Steffy 43

Page 1


Dacă ninge mult, scutură de nea toţi copacii şi arbuş­ tii încăr­caţi. Crengile sunt mai fra­gile în ano­tim­pul rece şi se rup mai uşor sub greutatea zăpezii.

m e c a f Ce iarna?

©

Orice animal are nevo­ ie de mai multă energie în timpul iernii. Dacă stai la ţară, asigură-te că vacile, caii şi restul animalelor din gospodărie au hrană din belşug.

ee

Fr pik

Dacă ai un căţel ca animal de com­­ panie, cumpără-i hăinuţe de iarnă de la pet shop. Când se joacă în zăpadă, câinii pot pierde multă căldură, acest lucru fiind periculos pentru organismul lor.

11

aturale zervaţiilor N

dială a Re

Ziua Mon

12

8

ack s-a născut J 6 7 8 1 l u n a În celebrei cărţi l u r to u a , n Londo „Colţ Alb”

18

dială Ziua Mon e Zăpadă a Omului d

Jules Verne, au tor al numeroase romane de aventuri, s-a născut în anul 1828

13 24

Dragobetele sau Ziua Dragostei în România

Ziua Mondială a Radioului


Ochi mijiţi şi cojoc gros – Eschimosul somnoros Stă la copcă aşteptând Un peştişor, înotând, În undiţă să se-agaţe Ca apoi să îl înhaţe. Dar sub pătura de gheaţă, Stau la sfat, de dimineaţă, Peştii, mai micuţi, mai mari, Cumpănind adânc, pândari, Cum să facă şi să dreagă, Pe eschimos să-l distragă Şi, când el nu e atent, Din cârligul rezistent Pe loc să fure momeală Fără să stea la tocmeală, Că-ntreg neamul lor de peşte Foarte-uşor se amăgeşte: Cu o râmă-două-trei În cârlig i-ai prins, de vrei! Şmecher, un lungan peştoi, Şugubăţ şi prea vioi,

Ce momeală crezi că folosesc eschimoşii pentru a pescui? ......................................................................................................

de Roxana Truţa

Din apă pe dată sare Prin copcă să se strecoare. Saltul când i-a reuşit Eschimosul s-a-nvârtit Şi-a căzut cu tot cu scaun, Un vaiet prelung şi-un scheaun. Iar peştoiul, ştrengăreşte, Iute, cât ai zice „peşte”, Înşfăcă undiţa toată Şi căzu cu ea în baltă. Eschimosul păcălit, Îngheţat şi zgribulit, Oftă şi spuse greoi: – Vai de mine, ce peştoi!

1


de Mircea Sântimbreanu (fragment) Greu e să fii bunic! În primul rând să stai mereu – aşa vor povestitorii – la gura sobei. În al doilea rând să-ţi tremure vocea, în al treilea rând să tot spui şi să spui la poveşti, în al patrulea rând să ai cel puţin un nepot – de fapt asta merita s-o amintesc în primul rând – în al cincilea rând, dar ce să mă amestec eu? La urma urmei, nu sunt decât locţiitor de bunic. Aşadar, eu am un nepot. Nu-i sunt bunic, pentru că îi sunt doar unchi. Şi de vreo două zile mă aflu în vizită la părinţii nepotului meu. – O, ce bine că ai venit – m-au întâmpinat ei – o să aibă cine-i spune poveşti lui Mirciulică! „Nimic mai firesc”, mi-am zis foarte liniştit şi chiar bucuros. „Dacă ai un nepot, n-ai decât să-i spui poveşti”. Şi, în prima seară, apropiindu-mă de gura sobei care duduia – înfricoşat să nu-mi ia foc hainele noi – m-am apucat să povestesc. Mirciulică stătea cu fruntea pe genunchii mei. Păcat că nu i-am făcut o poză. Aş fi pus-o drept copertă pe o carte din care n-am scris decât titlul: Bunic la 13 ani. Scotocindu-mi creierul în căutarea celei mai reuşite povestiri, am început una de... Petre Ispirescu. – A fost odată ca niciodată, am zis cu glas tremurător... A fost odată o fată frumoasă şi harnică... – A fost? Acum nu mai este? – Nu, puişorule, acum nu mai este. Am simţit că ceva nu e în ordine. Mirciulică a lăsat buza în jos. M-am uitat cu teamă să nu şi-o frigă de plită. Am auzit o sfârâitură, apoi încă una, şi am tresărit. Îi curgeau lacrimile pe sobă. – Şi de ce nu mai este fata harnică şi frumoasă? A murit? m-a întrebat cu glasul sugrumat. – Bineînţeles. E tare mult de atunci. – Nu vreau să moară! a ţipat băieţaşul deodată, şi pe faţa lui mică se citea o asemenea tulbura­ re, încât m-am speriat şi, uitând pentru moment de Petre Ispirescu, am adăugat conciliant: – Bine, atunci n-a murit... – Ce bine îmi pare... că n-a murit... a oftat bucuros Mirciulică. Acum zi-i mai departe. – Şi fata harnică şi frumoasă avea o mamă vitregă... Iar a clipit Mirciulică, încruntându-se: – De ce avea o mamă vitregă? – Pentru că mama ei bună murise... – Da? Nu vreau să moară... Nu vreau! Nu vreaaau! – Bine, dar înţelege-mă, dacă nu moare mama bună, nu poate să aibă o mamă vitregă. E clar!

