C AIET DE LUCRU
AVIZAT DE
nr. 2 Decizia nr. 52712 / 06.08.2012
RE
tL
OR
A
/(,
POSTE
QBHJOJ DBJFU EF MVDSV t DPODVSTVSJ
tW
I
A LM
RK
$ $
, iar
" % & '( '' ') '', ,
* # , *
+ , , , Se ĂŽncepe udarea plantelor din
" ,
#
!
MărĹŁiČ™orul
Martie
Ziua InternaĹŁională a Francofoniei
Ziua Mondială a Femeii
Ziua InternaĹŁională a Poeziei
Ziua Mondială a Teatrului
* de Otilia Cazimir
De pe-o „bună dimineaĹŁÄƒâ€? Cu tulpină de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustÄƒĹŁile de aĹŁÄƒ. AlĹŁi gândaci, mărunĹŁi Č™i roČ™ii, Care-Č™i poartă ďŹ ecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroČ™ii! Iar pe-un ďŹ r de păpădie, Ce se-nalĹŁÄƒ, drept, din iarbă, Suie-un cărăbuČ™ cu barbă, ĂŽn hăinuĹŁÄƒ aurie. Suie, mândru Č™i grăbit, Să vestească-n lumea mare: – Preacinstită adunare, Primăvara a sosit!
1.
Scrie denumirile a cinci insecte pe care le observi primăvara. ............................................................. .............................................................
2.
Marchează cu X enunĹŁurile ĂŽn care cuvântul poartă are alt ĂŽnĹŁeles decât cel din text.
.............................................................
Lângă poartă au răsărit toporaČ™i.
.............................................................
Ghiocelul ĂŽČ™i poartă cu mândrie
.............................................................
clopoĹŁelul. Pe poartă intră un copil.
*bună dimineaĹŁÄƒ – (aici) zorea; oare roz, albă sau violet sub formă de pâlnie, care ĂŽnoreČ™te dimineaĹŁa
1
de Mihaela Bucinschi
Primăvară... Mugurii zarzărilor plesniseră sub căldura mângâietoare a soarelui. Fire crude de iarbă străpunseră pământul umed Č™i se legănau sub adierea blândă a vântului. Vrăbiile gureČ™e zburau ĂŽntruna de colo-colo, părând grăbite Č™i nerăbdătoare, ca Č™i cum ar aČ™tepta oaspeĹŁi dragi, veniĹŁi de departe. Din crăpăturile scoarĹŁei unui copac ieČ™i o buburuză mică-mică. ĂŽČ™i ĂŽntinse aripioarele, se spălă pe ochi cu o picătură de rouă, ĂŽČ™i pieptănă cele două antene Č™i ĂŽČ™i curÄƒĹŁÄƒ de praf toate cele Č™ase picioruČ™e. Mama-buburuză apăru ĂŽn urma ei. ĂŽi potrivi rochiĹŁa de culoarea portocalei Č™i ĂŽi numără bulinele negre Č™i lucioase: una, două, trei, patru, cinci, Č™ase, Č™apte. – PoĹŁi merge la joacă, ĂŽi spuse micuĹŁei buburuze, care datorită culorii sale fusese botezată Raza. Să nu pleci departe de casă! PoĹŁi coborĂŽ doar până la rădăcina copacului. Tu eČ™ti mică, lumea e mare Č™i te pândesc pericole la tot pasul. Când se ĂŽntunecă să ďŹ i acasă! Apoi mama porni ĂŽn zbor Č™i se făcu nevăzută. Raza coborĂŽ ĂŽncet pe trunchiul copacului ĂŽn care se aa căsuĹŁa sa. Se opri o clipă ĂŽn iarbă Č™i se răsfÄƒĹŁÄƒ la soare. După un timp se plictisi Č™i porni să-Č™i caute un prieten sau o prietenă. Prima dată se ĂŽntâlni cu o furnică subĹŁirică ce ducea ĂŽn spate o povară de trei ori mai mare decât ea.
1.. C 1 Ca Care re era numele buburuzei? ....................................................................................................................................................... ... ... . ..... .... .... .. .... .. . .. .. .... ..... . ....... .. ..... .... .... .. .... ..... .... ....................................................................................................................... 2.. De ce 2 ce o chema chem ch ema a așa? aș șa? ....................................................................................................................................................... ... ... .... .... ....... ...... .... .... .... .... .... .... ... .... .... ... .... .... .. .... .. .... .. ....... ...... .... ... . ... ....... ...... .... .... .. .... .. .... .... ...............................................................................................
2
3. Ce a făcut buburuza când s-a trezit? .......................................................................................................................................................
– Eu sunt Raza, spuse buburuza prietenoasă. N-ai vrea să te joci cu mine? – N-am timp! N-am timp! îi răspunse furnica fără a se opri. Poate mâine sau poimâine sau răspoimâine sau... Buburuza nu mai auzi cuvintele micuţei vietăţi care dispăruse pe ușa mușuroiului din apropiere. Porni mai departe, strecurându-se cu grijă printre firele de iarbă până ce, pe o frunză lată și zimţată, întâlni două surate de-ale sale. Semănau perfect cu ea, doar că rochiţele lor erau roșii ca sângele. – Eu sunt Raza! Ce mă bucur să vă văd! Nu vreţi să vă jucaţi cu mine? – Pleacă de aici! strigară ele. Nu este loc și pentru tine și nici nu avem voie să ne jucăm cu buburuze portocalii. Sunt ciudate. Pleacă! Pleacă! Amândouă își umflară ameninţător aripioarele, se apropiară și începură să o îmbrâncească pe micuţa buburuză portocalie. Raza se sperie și se ridică în zbor. În urma ei auzi râsul răutăcios al celor două buburuze roșii. Aripioarele firave îi erau obosite. Se odihni o clipă pe cupa viorie a unei zambile, dar nu stătu prea mult acolo, căci o albină ursuză o goni, lacomă să soarbă nectarul florii. „Mama avea dreptate”, își spuse Raza în sinea ei. „N-ar fi trebuit să plec de acasă. Cred că e timpul să mă întorc.” Micuţa buburuză portocalie zbură abătută spre casă. Chiar atunci auzi o voce subţirică: – Prinde-mă! Prinde-mă! Raza se opri o clipă și văzu cum, în jurul ei, în aer plutea graţios un fluture alb. Pe marginile aripilor lui subţiri erau umbre negre și câteva buline asemănătoare cu cele de pe rochiţa ei. – Eu sunt Plufi, fluturele alb! Vino să ne jucăm!
