Stf 38

Page 1

C AIET DE LUCRU

AVIZAT DE

nr. 3 Decizia nr. 52712 / 06.08.2012

tO

AN

A

/(,

POSTERE

QBHJOJ DBJFU EF MVDSV t DPODVSTVSJ

R

U D A

AB tC

RAL

D Denumirea popula la Prier Pr bul a prii bu

! "

# $ # # #

22

1

Ziua Păcălelilor Ziua InternaĹŁională a Păsărilorr

12

PaČ™tele sau ĂŽnvierea Domnului Ziua Mondială a AviaĹŁiei Č™i a Cosmonauticii

Ziua Mondială a Pământului (Earth Day)

23 Ziua Mondială a CărĹŁii

29 Ziua InternaĹŁională nală a Dansului

Un duel

Care ar fi putut fi cauza conflictului conflictu ului dintre e cei cei doi cocoși? coc o oși?

(fragment)

........................................................

de George Topîrceanu Eroii mei sunt doi cocoși De rasă, pintenaţi, frumoși Ca ofiţerii la paradă. Doi cavaleri aristocraţi. Dintr-o privire ofensaţi Încep duelul fără spadă. Au martori puii speriaţi. (...) Din amândouă părţile Se-ncep ostilităţile. Ei stau o clipă faţă-n faţă Cu ciocurile la pământ, Apoi deodată-și iau avânt Și lupta-ncepe săltăreaţă: Sar deodată, Dau cu ciocul. Cad alături, Schimbă locul. Bat din aripi, Dau din gheare. Unul cade, Altul sare... Iar s-atacă, Iar se pișcă... Dar deodată nu mai mișcă... Faţă-n faţă, multă vreme, Stau așa, ca două gheme Neclintite Și zburlite, Până când, pe nesimţite, Unul părăsește sfada, Întorcându-se cu coada...

........................................................

Atunci ieși de sub șopron n Un filozof-clapon, Urât Ș-atâta de bătrân încât A dat în mintea puilor... El s-a oprit în faţa lor Cotcodăcind sonor: – Eu dezaprob acest conflict, E o rușine, un delict Nedemn de vremi civilizate. Dar așteptăm un viitor Când, mândri de chemarea lor, Cocoșii nu se vor mai bate... (...)

1

Povestea liliacului

adaptare după p povestea p Stellaluna de Janell Cannon

Departe, într-o pădure tropicală, s-a născut într-o noapte înstelată, cu lună plină, un pui de liliac. Mama i-a pus numele Stellaluna. Îl iubea foarte mult și niciodată nu se despărțea de el. În fiecare noapte, puiul se agăța de pieptul mamei, iar cei doi plecau împreună să caute fructe dulci și zemoase. Însă odată, o bufniță s-a năpustit asupra lor. Încercând s-o alunge, mama-liliac și-a desprins pentru o clipă puiul de la piept. Bietul Stellaluna a alunecat printre frunzele dese ale copacilor și a rămas prins de o ra mură, atârnând cu capul în jos. La ivirea soarelui a încercat să-și ia zborul, dar nu a reușit decât să se rostogolească din nou printre ramuri, până când a simțit sub trupul firav un culcuș cald și moale: alături de el erau trei puișori de pasăre. Deodată, ca o umbră, a aterizat în cuib mama-pasăre. Ţinea în cioc o lăcustă pe care apoi a fărâmiţat-o, punându-le puilor bucăţele direct în cioc. Înfometat, Stellaluna a primit o bucăţică din hrana necunoscută și a închis ochii, încercând să nu-i simtă gustul. În zilele următoare, Stellaluna a stat treaz ziua și a dormit noaptea, la fel ca păsările, mâncând insecte chiar dacă i se păreau groaznice. Încet-încet, a învăţat să se poarte ca păsările. Dintre obiceiurile de liliac îl mai păstrase doar pe acela de a dormi atârnat cu capul în jos.

1 2

Cu ce se hrăneau Stellaluna și mama ama lui? ............................................................................................ .................................................................................................................................................... Cum a ajuns micuțul liliac în cuibul bul păsărilor? ....................................................................................................................................................

Într-o zi, când mama-pasăre era plecată, puii, curioși din fire, s-au luat după liliac și au încercat să stea și ei cu capul în jos. De departe, mama-pasăre i-a văzut agățați ca niște ciorchini. – Să nu mai stați așa niciodată! O să cădeți și o să vă rupeți gâtul! a spus ea. Puii s-au așezat cuminți în cuib, dar mama a continuat să vorbească, privindu-l pe Stellaluna: – Tu să nu-i mai înveți pe ceilalți asemenea lucruri năstrușnice! Dacă vrei să mai stai în cuibul meu, trebuie să-mi promiți că vei respecta toate regulile casei. – Promit, a spus micul liliac, iar de atunci s-a purtat ca o pasăre cuminte. Timpul trecea. Cei patru pui au crescut împreună, dar cuibul devenise neîncăpător. – E timpul să învățați să zburați, le-a spus mama. Puii de pasăre și-au întins aripile și au sărit. S-au rotit de câteva ori în jurul cuibului și au aterizat grațios pe o creangă. Stellaluna a sărit și el și a rămas surprins că poate zbura. Aterizarea lui nu a fost deloc pe măsura celor ale fraților săi și nici pe placul mamei. Bietul liliac a rămas agățat de crengi cu aripile deschise. „Voi zbura fără întrerupere”, s-a gândit liliacul, jenat de nereușita sa. A doua zi, lecția a continuat. Păsările s-au avântat în zbor departe de cuib, ore în șir. La apus, ele s-au grăbit să se întoarcă, de teamă să nu se rătăcească pe timpul nopţii.

3

Ce a învățat Stellaluna de la păsări? ....................................................................................................................................................