Cine este „bunicul” din poveste? Dar nepotul? ....................................................................................................................................... ........................................................................................................................................ .......................................................................................................................................

2


– Şi de ce să aibă o mamă vitregă? – Pentru că dacă n-are o mamă vitregă, n-o mai alungă nimeni de-acasă, în lume... – Pe cine? – Pe fata cea harnică şi frumoasă. – S-o alunge în lume? Nu vreau! a început el să urle. – Fie, am zis. A fost odată o fetiţă cuminte. O chema Scufiţa Roşie. Şi bu­ nica ei care locuia într-o pădure era tare... adică, cum să spun, era bolnavă. – Nu vreau să fie bolnavă! mi-a poruncit băieţaşul. – Nici nu era bolnavă rău. Mi se pare că avea o gripă – adică nu, am schimbat repede diag­ nosticul, văzând că Mirciulică nu e de acord cu gripa – un fel de guturai, strănuta şi îi curgea nasul... Atâta tot... – De ce să-i curgă nasul? Trebuie să-i curgă nasul? – Da. Pentru că altfel fetiţa nu se duce în pădure să-i ducă bunicii un ceai fierbinte, şi nu se întâlneşte cu lupul, şi n-o mănâncă lupul, am izbucnit la capătul răbdării.

3


– Foarte bine. N-o mănâncă lupul! se bucură, bătând din palme, Mirciulică. De data asta am început să lăcrimez eu. Simţeam că-mi crapă ţeasta. Ce să fac? Mă frământam leoarcă de sudoare. Să-i spun povestea cu cei doi copii rătăciţi? Nici vorbă. Parcă o să vrea Mirciulică să se rătăcească... Atunci cu căprioara rănită. Nici asta. – Uite, am să-ţi spun o poveste cum îţi place ţie. Dar mâine seară. Acum am niţică treabă. Bine? Băiatul a mormăit nemulţumit, dar a plecat la culcare. Am plecat şi eu. N-am închis ochii toată noaptea. A doua zi m-am rotit în jurul mesei până ce-am ameţit, dar în sfârşit, spre seară, găsisem ce să-i povestesc... L-am chemat la gura sobei şi am început: – A fost odată, şi mai este şi acum, o fată pe nume Ileana Cosânzeana. Şi Zmeul n-a răpit-o... iar Făt-Frumos o căuta peste tot, dar pentru că ea nu fusese răpită, el n-o găsea nicăieri... A colindat Făt-Frumos toată lumea, numai acasă nu o căutase!... Putea să-i dea un telefon, dar nici prin minte nu-i trecea că Ileana este acasă. Şi într-o zi, s-a întâlnit cu Zmeul. Şi Zmeul l-a rugat să-i taie capul. Dar Făt-Frumos, nici gând. Ba dimpotrivă, i-a dat şapte antinevralgice pentru cele şapte capete, dacă l-or durea vreodată. Pe deasupra i-a mai dat şi adresa unui medic şi a plecat mai departe. Şi s-a întâlnit cu Zgripţuroaica... Era o zgripţuroaică foarte cumsecade, care i-a dat un ulcior cu apă vie, spunându-i: – Să ştii, Făt-Frumos, că n-o să ai nevoie de apă vie, pentru că nimeni n-o să te omoare niciodată. Şi l-a ospătat cu de toate. Ba la plecare i-a mai dat şi un făraş pentru jăratic, dacă o să i se facă foame calului... Făt-Frumos s-a înapoiat acasă şi a găsit-o pe Ilea­ Numerotează cuvintele în ordine na Cosânzeana plângând amar­ pentru a obţine un proverb potrivit textului. nic: i se arseseră plăcintele. i darul ia nemulţumitului se

4

Minidicţionar locţiitor – înlocuitor, substitut; a scotoci – a căuta, a cerceta;

conciliant – împăciuitor; antinevralgic – medicament care calmează durerile.


