C AIET DE LUCRU
AVIZAT DE
nr. 7 Decizia nr. 52712 / 06.08.2012 De
ERE t ALEX V EL EA
&
/(,
ST PO
QBHJOJ DBJFU EF MVDSV t DPODVSTVSJ
A
NT
t TUDOR CHIRI A I LÄ‚ ON
‘ ! " , # $
‘
,
, , ,
‘ , ! ‘ % % ,
1
Ziua NaĹŁională a României
25
Nașterea Domnu
lui (Crăciunul)
31
6 Sfântul Nicolae
11
Ziua InternaĹŁională a Muntelui
Re evelionul
de Octavian Goga
1.
Dragi copii din ţara asta, Vă miraţi voi cum se poate Moș Crăciun, din cer de-acolo, Să le știe toate, toate.
Îngerii se uită-n casă Văd și spun – iar Moșul are Colo-n cer, la el în tindă, Pe genunchi o carte mare.
Uite cum, vă spune badea... Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă...
Cu condei de-argint el scrie Ce copil și ce purtare... Și de-acolo știe Moșul, Că-i șiret el, lucru mare.
Descifrează ce a scris Moș Crăciun în caietul lui.
Æ { e` e N
2.
Scrie cuvintele din poezie care pot avea mai multe înţelesuri. ................................................................
1
de Roxana TruĹŁa
Afară ningea cu steluĹŁe mari Č™i pufoase, iar zăpada proaspăt depusă lucea ĂŽn culorile luminiĹŁelor care ĂŽmpodobeau oraČ™ul, scârţâind sub ghetele trecătorilor. Ici-colo se auzeau clinchete de clopoĹŁei. Era seara de Ajun, iar Č˜teffy, Maia Č™i Dani s-au strâns ĂŽn jurul bradului, ĂŽncercând să-l decoreze cât mai frumos. Bisqit se străduia să-i ajute aducându-le ĂŽn bot, rând pe rând, globuri strălucitoare Č™i beteală argintie. – Unde-o ďŹ ĂŽngeraČ™ul care trebuie pus ĂŽn vârf? a ĂŽntrebat Maia privind curioasă ĂŽn jur. Bisqit l-a adus, iar fetiĹŁa, văzând că nu reuČ™eČ™te să-l agaĹŁe ĂŽntinzându-se de pe scaun, a cerut ajutorul băieĹŁilor. Dani stătea ĂŽn patru labe, Č˜teffy s-a suit chicotind peste el, iar Maia s-a cÄƒĹŁÄƒrat peste amândoi, izbutind astfel să ajungă la ĂŽnălĹŁimea potrivită pentru a termina de ĂŽmpodobit bradul. – Ce frumos arată! s-a mirat Dani. – HaideĹŁi acum la culcare, i-a ĂŽndemnat Maia. MoČ™ Crăciun trebuie să sosească dintr-o clipă-ntr-alta. Č˜teffy, ai de gând să-l pândeČ™ti Č™i anul acesta? – Sigur că da! Vreau neapărat să zbor cu sania lui trasă de reni! – Dar trebuie să ĂŽnĹŁelegi că MoČ™ul este foarte ocupat... Trebuie să ajungă la toĹŁi copiii din lume ĂŽntr-o singură noapte, i-a spus Dani. – Tocmai de-aceea am să stau treaz până vine! a stăruit băiatul. ĂŽn ďŹ ecare an i-am scris că vreau să văd oraČ™ul de sus Č™i să-l cunosc pe Rudolf, ĂŽnsă niciodată nu mi-a ĂŽndeplinit dorinĹŁa. Poate dacă-l prind chiar când ne lasă cadourile sub brad, voi reuČ™i să-l fac să m-asculte...
2
Văzând că nu-i chip să-și convingă încăpăţânatul prieten să renunţe la planul său, Maia și Dani s-au dus la culcare, istoviţi după o zi de pregătiri pentru sărbătoarea Crăciunului. Șteffy a împins fotoliul după ușă, s-a pitit bine pentru a nu fi văzut, iar ca să nu adoarmă a început să citească, ţinându-l pe Bisqit pe genunchi. Căldura prietenului său blănos însă l-a moleșit și, nu peste mult timp, băiatul a aţipit cu micuţa carte pe nas. Chiar atunci, Moș Crăciun ateriza cu sania lui trasă de nouă reni pe acoperișul casei. Bătrânelul rotofei și-a șters nasul înroșit de frig, și-a luat uriașa desagă în spinare și a început să coboare pe hornul casei. La scurt timp însă, burta mare i-a jucat o festă și bătrânul Moș s-a împotmolit. – Rudolf, ajutor! Sunt blocat! și-a strigat el renul fruntaș. Animalul a sărit repede să lumineze întunecatul horn și l-a văzut pe Moș Crăciun plin de funingine, dând neajutorat din braţe și neputând nici să urce, nici să coboare. Rudolf a început să râdă. – De-ăsta-mi ești? Bine, trebuie să recunosc că e niţel amuzant..., a zâmbit și Moșul pe sub barba albă. Am mâncat prea multe prăjituri cu lapte lăsate sub brad. Dar fă ceva, căci mai avem de mers pe trei sferturi din glob! Renul a zburat la geamul camerei lui Șteffy, a luminat cu nasul înăuntru și l-a văzut pe băiat dormind după ușă.
