omul Claudiu Puiac?

Claudiu Puiac: Este un om simplu, căruia îi place să-și facă meseria când este în sala de operații, care pune suflet în tot ceea ce face și care, atunci când ajunge acasă, îi place săși facă temele cu cele două fiice, Cezara și Elena Ioana, un om ca toți oamenii.

Rep.: Vi se luminează fața atunci când vorbiți despre meseria de anestezist, pe care, așa cum ați spus, în nenumărate rânduri, o considerați cea mai frumoasă din punct de vedere medical. Ce v-a determinat să alegeți facultatea de medicină și de unde pasiunea pentru anestezie terapie intensivă?

C.P.: Un rol important l-a avut sora mea, care este cu zece ani mai mare, și care a făcut și ea medicina. Adeseori vorbea despre provocările oferite de acest domeniu.

Frumusețea acestei meserii, așa cum mi-a fost prezentată, m-a impresionat. Aşa a început drumul meu către medicină. În anul 1998, un an în care la Rezidențiat erau foar­ te puține posturi scoase la concurs, am ales anestezia și terapia intensivă. Sincer, în primele 3-4 luni am crezut că nu sunt făcut pentru această specialitate medicală și mă gândeam să dau din nou la Rezidențiat, să-mi aleg altă specialitate. Dar, încetul cu încetul, am fost cucerit. Acum mi se pare că anestezia terapia intensivă este cea mai grea și cea mai frumoasă disciplină medicală posibilă.

Rep.: Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un anestezist bun?

C.P.: Calitățile unui medic sunt și calitățile unui om. Un om de caracter este și un bun medic și invers. Pentru a fi un bun anestezist este nevoie de multă stăpânire de sine, capacitate de a rezista la uzura fizică și psihică, întrucât anestezistul este omul care jonglează cu limita între viață și moarte. Cea mai mică greșeală poate duce la un eșec. De

4

nr. 16, iulie 2014

umane, SCJU este cel mai mare angajator din județul Mures, având peste 3.000 de angajați.

Dr. Claudiu Puiac, medic anestezist în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) aceea, eu consider că este cea mai frumoasă meserie din punct de vedere medical. Noi suntem inima spitalului. De ce spun asta? Păi, un chirurg de renume fără anestezist foarte bun nu poate exista, pe când un anestezist bun cu un chirurg mediu se poate. Am auzit această frază prima dată în anul III de facultate, rostită de domnul Prof. Radu Deac, la cursul de Semiologie Chirurgicală. Atunci mi s-a părut o glumă făcută de domnul profesor, dar acum câțiva ani mi-am dat seama că e o realitate. Avem un rol deosebit în terapia intensivă, noi suntem ultima frontieră, ceea ce noi nu putem rezolva, înseamnă că nu poate nimeni. Dar nu suntem niște zei, suntem niște medici care ne facem meseria cu pasiune.

Rep.: Care sunt aptitudinile pe care trebuie să le aibă un manager de vârf?

C.P.: În principal, are nevoie de aptitudini conceptuale și umane și apoi de aptitudini tehnice. Aptitudinile umane ale managerului sunt importante la toate nivelurile.

Rep.: Vă rugam să faceți o scurtă prezentare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, al cărui manager sunteți în acest moment.

C.P.: Este cea mai mare unitate sanitară publică din Transilvania care asigură servicii medicale, clasificată în categoria I - nivel de competenţă foarte înalt și, de asemenea, este un important centru de pregătire postuniversitară. Ca organizare, SCJU are un număr de 1.089 de paturi, structurate în 27 de secții și compartimente, din care 17 sunt secții clinice. În ceea ce privește resursele

Rep.: Care sunt obiectivele pe care vi le-ați propus să le atingeți în calitate de mana­ ger?

C.P.: Împreună cu echipa managerială, ne propunem să fim cei mai buni, pentru o viață mai bună și ne angajăm să tratăm orice pacient ca fiind cel mai important și ne vom canaliza energia pentru a preveni, a diagnostica, a trata și a oferi îngrijiri medicale la cele mai înalte standarde, îmbunătățind calitatea vieții pacienților noștri. Unul dintre obiectivele pe care aș dori să le realizez îl reprezintă renovarea și reabilitatea clinicii de ATI, deoarece, din punctul meu de vedere, secțiile de ATI reprezintă inima spitalului. Un alt obiectiv este reabilitarea spitalului și creșterea numărului sălilor de operații, dorim să creștem calitatea serviciilor hoteliere, prin modernizarea saloanelor și dotarea acestora cu grup sanitar propriu. Pregătirea profesională a personalului medical este un alt aspect de care actuala conducere se preocupă.

Rep.: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, ingredientele pentru un act me­ dical de calitate?

C.P.: Pentru un act medical de bună de calitate este nevoie de pregătirea profesională a personalului, de dotare tehnică, de condiţii hoteliere și de calitate umană. În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, se face medicină de performanță, se fac lucruri extraordinare care nu numai că merită spuse, ci trebuie spuse. Vorbim de transplant, de operații foarte delicate și complicate pe creier, pe coloana vertebrală, operații care includ patologia malformativă, traumatică, tumorală a nou-născutului. Vorbim despre clinici care reprezintă centre de excelență și de referință la nivel național pentru specialitățile lor, vorbim despre cercetări și studii științifice realizate care se publică în reviste internaționale de prestigiu.

Bineînțeles, vorbim de medici extrem de bine pregătiți și supraspecializați și tehnologie de top în cadrul clinicilor în care își desfășoară activitatea.

Rep.: Câți pacienți sunt tratați, anual, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș?

C.P.: Având în vedere că suntem cel mai mare spital de urgență din regiune, adresabilitatea din punct de vedere chirurgical, dar nu numai, este foarte mare spre Târgu Mureș. În anul 2013, au fost externați aproape 43.000 de pacienți, care au beneficiat de îngrijiri medicale în cadrul SCJU.