– Nu-i nimic! a strigat Făt-Frumos. Aşa îmi plac plăcintele. Arse. Mirciulică nu m-a întrerupt deloc. Inima îmi bătea biruitor. Mă simţeam gata să devin bunic de-a binelea. În sfârşit, mi-am înălţat vocea şi am isprăvit: – Şi au făcut nuntă mare, mare, şi trăiesc desigur şi as­tăzi, pentru că n-au murit... Ei, l-am întrebat repede, cu faţa luminată: ţi-a plăcut, nu-i aşa? Mirciulică m-a privit lung, apoi a plescăit din buze dispreţuitor: – Plicticoasă poveste! Plic-ti-coasă! Şi mi-a întors scârbit spatele. Uf, greu e să fii bunic! Găseşte în text cuvântul despărţit greşit în silabe. Scrie-l corect. ................................................................ ........................................................

5


Un dezastru natural În 23 februarie 1999, o avalanşă devastatoare a lovit satul austriac Galtür. În mai puţin de un minut, 170 de mii de tone de zăpadă s-au năpustit cu aproape 300 de km/h (cât o maşină de Formula 1) asupra staţiunii. Avalanşa a îngropat case, maşini, străzi, dar şi 57 de oameni, dintre care doar 31 au supravieţuit. Dezastrul a fost provocat de o ninsoare puternică urmată de o încălzi­ re neobişnuită a vremii. Ulterior, sistemul de prevenire a avalanşelor a fost reconstruit complet.

Forţa incredibilă a avalanşelor Cantitatea imensă de omăt care năvăleşte la vale poate provoca daune foarte mari. Zăpada mătură totul din calea sa: oameni, animale, co­paci, maşini şi clădiri. Cea mai rapidă avalanşă este cea cu zăpadă asemănătoare prafului, care atinge viteze de 400 de km/h. Aceasta poate fi inhalată uşor, fiind extrem de periculoasă. În schimb, avalanşele cu zăpadă umedă ajung la viteze de doar 10–40 de km/h. Însă, din cauza gre­ut­ ăţii mari a zăpezii, şi acestea provoacă pagube imense.

●●

6

în urma unor fenomene naturale: to­­pi­rea zăpezii, creşterea stratului de nea, încălziri bruşte, vânt pu­ter­ nic, ninsoare în exces, ploaie; în urma activităţilor umane: spor­ turi de iarnă, folosirea săniilor cu mo­tor, activităţi ale excursioniş­ti­ lor, explozii intenţionate.

Cum se formează: strat de zăpadă mai vechi strat care alunecă zăpadă proaspătă

viscol topire din cauza razelor soarelui

●●

vânt

ploaie zăpadă proaspătă strat care alunecă strat de zăpadă mai vechi


Atenţie! Pericol! Prevenirea pericolului cauzat de avalanşe este foar­te importantă. Se recomandă practicarea spor­ turilor de iarnă doar pe pârtii amenajate. Drumeţiile tre­buie făcute doar în compania unui ghid expe­ rimentat. Dacă totuşi se produce o avalanşă, ur­­ mea­­­ză sfaturile de mai jos pentru a-ţi spori şan­sele de supravieţuire: ●●dă-ţi jos schiurile şi rucsacul, fiindcă sunt grele și te pot ține sub zăpadă; ●●strânge-ţi degetele în pumn în dreptul nasului, pentru a forma un mic rezervor de aer sub zăpadă; ●●respiră normal şi aşteaptă echipele de sal­ vare.

SPECIALISTUL Odinioară, singura speranţă a călătorilor care se rătăceau sau erau prinşi de avalanşe în pasurile Alpilor erau câinii Saint Bernard. Aceştia sunt salvamontişti înnăscuţi. Sunt de încredere, puternici şi au un miros bine dezvoltat. Cel mai faimos Saint Bernard rămâne legendarul Barry, care a salvat 40 de vieţi omeneşti.