3
Folosindu-și copita, Rudolf a bocănit scurt în geam de trei ori. Prima dată s-a trezit Bisqit, care apoi l-a gâdilat cu stufoasa sa coadă pe Șteffy. – Oare visez? și-a spus băiatul cu voce tare când a văzut renul arătându-i șemineul. Când a fugit într-acolo și a privit în sus, pe calea hornului, a recunoscut pantalonii roșii ai Moșului și, fără să stea pe gânduri, i-a spus lui Bisqit: – Ajută-mă să-l tragem în jos! Bisqit l-a înhăţat de o cizmă, Șteffy de alta, iar cu puţină trudă, cei doi au reușit să-l scoată pe Moș Crăciun din încurcătură. Toată lumea era plină de praf și pânze de păianjen, dar râdea fericită. – Moșule, ce bine-mi pare să te văd! i-a spus Șteffy îmbrăţișându-l. – Ei, ce bine-mi pare mie să văd un copil cuminte! i-a răspuns Moș Crăciun. Uite, ţi-am adus trenuleţul pe care ţi-l doreai de atâta timp. Dar pentru că m-ai ajutat când am avut nevoie și alţi copii își vor primi darurile la timp datorită ţie, vreau să-ţi îndeplinesc dorinţa cea mai mare: haide să zburăm cu sania! – Ce bine! Mă duc să-i trezesc pe Maia și pe Dani! s-a entuziasmat Șteffy, rupând-o la fugă pe scări.
4
1
Care este mesajul textului? Bifează căsuţa potrivită.
Trebuie să ne ajutăm prietenii doar dacă ne oferă ceva în schimb; Trebuie să împărţim tot ce primim cu prietenii noștri; adevăraţi. O activitate acti ac tivi vita tate te plăcută plă lăcu cută tă are are mai mai mult m mul ultt farmec farm fa rmec ec alături a ală lătu turi ri de de prietenii prie pr iete teni niii ad adev evăr ăraţ aţii.
– Stai puţin! Plimbarea aceasta nu e pentru oricine. Eu am vrut să te răsplătesc pe tine. Și fie vorba-ntre noi, prietenul tău Dani e cam neastâmpărat… s-ar putea să-mi sperie renii, i-a spus Moșul cu precauţie. – Dar sunt prietenii mei cei mai buni! Numai cu ajutorul lor am reușit să decorez bradul de Crăciun și să învăţ atâtea lucruri noi în fiecare zi. Bine atunci… dacă nu îi iei și pe ei, mai bine nu merg nici eu. Nu cred că ar fi corect, s-a posomorât băiatul. Văzând că își iubea prietenii până la sacrificiu, Moșul s-a înduplecat. Le-a spus copiilor să se îmbrace gros și i-a purtat mai bine de o oră dincolo de norii cu zăpadă, de-a lungul boltei înstelate, de unde au putut privi tot orașul cufundat în somnul plin de așteptări al nopţii de Crăciun…
2
Unește cuvintele vintte ele l cu sens asemănător. mănătorr.
niţel rotofei desagă s-a căţărat a bocănit
sac s-a suit a ciocănit puţin gras
5
Č˜teffy desenase un cerc pe pojghiĹŁa ĂŽngheČ›ată formată deasupra butoiului cu apă din curte. Cu un bobârnac, lansa pe gheaĹŁÄƒ câteva bomboane lucioase Č™i colorate, ĂŽncercând să le introducă ĂŽn ĹŁinta conturată. – Jocul tău ĂŽmi aminteČ™te de curling, i-a zis Maia, care ĂŽl privea cu atenĹŁie. – Păi de-acolo m-am Č™i inspirat! a spus Č˜teffy. Cu mai bine de 500 de ani ĂŽn urmă, acest joc se desfÄƒČ™ura pe suprafaĹŁa ĂŽngheĹŁată a lacurilor din ScoĹŁia, ĹŁara sa de origine. – ĂŽnseamnă că abia aČ™tepĹŁi următoarele jocuri olimpice de iarnă, unde curlingul a devenit probă oďŹ cială din anul 1998, i-a răspuns Maia, iar băiatul a ĂŽncuviinĹŁat.
Acest joc ĂŽncepe cu o strângere de mână Č™i politicoasa expresie „curling bun!â€?; Când unul dintre jucători lansează piatra, adversarii nu au voie să gesticuleze sau să vorbească. De asemenea, spectatorilor le este interzis vorbitul cu voce tare ĂŽn timpul jocului; Curlingul este probabil singurul sport de echipă din lume fără arbitri.
6
Curlingul este un joc care se desfășoară pe o pistă de gheaţă de aproximativ 45 de m lungime și 5 m lăţime. La mijlocul acesteia se află două linii care delimitează zona de lansare a pietrelor de suprafeţele de joc ale celor două echipe, iar la capetele pistei sunt trasate câteva cercuri concentrice care au rol de casă. Fiecare echipă este formată din patru jucători care lansează pietrele cu scopul de a le poziţiona în casă. După cele 12 runde ale unui joc, este declarată câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte, adică pietre rămase în spaţiul delimitat de cercuri. Fiecare echipă are la dispoziţie 73 de minute pentru întregul joc. Această limită de timp, precum și faptul că jocul necesită o strategie, i-au adus curlingului denumirea de șah pe gheaţă. Într-o rundă, jucătorii celor două echipe lansează pe rând câte două pietre. În acest timp, coechipierii lor „însoţesc” fiecare piatră aflată în mișcare măturând gheaţa dinaintea acesteia cu perii speciale, lucru care deși pare amuzant, este foarte important, fiindcă influenţează viteza de deplasare și traiectoria. Pietrele folosite la curling sunt făcute special pentru joc. Acestea cântăresc aproximativ 19 kg, au puţin peste 11 cm în diametru și sunt confecţionate din granit. Au un mâner cu ajutorul căruia pot fi aruncate, iar partea lor inferioară este făcută din sticlă. Jucătorii de curling folosesc încălţăminte specială: unul dintre pantofi are talpă din teflon sau din oţel fin, care permite alunecarea lină pe gheaţă, iar celălalt are talpă de cauciuc, care nu alunecă deloc.