NEUROLOGIE Rep.: Care este cea mai mare dorință a uman. Și chiar îmi doresc să las ceva în urmă, dumneavoastră, în calitate de manager? astfel încât misiunea mea ca ma­nager să fie C.P.: Să oferim un serviciu ireproșabil prin încununată de succes. competențe profesionale deosebite, promovarea bunelor practici medicale și im- Rep.: Cum decurge o zi obișnuită din viața plementarea tehnologiilor inodumneavoastră? vatoare, precum și să ne C.P.: Iarăși am uitat că sunt îndeplinim misiunea de ma­nager, la 8 dimineața Spitalul Clinic a presta un act medisunt în spital. Nu mai Județean de Urgență cal de calitate, într-un particip la raportul Târgu Mureș este cea mai mediu sigur și conde gardă, dar avem mare unitate sanitară publică din fortabil, astfel încât ședințe operative.

Transilvania, clasificată în categoria pacienții noștri să Având în vedere că I - nivel de competenţă foarte înalt, care beneficieze de cele spitalul este monoasigură servicii medicale. De asemenea, mai bune îngrijiri. bloc și sunt multe este un important centru de pregătire Când am acceptat secții, de 2-3 ori pe postuniversitară, unde, sub îndrumarea provocarea postului săptămână încerc să atentă a medicilor seniori, tinerii de manager al SCJU, ajung pe secții ca să rezidenți, viitorii specialiști sunt mi-am zis că trebuie să văd cum decurge actiformați în specialitățile pentru fac ceva pentru spitalul vitatea, stau de vorbă cu care au optat. în care m-am dezvoltat din șefii de secții pentru a vepunct de vedere profesional și dea dacă sunt probleme care

ar trebui rezolvate. Zilnic sunt activitățile de semnat hârtii pentru ca activitatea în spital să decurgă fără pro­bleme. Apoi sunt zile cu audiențe, atât pentru personal, cât și pentru persoane din afara instituției.

Bineînțeles, partea de legislație, ches­ tiuni financiare etc. Asta ar fi, pe scurt, o zi obișnuită.

Rep.: Cum împacă managerul Puiac familia cu munca? Mai aveți timp?

C.P.: Cea mai mare plăcere e când ajung acasă și încep să fac temele cu fetițele mele.

Chestiunile de familie și cele de serviciu trebuie împărțite. Trebuie găsit un echilibru.

Susținerea familiei îți dă forță. În familie îmi încarc bateriile.

Rep.: Dacă există vreo întrebare pentru care aveți răspunsul, dar nu v-am adresat-o.

C.P.: Păstrez întrebarea și răspunsul pentru interviul următor.

Boala Parkinson, ameliorată cu tratamentul Duodopa Clinica de Neurologie II a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mures, condusă de conferenţiarul doctor Szatmari Szabolcs, este unul dintre cele cinci centre naţionale în care se iniţiază terapia cu gel Duodopa, o terapie de top în tratamentul bolii Parkinson, cu ajutorul căreia pacienţii aflaţi într-un stadiu mai avansat al bolii îşi pot gestiona mai bine activităţile zilnice.

Pacientul, instruit la Clinica de Neurologie cum să folosească sistemul

Cu ajutorul unui dispozitiv, gelul pentru admi­ nistrare intestinală Duodopa se administrează direct în duoden sau în porţiunea superioară a jejunului. La Clinica de Neurologie II, pacienţii sunt instruiţi de către medicii specialişti cum să folosească sistemul şi cum să-şi administreze dozele. „Duodopa este un gel pentru administrare intestinală continuă indicat în cazul pacienţilor aflaţi într-un stadiu avansat al bolii Parkinson, în care simptomele nu mai răspund la medicaţia obişnuită sau apar complicaţii le­ gate de tratament. Gelul se administrează cu ajutorul unui dispozitiv special de pompare direct în duoden sau în porţiunea superioară a jejunului printr-un tub permanent montat prin gastrostomie endoscopică percutană. Acest tub este format dintr-un tub extern transabdominal şi altul intern intestinal. Montarea pompei se face printr-o intervenţie chirurgicală realizată de către o echipă multidisciplinară formată din neurologi, gastroenterologi şi chirurgi. Principalele componente ale sistemului Duodopa sunt pompa, caseta cu medicamentul, tubul extern, tubul intestinal şi diferite componente de conectare. Tubul extern traversează pere­ tele abdominal, iar capătul interior al acestuia

Boala Parkinson afectează atât bărbaţii, cât şi femeile în proporţii aproximativ egale este ataşat în stomac. Tubul intern se inserează prin tubul extern, trece prin pilor, inelul puternic de musculatură netedă care face legătura dintre stomac şi duoden, şi ajunge în intestinul subţire. Duodopa este administrat din casetă, prin tubul intestinal, direct în intestinul subţire, unde absorbţia este optimă. Deoarece admi­ nistrarea Duodopa la nivelul intestinului subţire este continuă, pacienţii poartă pompa cu ei în timpul zilei. Doza zilnică este ajustată individual.

Dozele administrate se stabilesc iniţial în Clinica de Neurologie de către medicul specialist, ulterior, pacientul este instruit cum să folosească sistemul şi este rechemat la control periodic sau la nevoie”, a precizat Mariana Negoiţă, purtătorul de cuvânt al SCJU Târgu-Mureş.

Tratamentul, calea spre o calitate a vieţii mai bună

meile în proporţii aproximativ egale. Varsta medie de debut este de 60 de ani, însă pot fi afectate chiar şi persoanele cu vârsta de 30 de ani. În prezent, nu există tratament care să vindece această boală, iar în general nu este ereditară.