3

Puiul de liliac a continuat însă să zboare și pe întuneric. Aripile îl dureau și avea nevoie de odihnă. „Am promis să nu mai stau agăţat cu capul în jos”, și-a adus el aminte, încercând să stea în picioare pe creangă și să se odihnească în această poziție incomodă. Chinuit, a reușit totuși să aţipească, dar l-a trezit fâlfâitul unor aripi. Niște vietăţi ciudate îl înconjuraseră și râdeau de el: – Ești foarte caraghios! Tu ești liliac, la fel ca noi, și ar trebui să dormi cu capul în jos! i-a spus una dintre vieţuitoare. Stellaluna le-a povestit atunci cum a fost atacat de o bufniță și cum a crescut împreună cu păsările. Cu ele mânca insecte, dormea noaptea și stătea treaz ziua. De la ele învăţase să zboare și că este periculos să stai cu capul în jos. – Pentru păsări este periculos, dar nu și pentru noi, i-a explicat atunci un alt liliac. – Dacă ai fost atacat de o bufniță, înseamnă că ești fiul meu! Și astfel, după atâta vreme, mama și fiul s-au regăsit. – Îţi voi arăta unde sunt fructele și nu vei mai mânca niciodată insecte, i-a spus mama-liliac. – Dar este noapte, s-a împotrivit Stellaluna. – Noi zburăm noaptea și ne odihnim ziua, l-a lămurit ea, făcându-i semn s-o urmeze. Stellaluna s-a desprins de pe creangă și a zburat. Mama avusese dreptate. Simţurile îl ajutau să ocolească toate obstacolele chiar și pe întuneric. S-au oprit într-un copac de mango și s-au hrănit cu fructele sale dulci. – Nu voi mai mânca niciodată insecte! a hotărât Stellaluna. Voi aduce aici și păsările cu care am crescut.

4

A doua zi, Stellaluna s-a întors la cuib. – Sunt liliac, a spus el. Pot să stau cu capul în jos și să mănânc cele mai dulci fructe din lume! Veniţi cu mine! Păsările l-au urmat în grupul liliecilor. Au stat și ele cu capul în jos, căci văzând liliecii atârnați ca niște ciucuri, li se părea că lumea este cu susul în jos... – La noapte vă voi duce să mâncați fructe, le-a mai promis Stellaluna. Când s-a întunecat, și-au luat cu toţii zborul. – Nu vedem nimic, ne lovim de copaci! au strigat păsările. Stellaluna le-a sărit în ajutor. Păsările s-au agățat de picioarele lui și s-au lăsat purtate până pe o creangă. – Păcat că nu vedeţi noaptea, le-a spus Stellaluna. – Din păcate, nici tu nu poţi ateriza pe creangă, i-a răspunsul puiul mezin. Între ei s-a lăsat un timp tăcerea. – Cum de suntem diferiţi și totuși ne înţelegem? a întrebat fratele mai mare. – Cum de suntem diferiți și totuși simțim la fel? a întrebat cel mijlociu. – Cred că se întâmplă o minune, a încercat să răspundă cel mic. – Asta înseamnă să fim prieteni, le-a spus Stellaluna.

4 5

Ce însușiri ale puiului de liliac reies din text? Încercuiește-le. ascultător, mofturos, ambițios, recunoscător, obraznic, nerecunoscător Numerotează în ordine cuvintele pentru a obține un proverb potrivit textului. trupuri este un cu prietenia două suflet

5

PÊtanque, un joc pentru toate vârstele

PĂŠtanque este un joc foarte simplu, deosebit de cunoscut ĂŽn FranČ›a, care nu necesită o pregătire sau calitÄƒČ›i ďŹ zice deosebite. Scopul jucătorilor este de a arunca cele 12 bile de metal cât mai aproape de o ĹŁintă, adică o mică bilă colorată de lemn numită Č™i cochonnet (ĂŽn română – purcică). Jocul se desfÄƒČ™oară de obicei pe o suprafaĹŁÄƒ plană de pământ uscat acoperit cu praf. Echipele de pĂŠtanque au unul, doi sau trei jucători. ĂŽn cazul ĂŽn care se joacă ĂŽn doi sau ĂŽn două echipe a câte doi jucători, ďŹ ecare persoană primeČ™te câte trei bile, dar când jocul este de trei contra trei, jucătorii primesc doar câte două bile. ile.

Se trage la sorČ›i echipa care ĂŽncepe jocul. Un membru al acesteia alege punctul de lansare al bilelor metalice, desenând pe sol un cerc cu diametrul cuprins ĂŽntre 35 Č™i 50 de cm. Jucătorii trebuie să aibă grijă să nu iasă din cerc decât atunci când bila pe care au aruncat-o a atins solul. Un jucător al aceleiaČ™i echipe aruncă la o distanČ›Äƒ de 6–10 m bila cea mică din lemn, având grijă ca aceasta să nu ajungă la mai puČ›in de 1 m de un obstacol (copac, zid, gard etc.). Tot acesta aruncă Č™i prima bilă metalică, ĂŽncercând să o plaseze cât mai aproape de Č›intă, ĂŽnsă fără a o atinge. Urmează apoi aruncările jucătorilor din echipa adversă. AceČ™tia intră ĂŽn cerc Č™i aruncă propriile lor bile, ĂŽncercând să ďŹ e mai buni decât adversarii, adică să arunce bilele la o distanČ›Äƒ mai mică de ĹŁintă decât jucătorii din cealaltă echipă.

ĂŽn traducere, termenul pĂŠtanque provine de la pieds tanquĂŠs, care ĂŽn franceză ĂŽnseamnă picioare alăturate.