7
Cerbii
nordului
Orice copil știe că la sania lui Moș Crăciun sunt înhămaţi nouă reni nărăvași. Se spune că puterile lor și darul zborului vin de la boabele de porumb fermecat pe care un vrăjitor răjijtor i le-a dăruit Moșului. Aceste vieţuitoare rezistente și puternice e provin din zonele cu climă rece din nordul Europei, Asiei, Americii de Nord No ord și ș Groenlandei. Groenlandei ei..
R
Renii sunt asemănători cerbilor și trăiesc în grupuri de zece până la 100 de indivizi. Ajung la o înălţime de 1–2 m și pot atinge o greutate de 300 de kg. Sunt animale erbivore, rumegătoare și se hrănesc cu licheni, iarbă, muguri, frunze și crengi. Fiind formată din două straturi de păr între care se află spaţii cu aer, blana lor este impermeabilă și le păstrează constantă căldura corpului. Membrele renilor au la capete copite late, care îi menţin la suprafaţa zăpezii. Coarnele împodobesc atât capetele masculilor, cât și pe cele ale femelelor. Au lungimi cuprinse între 20 și 50 de cm, sunt ramificate și late la capete. Aceste animale își schimbă coarnele periodic și le folosesc la căutarea hranei și pentru apărare. Renii care trăiesc în sălbăticie migrează de primăvara până iarna spre locurile din nordul extrem. Caribu, renii din partea continentală a Americii de Nord, realizează cea mai lungă migraţie dintre toate animalele terestre. Aceștia călătoresc aproape 5.000 de km cu viteze de până la 80 de km/h și traversează înot râuri și fluvii.
8
E
Renii R eniii au u fost fos o t domesticiĹŁi domest do sti tic iciĹŁ iciĹŁ iĹŁii cu peste pes estte te 5.000 5.0 .000 000 de de ani ani ĂŽn an ĂŽn urmă; ur Renii Reni Re niii sunt sunt singurele sin singu gure relle le mamifere mam mamif ifer if ere e care care pot pot vedea vedea d lumina ultravioletă Č™i recunoaČ™te siluetele obiectelor ĂŽn pustiul de zăpadă; Elanii devin deseori victime ale accidentelor de circulaĹŁie deoarece ies pe Č™osele pentru a se hrăni cu sarea ĂŽmprÄƒČ™tiată de oameni pentru topirea zăpezii.
Elanul, uriaČ™ul din familia ilia cerbilor, este un mamifer sălbatic cu o ĂŽnfÄƒĹŁiČ™are caraghioasă: pi cioare lungi, picioare trup mare Č™i greoi, gât scurt rt Č™i gros Č™i cap alungit. Are o ĂŽnălĹŁime de 1,5–2 2 m Č™i o greutate de circa 800 de kg. Masculii au pe cap ap coarne palmate Č™i ramiďŹ cate, pe care le schimbă periodic. eriodic. ĂŽn anotimpul cald, un elan lan poate consuma zilnic 23 de kg de vegetaĹŁie de e pe sol sau de sub apă. Organismul său acumulează grăsime care iarna, când animalul nu se prea miČ™că, se transformă ĂŽn energie. Blana ĂŽi conservă căldura corpului, astfel acest mamifer pului, iar astfel face faĹŁÄƒ cu succes gerului Č™i zăpezii. Puii de elan sunt drăgălaČ™i, ju căuČ™i, curioČ™i curioČ™i Č™i iubitori. ĂŽnoată la ucăuČ™i, scurt timp după naČ™tere, ďŹ ind capabili să se scufunde la o adâncime de 6 m Č™i să parcurgă kilometri lometri ĂŽntregi prin apă ĂŽn căutarea hranei. Puii sunt protejaČ›i de mamele mele lor timp de un an. Elanul are auz sensibil ďŹ indcă dcă ĂŽČ™i poate roti urechile ĂŽn toate direcĹŁiile. Ochii ageri le oferă un câmp p vizual foarte larg.
9
Crăciunul se apropia cu paČ™i repezi, iar oraČ™ul devenea din ce ĂŽn ce mai agitat. ĂŽn vitrinele magazinelor sclipeau luminiĹŁe Č™i atârnau cadouri colorate. – Haide să intrăm la orărie, a spus mama. Vreau să-i cumpăr bunicii o crăciuniĹŁÄƒ. – O căciuliĹŁÄƒ?! s-a mirat Č˜teffy, care nu auzise prea bine din cauza forfotei din magazin. – Nu, o crăciuniĹŁÄƒ! AČ™a se numeČ™te această oare, a zis mama, arătându-i un ghiveci ĂŽn care era o plantă cu frunze roČ™ii ca sângele.
Numită Č™i steaua Crăciunului, crăciuniĹŁa este o plantă perenă care ĂŽnoreČ™te din noiembrie până ĂŽn februarie Č™i care e foarte căutată ĂŽn timpul sărbătorilor de iarnă datorită culorilor sale. FrumuseĹŁea sa nu se datorează neapărat orilor, ci mai ales schimbării nuanĹŁei frunzelor. Odată cu ĂŽnorirea plantei, mănunchiurile de frunze devin roČ™ii, roz, galbene sau albe. Denumirea populară a crăciuniĹŁei se datorează Č™i faptului că „bucheteleâ€? de frunze sunt aČ™ezate ĂŽn formă de stea.
După trecerea perioadei de „Înorireâ€?, crăciuniĹŁa intră ĂŽntr-o stare de repaus care durează cam două luni, dând de multe ori impresia că este pe punctul de a se usca. ĂŽn primăvară, după ce se taie lăstarii, planta ĂŽČ™i revine, devenind mai puternică Č™i mai deasă. ButaČ™ii tăiaĹŁi se pot planta după ce au fost ĹŁinuĹŁi un timp ĂŽntr-un vas cu apă. Planta va face rădăcini după aproximativ patru săptămâni.
