Steffy 39 by Raluca Rogoz

C AIET DE LUCRU

AVIZAT DE

anul VII • nr. 4 D e c i z i a n r. 52712 / 06.08.2012

8LEI99

posterE • Vio le tt a

+ 16 pagini caiet de lucru • concursuri

•r

r ge

fede

rer

Mai (prima duminică a lunii mai) Ziua Mondială a Râsului

Înfloresc florile de nu-mă-uita, ma cii, crinii, bujorii, trandafirii, iar în spaţiile verzi se plantează răsaduri de panseluţe şi petunii, pentru culo rile lor vii.

Ziua Internaţională a Muzeelor

Spre sfârşitul lunii se coc primele căpşuni şi cireşe.

Şi în grădina de legume se plantează răsaduri: ridichi, fasole, vinete, ceapă, conopidă, dovlecei şi multe altele. Ai grijă însă la buruieni, care sunt mult mai rezistente decât plăntuţele şi trebuie plivite des!

În anul 1880 s-a născut poe tul Tudor Arghezi, autorul uno ra dintre cele mai cunoscute poezii pentru copii: Zdreanţă, O furnică etc.

iunie 1

Ziua Internaţională a Copilului

Luna iunie aduce nopţi scurte şi zile lungi. Se întunecă foarte târziu şi se luminează devreme, iar în 21 iunie avem parte de cea mai lungă zi din an.

Solstiţiul de vară

În pieţe găseşti deja ridichi, sfeclă roşie, ceapă, salată şi alte legume şi verdeţuri proaspete.

În 1818 s-a născut Vasile Alecsandri, autor al unor mi nunate poezii despre anotim puri: Iarna, Primăvara, Concertul în luncă etc. La sfârşitul lunii se coc caisele.

În ţara lui mură-n gură (fragment)

de Nina Cassian În ţara lui mură-n gură, Totu-mi este pe măsură. Când mă scol de dimineaţă, Nu la şapte, ci la zece, Vine-o tavă cu dulceaţă Şi-un pahar cu apă rece. Şi dulceaţa zice: ia-mă! Şi paharul zice: bea-mă! Ia-mă! Bea-mă! Uşor de zis! Însă gura s-o deschizi Nu-i deloc aşa uşor! – Ajutor! Ajutor! Linguriţa, grijulie, Îmi deschide gura mie. Ei, aşa mai merge, zic, Dacă mă ajuţi un pic! (...) În ţara lui mură-n gură, Caşti o gură cât o şură, Şi îndată-ţi pică-n ea Tot ce vrei şi tot ce-ai vrea! Sărmăluţe-n foi de viţă, Supă caldă, tocăniţă, Cozonac, compot, halviţă, Cârnăciori şi ciulama, Murături etcetera. Am mâncat de m-am umflat! Nu-i nimic, o macara iată că pe sus mă ia Şi m-aşază după plac, Colo-n umbră-ntr-un hamac. Huţa-huţa, ce să zic, Bine-i când nu faci nimic! (...)

Scrie două însuşiri ale personajului poeziei. .......................................................................... ..........................................................................

de Mihaela Bucinschi şi Gabriela Dumitru

Şteffy nu a fost întotdeauna un elev conştiincios, aşa cum îl ştim noi. Cu mult timp în urmă, nu citea deloc şi nu-şi scria aproape niciodată temele pentru şcoală fiindcă, pentru el, o oră de teme însemna o oră de joacă pierdută. – E prea plictisitor! Cifrele sunt plictisitoare, literele sunt plictisitoare şi desenul este plictisitor! se văita Şteffy. Într-o zi, după ce s-a întors de la şcoală, şi-a aruncat ghiozdanul şi s-a dus la terenul de sport. A jucat fotbal, a mai stat un ceas de vorbă cu prietenii, apoi a venit acasă, s-a jucat pe tabletă şi ziua a trecut. – Bisqit, hai în pat! i-a spus băiatul cățelului când s-a făcut vremea de culcare. Acesta s-a suit în pat, purtând în gură o păpuşă mare cât un deget. – De unde ai luat asta? Eu nu am aşa ceva, a spus Şteffy luând jucăria din gura câinelui. Băiatul a văzut atunci un lucru neobişnuit. Păpuşa se mişca şi avea o figură înspăimântată. – Dă-mi drumul! a spus omuleţul, care purta un pulover tricotat, o pereche de pantaloni verzi şi un fes ciudat. Scapă-mă din colţii fiarei ăsteia mustăcioase şi îţi voi îndeplini orice dorinţă! „Ce noroc!”, şi-a spus băiatul, scoţând păpuşa din colții lui Bisqit. – Oooh... Mulţumesc! a zis spiriduşul scuturân du-şi hainele. Credeam că nu mai scap cu viaţă. Numele meu este Trix. – Eu sunt Şteffy! Iar el este Bisqit... – Încântat, a rostit sec spiriduşul. Mi-ar plăcea ca animalul ăsta păros să stea puţin mai departe. Acum spune-mi ce dorinţă vrei să-ţi îndeplinesc. – Păi, s-a codit puţin băiatul, nu aş vrea mare lucru... Doar să-mi scrii temele până la sfârşitul anului. – Prea bine! s-a învoit Trix. Dar cu o singură condiție: să stai lângă mine tot timpul, ca nu cumva să ajung din nou în gura bestiei de Bisqit.