Tratamentul bolii Parkinson cu sistemul Duo­ dopa înseamnă, potrivit specialiştilor, pentru pacienţii aflaţi într-un stadiu avansat al bolii o reducere a simptomelor şi o calitate a vieţii mai bună. „Boala Parkinson, o boală cronică progresivă a sistemului nervos central, rezultatul direct al pierderii de neuroni dintr-o zonă a creierului denumită substanţă neagră, în care celulele produc dopamina, un mesager chimic responsabil de transmiterea de semnale în interiorul creierului. Dopamina permite funcţionarea uşoară şi coordonată a muşchilor din corp şi efectuarea mişcărilor. Pe masură ce simptomele bolii se agravează, persoanele cu această boală pot avea probleme de mers, vorbire sau în efectuarea unor activităţi simple.

Adesea, persoanele se izolează la domiciliu din cauza simptomelor imprevizibile, ceea ce duce la scăderea calităţii vieţii. Duodopa este un tratament care redă independenţa pacienţilor cu boala Parkinson în stadiu avansat, întrucât ajută la controlul simptomelor, diskineziei, mişcărilor involuntare şi fluctuaţiilor motorii din cursul bolii. Urmare a utilizării variantei terapeutice cu gelul Duodopa de către pacienţii aflaţi într-un stadiu avansat al bolii, simptomele bolii Parkinson se reduc, pacientul putând gestiona mai bine activităţile zilnice. Întrucât fiecare per­ soană răspunde diferit la Duodopa, pentru unii aceasta ar însemna o reluare doar parţială a activităţilor fizice, iar pentru alţii ar putea însemna revenirea la un program normal de muncă”, a afirmat Mariana Negoiţă.

Boala Parkinson afectează atât bărbaţii, cât şi fe-

Teodora MÎNDRU

nr. 16, iulie 2014

5

ORTOPEDIE

Trei proceduri noi de transplant pentru reconstrucția ligamentului încrucișat O echipă de medici din cadrul Clinicii de Ortopedie a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu-Mureș, coordonată de profesorul doctor Tiberiu Bățagă, a realizat marți, 29 iulie, trei proceduri noi de transplant cu alogrefe pentru reconstrucția ligamentului încrucișat anterior la trei sportivi, care au început deja programul de recuperare.

Opt transplaturi de os din aprilie

Fiecare intervenție a durat aproximativ 25 de minute și a fost utilizată noua procedură Press-fit, o metodă modernă, care a presupus implantarea unei alogrefe, o grefă preparată în banca de țesuturi, prelevată de la pacienți aflați în moarte cerebrală, care asigură o fi­xare biologică prin sistemele proprii ale organismului și nu mai este nevoie de alte sisteme de fixare. Cei trei pacienți, cu vârste, cuprinse între 23 și 35 de ani, sunt sportivi, iar în acest moment, starea lor este una foarte bună și au început de azi programul de recuperare. „Așa

Prof. dr. Tiberiu Bățagă

cum am spus deja în nenumărate rânduri, avem personal medical foarte bine pregătit și asta se vede în performanța care se face în Clinica de Ortopedie. Din aprilie, de când s-a făcut primul transplant de os în Clinica de Ortopedie, am ajuns acum la opt. De altfel, Clinica de Ortopedie este unul din cele cinci centre naționale în care se face transplantul de os, celelalte fiind București, Timișoara, Craiova și Iași”, a declarat dr. Claudiu Puiac, managerul SCJU Târgu-Mureș.

Cele opt transplanturi cu alogrefă au fost realizate cu sprijinul Băncii de Țesuturi Colentina, coordonată de dr. Andrei Nica, care a prelevat și trimis grefa osoasă. Procedurile de transplant sunt finanțate prin Programul Național de Transplant, secțiunea Os-Tendon.

Teodora MÎNDRU

Finanțare pentru profilaxia morții subite Ministerul Sănătăţii continuă acţiunile prioritare pentru asigurarea tratamentului prompt şi adecvat al marilor urgenţe prin finanţarea, în premieră, a unui program destinat profila­ xiei morţii subite cardiace de cauză aritmică. În acest context, Ministerul Sănătăţii a alocat suma de 4.900.000 lei pentru achiziţia de dispozitive şi materiale sanitare necesare tratamentului urgenţelor majore cardiovasculare.

Astfel, cele 7 unităţi sanitare prin care se derulează programul beneficiază de finanţarea necesară pentru achiziţia de defibrilatoare, sonde de defibrilare, materiale pentru sutură chirurgicală, electrozi pentru defibrilare externă aderenţi (patch-uri de unică folosinţă), materiale sanitare şi dispozitive necesare implantării defibrilatoarelor necesare în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică. De asemenea, prin acest program se realizează urmărirea şi reglajul adecvat al dispozitivelor implantate în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică. “În România s-au facut paşi importanţi în domeniul urgenţei medicale prin crearea şi dezvoltarea unui sistem mo­dern de urgenţă prespitalicesc şi de Unităţi de Primire a Urgenţelor(UPU).

Se impunea însă asigurarea unor condiţii corespunzătoare de îngrijire şi tratament al marilor urgenţe şi la nivelul spitalelor. Anul acesta am alocat aproximativ 180.000.000

6

nr. 16, iulie 2014

lei pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut şi pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI şi vom continua dezvoltarea acestui sistem astfel încât la sfârşitul anului să putem beneficia de un sistem integrat”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății.

Cele 7 unităţi sanitare în care se derulează programul gratuit al Ministerului Sănătății sunt Spitalul Clinic de Urgenţă Bucuresti, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovas-

culare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” Bucuresti, Spitalul Universitar de Urgenţă București, Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „N. Stăncioiu” Cluj Napoca, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G.I.M. Georgescu” Iași, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara.