10
Cu două luni ĂŽnainte de Crăciun, planta este ĹŁinută la ĂŽntuneric, la o temperatură de aproximativ 15 grade Celsius. DeČ™i am putea crede că nu poate supravieĹŁui ĂŽn asemenea condiĹŁii, ĂŽn acest timp are loc de fapt dezvoltarea mugurilor. AceČ™tia se transformă ĂŽn frunzuliĹŁe noi Č™i divers colorate, care par mai degrabă ori.
O altă plan lantă-simbol tă tă-s ă-sim im mbo bol a sărbătorilor orr de iarnă iar iarn nă ă este est est se vâscul. Se spune sp pune că, că, ă dacă d dac acă se agaĹŁÄƒ de Anul Anul Nou o ramură ram amur uă deasupra uČ™ii, Č™ii, acesta aduce noroc, sănătate nă ătate Č™i spor ĂŽn casa respectivă. re espectivă. Vâ Vâscul âsc cul este est ste te o plan plantă pl tă parazită, care d parazită depinde epinde de altele pentru a se putea hrăni Č™i susĹŁine. Nu are rădăcini obiČ™nuite, ci creČ™te pe ramurile copacilor, având aspectul unor tufe drepte sau ĂŽndreptate ĂŽn jos. Tulpina este scurtă, cilindrică Č™i ramiďŹ cată, cu frunze ovale, de culoare verde-gălbui. Vâscul ĂŽnoreČ™te ĂŽn lunile martie-aprilie. Fructele sunt rotunde, la ĂŽnceput verzi, apoi albe, aČ™ezate câte două-trei la un loc. ĂŽn interiorul ďŹ ecăruia se aďŹ‚Äƒ două seminĹŁe acoperite cu o substanĹŁÄƒ cleioasă. Fructele se coc ĂŽn luna decembrie.
iĹŁei; lă a Crăciun a n o ĹŁi a N a iu declarată Z nte embrie este c e d 2 1 st. Există pla e u d rb a ta a n d u a ., c .A e dezvoltă ^ ĂŽn S.U , crăciuniĹŁa s e m ti p o ii iĹŁ d ^ ĂŽn con ime; terne, s la 4 m ĂŽnălĹŁ bol al vieĹŁii e im s n u i n care au ajun ie g t de norve ra considera e l u c s â V ^ n; ul de Crăciu la fel ca pom ani. jur de 70 de ĂŽn te Č™ ie ă tr l ^ Vâscu
11
n 1
n 2
Care este umbra renului?
B
C
A Află în curtea cui ajunge fiecare copil.
D
E
3 2
4
Da n
i
Şteffy IA
MA
12
AD I
Răspunsuri: 1. D; 2. 1 – Adi; 2 – Dani; 3 – Șteffy; 4 – Maia.
1
FOTO: © MEDIAFAX FOTO/CĂTĂLIN ABAGIU
FOTO: © MEDIAFAX FOTO/MIHAELA COJOCARIU
5
1
2.
1
2
3
5
3
4
2
4
1
1
I
D
G C
A
F
O
P
U
I
V
T,
U
E
B
N
I P D Z
1
2
3
L
4
5
Șteffy a început un desen. În fiecare zi a adăugat câte cinci elemente noi, dar luni a adăugat doar patru și a șters unul. Descoperă-le și încercuiește-le. SÂMBĂTĂ
LUNI
DUMINICĂ
MARȚI Răspunsuri: 1. Păpușă, undiță.
1.
Înlocuiește simbolurile cu literele corespunzătoare și află ce cadouri își doresc Maia și Șteffy.
29
după Jean de la Fontaine
1. Fragmentele povestirii s-au amestecat. Numerotează-le ĂŽn ordinea ďŹ rească pe baza planului de idei dat. 1. Un cerb falnic dintr-o pădure era foarte mândru de coarnele sale. 2. Cerbul s-a ĂŽntristat pentru că picioarele sale prea subĹŁiri nu se potrivesc cu măreĹŁia coarnelor. 3. Un lup ďŹ‚Äƒmând a ĂŽnceput să urmărească cerbul prin pădure. 4. Chiar dacă cerbul a rămas ĂŽncurcat ĂŽntr-un tuďŹ Č™, ďŹ ara sălbatică a vânat un iepure. 5. Cerbul a ĂŽnvÄƒĹŁat o importantă lecĹŁie de viaĹŁÄƒ. Deodată, auzi urletul prelung al unui lup care ieČ™ise la vânătoare. Cerbul ĂŽncepu să fugă, sperând să se piardă printre arbori. Copitele ĂŽi pătrundeau prin pământul umed, dar ĂŽncheieturile picioarelor sprintene ĂŽl ajutau să facă salturi uimitoare Č™i să fugă de duČ™man. Lupul nu se lăsă nici el mai prejos. ĂŽl urmărea ĂŽndeaproape fără a-l scăpa din ochi. O copită ĂŽi alunecă pe pietriČ™ul mărunĹŁit de pe mal. ĂŽČ™i văzu atunci picioarele Č™i se ĂŽntristă, căci i se părură cam subĹŁiri Č™i ďŹ rave pentru trupul său puternic, dar mai ales pentru aČ™a coarne măreĹŁe. „Păcat că nu-mi sunt Č™i picioarele la fel de arătoaseâ€?, ĂŽČ™i spuse el cu amărăciune, strecurându-se printre arborii pădurii. Un cerb trăia ĂŽntr-o pădure mare Č™i deasă. Era frumos Č™i toate vieĹŁuitoarele se minunau de ĂŽnfÄƒĹŁiČ™area lui plăcută Č™i de statura sa impunătoare. ĂŽntr-o zi, se duse pe malul unui izvor să se adape. ĂŽČ™i ĂŽndoi picioarele, ĂŽČ™i ĂŽnclină capul Č™i, apropiindu-Č™i botul de undele apei, ĂŽČ™i văzu propriul chip oglindit ĂŽn râu. „Ce mândreĹŁe!â€?, mugi cerbul. Ochii ĂŽi scânteiau de bucurie, căci nimeni nu avea coarne aČ™a rămuroase. Acestea se ĂŽnălĹŁau ca niČ™te suliĹŁe de-o parte Č™i de alta a capului său, asemenea unei coroane uriaČ™e. Până Č™i cele mai dese crengi ale copacilor păleau ĂŽn faĹŁa desiČ™ului acestei podoabe. Cerbul ĂŽČ™i privi apoi blana lucioasă Č™i spinarea puternică Č™i se simĹŁi mulĹŁumit. Pe urmă ĂŽČ™i potoli setea Č™i ĂŽČ™i ĂŽndreptă trupul, cu gândul de a pleca mai departe.