– În regulă! Aşa voi face! Acum hai să dormim. Mâine ne trezim devreme. A doua zi, micul spiriduş a fost la şcoală cu băiatul. Când s-au întors acasă, Şteffy şi-a aruncat ghiozdanul în hol, a înfulecat ceva în grabă şi a vrut să plece la joacă. – Hei! a strigat Trix. Unde pleci? Vino să-ţi scriu temele! Scoate caietele şi cărţile, că eu nu pot. Sunt prea mari! Ai uitat de învoiala noastră? Stai lângă mine până le termin! Uite cum mă priveşte câinele! Cu ce începem?

Cum s-a întâlnit Şteffy cu spiriduşul? ............................................................................ ...........................................................................

De ce crezi că l-a înhăţat Bisqit pe spiriduş? .......................................................................................................................

– Cu matematica..., a oftat Şteffy. Trix a deschis cu greu caietul şi s-a uitat la exercițiile din temă. Şteffy s-a aşezat pe un scaun, stând plictisit cu bărbia în palmă. – Grăbeşte-te puţin! Vreau să mă duc la joacă! – 30... împărţit la 2... plus 5... egal cu... cred că 10. Sau poate 5... Nu ştiu exact. Mai bine adu-mi un calculator, a zis Trix. Şteffy s-a ridicat şi i-a adus ce-i ceruse. – Unde este semnul de împărţire aici, pe tastele astea? l-a întrebat spiriduşul pe băiat. – Offff... A trecut deja o jumătate de oră şi nu ai rezolvat niciun exer ciţiu! i-a reproşat Şteffy. Lasă-mă să te ajut, să pot ieşi odată la joacă! În zece minute, tema la matematică a fost gata. – Poate te descurci mai bine la română, i-a spus el lui Trix, aşezându-i în faţă caietul, apoi tolănindu-se pe pat şi dând drumul la televizor. – Să vedem! Coco... Cocos... Cocoş..., în cerca Trix să descifreze primul cuvânt din lecție. Şteffy, nu înţeleg ce scrie aici, vino şi ajută-mă! Şi... adu-mi şi un dicţionar! Şi o pereche de ochelari! Aprinde lumina! Şi vezi să nu vină câinele! – Nu înţeleg! Ce fel de spiriduş eşti tu? Tot timpul eşti nemulţumit, tot timpul ceri câte ceva! a spus supărat băiatul. Lasă că scriu eu! Dacă mă grăbesc, mai am timp să ies puţin afară la joacă.

Încercuieşte trei numerale din text.

s-a codit Uneşte cuvintele cu sens asemănător. învoială fes concentrat

căciuliţă a şovăit atent înţelegere

– Nici gând! Învoiala e învoială. Nu vreau să spui mâine că din vina mea nu ai temele făcute sau că ai ştersături şi greşeli. – Dar promit să fiu atent! se rugă Şteffy. Vino în buzunarul meu şi odihneşte-te. Concentrat, Şteffy şi-a scris tema de casă în 20 de minute. Apoi, şi-a făcut ghiozdanul pentru a doua zi şi a ieşit la joacă. Seara, cei doi s-au întors acasă şi s-au culcat. Până la sfârşitul anului şcolar, toate zilele au trecut la fel. Trix începea să scrie temele, dar niciodată nu apuca să le termine. Cerea tot timpul câte ceva: o carte nouă, o enciclopedie, un dicţionar, iar Şteffy nu avea niciodată răbdare să-l lase să termine, aşa că făcea totul în locul lui. La şcoală şi acasă se schimbaseră multe lucruri. Băiatul era apreciat, felicitat şi nimeni nu îi mai reproşa nimic. Mergea la şcoală cu temele scrise şi avea şi timp de joacă. În ultima zi de şcoală, învoiala celor doi a luat sfârşit. Băiatului îi părea oarecum rău că urma să se despartă de micul său prieten, dar pe de altă parte se bucura că aveau să se sfârşească toate smior căielile sale. Trix a dispărut la fel de ciudat pe cât apă ruse, iar Şteffy a rămas băia tul isteț şi responsabil pe care îl ştim cu toții.

B dmintonul, jocul cu flutur şi

ca un sport în te s e l u n to Badmin chi două pere u a s ri to ă re doi juc , peste ă cu racheta z a e s a p ri de jucăto turaş. fileu, un flu pe nişte ului de joc, n re te l u c lo La mij fileu. te întins un s e i, ic rn te stâlpi pu dintr-o te alcătuită s e ă s la p Această nte, tivită ri şi reziste ţi b u s re fi loare reţea de ublă de cu d ă d n a b cu o pe lungime rmat albă. inton este fo m d a b e d l tu ovală, Echipamen acheta este R i. ş ra tu u şi fl mă şi din rachete cap sau ra i ş jă ti r, e n mâ metal alcătuită din mn sau din le in d tă a cţion teriale este confe ricat din ma b fa fi te a o p şul tă) sau uşor. Flutura e, lemn, plu n e (p le ra atu sintetice, n tora. ţie ale aces a in b m o c dintr-o

Înainte de începerea jocului, co trag la sorţ ncurenţii i. Câştigăto ru l îş i a de teren p lege fie pa referată, fi rtea e s ă în c în primul se eapă serv iciul t. Urmează apoi să se seturi a câ d is p ute trei te 21 de p uncte. Cel două dintr c a re c âştigă e acestea e ste consid tor. În caz e ra t în vingă ul egalităţi i la 20, câ cel care o ş ti g ă to r va fi bţine două puncte co Jucătorul s n s e c utive. au pereche a care a câ începe serv ş ti g a t un set iciul şi în s etul următo jocului de r. R e gulile badminton sunt asem cu cele ale ă n ă toare tenisului sa u ale ping-p ongului.