3
Buburuza nu stătu mult pe gânduri Č™i se avântă ĂŽn zbor alături de noul ei prieten. Se ĂŽntrecură până la bănuĹŁul auriu al unei păpădii. Acolo se opriră Č™i se jucară ĂŽntre petalele orii ca pe o saltea moale pe care vântul o legăna uČ™or. Timpul trecu repede Č™i cerul ĂŽncepu a se ĂŽnvineĹŁi, anunţând căderea serii. – Trebuie să mă ĂŽntorc acasă, spuse Raza. Curând se va ĂŽntuneca. ĂŽČ™i luă rămas-bun de la noul său prieten Č™i porni ĂŽn zbor spre casă. Intră ĂŽn crăpătura scoarĹŁei Č™i văzu că mama sosise deja. – Unde ai fost? o ĂŽntrebă ea. – Pe-aici, prin iarbă, minĹŁi micuĹŁa buburuză. Mama se ĂŽncruntă. – Spune-mi adevărul! Ai fost departe de casă. Č˜tiu ďŹ indcă te-am căutat. ĂŽn plus, ai pierdut ceva important. Raza nu ĂŽnĹŁelegea de unde Č™tia mama că ea fusese departe Č™i nu-Č™i dădea nicicum seama ce pierduse. – Uită-te la rochiĹŁÄƒ, ĂŽi spuse tatăl său, care se ĂŽntorsese Č™i el acasă. Nu mai ai nici măcar o bulină. Să ne ĂŽntoarcem ĂŽn locurile ĂŽn care ai fost, poate le vom găsi. Cei trei porniră ĂŽn locul ĂŽn care Raza se ĂŽntâlnise cu furnica, dar acolo nu era nici urmă de bulină. Se duseră apoi pe clopoĹŁelul zambilei de pe care o gonise albina. Nu găsiră nimic nici acolo, nici pe frunza cea zimĹŁată unde stătuseră cele două buburuze neprietenoase. – Poate uturaČ™ul mi-a luat bulinele, spuse Raza cu jumătate de gură. El avea numai două puncte, poate ĂŽČ™i dorea mai multe... Cu toate că Č™tiau că uturii albi sunt respectabili Č™i că niciodată n-ar ďŹ luat nimic din ceea ce nu le aparĹŁine, buburuzele zburară până la marginea grădinii, la locuinĹŁa uturilor. – N-aĹŁi văzut, din ĂŽntâmplare, bulinele Razei? ĂŽntrebară cei doi părinĹŁi. – Nu, răspunse mama lui PluďŹ , dar poate că ar trebui să-l ĂŽntrebăm pe ďŹ ul meu. Acum este pedepsit. CămÄƒČ™uĹŁa lui cea albă este de nerecunoscut. – Are cumva mai multe buline?
4. Scrie numele personajului care: t DĎSB P QPWBSĎ EF USFJ PSJ NBJ NBSF EFDÉU FB o ..........................................................................; t EPSFB TĎ TPBSCĎ OFDUBSVM [BNCJMFJ o ..........................................................................; t B JOWJUBU P QF CVCVSV[Ď MB KPBDĎ o ......................................................................... .
4
– Nu! Este portocalie, a spus cu disperare tata-fluture. Nu mai seamănă nici pe departe cu fiul nostru. – Nu am făcut nimic rău, doar ne-am jucat pe-o floare, pe o păpădie... se auzi vocea subţirică a lui Plufi, care stătea ascuns într-un colţ. – Care să fie misterul? îngăimă cu îngrijorare mama fluturelui. Razei i-au dispărut petele, iar Plufi este portocaliu... Cum stăteau așa, încercând să găsească răspuns la întrebare, un vânticel cald începu să sufle. Pe trupul rotunjor al Razei apăru întâi o bulină, apoi încă una și tot așa, până ieșiră la iveală toate cele șapte. – Priviţi! strigă tatăl buburuzei, observând schimbarea. Petele nu au dispărut nicăieri! Erau doar ascunse sub polenul de păpădie... Tot vânticelul curăţă și cămășuţa fluturelui alb. Hainele celor doi ștrengari erau acum în ordine. Parcă și părinţilor le mai trecuse din supărare. Raza mai era totuși îngândurată. Vânticelul îi curăţase rochiţa, dar nu putuse să șteargă și părerea de rău că nu ascultase sfatul părinţilor...
5. „Alintă” cuvintele. bulină – ..................... cămașă – .................. fluture – ..................... furnică – ..................... zambilă – ....................
5
Č˜teffy, Maia Č™i Dani sunt mereu chemaĹŁi la petrecerile cu ocazia zilelor de naČ™tere ale colegilor Č™i prietenilor lor. Toată lumea ĂŽi invită pentru că cei trei copii au o mulĹŁime de idei de jocuri Č™i activitÄƒĹŁi distractive, care se pot organiza inclusiv ĂŽn casă. Pe câteva dintre acestea vi le prezintă mai jos, astfel ĂŽncât nicio petrecere organizată de voi să nu ďŹ e vreodată plictisitoare!