Teodora MÎNDRU

GASTROENTEROLOGIE

Investigaţii endoscopice gratuite la „Lotus Life” Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” din Târgu-Mureş derulează, începând din luna iulie, o nouă serie de investigaţii endoscopice gratuite. Într-un interviu, dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog, endoscopie digestivă, ne vorbeşte despre experienţa Centrului în privinţa screeningului bolilor cronice, ne spune cum percep pacienţii endoscopia şi care este rolul ei, dar şi cum trebuie să se pregătească oamenii atunci când doresc să se prezinte la „Lotus Life” pentru a beneficia de consultaţii şi investigaţii.

Reporter: Câteva cuvinte despre inves­ ti­gaţiile endoscopice gratuite pe care le oferiţi pacienţilor în Centrul Medicină Integrativă „Lotus Life”.

Dr. Carmen Nicolau: Proiectul nostru vine în continuarea unui program de investigaţii endoscopice gratuite. În ultimii doi ani, toate cheltuielile aferente examinărilor endosco­ pice gratuite au fost suportate de către Centrul nostru cu scopul de a susţine medicina bazată pe evidenţe dincolo de barierele financiare.

Din luna iulie, un număr mai mare de pacienţi vor putea beneficia de aceste investigaţii prin utilizarea instrumentului financiar de bazăasigurările de sănătate obligatorii.

stadiu incipient.

Rep.: Care este experienţa Centrului „Lotus Life” în domeniul screening-ului?

C.N.: Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” a câştigat experienţă în depistarea precoce a afecţiunilor cronice cu potenţial evolutiv grav în cadrul screening-ului efectuat pentru depistarea hepatitelor cronice virale. Au fost testate pentru infecţia cu virusurile hepatice B şi C peste 2.000 de persoane, la locurile lor de muncă. Proiectul a început în decembrie anul trecut şi a permis identificarea, până în prezent, a aproximativ 30 de persoane infectate cronic cu unul din aceste virusuri hepatice; prin aceste infecţii, pacienţii erau expuşi riscului de apariţie a cirozei hepatice sau chiar a cancerului hepa­ tic fără a avea un semn care să indice acest risc. După depistare pacienţii au fost incluşi în programul de monitorizare sau tratament, conform protocolului terapeutic în vigoare, oferindu-le şansa de a stopa evoluţia nefavorabilă a bolii, depistată la timp. Bazându-ne pe experienţa acumulată, din 1 iulie 2014 am demarat proiectul de depistare precoce a cancerului gastric (stomac) şi colonic (intestin gros). Suntem pregătiţi cu aparatura şi personalul necesare pentru a investiga toţi pacienţii asiguraţi care se prezintă la „Lotus Life” prin programare, la îndrumarea medicului de familie, cu scopul de a afla din timp, chiar fără simptome specifice, dacă persoanele examinate au leziuni cu potenţial evolutiv spre cancer sau chiar cancer într-un

Rep.: Cum văd pacienţii endoscopia?

C.N.: Este adevărat că examinările efectua­ te cu ani în urmă, cu aparate mai puţin evoluate şi, uneori, de către personal medical neexperimentat, au dus la crearea unei reticenţe a populaţiei la această examinare.

Endoscopia digestivă este o tehnică de exa­ minare a tubului digestiv cu ajutorul camerei video, practicată în lume de peste jumătate de secol. Aş dori să accentuez câteva aspecte: testarea se face conform ghidurilor internaţionale de screening al cancerului digestiv prin exami­ nare endoscopică. Progresul ştiinţific şi tehnologic, dar mai ales acumularea experienţei echipelor medicale au permis în ţările avansate schimbarea atitudinii pacienţilor faţă de această examinare, ceea ce a dus la utilizarea endoscopiei ca metodă de screening al cancerului, obţinându-se o scădere a frecvenţei acestor afecţiuni cu peste 30%.

La „Lotus Life”, examinarea este asigurată de medici cu experienţă de peste un deceniu şi cu aparatură modernă. Aceste două elemente sunt definitorii pentru a schimba optica pacienţilor noştri asupra endoscopiei. În acest sens, pacienţii trebuie să se programeze telefonic şi să se prezinte la ora respectivă pentru examinarea stomacului pe nemâncate. Examinarea colonului se va face după o pregătire prealabilă despre care pacienţii vor afla în momenul programării, atunci când vor specifica faptul că doresc să se programeze pentru depistarea cancerului de colon.

Dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog, endoscopie digestivă Examinarea propriu-zisă va dura câteva mi­ nute, se poate efectua cu sau fără anestezie sau sedare, acestea fiind disponibile pentru pacienţii care le solicită.

Rep.: Există si alte metode care să înlo­ cuiască endoscopia?

C.N.: Nu există metode de depistare precoce a cancerului digestiv cu eficienţă com­ parabilă cu endoscopia, conform cunoş­ tinţelor pe care le avem la ora actuală. În legătură cu acest subiect, aş dori să precizez faptul că marcherii tumorali cunoscuţi în lumea medicală nu sunt folosiţi pentru depistarea precoce a tumorilor în mod singular, ci împreună cu alte metode diagnostice sau pentru monitorizarea evoluţiei unor tumori cunoscute. Centrul nostru urmăreşte activ apariţia în domeniul medical a oricărei tehnici care ar putea înlocui endoscopia, cu condiţia unei eficacităţi comparabile cu aceasta şi puternic susţinute ştiinţific. În curând, noi vom deschide şi un spital cu opt paturi, cu spitalizare de zi, în care pacientul beneficiază atât de condiţii hoteliere cât şi de acces la tehnologie şi personal specializat pentru o experienţă medicală conform unui concept nou, şi anume medicina personalizată.

Detalii şi programări se pot obţine la numărul de telefon: 0744-540.921.

A consemnat Teodora MÎNDRU

nr. 16, iulie 2014

7

INTERVIU Doctorul Ovidiu Butuc, despre managementul de performanță și despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi:

,,Nu putem să tratăm sistemul medical românesc ca și cum ar fi ultima spiță de la roată,, Este de puțin timp la conducerea Spitalului Clinic Județean Mureș, însă și-a propus să facă din unitatea medicală pe care o conduce prima din țară.