30
După ce își reveni din spaimă, cerbul se eliberă din strânsoarea crengilor. Nu-i veni să creadă că mai era încă viu. Un gând înţelept îl fulgeră după cele întâmplate: „Ceea ce mi s-a părut slăbănog și urât mi-a salvat viaţa, iar ceea ce m-a bucurat prin frumuseţe era să-mi aducă pierzania”. Cerbul mai trăi mult timp după acea păţanie. Celor pe care îi întâlnea le povestea despre greșeala pe care o făcuse de a-și fi dispreţuit tocmai acele însușiri care l-au ajutat să supravieţuiască. În goana lor, ajunseră la marginea unei prăpastii. Speriat, cerbul își luă avânt, hotărât să sară peste abis și să se îndepărteze de urmăritorul său, însă coarnele enorme i se încolăciseră printre crengile copacilor. Își răsuci capul într-o parte și-n alta, făcu niște pași înapoi și se lăsă mai jos, sperând neîncetat să scape din capcana ramurilor. Zbaterea era însă zadarnică, deoarece coarnele i se împleticiseră și mai tare printre ramuri. Vrăjmașul îl ajunsese din urmă. Cerbul închise ochii. „Mi-a sosit ceasul”, își spuse, așteptând resemnat ca lupul să-și înfigă dinţii în ceafa lui. Spre norocul său, din tufiș apăru un iepure. Lupul se năpusti asupra acestuia, îl prinse în colţi și dispăru în adâncul pădurii, mulţumindu-se cu o pradă mai ușoară.
2. Unește cuvintele cu înţeles asemănător. coroană undă abis vrăjmaș pierzanie
dușman moarte diademă val prăpastie
3. Pe baza textului, scrie însușiri pentru: y coarnele cerbului – .................................... y blana cerbului – ......................................... y picioarele cerbului – ..................................
31
Se Č™tie că, ĂŽn natură, apa există ĂŽn stare lichidă, solidă sau gazoasă. Sub efectul razelor soarelui, apa de la suprafaĹŁa pământului se evaporă, trecând din starea lichidă ĂŽn cea gazoasă Č™i ridicându-se ĂŽn atmosferă. Când ĂŽntâlnesc straturi de aer rece, vaporii fac condens, formând picături foarte mici de apă sau cristale de gheaĹŁÄƒ care se adună ĂŽn nori. De cele mai multe ori, din picăturile ĂŽngheĹŁate ale norilor se formează „plăcuĹŁe“ minuscule de gheaĹŁÄƒ, care se unesc ĂŽntre ele dând naČ™tere fulgilor de zăpadă. Fiecare dintre aceČ™tia este format din aproximativ 200 de cristale care se pot combina ĂŽntr-o inďŹ nitate de moduri. Tocmai de aceea se spune că nu există doi fulgi identici. Pe măsură ce se formează, aceČ™tia devin tot mai grei, ajungând să părăsească norii Č™i să cadă pe pământ. Dacă trec printr-un strat de aer cald, fulgii se topesc Č™i formează lapoviĹŁa, dar dacă temperatura aerului este mai mică de 0 grade Celsius, ajung pe pământ sub formă de zăpadă. Pentru a se forma, fulgii de nea nu au nevoie doar de temperaturi scăzute ale aerului, ci Č™i de un anumit grad de umiditate. De pildă, ĂŽn Antarctica există vânturi puternice care elimină orice urmă de umezeală din aer, ĂŽmpiedicând formarea fulgilor de nea. De aceea, acolo ninge foarte rar.
Primul om care a reuČ™it să fotograďŹ eze un fulg de nea a fost Wilson A. Bentley, un fermier din S.U.A. ĂŽn 1885, acesta a folosit un aparat de fotograďŹ at anexat la un microscop.
32
Particulele P arti ticullele l de de praff din di atmosferă atmo t sferă f ă inuin uenĹŁează greutatea Č™i durata de viaĹŁÄƒ a fulgilor de nea. Praful face ca aceČ™tia să ďŹ e mai grei Č™i să se topească mai uČ™or.
Materiale necesare:
)
un pahar cu apă; un cub de gheaĹŁÄƒ; un Č™iret sau o sfoară; o linguriĹŁÄƒ de sare.
M Mod de llucru:
2. AČ™ază uČ™or Č™iretul deasupra cubului
de gheaĹŁÄƒ, lăsând capetele de-o parte Č™i de alta lui. pa a gurii paharu
4. Apucă ambele cape-uii te ale Č™nurulu Č™i ridică-le. Ce ai observat?
1. Introdu un cub de gheaĹŁÄƒ ĂŽn paharul
cu apă rece Č™i ĂŽncearcă d losind să-l „pescuieČ™tiâ€? folosin Č™iretul. Nu-i aČ™a că nu ai reuČ™it?