Aruncare la punct fix Este nevoie de 2–4 jucători, o pălărie sau un castron din plastic – care reprezintă ĹŁinta – Č™i de un pachet de cărĹŁi de joc. CărĹŁile se ĂŽmpart ĂŽn mod egal ĂŽntre jucători. Castronul se aČ™ază ĂŽn mijloc, iar jucătorii stau ĂŽn jurul acestuia, la distanĹŁÄƒ de 1,5–2 metri. Pe rând, ďŹ ecare copil aruncă spre ĹŁintă câte o carte. Câștigă cel care reuČ™eČ™te ca, după o rundă, să introducă ĂŽn pălărie sau ĂŽn castron cele mai multe cărĹŁi de joc. Dacă există jucători cu acelaČ™i punctaj, trebuie să se facă o probă de baraj.
Jocul poate avea ĂŽntre 4 Č™i 10 jucători, precum Č™i un coordonator. Copiii stau ĂŽn picioare, ĂŽn cerc, Č™i aruncă o pereche de Č™osete rulate sau un ghem de lână de la unul la celălalt. AtenĹŁie, ĂŽn casă nu ne jucăm cu mingea, aČ™a că nu folosiĹŁi astfel de obiecte! Când un jucător scapă aČ™a-zisa minge, coordonatorul spune „jos ĂŽn genunchi!â€?, iar jucătorul va continua din această poziĹŁie. La următoarea greČ™eală, coordonatorul strigă „jos pe coate!â€?, iar la a treia ratare – Č™i ultima – comanda este „jos pe burtă!â€?. Dacă jucătorul mai scapă o dată „mingeaâ€?, este eliminat. Jocul continuă până la desemnarea câștigătorului.
6
Acest joc este amuzant și vă pune la încercare spiritul de observaţie. Este nevoie de un număr par de jucători și de un coordonator. Participanţii se așază câte doi, faţă în faţă, și se privesc cu mare atenţie timp de un minut. După acest răgaz, coordonatorul strigă: „Trei schimbări!”. Membrii perechilor se întorc cu spatele unul către celălalt și, timp de cel mult două minute, fac trei modificări ale înfăţișării lor (de exemplu: se descheie la un nasture, își mută ceasul sau o brăţară de pe o mână pe cealaltă, își schimbă felul cum le este aranjat părul, își ridică mâneca hainei etc.). Nu aveţi voie să trageţi cu ochiul la ce face perechea voastră! După trecerea timpului stabilit, coordonatorul strigă: „Gata schimbările!”. Jucătorii se întorc faţă în faţă și încearcă să recunoască schimbările. După aceea, partenerii se schimbă și jocul se reia.
Este nevoie de o minge, minimum doi jucători și zece popice (sticle de o jumătate de litru, pe jumătate pline cu apă). Se așază sticlele sub forma unui triunghi: patru în spate, trei în faţa acestora, două și mai în faţă, iar la sfârșit ultima sticlă. La o distanţă de 3–4 m (în funcţie de mărimea camerei) se stabilește locul de unde se va lansa mingea care trebuie să doboare popicele. Atenţie, mingea trebuie să atingă podeaua pe tot parcursul traseului! Jucătorii o aruncă pe rând, încercând să dărâme cât mai multe sticle. Fiecare primește atâtea puncte câte popice a reușit să culce la pământ. Câștigă jucătorul care a strâns cele mai multe puncte după trei runde de joc.
7
Con uc o nec u ân o Vr Vremea rea a trecut. Curtea lui Č˜teffy est este un adevărat furnicar. Tata vopseČ™te gardul cu un strat proaspăt ferestrele cu o perdea ĂŽnorată, subĹŁire ca o pânză prroaspăt de culoarea ierbii, iar mama acoperă acop de păianjen. Bunica lucrează ĂŽn grădina de ori, iar bunicul ĂŽndreaptă dalele de piatră de pe aleea ce duce duce de la poartă până la intrarea ĂŽn casă. cas ca oamenii ĂŽn a-Č™i aranja gospodăria? a ĂŽntrebat-o – Oare Č™i animalele sunt la fel de pricepute pricep Č˜teffyy pe să cureĹŁe covoraČ™ul de la intrarea ĂŽn casă.. p Maia, ĂŽn timp ce se străduiau amândoi amâ – BineĂŽnĹŁeles, i-a răspuns fetiĹŁa.
Rândunelele Micii vestitori ai primăverii se preocupă de reconstruirea cuibului. Când revin din ĹŁÄƒrile calde la vechile „locuinĹŁeâ€?, acestea au nevoie de o mică... renovare. Atunci, cu o măiestrie de invidiat Č™i o migală ce o depÄƒČ™eČ™te pe cea a oamenilor, perechea de rândunele se pune pe treabă: caută băltoace rămase din topirea zăpezii sau din preajma fântânilor Č™i, folosindu-se de ciocuri, iau câte un ďŹ ricel din pământul mâlos Č™i ĂŽl amestecă apoi cu propria lor salivă. Cu materialul astfel obĹŁinut, rândunelele „zidescâ€? cuibul. După câteva zile de muncă asiduă, totul este pregătit, iar cuibul urmează să ďŹ e amenajat Č™i ĂŽn interior, cu puf, fulgi Č™i scame.
Furnicile Furnicile ĂŽČ™i clădesc adevărate castele Č™i piramide din mâl sau din pământ amestecat cu propria lor salivă. LocuinĹŁele acestora sunt organizate ĂŽn „apartamenteâ€? speciale pentru regină Č™i pui, dar Č™i ĂŽn cămări pentru depozitarea hranei. ĂŽncăperile au adevărate sisteme de aerisire Č™i hornuri prin care se ventilează furnicarul.