Se consideră greşeală (fault) dac ă fluturaşul: cade greşit la servă; cade în afara marcajelor; trece prin sau pe sub fileu sau atin ge hainele unui jucător; este lovit de două ori consecutiv de acelaşi jucător; este lovit la bază; atinge solul înainte de a fi lovit sau înainte de a trece peste plasă.

Pauza dintre seturi durează dou ă minute, dar jucătorii pot renunţ a la pauză sau o pot scurta, în funcţie de cum se înţeleg. Secretul jocului de badminton est e să urmăreşti cu atenţie traiect oria fluturaşului şi să ai destulă îndemânare pentru a lovi corect cu racheta.

Uneşte cu o linie fluturii identici.

Completează jumătatea care lipseşte.

Descoperă cele zece diferenţe. Încercuiește-le.

e t c e s , in i e i s r a o u t frum u l F i a m e l ce

Multe insecte arată ciudat sau înfricoşător, însă există câteva care fascinează prin frumuseţea lor. Printre acestea se numără şi fluturii. Alături de molii, fluturii sunt lepidoptere, ceea ce înseamnă că au aripile acoperite cu nişte solzi minusculi, aşezaţi asemenea ţiglelor de pe acoperişurile caselor. Pe Pământ trăiesc peste 28.000 de specii de fluturi.

Cum arată? Corpul fluturilor este protejat de un fel de „carapace” şi este format din cap, torace şi abdomen. Cele două pe rechi de aripi prinse de torace sunt completate de trei perechi de picioare. Pe cap, fluturii au două antene şi doi ochi compuşi, care sesizează cu uşurinţă culorile florilor şi mişcările prădătorilor. Antenele se îngroaşă către vârf, acestea fiind folosite la mirosire. În partea inferioară a capului se află trompa – un tub subţire prin care fluturii aspiră hrana, în special nectarul florilor cu miros puternic. Când zboară, această trompă se încolăceşte sub cap.

Ştiai că...?

turi care  Există flu a deloc în scurt nu se hrănesc e ia folosindu-s lor viaţă, aceşt ia acumulată doar de energ midă; în stadiul de o a ot gusta hran  Fluturii p de picioare. folosindu-se

FOTO: © WIKIPEDIA/Cargado por Hectonichus CC BY-SA 3.0

Cum se înmulţesc şi cu ce se hrănesc?

Ciclul de viaţă al unui fluture cuprinde patru faze: oul, omida (larva), nimfa (pupa) şi fluturele matur. Femelele depun ouă pe diverse plante. Învelişul ouălor este rezistent şi lipicios, astfel încât acestea să rămână fixate pe frunzele pe care sunt depuse. După două-trei săptămâni, din ouă ies omizi cu fălci puternice, cu ajutorul cărora acestea pot sfărâma frunze şi petale de flori. Când sunt suficient de dezvoltate, omizile se înfăşoară într-un înveliş, devenind astfel nimfă (crisalidă). În interiorul învelişului, bine ferit de prădători, se formează fluturele. După una-două săptămâni, fluturele iese la lumină.

Regina Alexandra Regina Alexandra (Ornithoptera Alexandrae) este un fluture mare care trăieşte în Noua Guinee, la o altitudine de aproximativ 1.500 de m. Lungimea corpului său poate atinge 8 cm, iar deschiderea aripilor – 28 de cm. Femela acestei specii este mai mare decât masculul şi are aripile mai rotunjite, de culoare brună cu pete albe. Corpul acesteia este bej, cu un punct roşu pe abdomen. Masculul are aripile verde-turcoaz, iar corpul său este galben şi strălucitor.

Fluturele-monarh Fluturele-monarh (Danaus plexippus) se mai numeşte şi fluturele hoinar deoarece are obiceiul de a migra, zburând mii de km. Îşi petrece iarna în Mexic sau California, iar pri măvara se îndreaptă spre Canada. Această călătorie durează două luni, timp în care fluturele străbate zilnic în jur de 80 de km. Fluturele-monarh are aripi mari, colorate în portocaliu cu imprimeuri negre. Acest contrast reprezintă un avertisment pentru prădători, deoarece larvele acestui fluture consumă plante care conţin sub stanţe toxice pentru păsări. Un membru din această specie poate trăi până la opt luni.