6

Se numără punctele echivalente cu numărul bilelor aate cel mai aproape de Č›intă faČ›Äƒ de cele ale echipei adverse. Jocul se reia până când una dintre echipe acumulează 13 puncte.

Câte ouă a strâns iepuraČ™ul ĂŽn drumul său? Câte ouă are iepuraČ™ul ĂŽn total, după ce le-a luat Č™i pe cele din cufăr? Câte ouă ar ďŹ avut ĂŽn total iepuraČ™ul dacă ar ďŹ trecut ĂŽnainte Č™i pe la insula cu crab? Cum se numeČ™te vieĹŁuitoarea care are ouă verzi Č™i roČ™ii? De câţi rechini trebuie să se ferească iepuraČ™ul dacă ĂŽncearcă toate rutele?

Răspunsuri: 2. 4; 3. 11; 4. 15; 5. CaracatiĹŁÄƒ; 6. 5.

C JO

Trasează drumul iepuraČ™ului până la cufărul cu ouă de PaČ™te Č™i morcovi.

7

ferul zbur tor i m a m , l u c a i Lil Č˜teffy ĂŽČ™i ĹŁinea mâinile ascunse la spate ĂŽn timp ce se apropia de Maia. – Ţi-am adus un liliac, spuse el. ĂŽĹŁi place? ĂŽntinse mâna ĂŽn care ĹŁinea de-o aripă un liliac de cauciuc. – Č˜oricel cu aripioare, poartă numele de oare. Ghici, ce e? mai apucă băiatul să spună printre hohote de râs. – M-ai speriat ĂŽngrozitor, recunoscu Maia, care-Č™i recăpătase zâmbetul. Liliacul, chiar dacă are nume de oare, este un animal cu o reputaĹŁie nu foarte bună. Cu el sunt asociate poveČ™ti fantastice cu vampiri, precum Č™i teama de a rămâne fără plete... Toate acestea, probabil, din cauză că este unicul mamifer nocturn capabil să zboare.

ĂŽn lume sunt răspândite peste 1.000 de specii de lilieci, dar aceste animale nu trăiesc ĂŽn zone arctice sau deČ™ertice. Anumite specii se grupează ĂŽn colonii, iar altele sunt solitare. Liliecii se adăpostesc ĂŽn locuri ĂŽntunecoase, cum ar ďŹ podurile, peČ™terile, scorburile Č™i clădirile părăsite. Ziua se odihnesc atârnând cu capul ĂŽn jos, agÄƒĹŁaĹŁi cu membrele inferioare de ramuri Č™i ĂŽnfÄƒČ™uraĹŁi ĂŽn aripi pentru a se ĂŽncălzi.

Corpul liliacului este acoperit cu blană deasă de culoare ĂŽnchisă. Acest animal are doi ochi mici, o gură largă cu dinĹŁi asemănători celor de cârtiĹŁÄƒ, urechi cu pavilioane mari Č™i două nări ĂŽn jurul cărora pielea este ĂŽncreĹŁită. Membrele anterioare re sunt prevăzute cu aripi, deČ™i seamănă foarte mult cu mâna omului. Fiecare se ĂŽncheie cu câte e cinci degete – primul liber Č™i folosit la miČ™care Č™i pentru apucat hrana, iar următoarele patru unite printr-o membrană embrană numită patagiu Č™i folosite la zbor. Membrele posterioare osterioare sunt prevăzute cu câte cinci gheare curbarbate, care servesc la agÄƒĹŁat atunci când liliacul se odihneČ™te. Mărimea liliecilor variază. Cel mai mare este Pteropus, care trăieČ™te ĂŽn sudul Asiei. Are annvergura aripilor de 1,7 m Č™i o lungime de 45 de cm. Cel mai mic ic este liliacul cu nas de porc. Anvergura aripilor sale este de 15 cm, iar lungimea sa e cuprinsă ĂŽntre 2,9 Č™i 3,3 cm.

8

Liliecii sunt activi noaptea deoarece, ĂŽn ciuda faptului că au simĹŁul văzului slab, se orientează prin ĂŽntuneric datorită mirosului Č™i auzului, simĹŁuri care le sunt foarte ďŹ ne. Emit pe nas sau pe gură ultrasunete (sunete de o frecvenĹŁÄƒ ĂŽnaltă, pe care oamenii nu le pot auzi). Acestea se reectă asupra obiectelor din jur, producând vibraĹŁii Č™i un ecou pe care, cu auzul lor ďŹ n, liliecii ĂŽl percep. ĂŽn funcĹŁie de acest ecou, „șoriceiiâ€? ĂŽnaripaĹŁi apreciază forma obiectului, distanĹŁa la care se aďŹ‚Äƒ Č™i chiar viteza cu care acesta se miČ™că. Acest fenomen de transmitere Č™i receptare a sunetelor se numeČ™te ecolocaĹŁie.

Majoritatea speciilor de lilieci se hrăneČ™te cu insecte. Un liliac consumă ĂŽn timpul vieĹŁii aproximativ 10 kg de ţânĹŁari, din acest punct de vedere ďŹ ind considerat un animal nimal foarte folositor. ĂŽn lume există ĂŽnsă Č™i lilieci care se hrănesc cu fructe Č™i nectar, dar Č™i carnivori, care consumă Č™opârle, păsări, Č™oareci, peČ™ti sau chiar lilieci mai mici. ĂŽn America trăiesc liliecii-vampir, care sug sângele animalelor sau al oamenilor pe care ĂŽi atacă noaptea, provocându-le răni.