8
Este originară din India și, așa cum sugerează numele, „coase“ la un loc câte două frunze, din care își face cuib. În loc de ac își folosește ciocul subţire, iar aţa și-o confecţionează singură din fire de pânză de păianjen sau din puful unor plante. Pentru a prinde două frunze una de cealaltă, face cam zece împunsături prin care, cu ajutorul ciocului, vâră apoi aţa. Obţine un fel de leagăn în care așterne puf și firicele de lână. Pasărea-croitor își face adesea culcuș în frunzele planNumit N Nu umi mit it șii inginerul ingi in gine ine eru ul regnului animal, castorul are telor de apartament, un spirit de echipă rar întâlnit. Grupurile de castori își aleg pe terasele un loc în apropierea unui lac sau pârâu, apoi rod copacii de la marlocuinţelor. ginea apei pentru a-i prăvăli. Aduc nămol și pietre și își construiesc un baraj întărit cu crengi. În spatele acestuia, castorii sapă apoi canale care fac legătura cu lacul. Prin canale circulă apa, iar aceste animale transportă pe apă materiale ale de construcţie pentru viitoarele adăposturi: trunchiuri și ramuri de copaci. Pe malul lacului astfel format, castorii își construiesc apoi adevărate colibe din lemne e și crengi, pe care le întăresc cu nămol și lut. Acestea sunt înalte de până la trei rei metri și sunt căptușite în interior cu frunze, iar intrarea se face pe sub apă. De e cele mai multe ori, colibele sunt înconjurate de alte baraje și canale de apărare împotriva prădătorilor.
9
Bisqit scurma de zor ĂŽn grădina de ori. Apoi, dând din coadă, se apropie de Č˜teffy Č™i ĂŽi puse la picioare ceva ce semăna cu o ceapă. – Bisqit, ai devenit vegetarian? ĂŽl ĂŽntrebă băiatul amuzat. – Č˜teffy, lasă gluma Č™i hai să ĂŽngropăm din nou acest bulb de oare, interveni Maia. Bunica se va supăra. Č˜tii de ce la ĂŽnceputul primăverii, sub primele raze de soare, răsar ghiocelul, brânduČ™a, zambila, narcisa, laleaua Č™i lăcrămioara? Pentru că au sub pământ bulbi, adică un fel de cepe care conĹŁin depozite de substanĹŁe hrănitoare, din care plantele se hrănesc ĂŽn timpul iernii. Bulbii se plantează toamna, iar primăvara răsar plante noi. Să sperăm că am salvat laleaua!
Ghiocelul G Este originar din Europa Č™i Asia. Din ďŹ ecare bulb răsar, ĂŽn perioada ianuaďŹ ec rie-martie, două sau trei frunze subĹŁiri Č™i rie-m ascuĹŁite la vârf, precum Č™i o tulpină verascu de-ĂŽnchis. ĂŽn vârful tulpinii creČ™te o oare de-ĂŽn de d 2–3 cm. Aceasta are la interior trei petale cu vârfuri verzi, asemănătoare unui tub, iar la exterior alte trei petale mari Č™i albe.
Zambila Originară din Grecia Č™i Asia Mică, zambila este o plantă decorativă, apreciată pentru parfumul mul ei intens. CreČ™te pe sol umed ĂŽn zone ĂŽnsorite,, ajungând până la 40 de cm ĂŽnălĹŁime. Frunzele e sunt ca niČ™te panglici netede, ascuĹŁite la vârf Č™ii lungi de 25–30 de cm. Pe o tulpină sunt grupate ate câte 5–10 ori violet, alb, roz, albastre, roČ™ii, galbene, portocalii sau de culoarea piersicii.
10
Laleaua Se mai numeČ™te Č™i tulipa (după cuvântull persan pe toliban, care ĂŽnseamnă turban), deoarece are oarea asemănătoare acestui obiect vestimentar oriental. Florile lalelei pot avea diferite culori – alb, roČ™u, galben, portocaliu, roz Č™i culoarea ciclamei – Č™i sunt de mai multe tipuri: cu unul sau mai multe rânduri de petale, rotunjite sau ascuĹŁite la vârf, franjurate, dantelate sau ĂŽncreĹŁite. Planta se cultivă pe soluri nisipoase, ĂŽn locuri ĂŽnsorite, Č™i este foarte rezistentă la temperaturi scăzute. Tulpina are o ĂŽnălĹŁime cuprinsă ĂŽntre 10 Č™i 70 de cm Č™i prezintă 2–6 frunze alungite, iar ĂŽn vârf o oare.
Narcisa CreČ™te ĂŽn nordul Africii, ĂŽn regiunile mediteraneene Č™i ĂŽn Europa Centrală. Se cunosc 32 de specii de narcise, cu ĂŽnălălĹŁimi mai mici (7 cm) sau mai mari ari (50–60 de cm). Florile au ĂŽn jur de 2–7 cm, iar formele diferă de la o specie la alta. Acestea pot avea culoare e albă, galbenă, portocalie, roz sau roČ™ie.
!" V ĂŽn secolul al XVI-lea, laleaua a fost adusă ĂŽn Europa din Orientul Apropiat, unde era atât de apreciată, ĂŽncât bulbii se foloseau ĂŽn loc de monede; V ĂŽn prezent, laleaua este o oare reprezentativă pentru Olanda, ĹŁara unde grădinile orale ocupă o suprafaĹŁÄƒ de peste 10.000 de hectare; V Narcisa poartă numele personajului Narcis din mitologia greacă, un bărbat despre care se spune că s-ar ďŹ ĂŽndrăgostit de propriul său chip oglindit ĂŽn lac.
11
B u n ec e o
3. Libelula se aďŹ‚Äƒ ĂŽn spatele sau ĂŽn faĹŁa albinuĹŁei?
Răspunsuri: 2. Buburuza; 3. ĂŽn spatele albinuĹŁei.