Fluturele albastru Fluturele albastru (Menelaus Morpho) poate fi întâlnit în America Centrală şi de Sud. Pe partea superioară, aripile sale sunt de un albastru electrizant, iar „mozaicul” de dedesubt combină culorile maro, gri, negru şi roşu. Când stă cu aripile închise, fluturele este aproape invizibil pentru prădători, dar când zboară, albastrul metalic al aripilor reflectă razele soarelui în stră luciri de diamant, ceea ce face ca fluturele să poată fi Ştiai că...? observat de la mare depărtare.  Atunci când zboară în bucle largi, flu turii caută hrană, iar când zboară în linie dreaptă vor să scape de pericole;  Fluturii sunt insecte cu sânge rece.

P ante e carnivore

În anumite zone de pe glob, unde solul conţine puţine substanţe nutritive, au apărut plante carnivore. Acestea impresionează prin frumuseţe, mărime şi mai ales prin modul ingenios cu ajutorul căruia prind insecte, păsări şi mamifere mici, pe care le digeră apoi cu uşurinţă.

Nepenthes Nepenthes creşte în pădurile din insu lele Oceanului Indian. Se agaţă cu tulpina de scoarţa copacilor. Localnicii o mai numesc şi cupa maimuţei deoarece prezintă, pe tulpinile lungi de 10–15 m, frunze care au o porţiune în formă de cupă, în care se strânge apa de ploaie pe care o mai beau uneori maimuţele. Totodată, datorită culorii şi nectarului dulce, aceste cupe atrag insecte, şoareci şi păsări mici. Odată pătrunse în această parte a frunzei, micile vieţuitoare sunt împinse în jos de numeroşi perişori lucioşi, alunecând spre baza cupei şi înecându-se în apa de ploaie. Apoi, glandele digestive din frunză descompun prada şi o transformă în azot, substanţă necesară hrănirii plantei.

Drosera

Drosera, cea mai răspândită plantă carnivoră, este întâlnită în zonele mlăştinoase ale tuturor continentelor, cu excepţia Antarcticii. Frunzele sale sunt grupate ca nişte rozete şi au perişori asemănători unor tentacule sensibile. Acestea secretă un lichid bogat în zahăr, fapt care i-a atras plantei denumirea de roua cerului. Acest adevărat sirop atrage insecte care, oda tă ce s-au atins de el, nu se mai pot mişca. Cu cât se zbat mai mult, cu atât se lipesc mai tare, rămânând adesea între frunzele care se închid ca nişte capcane. După 15 minute, din cauza asfixierii sau a oboselii, insectele îşi găsesc sfârşitul. După una sau două zile de la capturarea prăzii, frunzele se redeschid, aşteptând o nouă victimă.

FOTO: © WIKIPEDIA/NoahElhardt CC BY-SA 2.5

Darlingtonia californica Darlingtonia californica este cunoscută şi sub denu mirea de crinul-cobră, deoarece frunzele sale seamănă cu un ulcior şi sunt separate printr-o „limbă bifurcată”, având astfel aspectul unui cap de cobră. Partea care formează ulciorul este semitransparentă, frumos colora tă şi secretă un nectar parfumat, care atrage insectele. Acestea aterizează pentru a se hrăni, dar la plecare, în loc să se îndepărteze, avansează spre partea interioară a ulcio rului. Odată pătrunsă în gura plantei, insecta rămâne captivă.

FOTO: © WIKIPEDIA/NoahElhardt CC BY 2.5

Dionaea muscipula Dionaea muscipula, cunoscută şi ca prinde-muşte, este originară din America. Are în jur de 30 de cm, iar partea superioa ră a frunzelor sale este transformată într-o adevărată capcană. Această parte a plantei este colorată în verde şi roşu şi prezintă firişoare mărunte, asemănătoare unor dinţi. Mecanismul de închidere al capcanei este activat atunci când insecta atinge aceste firişoare, frunza acţionând ca o trapă care striveşte victima. După închidere, pereţii capcanei secretă un lichid care, în câteva zile, transformă insecta în substanţe nutritive pentru plantă.

Ştiai că...?  Drosera este ocrotită prin lege şi creşte şi în ţara noastră. Această plantă consumă în jur de 50 de insecte pe an.  În apele Deltei Dunării se găseşte Androvada vesiculosa, plantă carnivoră asemănătoare unei tufe plutitoare. Frunzele acesteia au în vârf nişte capcane transparente în formă de scoică, în care cad pradă vietăţi acvatice mici. FOTO: © WIKIPEDIA/Mgiganteus

Colorează ilustraţiile alb-negru astfel încât fiecare fluture să apară o singură dată atât pe linii, cât şi pe coloane.

Trasează drumul corect de la ouă la fluture.

Violetta

FOTO: Â© Hepta/Mediafax foto/Cebolla

Roger Federer Foto: Â© AP/MEDIAFAX FOTO/KAMRAN JEBREILI

Ce clădire importantă din Roma vizitează Şteffy?

Identifică în careu cel puțin cinci cuvinte care au legătură cu oraşul Roma. Încercuieşte-le.

H L M T I B R U Z W

K O A P O L O D O R

P N X T R A I A N E

C O L O S S E U M M

A M F I T E A T R U

O Q S D C Q E W Z S

P A N T E O N A N J

C R E B U S M P K W

U L H R O M U L U S

U Q L H A D R I A N

Răspuns: 1. Colosseumul.