Managerul Ovidiu Butuc susține că în medicina românească se întâmplă lucruri minu­nate, intervenții chirurgicale de excepție, despre care ajung să afle foarte puțini oameni. Știe că această meserie - și grea, dar și frumoasă - cere enorm de multe sacrificii, dar că apostolatul medical trebuie să aibă în centru grija, interesul și devotamentul față de pacienți. Marele său regret rămâne însă faptul că, de cele mai multe ori, medicii români nu sunt tratați cu respect, iar locul în care se naște și se salvează viața - adică spitalele - sunt tratate ,,ca ultima spiță de la roată,,, chiar și de către cei care au putere de decizie.

Reporter: Știu că orașul Târgu-Mureș este renumit pentru serviciile sale medicale de excepție. Cu ce vă mai lăudați din acest punct de vedere? Ceva proiecte noi?

Ovidiu Butuc: De curând, la Târgu-Mureș a avut loc Congresul Național de Medicina Muncii, un eveniment deosebit cu care noi, mureșenii, ne mândrim. Este o reorganizare după zece ani de zile a acestui congres, aici, la Târgu- Mureș.

Din acest punct de vedere este o legitimare pe care școala medicală mureșeană adus-o la dezvoltarea medicinei din România. Este un eveniment major pentru toți specialiștii din Medicina Muncii, deoarece au fost aduse în dezbaterea publicului specialist din acest domeniu foarte multe lucruri care mult timp au fost ținute la periferie. Cu ocazia acestui eveniment, au fost parafate două mari propiecte: înființarea unui centru de somnografie funcțională și înființarea unui centru de toxicologie clinică, aici la Spitalul Clinic Județean Mureș.

Reporter: Mai există astfel de centre în țara noastră? Sau vor fi premiere medicale?

Ovidiu Butuc: Din punct de vedere al acestor centre care urmează să fie înființate, în TârguMureș există un aparat de polisomnografie funcțională, dar care nu este încă în proprietatea Spitalului Clinic Județean. Mai exact, este dat în custodie de către o companie privată.

Urmează să avem discuții cu această companie și să ne mai aducă două astfel de aparate pe care să le locăm în acest centru. În ceea ce privește centrul de toxicologie clinică, aici este o premieră națională și nu numai. Există foarte puține țări din partea răsăriteană a UE care se pot lăuda cu un astfel de centru.

Reporter: Care sunt hibele pe care dvs., ca manager, le identificaţi la sistemul medical din România? Sau, dacă vă este mai simplu, ce merge și ce nu merge în medicina românească?

Ovidiu Butuc: Lucrul cel mai bun care se întâmplă în sistemul medical este devotamentul și grija pe care medicii și personalul medical

8

nr. 16, iulie 2014

medicina românească de urgență la același nivel cu medicina europeană și chiar la nivelul medicinei americane de urgență care este cea mai performantă. Deci se poate. Finanțarea ar trebui să urmeze această performanță. Să vină să stimuleze aceste centre de excelență și să stimuleze și voința altora care să vină să facă astfel de lucruri. Adică să fie o motivare pozitivă.

Pentru că, la ora actuală, din punctul meu de vedere, finanțarea se face exclusiv pe birocrație.

Există și la noi un apostolat: noi vindecăm oamenii din punct de vedere fizic

Ovidiu Butuc, managerul Spitalului Clinic Județean Mureș o acordă pacienților. Pentru că nu e ușor să te sacrifici și să lupți în fiecare zi cu moartea. Ceea ce vreau eu să subliniez din punct de vedere al managerului este faptul că principiile ma­ nagementului sunt aceleași, fie că vorbim des­ pre de o firmă privată, de un spital public sau orice entitate publică. Este adevărat, că la ora actuală, în ceea ce privește managementul, sistemul sanitar românesc are o lacună. În sensul că a rămas puțin în urmă, deoarece nu întotdeauna pozițiile care ar trebui să fie atribuite top ma­nagementului sunt și persoane care au oare­care legătură cu acest management. Știți cum se spune că peștele de la cap se împute. Pune un om bun ca și manager de spitale, un om priceput care să aibă habar cu ce se mănâncă managementul, și vei avea și rezultate în sistemul sanitar. Atâta timp cât nu ne preocupă acest lucru și încercăm să cârpim și să o luăm în sens invers, nu vom reuși decât să adâncim gaura neagră în care se află sistemul medical românesc.

La ora actuală, finanțarea se face exclusiv pe birocrație Reporter: Birocrația excesivă reprezintă și ea o piedică în calea dezvoltării sistemului medical? Cum se fac finanțările către spitale în țara noastră?

Ovidiu Butuc: Birocrație există peste tot în lume și este o frână în calea oricărei dezvoltări, nu doar a sistemului medical. Și finanțarea poate fi adaptată, dar atâta vreme cât finanțarea nu vine bazată pe rezultate, este o finanțare făcută-n gol. Practic, noi băgăm banii în ceva ce nu se mai termină. Pe de altă parte, sunt și lucruri foarte importante care s-au realizat.

Numai în județul Mureș, în ultimii 20 de ani, înființarea Institutului Inimii, cu acea echipă de medici extraordinari, coordonați de profesorul Horațiu Suciu care operează nou-născuții cu malformații cardiace congenitale, deocamdată singurul institut din țară care face astfel de intervenții. Tot de aici a pornit acel proiect SMURD care s-a extins în toată țara și care a adus

Reporter: Cum vedeți noile generații de medici? Mai au acea pasiune și dăruire fără de care această meserie nu prea se poate face?