3.
Presa ă sare deasuPresar Č™ire ui cu ajupra Č™iretul torul lilinguriĹŁei. Ai grijă ca sarea să nu ajungă ă sub șșnur! AČ™teaptă câteva secunde. câtev
Cub de gheaĹŁÄƒ a putut să ďŹ e „pescuitâ€?. Cubul Č˜nurul „s-a lipitâ€? de cub Č™i acesta a putut ďŹ ridicat.
Sarea scade temperatura de ĂŽngheĹŁare S a apei, topind gheaĹŁa. Apa rezultată este absorbită de Č™nur. ĂŽn câteva secunde, apa ab b din d in n șșiret ĂŽngheaĹŁÄƒ din nou, Č™nurul „lipindu-seâ€? astfel de cubul de gheaĹŁÄƒ. Acest lucru face astf as posibilă posibi bilă ilă ă „pescuireaâ€? acestuia din paharul cu apă.
33
Târ Cr De Crăciun, străzile Č™i pieĹŁele sunt ĂŽmpodobite cu ornamente ĂŽncântătoare. DeČ™i este frig, oamenii se plimbă cu plăcere prin târgul ul special amenajat de sărbători. Hai să ne uităm ce găsim acolo! ĂŽn timpul Crăciunului, brazii de aici sunt ĂŽm pompodobiĹŁi cu luminiĹŁe niĹŁe colorate, spre e bucuria copii-lor.
Astăzi, lumânările se pot cumpăra. Pe vremuri, acestea se făceau manual, introducându-se un ďŹ r de bumbac mai gros ĂŽn ceară topită Č™i călduĹŁÄƒ până când depunerea de ceară devenea din ce ĂŽn ce mai groasă.
Bunul gospodar Își face iarna car și vara sanie.
1. Câte vrăbiuĹŁe vezi ĂŽn imagine?
Unde o ďŹ căciula fetiĹŁei care tremură de frig? Ajut-o s-o găsească.
2. PriveČ™te cu atenĹŁie aceste lumânări. ĂŽncercuieČ™te-o cu roČ™u pe cea mai ĂŽnaltă Č™i cu verde pe cea mai groasă.
34
IdentiďŹ că ĂŽn imagine obiectele care reprezintă dezlegările ghicitorilor de mai jos. Stă ĂŽn curte, lângă pom. ĂŽi zici om, dar nu e om; Č˜i când soarele-ncălzeČ™te, Nu-l mai vezi, că se topeČ™te. (..................................)
Slujba din gospodărie El o face credincios Č˜i primeČ™te drept simbrie Câte-un os. (...................................)
3. Putem cumpăra îngerași de la chioșcul din stânga sau de la cel din dreapta? 4. Caută în imagine ornamente asemănătoare formelor de turtă dulce de alături.
Cine-i vara la ogor, e și iarna la obor.
t Brazii tăiaţi se fixează în suporturi pentru a sta în poziţie verticală; t Brazii din ghiveci se vând cu rădăcină sau se pot împrumuta pentru perioada sărbătorilor de iarnă; t După Crăciun, acești brazi vii se pot înapoia sau pot fi plantaţi în curţile oamenilor.
Poţi confecţiona ghirlande de brad din: hârtie, paie, popcorn și citrice uscate. e.
Un ceai fierbinte prinde bine în anotimpul rece!
Ai grijă, acele de brad înţeapă ca niște ace adevărate!
Răspunsuri: 1. 5; 3. De la chioșcul din stânga.
Vara stau mereu dosită, Dar iarna sunt folosită. Când ajung la derdeluș, Greu mă duc doar la urcuș! (...................................)
5. Încercuiește pisica ce s-a ascuns. Castanele coapte sunt delicatesele iernii. Nu numai gustul lor e plăcut, ci și să le ţii în mână, deoarece îţi încălzesc degetele amorţite.
Globurile și alte ornamente din sticlă sclipesc în lumina lumânărilor. Desigur, acestea sunt și deosebit de fragile, așa că trebuie să avem mare grijă când umblăm cu ele.
O vorbă bună poate încălzi trei luni de iarnă.
35
Orașul lui Moș Crăciun se numește Rovaniemi și se află pe te-
ritoriul Finlandei, într-o zonă cunoscută sub numele de Laponia.
Se spune că, până acum 100 de ani, Moșul locuia într-un loc secret, departe de ochii curioși
ai oamenilor. Dar, într-o zi, pe când zbura deasupra Laponiei, a văzut pădurile din Rovaniemi și s-a hotărât să-și construiască o casă în care să-i poată întâlni pe toţi cei care cred în magia Crăciunului. Așa a luat naștere orașul lui Moș Crăciun.
Prin piaţa mare a satului trece Cercul Polar de Nord. Oricine merge pe acolo poate păși peste linia care delimitează tărâmul arctic. Ba mai mult, poate chiar să cumpere un certificat care să ateste că a trecut pe acolo.
În timpul sărbătorilor de iarnă, chiar și cei
care nu pot ajunge în aceste minunate locuri pot urmări rmări imagini live din reședinţa Moșului... pe internet.
36
Cine trece pe la oficiul poștal din Rovaniemi este întâmpinat de elfii cu scufiţe roșii și chiar de Moș Crăciun. În interiorul oficiului poștal, într-un spaţiu decorat cu desene, sunt rafturi și containere cu mii de scrisori care cuprind secrete și dorinţe ale copiilor din lumea întreagă. Răspunsurile pentru acestea vor fi ștampilate și timbrate cu însemnele Moșului și vor ajunge la destinaţie exact în seara de Ajun.