Aurul semănat

adaptare după o poveste populară chineză

În satul lui Păcală trăia un boier foarte lacom. Tot belşugul şi-l clădise pe spinarea ţăranilor care îi munceau din greu pământurile. Bieţii oameni abia reuşeau să-şi pună deoparte câte-un bănuţ pentru vremuri grele. Azi aşa, mâine-aşa, până când Păcală adună toţi sătenii şi le spuse: – Dacă vreţi să scăpăm de boier, nu trebuie decât să-mi daţi mie toţi galbenii pe care îi aveţi. Nu vă temeţi, nu vă înşel, căci şi mie mi-a ajuns traiul ăsta. Zis şi făcut. Păcală adună bruma de galbeni de la săteni, luă un măgar şi plecă la marginea câmpului. Răsturnă o parte dintre bănuţi în ţărână şi aşteptă până când văzu că se apropie boierul, care se întorcea de la vânătoare. Atunci, Păcală începu să aşeze monedele aurii în două grămăjoare, spunând cu voce tare: – Ăsta da, ăsta nu... Ăsta da, că-i lucios, ăsta nu, că e ros... Zărindu-l, boierul se opri şi-l întrebă uluit: – Ce faci aici, omule? – Ce să fac, boierule?... Iaca alegeam galbenii ăştia, că-i vremea să-i semăn. – Şi cum, mă rog frumos, o să faci acest lucru? – Ah, asta nu pot să dezvălui. Este o taină. Ce pot să spun este că-i mult mai bine să strângi aurul încolţit decât să-l primeşti de-a gata de la oameni. În fiecare zi de luni, cum e mâine, eu semăn galbenii şi, după o săptămână, vin aici şi strâng recolta. La auzul acestor vorbe, boierul căzu pe gânduri: „Ce lucru uşor! Ce bine-ar fi să pot semăna şi eu nişte aur”. Îi zise apoi lui Păcală: – Omule, dacă nu-ţi ajung seminţele, vino la conac şi-am să-ţi dau eu. Peste o săptămână împărţim frăţeşte tot ce strângem. A doua zi, în zori, Păcală se şi duse la boier să ia o pungă cu galbeni pentru semănat. Du pă o săptămână, îşi ţinu făgăduiala şi îi duse boierului încă o dată pe atâta. Boierului nu-i veni să creadă ce noroc dăduse peste el şi porunci slugilor să scoată tot aurul din vistierie* şi să i-l dea lui Păcală pentru a-l semăna. Şăgalnicul* Păcală luă tot bănetul boierului, se duse în sat şi împărţi toţi galbenii oamenilor, mai ales celor năpăstuiţi* de soartă.

Minidicţionar * vistierie – încăpere în care se păstrau bo găţiile; * şăgalnic – glumeţ, poznaş; * năpăstuiţi – nedrep tăţiţi, persecutaţi; * hain – nemilos, crud.

După o săptămână, Păcală luă un chip de om necăjit şi plecă la curtea boierului. Acesta îl întâmpină în curte, frecându-şi mâinile de bucurie. – Ei, Păcală, unde este aurul? – Boierule, suntem nenorociţi! grăi Păcală pornindu-se pe plâns. Se pare că cerul e supărat pe noi. Săptămâna asta n-a fost picătură de ploaie, aurul s-a veştejit în pământ. Auzind asta, boierul nu-şi putu stăpâni mânia şi răcni: – Palavragiule şi nemernicule ce eşti! Cum îţi imaginezi că pot crede toate balivernele tale? Cine a mai pomenit ca aurul să se veştejească? Cât de nerod să fii să crezi că nu ştiu că vrei să păstrezi toţi galbenii numai pentru tine? – Boierul, dacă eu sunt prostănac, află că dumneata m-ai întrecut! Cum ai crezut că aurul poate fi semănat în pământ ca să crească, aşa să crezi că poate să se şi usuce şi să moară! Păcală îi întoarse apoi spatele şi plecă urmat de slujitorii boierului, care erau la fel de fericiţi că scăpaseră de stăpânul cel hain*.

Aşază cuvintele în ordine şi descoperă două proverbe despre lăcomie. cine

lăcomește

strică

omenia

lăcomia

nu se pricopsește

.................................................................................................................................................... .........................................................................................................................................................