Nu numai din zăpadă se pot forma avalanşe, ci şi din noroi, pietre sau gheaţă.

Echipament modern sub impactul activităţii umane (practicarea schiului)

strat de zăpadă mai vechi

zăpadă proaspătă strat care alunecă

●●Rucsac cu sistem ABS: cele două perne de aer cu care este prevăzut rucsacul se umflă, împiedicând avalanşa să ne îngroape adânc. ●●Sistem de filtrare a aerului: face mai uşoară respiraţia sub zăpadă şi împiedică sufocarea. ●●Emiţător-receptor pentru avalanşe: permite localizarea sub zăpadă a victimei, chiar şi de la o distanţă de zeci de metri.

7


Există anumite rase de câini care au devenit adevăraţi stă­ pâni ai zăpe­zilor. Le place fri­ gul, adoră zăpada şi le sunt foarte utili oamenilor care locuiesc sau muncesc în zonele nordice.

Dacă se întâmplă să se rupă gheaţa sub tine în timp ce traversezi un lac sau o baltă îngheţată, ai vrea să ai în preajmă acest câine. Cu toate că ajunge la o greutate de peste 70 de kg, e un bun înotător şi are forţa necesară pentru a salva un om de la înec.

Pinguinul a căzut cu schiurile şi s-a lovit la picioruş. Ajută câinele să-l tragă cu sania la adăpostul din iglu.

J O 8

C


Mai mare şi mai musculos decât un husky, malamutul de Alaska poate trage la sanie între 500 şi 1.500 de kg. Este cel mai mare câine al lu­ mii arctice, iar blana lui groasă îi ţine de cald chiar şi în condiţii de ger cumplit. Ochii unui ma­lamut de rasă pură sunt întotdeauna căprui.

Acest câine pare mereu posomorât, dar este cel mai de nădejde prieten al celor care au suferit accidente pe munți înzăpeziți. Deşi poate ajunge la o greutate de 140 de kg, un Saint Bernard nu are probleme cu mersul pe distanţe mari prin viscol şi ger.

Câinii husky au urechile ascuţite şi foarte apropia­ te, iar ochii lor sunt deseori de un albastru intens (pot fi însă şi maronii). Rezistă la temperaturi de –60 de grade şi au fost câinii datorită cărora eschimoșii au reuşit, în trecut, să exploreze ţinuturi care le erau necunoscute.

9


/

Nave

care spulbera

gheTurile , În mod normal, navele nu pot circula prin ape îngheţate, însă datorită spărgătoarelor de gheaţă, acest lucru este posibil. Dacă privim de sus, putem observa cum aceste nave special construite deschid o adevărată „cărare” pentru alte vase sau le ajută când rămân prinse în gheţuri.

)

,

8 yd o

8a

FOTO: © WIK IPE DIA /

Pin k

fl

Aceste nave lovesc stratul de gheaţă cu partea din faţă, care este foarte tare, reuşind astfel să îl despice. Uneori, când gheaţa este foarte groasă, spărgătoarele pur şi simplu se urcă pe suprafaţa gheţii, stratul cedând sub greutatea lor.

10

Pot trece mai mulți ani până la urmă­ toarea realimentare cu com­bus­tibil a uriaşelor nave cu propulsie nu­cle­­ară, timp în care acestea pot circula nestin­ gherite pe apele îngheţate.


Primele astfel de nave mergeau cu aburi, dar cele mai noi folosesc motoa­re diesel şi curent electric. Rusia este însă singura ţară care fabrică şi deţine spărgătoare de gheaţă cu reactoare nucleare. Aces­tea din urmă asigură înaintarea navei cu o forţă care se numeşte propulsie.

FOTO: © WIKIPEDIA/Wofratz

FOTO: © WIKIPEDIA/Kalle Inkinen

Partea din faţă a unei nave se numeşte proră, iar cea din spate – pupă.

Care este umbra potrivită?

Răspuns: A doua.

În anul 1966, a fost construit şi în ţara noastră un spărgător de gheaţă. Numele acestuia este Viteazul şi a fost primul salvator de nave naufragiate din România.

11


FOTO: © WIKIPEDIA/Lars Thulin

Un hotel de gheaţă poate fi creat numai în anumite condiţii speciale. În luna decembrie a fiecărui an, în satul Jukkasjärvi din nordul Norvegiei se cons­truieşte un hotel de gheaţă spectaculos. Temperatura din interiorul său este menţinută la –5 grade Celsius, pentru ca acesta să poată fi vizitat până în aprilie.