Feme de liliac naČ™te anual maximum doi pui golaČ™i, cu pleoapele lipite Č™i cu membrele Femela slab dezvoltate. Grijulie, ĂŽČ™i poartă puii agÄƒĹŁaĹŁi la piept până când aceČ™tia ĂŽnvaĹŁÄƒ să zboare. protejează doar la ivirea vreunei primejdii. Pe urmă ĂŽi mai protejeaz

ĂŽn multe zone ale ocr lumii, liliecii sunt ocrotiĹŁi prin lege deoarece deoarece, ďŹ ind polu sensibili la poluare, se aďŹ‚Äƒ pe c cale de dispar dispariĹŁie.

9

Arborele de cacao sau hrana zeilor V-aĹŁi ĂŽntrebat vreodată din ce se obĹŁine delicioasa ciocolată care vă place atât de mult? Unul dintre ingredientele de bază este pulberea maronie numită cacao, obĹŁinută din seminĹŁele unui arbore originar din pădurile Americii de Sud. Se presupune că mayaČ™ii, cu 2.000 de ani ĂŽ.e.n., considerau acest arbust un darr divin. Tocmai de aceea, denumirea Č™tiinĹŁiďŹ că a arborelui de ca-cao – Theobroma cacaoa – ĂŽnseamnă, ĂŽn traducere, hrana zeilor. Boabele de cacao au ajuns pentru prima dată ĂŽn Europa ĂŽn anul 1521. Erau extrem de scumpe, aČ™a că, timp de 300 de ani, cacaua a fost băutura celor bogaĹŁi. Arborele creČ™te ĂŽn zone tropicale, adică ĂŽn lo-curi unde este foarte cald Č™i multă umezeală. Se găseČ™te la umbra altor plante ĂŽnalte, cum ar ďŹ bananierii sau palmierii. Cultivatorii ĂŽl numesc Č™i „plăpândulâ€?, deoarece soarele Č™i vântul puternic dăunează lăstarilor săi sensibili. AceČ™ti copaci pot trăi până la 100 de ani, ĂŽnsă sunt consideraĹŁi roditori numai 25 de ani. După această perioadă, sunt tăiaĹŁi Č™i ĂŽnlocuiĹŁi. Arborele de cacao are trunchiul drept Č™i scoarĹŁa netedă, maronie Č™i coroana ramiďŹ cată. Este plin de frunze, ori Č™i fructe tot timpul anului.

ia t

ele z n u Fr

mpe a e s a ucio rzi, l

e v t n le su

e z n Fru

$

" " " !

&

# # elui. soar e

% l a rnice pute

10

i c

Â’ Frunzele mature se pot răsuci pe verticală Č™i orizontală, astfel ĂŽncât să protejeze de soare noile frunze ale copacului.

F lor i le

+ /

8 9

% : 5 ; " < /

% "

&

' ( )

%

/ %

* '

% $

0

+ ) %

$ 1

2

% $

"

$ 3 3

) 1 1 61

1

1 4 4 % % ) 2

) $ (

1 6

)

1 % $ 5 5 " 1

al copiilor.

+ !

%

)

$

)

# ’ Dacă nu sunt polenizate, 3

%

orile arborelui de cacao mor du

7

pă 24 de ore. %

& Â’ Pe plantaĹŁiile de arbori de cacao,

doar trei din 1.000 de ori sunt polenizate, urmând să se transforme ĂŽn fructe. Â’ Polenizarea orilor arborelui de cacao nu se face de albine,, ci de musculiĹŁe ĹŁ sau chiar de lilieci.

11

12

Numerotează în ordine pentru a alcătui imaginea Turnului Eiffel.

2

Șteffy a desenat obiecte ale căror denumiri provin din limba franceză. Încercuiește în careu aceste cuvinte.

O

Q

M

7

Z

B

H

+

W

Q

B

A

2

O

N

X

A

Q

C

R

7

I

O

N

A

N

8

F

F

8

C

W

2

V

T

T

V

R

O

O

M

C

I

A

I

7

J

Z

+

K

D

O

2

2

R

+

B

T

8

I

N

O

O

B

A

T

7

R

I

7

N

0

0

K

+

R

N

O

N

I

0

Răspunsuri: 1. 2, 5, 3, 4, 1, 6 (sau invers, dacă începi de la vârf spre bază).

1

FOTO: © MEDIAFAX FOTO/PUBLIMEDIA

Oana Radu

FOTO: © MEDIAFAX FOTO/MIHAELA COJOCARIU

2

Care este umbra potrivită?

Trasează drumul pe care trebuie să-l să l parcurgă găina. Pentru a ajunge la grăunĹŁe, găina trebuie să respecte următoarele reguli: t TÄŽ BEVOF UPĹ™J QVJJ NFSHÉOE EPBS Ă”O MJOJF ESFBQUÄŽ t TÄŽ OV USFBDÄŽ QF MB OJDJP WVMQF t TÄŽ OV USFBDÄŽ EF EPVÄŽ PSJ QSJO BDFMBĹ—J MPD Răspuns: 1. Umbra portocalie.

1

29

adaptare după Jean de La Fontaine

1 Fragmentele poveștii s-au amestecat. Numerotează paragrafele în ordinea logică.

– A, ce bine că ești aici! i-a spus vulpea. Tocmai am aflat o veste bună și am venit să ţi-o spun și ţie: s-a încheiat o pace veșnică între toate animalele din lume. De acum încolo nu ne vom mai ucide unele pe altele. Haide, deschide-mi poarta să vin la voi și să petrecem ca o adevărată familie! – O să cobor îndată să-ţi deschid, dar mai stai puţin, că mai vin neamuri la sărbătoare. Văd că se apropie doi ogari. După rânjetul lor, cred că au aflat și ei despre pacea dintre animale. – Chiar acum nu mai pot să aștept... Poate că ogarii nu au aflat încă vestea, a zis vulpea și a rupt-o la fugă. – Vezi cât de greu îi este minciunii când dă peste o minciună și mai mare? a strigat cocoșul în urma vulpii. În ogradă au izbucnit hohote de râs și cotcodăciri voioase. Doar puiul cel cafeniu nu înţelegea nimic…

30

Mai repede decât la plecare, puiul a ajuns cu vulpea la poarta gospodăriei. S-a strecurat înăuntru printre două uluci, așteptându-se ca și vulpea să facă la fel. Vicleana a rămas însă pe din afară. A dat câteva ocoluri curţii cu gândul să găsească un loc mai larg prin care să poată intra. Mai-mai că era pe punctul de-a renunţa, când a dat cu ochii de cocoș.