Cine a inventat nghetata? , Se presupune că îngheţata a fost preparată pentru prima dată de chinezi. Aceştia au descoperit mai întâi cum să păstreze peste vară gheaţa formată în timpul iernii la suprafaţa lacurilor: săpând în pământ gropi adânci, căp tuşite cu paie, în care puneau mai multe straturi de blocuri mari de ghea ţă, între care aşezau fân sau paie. Aceste gropi erau apoi acoperite cu papură sau stuf. Bucătarii împăraţilor Chinei amestecau gheaţa cu fructe, vin şi miere pentru a obţine un desert delicios şi răcoritor. Acest tip de îngheţată a fost preferat şi de romani. Se spune că împăratul Nero a ordonat unor sclavi să aducă din munţi zăpadă pentru a-şi satisface pofta de îngheţată. În secolul al XIII-lea, la întoarcerea din China, Marco Polo a adus o nouă reţetă, în care zăpada era amestecată nu numai cu fructe şi miere, ci şi cu lapte. În cântaţi de gustul deosebit, oamenii au continuat să îm bunătăţească atât reţeta, cât şi tehnica de preparare a îngheţatei. Până la inventarea congelatoarelor în secolul al XX-lea, fabricarea înghe ţatei se făcea anevoie, prin metoda vasului îngheţat. Compoziţia, preparată în principal din lapte, ouă şi zahăr, se punea într-un container. La rândul său, acesta se aşeza într-un vas mai mare, plin cu gheaţă combinată cu sare. Amestecul din container se rotea manual până când compoziţia căpăta consistenţa potrivită. Această metodă a fost înlocuită abia în anul 1843, când a fost inventat un mixer special, cu ajutorul căruia crema fină de îngheţată se obţinea mult mai rapid. În jurul anului 1870, când germanul Carl von Linde a inventat congelarea industrială, situaţia s-a îmbunătăţit. Datorită descoperirii motoarelor cu aburi şi a curentului electric, îngheţata a fost mult mai uşor de produs, de transportat şi de depozitat. Cât despre cornete... se presupune că primele au apărut într-o vară căl duroasă din anul 1904, când un vânzător de îngheţată a rămas fără cutii de carton. Vecinul său de stand, care făcea gofre*, nu reuşise să vândă prea multe, aşa că vânzătorul de îngheţată i-a cerut să facă gofre în formă de cornet, înăuntrul cărora să poată fi pus minunatul desert răcoritor. Rezultatul a fost îngheţata la cornet, preferata multora dintre copii. *gofră – produs de patiserie în formă de dreptunghi sau hexagon; vafelă.

Balonul care nu se sparge ATENŢIE! Nu face acest experiment singur, ci doar în prezenţa şi cu ajutorul unui adult!

Materiale necesare: • un balon; • o lumânare; • un chibrit; • un ibric cu apă.

Mod de lucru:

Umflă balonul şi leagă-l bine.

Ştiai că...?

Toarnă într-un balon dez umflat un sfert din cantita tea de apă din ibric.

Dacă balonul este umplut doar cu aer, peretele său se va înmuia şi nu va rezista presiunii din interior, spărgându-se sub acţiunea flăcării. Însă dacă punem şi un pic de apă, aceasta va absorbi cea mai mare parte a căldurii, iar peretele balonului nu va mai începe să se topească atât de repede. Totuşi, dacă ţinem flacăra aproape suficient timp încât apa să se încălzească, atunci şi peretele balonului se va comporta ca în primul caz.

Aprinde lumânarea şi aşaz-o pe masă, apoi apropie balonul de flacără timp de cinci secunde. Ce observi?

Balonul nu s-a spart. De la fla cără, pe balon a apărut o pată de culoare închisă, dar acesta a rămas întreg.

Explicaţie:

Apa absoarbe foarte bine căldura. Este nevoie de o mare cantitate de căldură pentru a ridica tempe ratura apei. De asemenea, când apa se răceşte, se degajă o foarte mare cantitate de căldură. Din acest motiv, în regiunile din apropierea marilor întinderi de apă, temperatura aerului este mai ridicată în sezonul rece decât cea din alte zone.

GrÄ&#x192;dina cu fluturi

1. Câţi fluturi albaştri sunt în ilustraţie? 2. Există doi fluturi identici în imagine? 3. Ce culoare are fluturele cel mai mare? 4. Câţi fluturi sunt în total în ilustraţie? 5. Unde doarme bondărelul? 6. Care dintre imaginile mici se potriveşte în locul pătratului gol?

Răspunsuri: 1. 4; 2. Da; 3. Maronie; 4. 21; 5. Într-o floare; 6. D.

Scrisoare de la Roma Şteffy intră vesel în cameră. Ţinea în mână un plic pe care îl flutura sub privirile mirate ale Maiei. – Ghici, ghici! Ce am eu aici? – Un plic, evident. Probabil o scrisoare... – Îţi dau un indiciu: este expediată din ţara de origine a pizzei. – Din Italia! strigă Maia. De la Marco! Şteffy deschise scrisoarea şi începu să citească:

Dragii mei prieteni,

călătorii, sunteţi pasionaţi de că iu şt ai M ă. nţ ţi fi în vaca a, despre Ştiu că în curând ve te ceva despre Rom câ c es st ve po vă să it să vă scriu şi bine să vă aşa că m-am gând râţi să veniţi aici, e tă ho vă că Da i. lie te capitala Ita te de văzut... care ştiţi bine că es i călătorii. Sunt mul te es ac ă ân ăm pt să o o istorie rezervaţi cel puţin line este încărcat cu co e pt şa lor ce ul aş ui Tibru, or eţului ImSituat pe malul râul seşti vestigii ale măr gă a, m Ro în gi un ani. Oriunde aj de peste 3. 000 de periu Roman.