Cui i-e foame poate trece pe la Brutăria
Crăciuniţei – soţia Moșului –, de unde se pot cumpăra prăjituri gustoase. Orașul Rovaniemi are și multe alte atracții pentru turiști: se mai pot vizita Grădina Zoologică Ranua, ferma de reni și se pot face plimbări cu sania trasă de reni sau de câini husky.
La
câţiva kilometri de locuinţa lui Moș Crăciun se află Santa Park, parcul de distracţii din Rovaniemi. Acesta este de fapt o peșteră uriașă, săpată în stâncă la o adâncime de 132 de metri. Mergând de-a lungul unui tunel luminat de torţe și lumânări, în acorduri de muzică tradiţională de Crăciun, turiștii ajung în inima peșterii. Acolo se află Școala de Elfi, unde copiii învaţă cum să ajungă ajutoare de nădejde pentru Moș Crăciun.
37
1.
Încercuiește cele două bucăţi de imagine din dreapta care nu fac parte din ilustraţie.
A
B
C
D
38
Completează rebusul.
Răspunsuri: 1. A, C.
Când apa îngheaţă, pe jos se formează un ........... . Ultima lună a anului. Când e zăpadă, copiii se dau pe derdeluș cu ......... . Prima lună a anului. Omăt sau ............ . Copiii fac iarna oameni de ................. . Alunecă pe gheaţă. Vânt geros care bate iarna. Moș Crăciun locuiește la Polul ................. . Moș Crăciun sau Moș .... .
2.
re: a s e c e n e Materitoanlde la hârtia igieneiccău,-
tă d e car repona c o rolă d i, u a s z, lipic glasată sau ro ă lb hârtie a e i (boab , hârtie r ie o ș iș o h r c . loare tă, o plușată nur, va ă ș , m r ă â c s e ele), foarf u mărg a s r e de pip
Pe porțiunea neînvelită se lipește o fâșie șie de hârtie albă ă sau roz pentru ru fața Moșului.i.
2.
Mod de lucru:
1. O jumă jumătate din rola de la hârtia igienică hâ se învelește cu hârtie învele glasată sau s creponată de culoare roșie, cu care apoi ap se lipește.
7.
3.
6.
Căciula se leagă la capătul de sus cu un șnur, pentru a putea fi agăţată în pomul ul de Crăciun.
Se aplică sau se desenează ochii și nasul.
4.
Baza căciulii se decorează cu sârmă plușată sau fire din lână.
Se lipește o fâșie de vată de jur împrejurul sulului până la bază, în loc de barbă.
5. Se lipește deasupra chipului, de jur împrejurul sulului, un dreptunghi de hârtie u roșie pentru căciulă.
39
35 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU
Pentru copiii din clasa pregătitoare Č™i clasele I–II: Ex. 2: Din al doilea Č™ir ai tăiat imaginea: Äż cerbului; Äż pinguinului; Äż renului. Ex. 8: Ce număr ai ĂŽncercuit pentru Č™irul cu sănii? Äż 12; Äż 13; Äż 14. Ex. 18: Cuvântul cu sens opus pentru „durduliuâ€? este: Äż ĂŽnalt; Äż ďŹ rav; Äż rapid. Ex. 24: Câte numere a scris MoČ™ Crăciun? Äż 162; Äż 164; Äż 163.
Ex. 36: Cel mai mare număr de patru cifre distincte pe care l-ai găsit este: Äż 9999; Äż 9720; Äż 9702. Ex. 37: Cât costă un kilogram de banane? Äż 5 lei; Äż 10 lei; Äż 6 lei. Ex. 38: Un cuvânt cu sens asemănător pentru „zgomotâ€? este: Äż susur; Äż vibraĹŁie; Äż larmă. Numele .......................................................................... Localitatea ..................................................................... Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........ Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ ........................... Cod ............................... E-mail ...................................... Č˜coala .................................................. Clasa ............... Vârsta .............. Telefon ................................................
Pentru copiii din clasele III–IV: Ex. 27: Unul dintre numerele găsite la punctul a) este: Äż 5514; Äż 6514; Äż 5513. Ex. 31: Câte vocale are cuvântul „toiagâ€?? Äż una; Äż două; Äż trei. Ă? Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciĹŁii din caietul de lucru. Ă?
Completează talonul, decupează-l Č™i apoi trimite-l pe adresa redacĹŁiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147). PoĹŁi ďŹ chiar tu norocosul câștigător al unor ROLE oferite de Č˜teffy ĂŽn urma tragerii la sorĹŁi!
TALON DE CONCURS
Numele ....................................................................
Â… MAČ˜INUŢĂ TELEGHIDATÄ‚ Â… PUZZLE Â… JOC TRIDIMENSIONAL Â… PÄ‚PUČ˜Ä‚ BARBIE Â… CARTE
Câștigă cu
!
Str .................................................. Nr. ....... Bl. ........ Sc ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ .........................
1. Răspuns: .................................................................
Cod ............................. E-mail ..................................
2. Răspuns: .................................................................
Č˜coala ........................................... Clasa ...............
3. Răspuns: .................................................................
..... Vârsta .......... Telefon ...............................................
Ă? ĂŽntrebări: Ă?
PÄ‚PUČ˜Ä‚ Č˜ BARBIE
Bifează premiul dorit!
Localitatea ................................................................
1. Care este ĹŁara de origine a curlingului? 2. Câţi reni sunt ĂŽnhămaĹŁi la sania lui MoČ™ Crăciun? 3. De ce se spune că nu există doi fulgi de nea identici?