2. Care este cea mai dolofană insectă?
1. UneČ™te bulinele ilustrate din partea stângă a paginii cu locurile corespunzătoare din imaginea de jos.
12
FOTO: © MEDIAFAX FOTO/VICTOR CIUPULIGA
Lora
FOTO: © MEDIAFAX FOTO/MIHAI DĂSCĂLESCU
2
3
Ajută buburuza să ajungă la floricele.
Care este umbra potrivită? Răspuns: 3. C.
1
Încercuiește cele zece diferenţe dintre imagini.
A
B
C
D
29
)
Legenda paunului Fragmentele povestirii s-au amestecat. Numerotează paragrafele în ordinea logică pe baza planului de idei dat. 1. Dumnezeu a creat păsările, dar toate au plecat de lângă El în afară de una. 2. Atotputernicul a vrut să le coloreze și i-a poruncit celei rămase să cheme păsărimea. 3. Datorită ţipătului său, pasărea a reușit să-și strângă toate suratele. 4. Dumnezeu a vopsit și a botezat toate păsările, răsplătind-o pe cea care-I rămăsese alături. Atât i-a trebuit acestui crainic al Domnului, că s-a și apucat să ţipe cât îl ţinea pliscul în toate cele patru colţuri ale lumii, chemând toată păsărimea la împodobit și botez. Cu cât ţipa mai tare, cu atât își rotea mai mult coada, mândru de cinstea pe care i-o făcuse Domnul de a-l pune pe el să dea suratelor sale această veste. Păsările mari și mici, mai mult speriate de ţipăt și de teamă ca pliscul îngâmfatei lor rude să nu se lărgească până dincolo de urechi de la atâtea strigăte, au alergat care cum au putut putut în faţa sfântului lor stăpân. stăpâ p n. Atunci, pentru a le face să se înţeleagă mai ușor între ele, bunul Tată ceresc s-a gândit să numească fiecare pasăre și să le coloreze diferit penele. Le-a poruncit deci slujitorilor să-I aducă tot felul de vopsele ca să se apuce de lucru. Dar cine să adune păsările iar la un loc? Pământul era mare, zburătoarele multe și niciuna nu știa ce voia Atotputernicul să facă. Dumnezeu a văzut însă lângă El pasărea care nu se îndepărtase de tronul sfânt, așa că a chemat-o și i-a spus să le strângă cum știe pe celelalte.
30
Unește cuvintele cu sens asemănător. tron întins ţipăt a se înstrăina a se îndepărta scaun lărgit strigăt
Dumnezeu a început să le vopsească pe fiecare cum își dorise și să le dea câte-un nume. Când a venit și rândul celei care dăduse vestea celorlalte, în semn de recunoștinţă, Domnul a vopsit-o cu cele mai mândre culori și i-a împodobit coada cum nu se putea mai frumos. Dar pentru că se arătase mândră faţă de celelalte, i-a zis așa: – Numele tău să fie păun și să-nsemne mândrie, iar în loc să cânţi, tu să nu poţi decât să ţipi! De atunci a rămas păunul cu cele mai mândre pene, dar fără glas frumos, ci numai cu un ţipăt.
Minidicţionar crainic – vestitor, persoană care transmite informaţii; surate – prietene; îngâmfat – încrezut.
Se zice că la început, când a creat toate vietăţile de pe pământ, Dumnezeu a făcut toate păsările albe și nu le-a dat niciun nume. Ele se deosebeau unele de celelalte prin mărime și prin cântec. Nu era destul, fiindcă Dumnezeu nu putea să le cheme la El. Cum nu aveau nume, Atotputernicul nu știa cum să le strige, deși ar fi vrut să le mai dea uneori câte-un sfat despre cum să trăiască și să se hrănească. După un timp, păsările au plecat de la Domnul... Toate în afară de una, care se ţinea mereu după El…
31
" „Acum câteva zile eram foarte preocupat de ceea ce citeam eam ĂŽntr-o carte de aventuriâ€?, ĂŽČ™i aminti Č˜teffy. „Deodată, un bâzâit m-a ĂŽntrerupt din lectură. Apoi, pe pagina pe care abia o ĂŽncepusem s-a aČ™ezat o muscă. mu uscă. Am alungat-o, dar a revenit cu insistenĹŁÄƒ. M-am tot ĂŽntrebat ebat de unde venise, aČ™a că am pus semnul de carte la pagina a pe care musca nu mă mai lăsase s-o citesc Č™i m-am informat despre cum Č™i de unde apar insectele primăvara.â€? Insectele se trezesc la viaĹŁÄƒ ĂŽn primele zile mai călduĹŁe din an, după ce au făcut faĹŁÄƒ temperaturilor scăzute ale ier-nii ĂŽn moduri diferite. Unele ĂŽČ™i caută ĂŽncă din toamnă adăposturi. dăposturi. feresc de frig Č™i de prădători ascunzându-se sub scoarĹŁa copacilor, ĂŽn inSe feres teriorul lemnelor putrezite, ĂŽn pământ, ĂŽn poduri, ĂŽn pivniĹŁe Č™i ĂŽn anute mite cotloane din locuinĹŁele oamenilor. Organismul lor intră ĂŽntr-o stare de inactivitate asemănătoare hibernării, numită diapauză. Nu au nevoie de provizii pentru iarnă, deoarece ĂŽČ™i pot reduce la minimum funcĹŁiile vitale. Rămân ĂŽn locul pe care l-au ales până se ĂŽncălzeČ™te vremea. Din această categorie fac parte viespile Č™i buburuzele. Pentru a se ĂŽncălzi, anumite insecte – cum a cu ar ďŹ furnicile, termitele Č™i albinele – se strâng trâng â unele lângă celelalte ca ĂŽntr-un ghem Č™i consumă proviziile iziile pe care le-au adunat toamna ĂŽn adăposturi. Multe alte insecte, printre tre care c muČ™tele, ţânĹŁarii Č™i uturii, se aďŹ‚Äƒ iarna ĂŽn ouă ori ĂŽn stadiul tadiu ul de larve sau pupe. EvoluĹŁia lor se opreČ™te pe timpul iernii Č™i se reia odată cu venirea primăverii. Atunci, ciclul de viaĹŁÄƒ continuă ntinu uă până când insecta devine adultă, capabilă să se ĂŽnmulĹŁească. lĹŁeas scă. Pe glob există Č™i specii de uturi  migratori care se deplasează ĂŽn zone calde ale lumii e lum mii Č™i se ĂŽntorc ĂŽn habitatul iniĹŁial abia la sfârČ™itul iernii. ii. Printre P aceČ™tia se numără Č™i uturele monarh, care străbate, răba ate, ĂŽn perioada migraĹŁiei, aproape 5.000 de km ĂŽn op opt pt săptămâni. ĂŽn călătoria de la graniĹŁa canadiană nă a Americii de Nord până ĂŽn Mexic, aceste insecte cte se hrănesc cu nectarul ori-lor de câmp.