Paturile sunt decorate cu piei şi blană de reni, iar oaspeţii dorm în saci de dormit special făcuți pentru temperaturi scă­zute. Cu toate acestea, lângă hotelul de gheaţă sunt pensiuni şi hoteluri clasice, cu încălzire.

FOT O

12

:©W

ish nd pla a L / EDIA FOTO: © WIKIP

În luna aprilie, hotelul de gheaţă se topeşte, iar apa se revarsă în râul din care au fost luate miile de tone de gheaţă nece­ sare construirii acestuia. IKIPE D

IA/Ste p

han Her z

Toate sculpturile şi ornamentele din interior sunt făcute din gheaţă şi zăpadă, inclusiv pa­turile, scaunele şi paharele. În hotel nu există două camere identice. FOTO: © WIKIPEDIA/Laplandish





Foto: © MEDIAFAX FOTO/LEON NEAL


În 2006, în România s-a constru it primul hotel de gheaţă din sud-estul Eur opei. Acesta se află în apropiere de Bâlea Lac, la pes­ te 2.000 de m altitudine. Se rec onstruieşte în fie­care an, cu blocuri de ghe aţă tăiate cu drujba direct din Lacul Bâlea.

urton

© Chris B

© hotelofice.ro

An de an, în gheaţă se sculptează şi o bise­rică. Oamenii care vor să se că­­să­torească într-un loc deo­sebit o pot face acolo... deşi, având în ve­dere că tem­peratura din hotel se păstrează la –4 grade Celsius, va fi răcoare pentru rochie. © Igor Marinovic

29


după George Coşbuc n rege, voind să-şi aleagă un sfetnic credincios, născoci o încercare. Chemă într-o zi la palat cinci dintre slujitorii cei mai de vază şi le zise: – Iată, pe degetele mele am cinci inele cu diamante mari. Anume v-am chemat ca s-aud din gura voastră adevărul, şi inelele acestea vor fi răsplata sincerităţii voastre. Spuneţi-mi, deci, fără înconjur şi fără linguşire: ce credeţi voi despre puterea şi mărirea mea? Ei, uimiţi de frumuseţea diamantelor şi voind să le aibă, răspunseră regelui cu laude mari, ridi­cân­ du-l care mai de care deasupra tuturor eroilor; sfârşiră prin exagerări atât de mari, încât n-ar mai fi putut găsi alte cuvinte prin care să laude nici măcar puterea şi mărirea lui Dumnezeu. Regele era mulţumit şi, scoţând câte un inel, îl dete fiecăruia pe rând, după cum vorbise. Al cincilea tăcea mereu. – Dar tu, îi zise regele, ce crezi despre mine? Şi de ce taci? – Eu cred, răspunse acesta, altfel decât prietenii mei. Eu cred că toată puterea pe care-o ai ţi-e dată numai spre binele poporului ce-l stăpâneşti, şi odată vei fi nevoit să dai socoteală de felul cum ai întrebuinţat-o. Şi mai cred, rege, că toată mărirea ta de acum va pieri. Astea le cred eu! – Şi eu tot aşa cred, răspunse regele vesel. Ţie nu-ţi dau inelul. Ţie îţi dau încrederea şi prietenia mea. Stai de-a pururi lângă mine, ca sfetnic, că în tine am găsit prietenul sincer pe care de mult îl caută inima mea!

30


Completează. Ce înseamnă aceste expresii? a. Minciuna are ............................................... scurte. b. Minte de ..................................................... apele. A doua zi, cei patru veniră foarte grăbiţi la palat, ca să spună regelui că negustorul de la care a cumpărat inelele îl înşelase, căci toate patru diamantele erau false. – Ei, ce? răspunse regele râzând, voi credeţi că eu nu ştiam? Voi mi-aţi dat laude false, eu v-am dat diamante tot aşa. V-am plătit cu aceeaşi monedă, aşa că de ce vă plângeţi?