mod re a rezistat în ca i, an m ro e d u construit dintre mare amfiteatr rare a luptelor ai şu m fă l es ce d e te d es c l rientul Colosseumu construit ca lo in Africa sau O astăzi. A fost d ă se ân u p ad 2 7 e l ic u an cât, alele sălbat miraculos din de populare în aceştia şi anim ât e at tr în au iu er rz te tâ p mai . Crudele lu r în ingladiatori, iar tigri, crocodili izarea jocurilo ţi, an an rg ef o el e , d ri a ce p no ament, r care se ocu Mijlociu: lei, ri epozite de arm fel de ministe d n , u ri t to ţa ia n d fii la în g a re îşi ărut şcoli de în secolul I, stare al celor ca ă arenă au ap g ân n lâ rm o e m P în i. lu e u d m iar un loc cinta Colosseu rilor răniţi şi ch to tă p lu a în luptă. e jir ri g pierdeau viaţa sseum, un spital de în de ani, în Colo 0 0 5 e ap ro ap Timp de tori, s-au nale cu gladia o iţi ad tr le te p pe lângă lu ate ade ente consider im en ev te al organizat şi pe ma area de lupte ul m si : le co ta vărate spec ea unor e, reconstituir al im an e d ea re, vânătoar atru sau or piese de te n u a re ta n ze bătălii, pre mare cuÎn timpul unui e. lic b u p ţii u chiar exec zidurile o parte dintre , 9 4 3 1 l u an tremur din ul este şit. Colosseum u b ră p au si construcţie ptei îmun simbol al lu t n ze re p în considerat a. sei cu moarte potriva pedep EDIA/Diliff

FOTO: © WIKIP

CC BY-SA 2.5

Foarte aproape de Colosseum poate fi văzută cel mai mare m Columna lui Tr onument ridicat aian, în an tic hi tate pentru cins împăratului Trai tirea victoriei an asupra daci lor. Acesta a fo de Apolodor di st proiectat şi n Damasc, fiind construit in au gu ra t în anul 113. se ridică la apro Columna, care ximativ 35 de m deasupra solulu rior cu 155 de sc i, es te decorată la exte ulpturi reprezen tând scene din La nivelul soclul ră zb oa iele daco-roman ui există o uşă e. metalică prin ca în interior. Urcân re se poate pă d pe o scară sp trunde iralată se ajunge va o impunătoar în vârf, unde tron e statuie a lui a cândTraian, iar acum În anul 117, Col una a Sfântului umna a devenit Petru. şi mormântul îm său fiind depusă păratului, cenuşa într-o urnă de au trupului r, într-o mică în cial în vestibulul căpere construi de la intrarea în tă speconstrucţie. Din a dispărut, cel m nefericire, acea ai probabil prăd st ă urnă ată de hoţi.

FOTO: © WIKIP EDIA/ MatthiasKabe CC BY-SA 3.0

Un alt monument reprezentativ pentru Roma, cel mai bine păstrat din antichitate, este Panteonul. Numele său provine de la două cuvinte greceşti: pan (totul) şi theon (divin). Construit între 27 şi 25 î.e.n. de către Marcus Agrippa, prieten al împăratului August, Panteonul a fost iniţial un mic templu dedicat tuturor zeilor. Locul în care a fost clădit nu a fost ales întâmplător. O legendă spune că Romulus, fondatorul Romei, a fost ridicat în aer de un vultur chiar acolo, pentru a fi dus la cer şi a se alătura zeilor. Panteonul a fost proiectat şi reconstruit în se colul al II-lea de Apolodor din Damasc, într-o for mă similară celei de astăzi. Cupola măreaţă, unică la acea vreme, a fost făcută din ciment amestecat cu cenuşă vulcanică şi piatră ponce. În cen tru, aceasta are o deschizătură prin care poate pă trunde lumina soarelui. Panteonul, despre care Michelangelo spunea că reprezintă lucrarea îngerilor, nu a oamenilor, este ONT CC BY 3.0 /Jean-Pol GRANDM FOTO: © WIKIPEDIA cea mai copiată dintre toate construcţiile antice. Eu v-am povestit doar despre câteva locuri bu ne de vizitat din Roma cred că aţi mai auzit şi , despre care la şcoală. Oricum, vă aşt ept aici în vacanţă, să multe împreună! descoperim mai Ciao, Marco

Scrie literele care apar de cele mai multe ori pe fiecare cupă, apoi pune-le în ordine şi vei descoperi care este aroma preferată de îngheţată a lui Şteffy.

Care este umbra maşinii de îngheţată?

Ce îngheţate au fost consumate? Colorează corespunzător.

Răspunsuri: 1. Fistic; 2. Umbra mov.

Omiduta-sosetuta Materiale necesare: • o şosetă veche; • vată; • fire de lână, sârmă pluşată sau elastic; • doi ochi mobili sau doi nasturi mici; • ac şi aţă sau aracet.

Mod de lucru: 1

Umple cu vată vârful şosetei.

4 Lipeşte ochii mobili sau nasturii. Opţional, poţi pune antene din sârmă pluşată. Acum te poţi bucura de omiduţa ta pufoasă!

Leagă cât mai strâns vârful şosetei cu un fir de lână, sârmă pluşată sau elastic, pentru a obţine capul omizii. Asigură-te că această parte este mai mare decât următoarele.

Leagă în continuare fragmente din corpul omizii până ajungi la capătul şosetei. Încearcă să obţii părţi egale. La final, coase şoseta sau lipeşte-o cu aracet.