32
ar
Cu rc
ah
ub
ĂŽntr-un p u e
Mod de lucru: ecesare: Materiale n - . - . - . - / 0 0 0 1 . - 2 0
Pune 2–3 picături de colorant ĂŽn pahare: ĂŽn primul roČ™u, ĂŽn al doilea galben, n, ĂŽn al treilea verde Č™i ĂŽn ultimul albastru. Amestecă uČ™or ďŹ ecare soluĹŁie.
Aceste straturi colorate se pot forma datorită densitÄƒĹŁii diferite a soluĹŁiilor. Cele cu densitate mai mare se aďŹ‚Äƒ ĂŽn partea de jos a paharului, iar cele mai puĹŁin dense deasupra.
Aranjează ĂŽn linie cele cinci pahare. ĂŽn primul dintre acestea pune o lingură de zahăr, ĂŽn al doilea două, ĂŽn al treilea trei Č™i ĂŽn al patrulea patru linguri. Lasă al cincilea pahar gol.
Amestecă ĂŽn ďŹ ecare pahar până se dizolvă de tot zahărul. Dacă ĂŽn vreunul dintre pahare cantitatea de apă nu permite acest lucru, mai adaugă ĂŽn ďŹ ecare pahar câte o lingură de apă.
Adaugă câte trei linguri de apă ĂŽn ďŹ ecare dintre cele patru pahare ĂŽn care ai pus zahăr.
ĂŽn paharul rămas gol picură uČ™or, folosind un pai de-a lungul căruia să se prelingă, soluĹŁia albastră, apoi soluĹŁia verde, cea galbenă Č™i ultima dată cea roČ™ie. Dacă ai lucrat corect, va apărea un curcubeu.
Ce se ĂŽntâmplă dacă amesteci curcubeul?
G n e f o 1. Care dintre orile din grădină s-au oďŹ lit primele?
34
2. Care raft al căruciorului cu ori este gol?
3. Cu ce mână ĹŁine motanul stropitoarea?
4. Porcul taie toate narcisele de pe un Č™ir pentru că vrea să le pună ĂŽn vază. O ia de la dreapta spre stânga sau de la stânga spre dreapta?
5. Care uturi sunt mai mulĹŁi – cei de pe ori sau cei care zboară deasupra orilor? 6. CÄƒĹŁelul va folosi unealta de grădinărit din mijloc. Cum se numeČ™te aceasta?
G e# e n u u !
ĂŽncercuieČ™te oarea care nu ĂŽnoreČ™te primăvara.
Răspunsuri: 1. Lalelele; 2. Raftul din mijloc; 3. Cu dreapta; 4. De la dreapta spre stânga; 5. Cei care zboară deasupra orilor; 6. Lopată.
Gladiola
35
e ân n , e o e o o O Un vânticel blând legăna crengile proaspăt ĂŽnmugurite ale pomilor din grădină. De una dintre ulucile gardului, Maia prinsese o moriČ™că de hârtie care acum se ĂŽnvârtea cu un bâzâit ďŹ n. – Să mai facem câteva Č™i să ne imaginăm că suntem ĂŽn Olanda! ĂŽl ĂŽndemnă ea pe Č˜teffy.. – Cum Olanda este Č™i ĹŁara lalelelor, ĂŽnainte de a ne apuca de treabă, te rog să primeČ™ti acest buchet, spuse Č˜teffy luând de la spate, ca un scamator, câteva ori purpurii. Maia primi recunoscătoare lalelele Č™i intră ĂŽn casă după o glastră, ĂŽntorcându-se ĂŽnsă Č™i cu alte câteva coli de hârtie pentru mori de vânt.
Olanda este o ĹŁară mică situată ĂŽn vestul Europei, pei, la ĹŁÄƒrmul Mării Nordului, ĂŽntre Belgia Č™i Germania. a. Relieful este de câmpie, iar un sfert din teritoriu u se aďŹ‚Äƒ la o ĂŽnălĹŁime sub nivelul mării. Amsterdam m (capitala ĹŁÄƒrii) Č™i Rotterdam sunt oraČ™e aČ™ezate pe insule recuperate din mare, numite poldere. Aceste locuri se aďŹ‚Äƒ mereu ĂŽn pericol de a ďŹ inundate, aČ™a că olandezii folosesc mori de vânt pentru evacuarea apei. Unele dintre cele mai vechi au fost transformate ĂŽn locuinĹŁe sau muzee, iar sarcina lor a fost preluată de mori de vânt moderne, numite turbine eoliene.