Nu peste mult timp, a ieșit în curte și stăpânul. A pregătit hrana pentru păsări, apoi a plecat în sat să-și vadă de treburi, lăsând înaripatele în grija cocoșului. Când gospodarul a deschis poarta, un puișor cafeniu s-a strecurat pentru prima dată dincolo de gardul curţii, fără să fie văzut de nimeni. Micuţul era curios să exploreze lumea și își dorea mult să-și facă noi tovarăși de joacă. S-a oprit în dreptul unei tufe de mușeţel ca să ciugulească o râmă și și-a continuat voinicește drumul spre marginea pădurii. – Ce bucurie că te-am întâlnit, nepoate! i-a spus o vietate roșcată cu glas dulce. – Sărut-mâna, mătușică! i-a răspuns puiul luându-i de bune vorbele mincinoase, căci nu mai văzuse în viaţa lui o vulpe.

2 Scrie câte trei însușiri pentru

Razele jucăușe ale soarelui anunţau începutul unei zile călduroase. Cel dintâi care s-a trezit în ogradă a fost, bineînţeles, cocoșul. Ca în fiecare dimineaţă, s-a cocoţat pe o creangă de deasupra cuibarului și a dat semnalul de trezire. – Cucurigu! Cucurigu! striga el cât îl ţineau puterile. Îndată s-a însufleţit întreaga gospodărie. Una câte una, găinile au ieșit din coteţ și, după ele, grupuri-grupuri de puișori ca niște ghemotoace aurii. – Bună dimineaţa! îi spuneau găinile bătrânului cocoș. – Bună dimineaţa! salutau politicoși și puișorii, aplecându-și ușurel capetele. – Bună dimineaţa! le răspundea cocoșul cu bunăvoinţă.

După o îmbrăţișare călduroasă, mătușica a continuat: – Ar fi o mare surpriză pentru cei de acasă dacă m-ar revedea după ce am stat departe aproape un an. Mult se va mai bucura unchiul cel pintenog atunci când îi voi da o veste mare. Așa că, te rog, arată-mi tu drumul, căci l-am uitat de atâta vreme… Încrezător în poveștile meșteșugite ale vulpii, puiul a luat-o înainte pe cărare. Se gândea că păsările se vor bucura că a găsit-o pe mătușa îndepărtată și că, prin fapta sa, va deveni nepotul cel mai apreciat al unchiului cocoș, pe care toate găinile îl respectau.

personajele povestirii. cocoșul – ……………………………………………….. puișorul cafeniu – ……………………………………… vulpea – ………………………………………………….

31

Fiecare obiect din jurul nostru este alcătuit din particule mici de materie numite molecule. De exemplu, clopoĹŁeii ornamentali se leagănă ĂŽn bătaia vântului, lovind moleculele de aer din jurul lor Č™i făcându-le să vibreze. Aceste vibraĹŁii antrenează ĂŽn miČ™carea lor alte molecule de aer Č™i se transmit sub forma unor unde până la urechile noastre, mai precis până la timpan – tot o membrană care vibrează. AČ™adar, sunetul este ca unduirile unei ape liniČ™tite atunci când aruncăm o piatră, deci ca un fel de „valâ€? creat prin vibraĹŁia unui obiect.

ĂŽn jurul nostru există ĂŽnsă mai multe sunete decât cele pe care le putem percepe. Acestea au ďŹ e o frecvenĹŁÄƒ prea mică, ďŹ e prea mare pentru sensibilitatea auditivă umană. Cele dintâi se numesc infrasunete, iar celelalte ultrasunete, pe acestea din urmă bazându-se orientarea liliecilor. Viteza cu care călătoreČ™te sunetul depinde de mediul prin care se deplasează. De exemplu, prin aer aceasta este de aproape 350 de metri pe secundă, iar ĂŽn apă este de 1.482 de metri pe secundă. Anumite sunete – cum ar ďŹ clinchetul clopoĹŁeilor – ne ĂŽncântă auzul, dar altele – ca de exemplu huruitul motorului unei motociclete – ne deranjează. Suprapunerea dezordonată a sunetelor creează zgomote. Acestea sunt produse de surse naturale, dar mai ales de oameni, prin utilizarea mijloacelor de transport, a unor aparate sau utilaje Č™i chiar prin simple ĹŁipete. Zgomotele continue produc fenomenul dăunător numit poluare fonică. Aceasta le provoacă oamenilor stări de oboseală, dureri de cap Č™i insomnii, ĂŽi face să piardă ĂŽn greutate Č™i le afectează grav auzul. De aceea este bine, uneori, să ĂŽncercăm să facem cât mai puĹŁină gălăgie...

32

ĂŽn ĂŽntreaga lume, aproximativ 120 de milioane de oameni suferă de afecĹŁiuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la zgomot.