Ovidiu Butuc: Implicit, meseria mea de medic necesită un apostolat, un concept cu care eu m-am obișnuit înainte de a intra la facultate. Din păcate, noile generații de tineri nu mai sunt educate în acest concept. Aspectul mercantil, financiar predomină multe dintre aspectele meseriei de medic, nu doar în România, ci în toată lumea. Vedeți dvs., apostolatul acesta trebuie să aibă în centru grija, interesul, devotamentul față de pacient. Pentru că e un altfel de apostolat decât cel al preoției, dar tot un apostolat este, în sensul că noi vindecăm oamenii din punct de vedere fizic. Trebuie să ne asumăm asta. Eu așa consider. Dacă vrei să faci medicină trebuie să fii pregătit să te sacrifici. Eu nu sunt de acord cu tinerii care vin și spun: ,,vai, dar statul român nu ne dă locuri de muncă, am terminat rezidențiatul și nu avem unde să muncim. Eu, aici la Spitalul Județean și la alte locuri pe unde am fost am avut posturi rămase vacante ani la rând pentru că medicii români nu veneau să lucreze. Din anumite considerente, distanța față de orașele mai mari, faptul că nu era un centru universitar, lipsa de motivație. Dar, asta voiam să spun, în momentul în care faci Facultatea de Medicină îți asumi această lipsă financiară. Pui acest aspect financiar pe listă, undeva acolo la urmă. Aici trebuie lucrat, și bănuiesc că cei care se ocupă de formarea tinerilor medici ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Performanța în medicină înseamnă colaborare și o echipă de excepție Reporter: Care este totuși rețeta performanței în medicina românească? Este cunoscut faptul că medicii noștri fac performanță, de cele mai multe ori din nimic, comparativ cu medicii din alte țări.

Ovidiu Butuc: Cred că cel mai important lucru de a realiza performanța în medicină este colaborarea, iar eu m-am străduit să formez o echipă de profesioniști și să-i sprijin să facă lucruri medicale dificile, de calitate care să treacă normalul cotidian, în felul acesta aducându-le în plan sufletesc o motivație de a face și mai

UROLOGIE mult decât atât. Pentru că știți cum se întâmplă, mergând de atâtea ori într-un loc în care te întâlnești cu moartea, ajungi la un moment dat să nu mai realizezi ce dimensiune cumplită este ea. În mod paradoxal sau în ciuda a ceea ce spune, după 1990, să știți, că în primul rând, educația.

Eu cred că medicii români au o bună educație în general, dar și o bună educație medicală, în Europa și în lume. Pe de altă parte, eu consider că toate aceste rezultate sunt și native. Românii, în general, sunt oameni care acolo unde ajung își propun să dovedească de ce sunt în stare. Iar o parte din ei au moștenit din această dorință de a face apostolate, de a face bine oamenilor.

Profesioniștii din sistemul medical au reușit să-și creeze - în ciuda tuturor lipsurilor - o lume a lor în care să încerce prin rezultatele pe care ­le-au obținut, prin știința pe care au dobândit-o să pună înainte de toate interesele și nevoile pacienților.

Medicina, o meserie nobilă, dar nedreaptă uneori cu cei care profesează Reporter: V-am auzit spunând că medicina este o meserie nobilă, dar cei care o fac sunt, de cele mai multe ori, nedreptățiți. Mai rentează să fii medic în România de astăzi?

Ovidiu Butuc: Eu sunt un om tare exigent și îmi e teamă că răspunsul meu nu o să fie pe placul celor care conduc de la nivel înalt, temporar, România. Da, spuneam că meseria de medic este o meserie nobilă, dar nedreaptă, de cele mai multe ori, cu cei care o împărtășesc.

Nedreaptă, dacă ne gândim la aspectul financiar, comparativ cu celelalte țări. De asemenea, din punct de vedere al respectului care se acordă persoanelor care lucrează în sistemul medical. O dovadă de lipsă de respect este și

finanțarea sau subfinanțarea greșită a sistemului sanitar. O dovadă de lipsă de respect față de activitatea medicilor și de ceea ce înseamnă ei pentru populație este și modul în care sunt tratați medicii, în ceea ce privește locul nostru în societate. Un exemplu: noi nu putem să fim categorisiți ca și persoane publice bugetare, la gramadă cu cei din CFR, de la Metrou, deoarece noi practic ne ocupăm să-i facem pe ceilalți sănătoși. Noi suntem motorul. Și, exact cum vă spuneam mai devreme, de la management pornește totul. Managerii unităților sanitare și medicale ar trebui să fie atent selectionați. În al doilea rând, este nevoie de o reorientare a întregului sistem - social, ecomonic, financiar - și o regândire a importanței pe care persoanele care lucrează în sistemul medical o au în viața unei țări. Copiii se nasc în spitale. De aici, pleacă viața. Nu putem să tratăm sistemul medical ca și cum ar fi ultima spiță de la roată. Guvernanții ar trebui să acorde mai multă atenție segmentului sanitar.

Reporter: Spuneați puțin mai devreme că sunteți un om exigent. Uneori, pentru a reuși, e nevoie să mai faci și compromisuri? Rentează?

Ovidiu Butuc: Orice în viață necesită să faci compromisuri, depinde de caracterul oricărui om dacă aceste compromisuri sunt făcute în sens pozitiv. Dacă ele sunt făcute în raport cu conștiința lui de om. În medicina românească se întâmplă lucruri extraordinane, ele trebuie doar să fie cunoscute Reporter: Ce proiecte aveți în cadrul spitalului pe care îl conduceți?

Ovidiu Butuc: Ca și promisiune pe care mi-am făcut-o în special mie a fost aceea ca Spitalul

Clinic Județean Mureș să devină primul spital din țară. Și vom reuși asta în mod sigur pentru că avem toate oportunitățile și avem și tot fundamental necesar pentru a atinge acest prag.