! "
36
ĂŽn Olanda sunt multe lacuri mici Č™i o serie de canale care fac legătura ĂŽntre râurile principale ale ĹŁÄƒrii. De aceea, una dintre atracĹŁiile principale o reprezintă plimbările cu barca sau cu vaporaČ™ul, pe care turiČ™tii le pot face chiar Č™i ĂŽn Amsterdam. Olanda are o climă maritimă, cu ierni blânde Č™i veri răcoroase. Flora este compusă din arbori – stejari, ulmi, pini, tei Č™i fagi –, dar mai ales din lalele. Fauna este alcătuită ĂŽn mare parte din pescăruČ™i Č™i diferite specii de peČ™ti. Un aspect neobiČ™nuit ĂŽl reprezintă faptul că ĂŽn Olanda nu prea există animale sălbatice.
# ĂŽn orÄƒČ™elul Lisse se aďŹ‚Äƒ Keukenhof, aČ™a-numita Grădină a Europei. Pe câmpurile ĂŽntinse sunt plantate peste Č™apte milioane de lalele, mândria grădinii ďŹ ind laleaua neagră rusească, Baba Ba Yaga. Y SpectaS colul orilor c este oferit vizie tatorilor ĂŽn ďŹ ecare an, ĂŽncepând cu ultima săptămână a lunii martie până ĂŽn luna mai. Se organizează diverse festivaluri, parade de ori, dar Č™i spectacole ĂŽn costume tradiĹŁionale, de la care nu pot lipsi saboĹŁii din lemn.
$ Madurodam este un... oraČ™ ĂŽn oraČ™, acesta ďŹ ind,, de fapt, un muzeu al celor mai importante clădiri din Olanda, organizat sub forma unor machete de dimensiuni de 25 de ori mai mici decât cele ale modelelor originale. Cel mai mic oraČ™ olandez se aďŹ‚Äƒ ĂŽn Haga ĂŽncă din anul 1952. Vizitatorii se simt acolo precum Gulliver ĂŽn Ţara PitiGull ci cillor. OmuleĹŁii au o ĂŽnfÄƒĹŁiČ™are foarte ase a mănătoare persoanelor reale Č™i parr s că duc o viaĹŁÄƒ obiČ™nuită. ĂŽn ĂŽ Madurodam, numai copacii Č™i peČ™tii care ĂŽnoată prin canale au dimensiuni ďŹ reČ™ti.
%%%" ĂŽn 11 mai se sărbătoreČ™te ziua morilor de vânt, ânt, acestea ďŹ ind ĂŽmpodobite cu ghirlande de ori.
37
1
Identifică și încercuiește în careu denumirile florilor de primăvară. T B R Â N D U V
L I H Z L A R L R O
A O I A R E I E R
L L O M C C Z L B E
E E C B R I I I E A
A T E I S E A N E
H C L L O E C E A
B R S A A U E L O
L X R V I Z A R
Numerotează în ordine fragmentele pentru a obţine imaginea dată.
Răspuns: 2. 6, 1, 5, 4, 8, 7, 3, 2.
2
N V G K S N F Z B I
38
Mod de luc
ru:
1. Desenează pe un carton alb capul cap negru al buburuzei Č™i decupează-l. Cu ajutorul unui decu creion, trage o linie la baza acestuia.
Materiale necesare:
t IÉSUJF HMBTBUİ SPřJF t DSFJPO t NBSLFS OFHSV t DBSUPO BMC t TUJMPV TBV QJY t GPBSGFDİ t MJQJDJ
3.
Pune Č™ablonul din carton peste hârtia glasată roČ™ie Č™i decupează g exact aceeaČ™i Č™i formă, apoi tai-o la mijloc de jos ĂŽn sus.
5. Desenează cu un marker negru cele Č™apte buline ale buburuzei.
2.
Taie din carton o parte rotunjoară de forma corpului buburuzei, apoi scrie pe ea textul invitaĹŁiei la ziua ta sau la orice altă petrecere.
4.
LipeČ™te pe partea marcată de la capul buburuzei piesa din carton alb, apoi lipeČ™te ca deasupra partea din d hârtie glasată. ă.
InvitaĹŁia este gata! Acum poĹŁi să-ĹŁi chemi prietenii la petrecere ĂŽntr-un mod original, potrivit anotimpului!
39
37 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU
Pentru copiii din clasa pregătitoare Č™i clasele I–II: Ex. 1: Ce cuvânt sugerează ultima ilustraĹŁie? Äż păpădii; Äż păpădie; Äż buburuză. Ex. 5: Care este a treia oare descoperită? Äż toporaČ™; Äż zambilă; Äż lalea. Ex. 15: Ce număr ai scris pe ultimul uturaČ™? Äż 55; Äż 60; Äż 65. Ex. 23: Câte lalele roČ™ii ai desenat? Äż 6; Äż 4; Äż 3.
Ex. 32: Ce număr se aďŹ‚Äƒ pe oarea unită cu al doilea uture? Äż 88; Äż 0; Äż 132. Ex. 35: Câte lalele necolorate sunt? Äż 3; Äż 4; Äż 7. Ex. 38: Cum scrii ca fracĹŁie 8 ore din zi? Äż 8/7; Äż 24/8; Äż 8/24. Numele .......................................................................... Localitatea .....................................................................
Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........ Pentru copiii din clasele III–IV: Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ ........................... Ex. 28: Pluralul cuvântului cojoc este: Cod ............................... E-mail ...................................... Äż cojoace; Äż cojocuri; Äż cojoci. Č˜coala .................................................. Clasa ............... Ex. 29: Ce ori i-a oferit Č˜teffy mamei? Vârsta .............. Telefon ................................................ Äż ghiocei; Äż zambile; Äż narcise. Ă? Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciĹŁii din caietul de lucru. Ă?
Completează talonul, decupează-l Č™i apoi trimite-l pe adresa redacĹŁiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147). PoĹŁi ďŹ chiar tu norocosul câștigător al unui RUCSAC oferit de Č˜teffy ĂŽn urma tragerii la sorĹŁi!
TALON DE CONCURS
Numele ....................................................................