Experimente cu un ou fiert

mai reped

A

(ďŹ ert l de PaČ™te u n u : ă u o asă, Ia două vârte pe m ĂŽn . d ru c l u Ce tare) Č™i alt două ouă. le e c , p m ti ĂŽn acelaČ™i observi?

p Č™i ai mult tim e ĂŽnvârte m Oul ďŹ ertt s l crud. e decât ce

B

Introdu un ou ďŹ e rt ĂŽntr-o cană cu oĹŁet. Lasă-l acol o timp de două-t rei zile, apoi ĂŽncear că să-l atingi uČ™ or folosind o lingu riĹŁÄƒ. Ce s-a ĂŽntâ mplat cu coaja oului? D ar cu interiorul să u?

4 Ä› T ĂŽn cazul oului crud, centrul de greu zig-# be # % # &ne %

& &

4 Ä› T Ä› ' ( & ( #

OĹŁetul dizolvă co aja oului, iar oul devine elastic ca un jeleu.

SmalĹŁul dinĹŁilor este format ĂŽn mare parte din calciu, asemenea cojii oului. DeČ™i smalĹŁul dentar este extrem de dur, acidul ĂŽl poate dizolva. De aceea este bine să consumăm cu măsură băuturile acidulate, sucurile de fructe (mai ales cele de citrice) sau alimentele acre.

33

Ograda cu păsări domestice

(Curcanul) Ghemuleţ cu fraţi mai mulţi, Piuind umbla desculţ După apă și mâncare. Puf de aur, puf de soare, Cine-i oare?

Nu e mire, nici mireasă, Are trenă mătăsoasă.

(Puișorul de găină)

(Păunul)

Recunoşti locuitorii din ograda cu păsări domestice? Dacă da, atunci răspunde corect la ghicitori.

Face ouă zeci și sute Dacă-i dai grăunţe multe. (Găina) În căsuţă când nu-ncape, Dă cu ciocul ca să crape Zidul cel din coajă fină, Ca să iasă la lumină. (Puiul din găoace)

Joc

Ajută-i pe cei doi porumbei să ajungă la căsuţa pentru păsări în așa fel încât

34

E o pasăre rotată, Stă cu coada-nvolburată Și te-aleargă-n curtea toată.

drumurile lor să nu se intersecteze.

Duce veste Ca-n poveste Și oricui el știe-a spune Că e semnul păcii-n lume.

Pe vremuri, porumbeii voiajori aveau sarcini foarte importante: duceau la o destinaţie bine stabilită mesaje sau, în cazuri aparte, chiar și pacheţele mici de medicamente.

(Porumbelul)

(Raţa) Are pinten la picior Și e ceas deșteptător.

Jupâneasă durdulie, Cu rochiţa cenușie Lucrată din pene lucii, Caută pe lac păpucii. (Gâsca)

Pasăre cu ciocul lat Și cu mersul legănat, Intră-n apă, nu se udă, Umblă-n soare și n-asudă.

35

(Cocoșul)

p isul, p i o i r lor c a l a P u radis – Parlez-vous français? o întrebă Șteffy pe Maia. – Nu sunt o foarte bună vorbitoare a limbii franceze, dar de ce mă întrebi? – Tocmai am câștigat la un concurs o excursie în Franţa, la Paris! – Felicitări! îi zise Maia. Atunci cred că este momentul să te informezi puţin, să afli ce poţi vizita. Eu știu câteva lucruri. Parisul, capitala Franţei, se numără printre cele mai vizitate orașe din Europa. Mai este te cunoscut și ca Orașul luminilor, atât datorită faimei sale de centru de educaţie și de cultură, cât și a faptului că străzile sale au început să fie iluminate mai devreme decât cele ale altor orașe.

Simbolurile Parisului

FOTO: © WIKIPEDIA/TRISTAN NITOT CC BY-SA 3.0

FOTO: © WIK IPEDIA/THES UPERMAT CC -BY-SA-3.0

1. Unul dintre simbolurile Parisului este e Turnul Eiffel, o structură de fier înaltă ă de 300 de m. Cu ajutorul liftului, vizitatorii pot urca până în vârful construcţiei, de unde pot admira superba priveliște a întregului oraș. 2. Muzeul Luvru, situat în paFOTO: © latul cu același nume, este WIKIPEDIA /ALVESG ASPAR unul dintre cele mai vizitate din lume. Găzduiește peste un milion de opere de artă cunoscute noscute în întreaga lume și are la intrare o piramidă din sticlă. 3. În amintirea luptelor triumfătoare ale lui Napoleon Bonaparte, în anul 1806 a început construirea Arcului de Triumf. Pe acest monument înalt de 50 de m și lat de 45 de m sunt sculptate în relief bătălii victorioase și sunt gravate numele celor care au murit luptând pentru împărat.

Locul preferat al copiilor O atracţie recentă a Parisului este staţiunea de vacanţă Marne-la-Vallée, unde în 1992 s-a deschis complexul Disneyland. Acesta cuprinde două parcuri tematice, un centru comercial, o zonă de divertisment și șapte hoteluri. Mii de vizitatori găsesc acolo personaje celebre din desene animate: Mickey Mouse, Minnie, Tom, Jerry, Cenușăreasa, Albă ca Zăpada și un întreg univers de prinţese, zâne, sirene și vrăjitoare, cavaleri și piraţi, uriași și spiriduși, precum și multe jucării însufleţite. Pe aleile care leagă intrarea parcului de castelul Frumoasei din Pădurea Adormită, îmbarcate în mașini ingenioase, toate personajele create de Walt Disney defilează într-o paradă de excepţie. Parcul de distracţii satisface spiritul de aventură al celor mici. Copiii, dar și adulţii, pot conduce navete spaţiale, FOTO: © WIKIPEDIA/ TOPALASKA CC BY-SA 3.0 pot parcurge trasee asemenea piraţilor din Caraibe sau unele mai dificile și mai întortocheate la Star Tours, în zone în care alternează lumina și întunericul; se pot lăsa învârtiţi călare pe armăsari în caruselul lui Lancelot, denumit așa după unul dintre cavalerii Mesei Rotunde, sau îmbarcaţi în ceșcuţe ce amintesc de Alice în Ţara Minunilor; își pot exersa talentul la Buzz Lightyear Laser Blast, folosind jucării asemănătoare armelor cu laser. Cei cărora le plac senzaţiile tari pot vizita Conacul Fantomelor, iar pasionaţii de zbor pot încerca Dumbo Flying – niște elefănţei care se înalţă sau coboară după placul celor mici. Seara, la Disneyland se organizează spectacole de sunet și lumină numite Disney Dreams. Se proiectează holograme ame ale celor mai îndrăgite personaje, iar castelul Frumoasei din Pădurea Adormită este învăluit în jocuri de lumină. La final, o explozie de artificii îi trezește la realitate pe privitori.