39 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU

Pentru copiii din clasa pregătitoare şi clasele I–II: Ex. 2: Floarea care seamănă cu muşeţelul este: □ gladiola; □ levănţica; □ margareta. Ex. 10: Câte cireşe ai desenat în prima balanţă? □ 6; □ 8; □ 4. Ex. 11: Cum „alinţi” corect cuvântul ploaie? □ ploicică; □ ploiuţă; □ ploicea. Ex. 24: Ce distanţă este de la castel la trenuleţ? □ 75 de m; □ 95 de m; □ 200 de m.

Numele .......................................................................... Localitatea .....................................................................

Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........ Pentru copiii din clasele III–IV: Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ ........................... Ex. 25: Berechet are sens asemănător cu: Cod ............................... E-mail ...................................... □ mereu; □ mult; □ râs. Şcoala .................................................. Clasa ............... Ex. 28: Zarul este asemănător unui: Vârsta .............. Telefon ................................................ □ cub; □ cuboid; □ con.  Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciţii din caietul de lucru.  Completează talonul, decupează-l şi apoi trimite-l pe adresa redacţiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147). Poţi fi chiar tu norocosul câştigător al unui joc COLONIŞTII DIN CATAN oferit de Şteffy în urma tragerii la sorţi!

TALON DE CONCURS

Câştigă cu

 MAŞINUŢĂ TELEGHIDATĂ  PUZZLE  JOC TRIDIMENSIONAL  păpuşă BARBIE  CARTE



Localitatea ................................................................ Str .................................................. Nr. ....... Bl. ........ Sc ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ .........................

1. Răspuns: .................................................................

Cod ............................. E-mail ..................................

2. Răspuns: .................................................................

Şcoala ........................................... Clasa ...............

3. Răspuns: .................................................................

Vârsta .......... Telefon ...............................................



întrebări:



1. Care este cea mai lungă zi din acest an? 2. Câte seturi se dispută într-un meci de badminton? 3. Cu ce se hrănesc omizile fluturilor?

PUZZLE

MAŞINUŢĂ TELEGHIDA

TĂ

JOC TRIDIMENSIONAL

Răspunde la întrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale şi trimite-l pe adresa redacţiei. Alege ce-ţi doreşti cel mai mult şi vei participa astfel la tragerea la sorţi! Afli răspunsurile la întrebări citind revista!

10×

Numele ....................................................................

păpuşă BARBIE

 Bifează premiul dorit!

Ex. 33: Personajul principal al textului este: □ un cărăbuş; □ un cocoş; □ un greiere. Ex. 41: Ce număr ţi-a ieşit pe 1 orizontal? □ XXI; □ XIV; □ XIX. Ex. 42: Ce sumă a cheltuit mama? □ 40 de lei; □ 30 de lei; □ 39 de lei.

Jucăriile şi cărţile din imagini sunt cu titlu de prezentare!

Câştigătorii concursurilor din nr. 37

Regulamentul concursurilor

Trimite toate taloanele concursurilor la care doreşti să participi într-un singur plic!

Completează taloanele citeţ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!

Câştigătorii vor fi anunţaţi în numărul 40 al revistei noastre.

Premiile se acordă prin tragere la sorţi

şi vor fi expediate prin poştă. Redacţia îşi rezervă dreptul de a folosi materia lele primite fără nicio obligaţie faţă de autori.

ATENŢIE, COPII! Treceţi pe plic, citeţ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147.

Câştigătoarea rucsacului: Ana-Maria Petrar, Fântânele, Şc. Gimn. Fântânele. Câştigătorii jucăriilor: Ivănescu Mircea, Ploieşti, Şc. Gimn. „Sfânta Vineri” (Maşină teleghidată); Paraschiv Ioana, Isaccea, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu” (Puzzle); Milea Cristina, Matca, Şc. Gimn. Nr. 1 (Joc 3D); Bălănoiu Diana, Bacău, Şc. „Ion Luca” (Barbie). Câştigătorii cărţilor: Butnaru Ioana Alexandra, Bicaz, Şc. Gen. Nr. 1; Serea Alisa, Galaţi, Şc. Gimn. „Grigore Moisil”; Balint Patricia, Timişoara, Şc. Gimn. Nr. 24; Pavel Denis-Petru, Sângeorgiu de Mureş, Şc. Gimn. „Sfântu Gheorghe”; Voicu Raluca, Galaţi, Şc. Gen. Nr. 42; Mandache Răzvan, Viişoara, Şc. Gimn. Viişoara; Onaca Timotei, Sânleani, Şc. Gen. Livada; Dan Monica Antonia, Grindeni, Şc. Gen. Grindeni; Pantazi Bianca, Ploieşti, Şc. Gimn. „Sfânta Vineri”; Damian Andrei Horia, Oradea, Şc. Gen. „Oltea Doamna”.

www.steffy.ro

Revistă şcolară de cultură generală şi jocuri distractive

Redactor-şef: Andrei Timar Redactori: Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa

Ilustraţii: Bernadette Brigitta Kovács, Panna Szilágyi, Gabriella Fábián

Editat de: S. C. NORAND S. R. L. O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, tel: 0265/250805, e-mail: redactie@steffy.ro • www.steffy.ro

Design & DTP: Raluca Rogoz, Magyarosi Júlia, Lovász Boglárka

I. S. S. N. 2066-7582