Eu cred că a venit timpul ca medicina la nivel de unitate spitalicească din Romania să se reorienteze, pentru că atât de multe lucruri extraordinare se întâmplă în spitalele din România, lucruri care nouă specialiștilor din domeniu ni se par normale pentru că lucram zi de zi cu ele și au devenit un cotidian, dar pe care ceilalți nu le cunosc. Ar trebui să le spunem. Omul care stă în stație și așteaptă autobuzul nu știe că în același timp în sala de operație de la Spitalul Clinic Județean Mureș se realizează o intervenție extraordinară care va salva viața unui om care în condiții normale nu ar avea nicio șansă de supraviețuire, o intervenție chirurgicală care durează 12 ore.

Medicii nu ar putea exista fără pacienți Reporter: Deci ar trebui mai multă trans­ parență…

Ovidiu Butuc: Noi nu știm să comunicăm, să le prezentăm oamenilor ceea ce facem. În primul rând nu avem nimic de ascuns. Chiar și lucrurile care nu se întâmplă cum trebuie, pentru că numai cine nu muncește, nu greșește, dar trebuie să le prezentăm. Atunci, în mod sigur vom putea să învățăm chiar și din greșeli. Eu încurajez și mi-aș dori să creez și la Spitalul Clinic Județean Mureș o echipă de profesioniști care să poată să acționeze în interesul pacienților. Să inoculez tuturor participanților la actul medical această idee. Că noi suntem aici în spital în interesul și spre binele pacientului, care este cea mai importantă parte a sistemului. Gândiți-vă că noi fără pacienți nu am putea exista.

80 de paciente cu incontinenţă urinară, consultate Clinica de Urologie din cadrul Spitalului Cli­ nic Judeţean (SCJ) Mureş a derulat, la sfârșitul lunii iunie, un screening gratuit privind incontinenţa urinară la femei. 80 de paciente care suferă de pierdere involuntară de urină s-au prezentat la Clinică pentru a fi consultate de medicii specialişti.

Femeile, receptive la screening

Dintre cele 80 de paciente care s-au prezentat la investigaţii, 47 suferă de incontinenţă urinară de efort, 39 de imperiozitate micţională, nouă de polakiurie şi patru au acuzat dureri hipogastrice. În privinţa antecedentelor personale patologice, 35 de paciente au avut infecţii urinare repetate, 28 au avut intervenţii chirurgicale ginecologice, în timp ce trei dintre ele au avut intervenţii neurochirurgicale. La ecografia reno-vezicală, trei paciente au fost diagnosticate cu chist renal, şapte cu litiază renală, două cu hidronefroză şi două cu retenţie incompletă de urină.

Managerul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, dr. Ovidiu Butuc, a declarat că prin intermediul acestor acţiuni, atât de benefice pentru

Clinica de Urologie a derulat un screening gratuit privind incontinenţa urinară la femei

Dintre cele 80 de paciente care s-au prezentat la investigaţii, 47 suferă de incontinenţă urinară de efort

pacienţi, oamenii pot beneficia de servicii medicale de înaltă calitate, iar relaţia pacientdoctor poate fi îmbunătăţită. „Mă bucur că femeile au reacţionat imediat la acţiunea demarată de Clinica de Urologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi au solicitat un consult de specialitate în ceea ce priveşte incontinenţa urinară la femei. Este evident că astfel de acţiuni sunt extrem de benefice pentru pacienţi şi sunt convins că

numai aşa putem să ne apropiem şi mai mult de oameni, să le oferim o mână de ajutor prin acordarea unor servicii medicale de înaltă calitate. Avem un plan managerial, avem proiecte de investiţii prin care vom creşte şi mai mult calitatea actului medical şi a relaţiei pacient-doctor”, a declarat dr. Ovidiu Butuc.

Teodora MÎNDRU

nr. 16, iulie 2014

9

MEDICINA NATURISTĂ

Pe scurt despre suplimentele cu zinc - dialog cu un profesionist Dr. Cristina Aosan: Domnule prof. dr. ing. Ştefan Bragare, vă rog să îmi permiteţi să vă adresez câteva întrebări legate de in­ teresul pe care îl manifestă cei ataşaţi de valorile perene ale medicinei naturiste faţă de suplimentele alimentare cu zinc. Ştiu că aţi absolvit în 1971 Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială, Secţia de Tehnologia Substanţelor Orga­ nice. Aţi lucrat apoi în cadrul Întreprinderii de Medicamente Bucureşti şi – ca cercetător ştiinţific – în Institutul pentru Industrie şi Chimie Alimentară. Aţi fost şef de laborator în ICECHIM – Institutul pentru Energetică Chimică şi Biochimică şi director ştiinţific la BIOTEHNOS. Aţi lucrat în SUA şi în Franţa, iar cursul dumneavoastră de Tehnologie Biochimică a fost larg apreciat. Ce sunt deci zincul biologic, zincul organic, care este de­ osebirea între ele şi care este cea mai uşor asimilabilă şi mai utilă formă de zinc pentru organismul uman?

Prof. dr. ing. Ştefan Bragare: Zincul organic este conţinut în orice sare de zinc a unui acid organic. De obicei, în aceste săruri, zincul este chelatizat cu atomi de azot sau de sulf. De fapt, „zinc organic” şi „zinc biologic” sunt denumiri comerciale. Expresia „zinc chelatat” nu este corectă. De exemplu, picolinatul de zinc, considerat de dr. Earl Mindell în best-sellerul său Biblia Vitaminelor drept forma de zinc cea mai rapid absorbită în organism, este sarea cu zinc a acidului picolinic (în care metalul este chelatizat cu azotul din heterociclu). Acidul picoli­ nic este metabolit al triptofanului – aminoacid esenţial deosebit de important în alimentaţie.

Lăsând la o parte denumirea comercială, este util să întrebaţi comerciantul sub ce formă este conţinut zincul în suplimentul respectiv.