FOTO: © FOTO: © WIKIPEDIA/UMEUMEZO CC BY-SA 3.0

WIKIPED

IA/DAVID

JAFRA C

C BY 2.0

37

1

Completează fiecare spaţiu delimitat în careu cu literele care intră în alcătuirea cuvântului !. Literele se pot repeta o singură dată pe linii și pe coloane.

2

Taie fragmentele care nu fac parte din imaginea dată.

C

D

!

F

Care dintre cele șase ouă nu se află în cofraj?

B A

38

B

C

D

E

F

Răspunsuri: 2. C, F; 3. C.

3

A

Materiale necesare:

"

carton; carton portocaliu (pentru cioc Č™i picioruČ™e); ďŹ re galbene sau albe de mohair Č™i un ďŹ r de aĹŁÄƒ; două boabe de piper sau ochi mobili; foarfecă; lipici.

> ?

Suprapune ne cercurile cercurile mari (fără a le lipi) Č™i ĂŽnfÄƒČ™oară pe ele ďŹ rele de mohair. Procedează la fel Č™i cu cele două cercuri mici. Conturează pe carton două perechi de cercuri perechi (unele mari Č™i altele mici) ză-le. Č™i decupea decupează-le.

Se Separă cercurile cu c grijă Č™i, cu un ďŹ r de aĹŁÄƒ, leagă bine cu un nod toate ďŹ rele dintre cele două cercuri. ĂŽndepărtează cercuĂŽn rile de carton Č™i „ciufuleČ™teâ€? ciucurii. Ca să ďŹ e rotunzi, ďŹ nisează cu foarfeca.

Taie cu o foarfecă ďŹ rele de jur-ĂŽmprejur, marginea din exterior, pe marg cele două cercuri ĂŽntre cele carton. Ai grijă ca, de carton la ďŹ nal, toate ďŹ rele t să ďŹ e tăiate.

LipeČ™te cei doi ciucuri obČ›inuČ›i unul peste celălalt. Pune-le ochiČ™orii mobili, cioculeČ›ul Č™i picioarele din carton portocaliu.

39

38 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU

Pentru copiii din clasa pregătitoare Č™i clasele I–II: Ex. 2: Câte păsări sunt ĂŽn mulĹŁime? Äż 7; Äż 8; Äż 6. Ex. 9: ĂŽn ce dată soseČ™te Č˜teffy la Paris? Äż 4; Äż 11; Äż 18. Ex. 13: Cum „alintăâ€? Maia cuvântul cheie? Äż cheiĹŁÄƒ; Äż cheiucă; Äż cheiČ™oară. Ex. 22: Câte ouă va dărui IepuraČ™ul ďŹ ecărui copil? Äż 1; Äż 3; Äż 2.

Ex. 34: Pluralul substantivului lespede este: Äż lespede; Äż lespezi; Äż lespedi. Ex. 35: Câte ouă verzi ar mai ďŹ trebuit să vopsească bunica? Äż 3; Äż 6; Äż 9. Ex. 37: Câte ori ai colorat? Äż 3; Äż 2; Äż 4. Numele .......................................................................... Localitatea .....................................................................

Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........ Pentru copiii din clasele III–IV: Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ ........................... Ex. 31: Câţi euro plăteČ™te familia pentru excursie? Cod ............................... E-mail ...................................... Äż 800; Äż 556; Äż 834. Č˜coala .................................................. Clasa ............... Ex. 34: ZgripĹŁuroaica locuia ĂŽn: Vârsta .............. Telefon ................................................ Äż pădure; Äż peČ™teră; Äż sat. Ă? Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciĹŁii din caietul de lucru. Ă?

Completează talonul, decupează-l Č™i apoi trimite-l pe adresa redacĹŁiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147). PoĹŁi ďŹ chiar tu norocosul câČ™tigător al unui CORT oferit de Č˜teffy ĂŽn urma tragerii la sorĹŁi!

TALON DE CONCURS

Numele ....................................................................

Â… MAČ˜INUŢÄ‚ TELEGHIDATÄ‚ Â… PUZZLE Â… JOC TRIDIMENSIONAL Â… PÄ‚PUČ˜Ä‚ BARBIE Â… CARTE

CâČ™tigă cu

!

Str .................................................. Nr. ....... Bl. ........ Sc ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/JudeĹŁ .........................

1. Răspuns: .................................................................

Cod ............................. E-mail ..................................

2. Răspuns: .................................................................

Č˜coala ........................................... Clasa ...............

3. Răspuns: .................................................................

..... Vârsta .......... Telefon ...............................................

Ă? ĂŽntrebări: Ă?

1. Cât de des Č™i câţi pui face o femelă de liliac? 2. Cât timp este roditor arborele de cacao? 3. Ce proverb ai asocia cu mesajul poveČ™tii CocoČ™ul Č™i vulpea?

PÄ‚PUČ˜Ä‚ Č˜ BARBIE

Bifează premiul dorit!