PUZZLE
MAČ˜ Č˜IN Č˜ INU UŢĂ ŢĂ TELEGHIDATÄ‚ Ä‚
10Ă—
JO JOC OC C TRIDIMENSIONAL TRIDI TR T IDI DIMEN MENSIO MEN S SI
Răspunde la ĂŽntrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale Č™i trimite-l pe adresa redacĹŁiei. Alege ce-ĹŁi doreČ™ti cel mai mult Č™i vei participa astfel la tragerea la sorĹŁi! Ai răspunsurile la ĂŽntrebări citind revista!
Jucăriile Č™i Č™ cărĹŁile cărĹŁi ărĹŁile ĹŁile le din d imagini ima imag im ag ni sunt cu titlu de prezentare! agini prezentare!!
! !!
Regulamentul concursurilor
35
Trimite toate taloanele concursurilor la care doreČ™ti să participi ĂŽntr-un singur plic!
Completează taloanele citeĹŁ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!
Câștigătorii vor ďŹ anunĹŁaĹŁi ĂŽn numărul 37 al revistei noastre.
Premiile se acordă prin tragere la sorĹŁi Č™i vor ďŹ expediate prin poČ™tă. RedacĹŁia ĂŽČ™i rezervă dreptul de a folosi materialele primite fără nicio obligaĹŁie faĹŁÄƒ de autori.
!
ATENŢIE, COPII! TreceĹŁi pe plic, citeĹŁ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147.
Câștigătorul patinelor: Neagu Claudiu, Roman, Č˜c. „Calistrat HogaČ™â€?. Câștigătorii jucăriilor: Tehanciuc Č˜tefan, RădăuĹŁi, Č˜c. „Regina Elisabetaâ€? (MaČ™ină teleghidată); Răducan Cristina, FocČ™ani, Č˜c. „Ion Basganâ€? (Puzzle); PopČ™or Denisa, MediaČ™, Č˜c. „Mihai Eminescuâ€? (Joc 3D); Miea Anastasia, BotoČ™ani, Č˜c. Gimn. Nr. 7 (Barbie). Câștigătorii cărĹŁilor: SeliČ™can Georgiana, DumbrăviĹŁa, Č˜c. Gimn. DumbrăviĹŁa; Jianu Bianca, TimiČ™oara, Č˜c. Gen. Nr. 21; BenguČ™ Miruna, FocČ™ani, Č˜c. „Ion Basganâ€?; Gheorghica Alexandru, Boroaia, Č˜c. „Vasile Tomegeaâ€?; Epure Robert, Vârfu Câmpului, Č˜c. Gimn. Nr. 1; RoČ™ca Cristina, BotoČ™ani, Č˜c. Gimn. Nr. 10; GhineĹŁ Tudor-Andrei, OneČ™ti, Č˜c. Gimn. „George Călinescuâ€?; GuluĹŁÄƒ Andrei, BotoČ™ani, Č˜c. Gimn. Nr. 10; Andronache Luciana, BotoČ™ani, Č˜c. Gimn. Nr. 10; Călugăroiu Daria, FocČ™ani, Č˜c. „Ion Basganâ€?.
www.stey.ro
Revistă Č™colară de cultură generală Č™i jocuri distractive
Redactor-șef: Andrei Timar Redactori: Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa
IlustraĹŁii: Bernadette Brigitta KovĂĄcs, Gabriella FĂĄbiĂĄn Design & DTP: Raluca Rogoz, Magyarosi JĂşlia, GyĂśrgy DonĂĄth-Nagy
Editat de: S. C. NORAND S. R. L. 0 1 $ 1 5ÉSHV .VSFĹ— UFM F NBJM SFEBDUJF!TUFGGZ SP t XXX TUFGGZ SP Š Drepturile de autor pentru texte Č™i imagini aparĹŁin Editurii KREATIV. Reproducerea parĹŁială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. I. S. S. N. 2066-7582
1590 L E I
22 L E I
990 L E I
32 pagini
29
32 pagini
L E I
69 L E I
18
224 pagini
L E I
32 pagini
2490 L E I 64 pagini +ochelari 3D
7
LEI/buc.
32 pagini
16 L E I
48 pagini
www.editurakreativ.ro
)
I R U O D A SUPER C
de la
pentru clipe haioase de CRACIUN!
CĂRŢI DE JOC
)
+ un CADOU-SURPRIZA! ! " # MACAO $ $ %
Se ĂŽmpart câte cinci cărĹŁi ďŹ ecărui jucător, iar cartea următoare se aČ™ază pe masă cu faĹŁa ĂŽn sus. AtenĹŁie! Aceasta nu trebuie să aibă funcĹŁie specială (2, 3, 4 sau as). Jucătorii adaugă, pe rând, câte o carte cu acelaČ™i semn (inimă roČ™ie, romb, treďŹ‚Äƒ sau inimă neagră). Se pot aČ™eza deodată mai multe cărĹŁi identice (de exemplu, doi de 8 sau trei valeĹŁi). CărĹŁile de 2 Č™i 3 obligă jucătorul următor să ridice un număr de cărĹŁi egal cu cifra indicată. Asul Č™i jokerul pot ďŹ puse peste orice altă carte. Cu 4 se stă o tură, iar asul schimbă culoarea de jos. Dacă un jucător nu are ce carte să dea, trebuie să
Regulile j
ocului:
ia una din teanc. Când cineva rămâne cu o singură carte ĂŽn mână, trebuie să spună primul „macaoâ€?, altfel cine observă Č™i rosteČ™te numele jocului ĂŽn locul său ĂŽl obligă să mai ia cinci cărĹŁi.
& ! ' $ & ' &
Succes!
reativ /EdituraK
facebook.com
le primesc douri pe care reprezintă ca t : ta! iză vis re pr ur cu -s ă odat c Č™i cadoul t obĹŁine doar CărČ›ile de jo vista! t se po re ră pă m cu toĹŁi cei care
www.editurakreativ.ro d