Uneşte fiecare inel colorat cu starea de spirit pe care o reprezintă spusele regelui. „(...) am găsit prietenul sincer pe care de mult îl caută inima mea!”

furie

„(...) ce credeţi voi despre puterea şi mărirea mea?”

mulţumire

„Voi mi-aţi dat laude false (...)”

curiozitate

31


Data naşterii: 1 martie 1994 Zodie: Peşti Porecle: JB, JBeebs Locul naşterii: London, Ontario, Canada Acum locuieşte în: Los Angeles, California, SUA

Justin Bieber a cucerit inimile fetelor din lumea întreagă încă de când era numai un puşti. Dacă nu ar fi fost cântăreţ, el spune că s-ar fi făcut arhitect. După ce s-a tuns, şi-a vândut părul pe eBay cu 12.000 de dolari şi a donat banii obţinuţi. Dacă ar putea avea o superputere, i-ar plăcea să zboare.

Cum

32

u? r b e l e c s a ajun

L. A.

Justin a învăţat încă din copilărie să cânte la chitară, pian, tobe şi trompetă. Mama sa înce­ puse să-l filmeze şi să posteze clipuri cu el pe YouTube. Din întâmplare, acestea au fost desco­perite de Scooter Braun, care a luat legă­ tura cu mama lui. Sub îndrumarea sa, Justin a înregistrat câteva casete demo, iar după nu­ mai o săptămână, a început să cânte pentru celebrul Usher. Avea doar 13 ani pe-atunci...


numărul: 6; sporturile: hocheiul, fotbalul american, şahul; mâncarea: spaghetele, taco, plăcintele cu mere;

I

ub

e: t ş e

.

dulciurile: îngheţata cu aromă de vată pe băţ; muzica: Drake, Usher, Michael Jackson, Stevie Wonder; serialele tv: Friends , Smallville; fetele: sportive, active, cu picioarele pe pământ.

Scrie-i lui Jus t

in!

Chiar dacă mesajul tău va ajunge la artistul prim Justin, eşte prea m ulte, aşa c sau întreab ă scrie-i ă-l un lucru deosebit şi mai multe vei avea şanse să p rimeşti un Dacă nu, n răspuns! u te descura ja! https://www .facebook.c om/JustinB ieber https://twit ter.com/jus tinbieber http://insta gram.com/j ustinbieber

e! e Id

Poţi să te dai cu câte-o ojă de culoare diferită pe fie­care unghie, iar deasupra să aplici un strat de lac transpa­ rent cu sclipici.

Secretul pentru a fi trendy iarna este să porţi… cât mai mult sclipici! De la fularul tricotat până la căciula cea pufoasă, accesoriile tale ar trebui să fie cât mai gli­ttery. Nu uita de unghii! Dacă mergi la o pe­trecere de zi de naştere, aplică ojă cu sclipici, în culori cât mai vii.

33


Eschimosii ,, cei haiosi ,,

34

1.

Câţi peşti ar trebui să mai pescuiască cei doi copii de eschimoşi pentru a duce acasă zece? Încercuieşte.


3.

animale

oameni

4.

O morsă priveşte curioasă ce face eschimosul cu haină roşie. Desenează pe gheţarul plutitor o altă morsă.

În ce direcţie înaintează spărgătorul de gheaţă? Încercuieşte săgeata potrivită.

↓ ↑

5. Ce fel de animale stau între cele două igluuri? Spune şi încercuieşte-le.

6. Ce analizează eschimosul cu lupa? Uneşte instrumentul cu răspunsul potrivit. pisica nava

7.

fulgul de nea peştii

Care umbră nu apar­ ţine niciunui element din ilustraţie?

35

Răspunsuri: 1. 3 peşti; 2. Mai multe animale; 4. Spre dreapta; 5. Urşi polari; 6. Fulgul de nea; 7. A doua de jos.

2.

Vezi mai mulţi oameni sau mai multe animale? Pune semnul de relaţie potrivit (< sau >).


)

S u n t o v i d ra a! dragalas , )

)

) )

PUII SĂ STUDIEM R! ANIMALELO

Eu și frații mei

M-am născut într-o scorbură făcută în ră­ dă­cinile unui copac bătrân, împreună cu alţi trei fraţi. Mama ne-a protejat şi ne-a îngrijit cu drag. Până la opt săptămâni, am fost în siguranţă în camera noastră, hrăniţi cu laptele mamei. Apoi, ea ne-a scos la râu şi ne-a în­vă­ ţat să pescuim.

36


Unde trăim?

Ne construim case în partea de jos a co­pacilor de lângă ape sau în vizuini de lângă mal. Intrarea şi ieşirea se fac pe sub apă, iar la culcuşul nostru cel uscat, comod şi căptuşit cu iarbă ajungem printr-un tunel. Casa noastră este aerisită printr-un alt orificiu, care duce pe mal. Dacă apa creşte prea mult şi intră la noi în casă, căutăm sau ne construim alta.