Localitatea ................................................................

PUZZLE

MAČ˜ Č˜IN Č˜ INU UŢÄ‚ ŢÄ‚ TELEGHIDATÄ‚ Ä‚

10Ă—

JO JOC OC C TRIDIMENSIONAL TRIDI TR T IDI DIMEN MENSIO MEN S SI

Răspunde la ĂŽntrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale Č™i trimite-l pe adresa redacĹŁiei. Alege ce-ĹŁi doreČ™ti cel mai mult Č™i vei participa astfel la tragerea la sorĹŁi! Ai răspunsurile la ĂŽntrebări citind revista!

Jucăriile Č™i Č™ cărĹŁile cărĹŁi ărĹŁile ĹŁile le din d imagini ima imag im ag ni sunt cu titlu de prezentare! agini prezentare!!

# $ % %

Regulamentul concursurilor

38

Trimite toate taloanele concursurilor la care doreČ™ti să participi ĂŽntr-un singur plic!

Completează taloanele citeĹŁ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!

CâČ™tigătorii vor ďŹ anunĹŁaĹŁi ĂŽn numărul 40 al revistei noastre.

Premiile se acordă prin tragere la sorĹŁi Č™i vor ďŹ expediate prin poČ™tă. RedacĹŁia ĂŽČ™i rezervă dreptul de a folosi materialele primite fără nicio obligaĹŁie faĹŁÄƒ de autori.

!

ATENŢIE, COPII! TreceĹŁi pe plic, citeĹŁ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-MureČ™, cod: 540147.

CâČ™tigătoarea MP3 playerului: Suru Sorana-Gabriela, CaransebeČ™, Č˜c. Gen. Nr. 8. CâČ™tigătorii jucăriilor: ChiČ™ea Alex-Daniel, Tulca, Č˜c. Gimn. „Nestor Porumbâ€? (MaČ™ină teleghidată); Bârsan Matei, Predeal, Liceul Teoretic „Mihail Săulescuâ€? (Puzzle); Rotaru Denis, Prigor, Liceul Tehnologic „I.C. Buracuâ€? (Joc 3D); Vasile Maria Elena, Câmpia Turzii, Č˜c. Gimn. „Avram Iancuâ€? (Barbie). CâČ™tigătorii cărĹŁilor: Prepescu Tudor, PloieČ™ti, Č˜c. Gimn. „Sfânta Vineriâ€?; Loghin Ana Maria, BotoČ™ani, Liceul Teoretic „Nicolae Iorgaâ€?; Paragină Andreea, Isaccea, Liceul Teoretic „Constantin Brătescuâ€?; PamďŹ l Vlad, FocČ™ani, Č˜c. „Ion Basganâ€?; Răghină Robert Cristian, GalaĹŁi, Č˜c. Gimn. Nr. 38 „Grigore Moisilâ€?; Vrăjitoru Ana Maria, Calafat, Č˜c. Gimn. „Constantin Gerotăâ€?; Mihai Maria, Dorohoi, Č˜c. Gimn. „Al. I. Cuzaâ€?; Lazarovici Roberto-IonuĹŁ, Gătaia, Liceul Teoretic Gătaia; Gărvăneanu Gabriela, Isaccea, Liceul Teoretic „Constantin Brătescuâ€?; Moise Ionis, PloieČ™ti, Č˜c. Gimn. „Sfânta Vineriâ€?.

www.stey.ro

Revistă Č™colară de cultură generală Č™i jocuri distractive

Redactor-șef: Andrei Timar Redactori: Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa

IlustraĹŁii: Bernadette Brigitta KovĂĄcs, Panna SzilĂĄgyi, Gabriella FĂĄbiĂĄn Design & DTP: Raluca Rogoz, Magyarosi JĂşlia

Editat de: S. C. NORAND S. R. L. 0 1 $ 1 5ÉSHV .VSFĹ— UFM F NBJM SFEBDUJF!TUFGGZ SP t XXX TUFGGZ SP Š Drepturile de autor pentru texte Č™i imagini aparĹŁin Editurii KREATIV. Reproducerea parĹŁială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. I. S. S. N. 2066-7582

Oferta de Paste

;

www.editurakreativ.ro ww ww ed

Editura Kreativ „dezgheaĹŁÄƒâ€? preĹŁurile!

Dacă vrei să-ĹŁi completezi colecĹŁia de cărĹŁi din seria Lumea pe ĂŽnĹŁelesul lesul tău sau să-ĹŁi surprinzi un prieten cu un cadou inspirat, ai ocazia să o faci aci acum, chiziĹŁio achiziĹŁionând cărĹŁile dorite la preĹŁul de doar 12 lei/bucată.

U O D a c SUPER ĂšWHII\ WH VXUSULQGH GLQ QRX FX R MXFăULH FDUH vÄ L GH]YROWă LPDJLQDÄ LD ĂşL FUHDWLYLWDWHD ĂşDUSHOH 5XELN $FHVWD HVWH IRUPDW GLQ GH SULVPH GH PăULPL LGHQWLFH FDUH SRW Âż URWLWH GDU QX VH SRW GHVIDFH $VWIHO GLQWU R OLQLH GUHDSWă SRÄ L PRGHOD IRDUWH XĂşRU R LQLPLRDUă XQ FÄƒÄ HO R PLQJH ĂşL PXOWH DOWH IRUPH LQWHUHVDQWH

facebook.com/EdituraKreativ fac acebook.com m/EdituraKr

Č˜arpele Rubik: t reprezintă un cadou pe care ĂŽl prim primesc rimesc to toĹŁi oĹŁi ĹŁ u revista! cei care cumpără revista! t se poate obĹŁine doar odată cu

Ăş6DUSHOH 5XELN

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.