Oricum absorbţia intestinală a zincului este mai lentă şi parţială.

comercializate pe piaţa românească. Ş.B.: De obicei se găsesc oxid, sulfat, acetat gluconat şi aspartat de zinc. Oxidul a fost folosit încă din antichitate în India, Califatul Arab şi Grecia sub formă de unguente în tratamentul unor boli de piele (prurit), drept antiseptic şi calmant. Sulfatul se utilizează drept sursă de zinc în furaje şi în medicină ca astringent şi emetic. Gluconatul şi aspartatul se folosesc în preparate care micşorează durata răcelilor şi în tratamentul unor forme rebele de diaree. Fostul meu coleg şi prietenul meu, domnul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi le creditează în volumul 4 al cărţii sale ”Şi noi ce mai mâncăm?” drept forme de zinc mai uşor absorbabile.

C. A.: Vă rog să ne faceţi o sumară trecere în revistă a componentelor din suplimentele alimentare şi alte produse ce conţin zinc,

C.A.: Care credeţi că sunt cele mai bune sur­ se naturale de zinc? Ş.B.: Apa de mare este o sursă bogată de

C.A.: Ce părere aveţi despre capacitatea drojdiilor selecţionate de a sintetiza anu­ mite microelemente, în speţă zinc? Ş.B.: Drojdiile, inclusiv drojdia de bere, nu sintetizează zinc, ci îl preiau din mediul de cultură în proporţii aproximativ egale. Evident, capacitatea de preluare este limitată.

Produsele etichetate drept „îmbogăţite în zinc” conţin surse extranee (aport extern, n.n.).

Importanţa biologică a oligo- şi microelementelor este binecunoscută, inclusiv intervenţiile lor în procesele de apoptoză celulară.

microelemente, deci vieţuitoarele marine – peşti, crustacee, alge – au aportul lor ca­ racteristic, care depinde însă şi de zona de recoltare. Dintre produsele non-marine, surse importante sunt germenii de grâu, seminţele – în special cele de in – ficatul de vită şi porc, carnea de pasăre şi de vită. Ne putem procura vitaminele şi mineralele ne­ cesare folosind o hrană cât mai variată, cât mai diversă. Deficienţele într-un singur mi­ neral sau element sunt însă rare. Vitami­nele şi microelementele se intercondiţionează reciproc. Astfel, excesul de calciu – important pentru persoanele în vârstă şi/sau cu risc de osteoporoză – este antagonist pentru zinc. O sursă de microelemente – inclusiv de zinc – aparent inedită, deşi studiată de aproape 100 de ani, este polenul crud de albine. Dr. Mircea Ialomiţeanu în lucrarea sa ”Polenul a­liment-medicament; valoare biostimulatoare şi terapeutică” citează în acest sens rezultate din întreaga lume. Concluzia este unanimă – polenul conţine totalitatea macro- şi micro­elementelor necesare vieţii animale. Rezultatele au fost reconfirmate şi publicate și de Patrice Percie du Sert în lucrarea ”The Healing Powers of Pollen”. În societatea modernă de tip occidental apar pretutindeni carenţe de vitamine şi microe­ lemente, determinate de stilul de viaţă şi de alimentaţie. Aceste carenţe devin accentuate în stări de boală, de epuizare fizică (spor­ tivi, munca în climate şi condiţii defavorabile), stres, suprasolicitare emoţională, creştere – adolescenţă, înaintare în vârstă. Este cu mult mai simplu să foloseşti aportul unui singur produs care conţine foarte mulţi şi variaţi nutrienţi de bază, decât să iei un pumn de capsule şi pastile, fiecare destinate unui anumit tip de deficienţă.

Eu personal sunt un consumator masiv de polen de albine crud.

A consemnat dr. Cristina Aosan

Expunerea la soare, evitată de cardiaci Pe timp de vară, când temperaturile înre­gis­ trează valori ridicate, oamenii sensibili, în special suferinzii de inimă, sunt cei mai expuşi neplăcerilor. Căldura sufocantă este un important factor de stres chiar şi pentru organismul sănătos. În cazul persoanelor cu afecţiuni cronice, boala poate deveni mai greu de controlat dacă temperaturile depăşesc nivelul confortului termic.

Vizite mai dese la cardiolog vara

Doctor Nova, reprezentat de specialiştii Centrului Medical Nova Vita din Târgu-Mureş, recomandă bolnavilor cardiaci evitarea expu­nerilor la soare şi vizite mai dese la medi­cul cardiolog pe timpul

verii. Totodată, cardiacii trebuie să se hidrateze în permanenţă corespunzător şi să ajusteze dozele de medicamente în colaborare cu specialistul cardiolog. Se mai recomandă consumul adecvat de apă, precum şi evitarea aglomeraţiilor. „Se ştie că pentru bolnavii cardiaci expunerea la tempe­ raturi ridicate nu este recomandată. Evitarea expunerilor la soare, precum şi a ieşirilor din casă la ore de vârf, 10-17, pentru a evita neplăcerile cauzate de temperaturile ridicate, asigurarea unei temperaturi ambientale normale prin aerisirea camerală. Ar fi utilă folosirea aerului condiţionat; hidratare corespunzătoare cu apă si ceaiuiri, la temperatura camerei, de evitat băuturile prea reci. Adoptaţi o îmbrăcăminte lejeră, în culori

deschise, de preferinţă alb, din materiale naturale şi folosiţi întotdeauna pălării de protectie, faceţi duşuri călduţe de mai multe ori pe zi, ajustaţi dozele de medicamente-vasodilatatoare şi diuretice în colaborare cu medicul cardiolog, pe timpul verii, vizitaţi medicul cardiolog cu o frecvenţă mai mare”, transmit specialiştii.

Teodora MÎNDRU

nr. 16, iulie 2014

11

DERMATOLOGIE

12

nr. 9, octombrie 2013