Aşa suntem noi...

Înotăm repede şi suntem isteţe, fiindcă reuşim să stăm mult timp sub apă. Avem membrane între degetele picioarelor, pe care le folosim ca vâs­ le. Coada ne ajută să mergem într-o anu­mi­tă direcţie. Blana noastră nu se udă, deci nu lasă apa să ajungă pâ­ nă la piele. Prindem prada cu ajutorul dinţişorilor noştri ascuţiţi.

Familia mea

Tata nu ia parte nici la educaţia noastră, nici la tre­ burile din jurul casei. Ne petrecem mult timp cu mama şi, sub supravegherea ei, învăţăm să vânăm. Ştiai că...? Ne place mult să alunecăm pe lacul îngheţat.

Meniu de vidră Îmi place mai ales peştele, dar mănânc şi raci, scoici şi insecte care stau în preajma apei.

37


Colorează ilustraţiile alb-negru astfel încât fiecare peşte să apară o singură dată atât pe linii, cât şi pe coloane.

Trăgând trei linii drepte, împarte câinii zăpezilor în cinci echipe cu un număr egal de patrupede.

38

Răspuns: 3. Cel mai mare, adică al cincilea.

Care dintre ţurţurii de pe streaşina casei va cădea primul? Încercuieşte-l.


lipici transparent,

agrafe de hârtie,

foarfecă, carton mai gros,

acuarele,

ochişori mobili sau mărgeluţe mici,

ziare vechi,

pensule,

staniol argintiu sau auriu,

șerveţele de hârtie,

fir de nailon,

suport de lemn.

Copiază aceste contururi pe un carton mai gros şi taie forma obţinută. Cu cât mai mulţi peştişori, cu atât mai bine!

Prinde fiecare peştişor cu câte o agrafă de hârtie.

Pentru a umfla peştişorii, mototoleşte câte-un şerveţel de hârtie şi lipeşte-l de-a lungul fiecărui şablon. Apoi, înveleşte peştele în hârtie de ziar, lipeşte-l şi lasă-l să se usuce.

Înnoadă câte un fir de nailon prin găurile rămase de la agrafele de hârtie, apoi leagă firele de suportul de lemn. Agaţă câte un peştişor de fiecare parte a beţişorului. Pentru echilibru, leagă în mijlocul băţului încă un fir de nailon.

Pictează peştişorii în nuanţe vii. Taie din staniol solzişori aurii sau argintii şi lipeşte-i cu grijă. Nu uita de coadă! La sfârşit, lipeşte ochişorii mobili sau mărgeluţele.

Fă cât mai multe perechi de peştişori zburători, leagă suporturile de lemn între ele şi găseşte un loc unde să-ţi agăţi noii prieteni!

39


43 TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU

Pentru copiii din clasa pregătitoare: Ex. 4: Câţi peşti ai mai desenat în primul chenar? □ 3; □ 2; □ 5. Ex. 6: Cu ce literă începe cuvântul „patină”? □ P; □ C; □ R. Ex. 13: Ai unit prima imagine cu enunţul: □ 1; □ 2; □ 3. Pentru copiii din clasa I: Ex. 17: Câte cuvinte are primul enunţ? □ 5; □ 6; □ 7. Ex. 20: „Rezistent” are înţeles opus faţă de: □ molatic; □ uriaş; □ fragil. Ex. 24: Ce număr nu face parte din al treilea şir? □ 32; □ 89; □ 54. 

Numele .......................................................................... Localitatea ..................................................................... Str. ................................................... Nr. ....... Bl. ........ Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ ........................... Cod ............................... E-mail ...................................... Şcoala .................................................. Clasa ............... Vârsta .............. Telefon ................................................

Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciţii din caietul de lucru. 

Completează talonul, decupează-l şi apoi trimite-l pe adresa redacţiei (S. C. NORAND S. R. L., O.P. 2, C.P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147). Poţi fi chiar tu norocosul câştigător al unei BICICLETE oferite de Şteffy în urma tragerii la sorţi!

43

TALON DE CONCURS

Câştigă cu

 MAŞINUŢĂ TELEGHIDATĂ  PUZZLE  JOC TRIDIMENSIONAL  păpuşă BARBIE

 CARTE

Localitatea ................................................................ Str .................................................. Nr. ....... Bl. ........ Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ .........................