Â… MAČ˜INUŢĂ TELEGHIDATÄ‚ Â… PUZZLE Â… JOC TRIDIMENSIONAL Â… PÄ‚PUČ˜Ä‚ BARBIE Â… CARTE
Câștigă cu
!
Str .................................................. Nr. ....... Bl. ........ Sc ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ .........................
1. Răspuns: .................................................................
Cod ............................. E-mail ..................................
2. Răspuns: .................................................................
Č˜coala ........................................... Clasa ...............
3. Răspuns: .................................................................
..... Vârsta .......... Telefon ...............................................
Ă? ĂŽntrebări: Ă?
1. De ce nu au vrut buburuzele roČ™ii să se joace cu Raza? 2. Câţi kilometri străbate uturele monarh ĂŽn perioada migraĹŁiei? 3. Ce ĂŽnseamnă numele păunului, potrivit legendei?
PÄ‚PUČ˜Ä‚ Č˜ BARBIE
Bifează premiul dorit!
Localitatea ................................................................
PUZZLE
MAČ˜ Č˜IN Č˜ INU UŢĂ ŢĂ TELEGHIDATÄ‚ Ä‚
10Ă—
JO JOC OC C TRIDIMENSIONAL TRIDI TR T IDI DIMEN MENSIO MEN S SI
Răspunde la ĂŽntrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale Č™i trimite-l pe adresa redacĹŁiei. Alege ce-ĹŁi doreČ™ti cel mai mult Č™i vei participa astfel la tragerea la sorĹŁi! Ai răspunsurile la ĂŽntrebări citind revista!
Jucăriile Č™i Č™ cărĹŁile cărĹŁi ărĹŁile ĹŁile le din d imagini ima imag im ag ni sunt cu titlu de prezentare! agini prezentare!!
&' (
% ) )*
Regulamentul concursurilor
37
Trimite toate taloanele concursurilor la care doreČ™ti să participi ĂŽntr-un singur plic!
Completează taloanele citeĹŁ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!
Câștigătorii vor ďŹ anunĹŁaĹŁi ĂŽn numărul 39 al revistei noastre.
Premiile se acordă prin tragere la sorĹŁi Č™i vor ďŹ expediate prin poČ™tă. RedacĹŁia ĂŽČ™i rezervă dreptul de a folosi materialele primite fără nicio obligaĹŁie faĹŁÄƒ de autori.
!
ATENŢIE, COPII! TreceĹŁi pe plic, citeĹŁ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147.
Câștigătorul rolelor: Osip Beniamin, Sarichioi, Č˜coala Gimnazială Sarichioi. Câștigătorii jucăriilor: Rusu Isac-Daniel, Voitinel, Č˜coala Gimnazială Voitinel (MaČ™ină teleghidată); Filote Anamaria, FocČ™ani, Č˜coala „Ion Basganâ€? (Puzzle); Corneanu Mihai Daniel, Ţintea, Č˜coala Gimnazială Ţintea (Joc 3D); Constantinescu Livia, Baia Mare, Č˜coala Gimnazială „Nichita Stănescuâ€? (Barbie). Câștigătorii cărĹŁilor: Tătaru Maria-Alexia, IaČ™i, Č˜coala „Bogdan Petriceicu HaČ™deuâ€?; RoČ™ca Cristina, BotoČ™ani, Č˜coala Gimnazială Nr. 10; Iacob Cristian, Fălticeni, Č˜coala Gimnazială „Al. I. Cuzaâ€?; Tumurug Arianna, OneČ™ti, Č˜coala Gimnazială „George Călinescuâ€?; Donici DragoČ™, GalaĹŁi, Č˜coala Gimnazială Nr. 38 „Grigore Moisilâ€?; Stanciu Marian, Unirea, Č˜coala Gimnazială Unirea; RareČ™ Cosmaciuc-Mihai, Pojorâta, Č˜coala Primară Pojorâta; Miron Maria, PaČ™cani, Č˜coala Gimnazială „Iordache Cantacuzinoâ€?; Drăghici Mihai, Piscu, Č˜coala Gimnazială Nr. 1 „Dimitrie Luchianâ€?; Ardeleanu Andrei, Bacău, Č˜coala Nr. 20 „Ion Lucaâ€?.
www.stey.ro
Revistă Č™colară de cultură generală Č™i jocuri distractive
Redactor-șef: Andrei Timar Redactori: Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa
IlustraĹŁii: Bernadette Brigitta KovĂĄcs, Panna SzilĂĄgyi, Gabriella FĂĄbiĂĄn Design & DTP: Raluca Rogoz
Editat de: S. C. NORAND S. R. L. 0 1 $ 1 5ÉSHV .VSFĹ— UFM F NBJM SFEBDUJF!TUFGGZ SP t XXX TUFGGZ SP Š Drepturile de autor pentru texte Č™i imagini aparĹŁin Editurii KREATIV. Reproducerea parĹŁială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. I. S. S. N. 2066-7582
OF
ERT
A PRIM+VERII!
V-a clasa a I
clas a a II I-a
clas a I
Editura
Kreativ
clas a a II-a www.editurakreativ.ro
Editura Kreativ „dezgheaĹŁÄƒâ€? preĹŁurile!
Dacă vrei să-ĹŁi completezi colecĹŁia de cărĹŁi din seria Lumea pe ĂŽnĹŁelesul tău sau să-ĹŁi surprinzi un prieten cu un cadou inspirat, ai ocazia să o faci acum, achiziĹŁionând cărĹŁile dorite la preĹŁul de doar 12 lei/bucată.
P IX SERINGA SI AV ION ‘
! " # $ % # # #& ' (
# # # " ) * # * & +
, ( " ( # *) #
* #
"
" ) " Pixul-seringă Č™i avionul: t reprezintă cadouri pe care le primesc toĹŁi cei care cumpără revista! t se pot obĹŁine doar odată cu revista!
facebook.com/EdituraKreativ