1. Răspuns: .................................................................

Cod ............................. E-mail ..................................

2. Răspuns: .................................................................

Şcoala ........................................... Clasa ...............

3. Răspuns: .................................................................

Vârsta .......... Telefon ...............................................

întrebări:

1. Ce momeală crezi că folosesc eschimoşii pentru a pescui la copcă? 2. Din ce altceva în afară de zăpadă se mai pot forma avalanşe? 3. Cum se numeşte partea din faţă a unei nave?

PUZZLE

MAŞINUŢĂ TELEGHIDA

JOC TRIDIMENSIONAL

Răspunde la întrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale şi trimite-l pe adresa redacţiei. Alege ce-ţi doreşti cel mai mult şi vei participa astfel la tragerea la sorţi! Afli răspunsurile la întrebări citind revista!

10×

Numele ....................................................................

!

Jucăriile şi cărţile din imagini sunt cu titlu de prezentare!

Câştigătorii concursurilor din nr. 41

păpuşă BARBIE

 Bifează premiul dorit!

Pentru copiii din clasa a II-a: Ex. 26: Câţi gheţari nu au pereche? □ 1; □ 2; □ 3. Ex. 27: Răspunsul la ghicitoare este: □ peştele; □ şopârla; □ balena. Ex. 35: Câţi adulţi au fost cazaţi la hotelul de gheaţă? □ 524; □ 600; □ 605.

Regulamentul concursurilor

43

Trimite toate taloanele concursurilor la care doreşti să participi într-un singur plic!

Completează taloanele citeţ, cu majuscule! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs!

Câştigătorii vor fi anunţaţi în numărul 45 al revistei noastre.

Premiile se acordă prin tragere la sorţi

şi vor fi expediate prin poştă. Redacţia îşi rezervă dreptul de a folosi materia­ lele primite fără nicio obligaţie faţă de autori.

!

ATENŢIE, COPII! Treceţi pe plic, citeţ, următoarea adresă: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, cod: 540147.

Câştigătoarea saniei: Gug Mădălina, Oradea (BH), Şc. Gimn. Nr. 16. Câştigătorii jucăriilor: Adomniţei Robert-Ionuţ, Popricani (IS), Şc. Gimn. Popricani (Maşinuţă teleghidată); Rotaru Amalia, Botoşani (BT), Şc. Gimn. Nr. 7 „Octav Băncilă” (Puzzle); Achelăriţei Adelina, Tămăşeni (NT), Şc. Gimn. Tămăşeni (Joc 3D); Chetroiu Maria, Focşani (VN), Şc. Gimn. „Ion Basgan” (Barbie). Câştigătorii cărţilor: Lupaşcu Eduardo, Piatra-Neamţ (NT), Şc. Gimn. Nr. 5; Dobre Daniel Cristian, Cataloi (TL), Şc. Gimn. Frecăţei; Bogdan Tudor, Josani (BH), Şc. Gimn. Alişteu; Bilius Alexia-Sofia, Suceava (SV), Şc. Gimn. „Jean Bart”; Apetrei Alexandru, Suceava (SV), Şc. Gimn. Nr. 10; Bolovan Mădălin, Băbeni (VL), Grup Şcolar „George Ţărnea”; Drăgoi Elena-Nicoleta, Orbeni (BC), Şc. Gimn. Nr. 1; Calai David, Săcueni (BH), Liceul Tehnologic „Petőfi Sándor”; Tudose G. Albert, Malcoci (TL), Şc. Primară „Ion Creangă”; Florescu Petru Alexandru, Câmpulung Moldovenesc (SV), Şc. Gimn. „Bogdan Vodă”. Redactor-şef: Andrei Timar www.steffy.ro

Revistă şcolară de cultură generală şi jocuri distractive

Redactori: Roxana Truţa, Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru

Corector: Roxana Truţa Ilustraţii: Eugenia Ilieş, Panna Szilágyi Design & DTP: Raluca Rogoz, Magyarosi Júlia, György Tibor Vajda

Editat de: S. C. NORAND S. R. L. O. P. 2, C. P. 210, Târgu-Mureş, tel: 0265/250805, e-mail: redactie@steffy.ro • www.steffy.ro © Drepturile de autor pentru texte şi imagini aparţin Editurii KREATIV. Reproducerea parţială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. I. S. S. N. 2066-7582


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.