Stf 51 by Raluca Rogoz

anul IX â&#x20AC;¢ nr. 2

899LEI

C AIET DE LUCRU

AVIZAT DE

Decizia nr. 52712 / 06.08.2012

 Treptat, vei auzi triluri din ce în ce mai puternice şi mai jucăuşe: păsărelele se întorc din ţările calde.

 Peisajele prind din nou culoare. Iarba creşte verde, iar mugurii copacilor devin din ce în ce mai mari, fiind gata să plesnească dacă soarele se arată mai des.

 Nu-i nici prea frig, nici prea cald, aşa că acum e momentul plimbărilor lungi. Mişcarea în aer liber este cel mai sănătos lucru pe care-l poţi face pentru corpul tău, mai ales după atâtea ore de stat la şcoală!

de Ion Agârbiceanu Iarna întârziase mult în anul acela; uneori părea că vrea să-şi ia tălpăşiţa, dar se răzgândea şi iar şi iar învâltorea pe sus nori de cenuşe, şi împroşca cu mieluşei când nu mai putea să scuture zăpada din cojoace. Vânturile de la miazănoapte scăpau cu tot mai multă greutate din închisorile lor, dar când se vedeau slobode se răzbunau pe toată lumea: tăiau obrajii ca nişte plesne de bici nevăzute, învineţeau mâinile copiilor, înlăcrămau ochii bătrânilor, şuierau prin streşini să sperie vrăbiile care, ademenite de-o ochire de soare, începură să ciripească, toate deodată, tot spunând că vine primăvara. Zile de-a rândul se purtă război mare prin văzduh până ce birui primăvara. Norii grei şi întunecaţi fură alungaţi spre miazănoapte de vântul de la miazăzi, şi într-o zi-două cerul rămase curat ca lacrima, de dragul să se plimbe, pe drumul lui, soarele cel tânăr, vărsându-şi argintul peste lume. Întârziată, se grăbea acum şi primăvara să câştige ce a pierdut. Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile şi răzoarele tot mai tare şi, într-o bună dimineaţă, Anicuţa rămase încremenită când deschise uşa grădinii: văzu un covor nesfârşit de floricele galbene, una într-alta, încât abia încăpeau. Floricelele păreau că i-au furat ochii, şi copila nu mai putu face niciun pas: privea covorul întins de bănuţi galbeni, ba parcă de lumini ţe – şi încet-încet i se însenină toată faţa, cât părea că o sărută soarele de deasupra. Într-un târziu bătu din palme şi năvăli în curte: – Nicule! Nicule! Ni-cu-le! începu să strige tot mai ascuţit şi mai întărâtată. Unde-o fi frate-său de nu o aude? Uşa tinzii se deschise încet şi în crăpătură apăru Nicu. – Ce-i cu tine, Anicuţă? Ce strigi aşa? – Haida! Haida repede! – Unde să viu? – În grădină. Dar vino odată! – Ce să fac în grădină? – Haida să vezi! Nicu înălţă din umeri ca un om mare care nu pricepe stăruinţa unui copil şi ieşi în curte. Anicuţa fugi la el, îl prinse de mână şi începu să-l tragă către portiţa grădinii. Copila deschise uşa şi întinse braţul liber.

Parcă erau şi mai dese floricelele galbene. Nicu rămase şi el mut o vreme. Îl luă ca un fel de ameţeală, apoi simţi cum se încălzeşte. – Da! A înflorit păpădia, şopti el parcă oftând uşor. – Ce-a înflorit? îl întrebă copila. – Păpădia, nu vezi? – Ce-i aia păpădia? – Păi, floricelele astea, aşa le cheamă. Tu nu ştiai? Anicuţa clătină din cap. Nu ştia! Anul trecut, când înflorise păpădia, copila era bolnavă în pat. – Aşa le zice: păpădie. – De ce le zice aşa? Anicuţei nu-i plăcu numele: nişte flori aşa de frumoase să aibă un nume aşa de urât! Copilul o vreme nu ştia ce să-i răspundă. Se gândi şi zise: – Toate florile îşi au numele lor. Pe păpădie cum s-o cheme altfel? Anicuţa nu fu mulţumită de răspuns, dar îşi uită în grabă nemulţumirea: începu să urmărească cu privirea albinele cari, tot mai multe, treceau din floare în floare. Nu ştiu cum i se părea ei că albinele sunt cam supărate, nu se opreau mult pe-o floare, treceau pe alta tot cufundându-şi capul în puful acela galben. – Săracile! zise Nicu, uitându-se şi el la albine. – Cine-s sărace? – Albinele! Au noroc cu florile de păpădie, că altele încă nu au înflorit. – Adună miere? – Adună, că nu mai au în stupi. Zice mama că a ţinut iarna prea mult. Copilul mai rămase puţin în grădină, urmărind munca albinelor, apoi se duse iar în casă. Anicuţa e singură acum şi priveşte dusă la minunea din faţa ei. În liniştea mare, din covorul cu steluţe de aur se ridică un zumzet uşor: copila nu ştie dacă florile cântă sau albinele. Acum sunt tot mai multe: aproape nu-i floare fără albină, îşi face copila socoteala. Câte vor fi? Cine le poate număra? „Nici bunica nu poate”, îşi zise Anicuţa. Privea pierdută covorul de flori şi plimbarea domoală a albinelor. Le vedea bine pe cele de aproape: tot supărate îi păreau şi acum! Poate nu află în flori destulă miere? Uite, cât de în grabă trec de la una la alta! Dar dacă zboară una de pe-o floare când nu mai găseşte miere, de ce se pune pe aceeaşi floare alta şi alta? Nu înţelegea. Supărate nu puteau fi pentru asta. Nici pentru că au ieşit din coşniţe: afară era soare şi cald. Cine ştie ce necaz vor avea! Tot privind îşi uită de albine şi vede iarăşi numai florile, multe-s, Doamne! De unde se vor fi ivit atâtea? Şi toate deodată! Şi cum râd în soare! Şi iarăşi nu-i place că le cheamă aşa de urât! Nici nu vrea să mai audă! Poate Nicu nu ştie cum le cheamă, şi a spus aşa şi el o vorbă, să se laude că ştie. Va întreba-o pe bunica! Ea toate le ştie. Se ridică târziu din pajişte. Înţepenise şi parcă o pătrunse şi oleacă de frig. Ieşi din grădină, păşind nesigur, până i se dezmorţiră picioarele. – Haida, tu copilă, să mănânci ceva. E mult de azi-dimineaţă, şi-ţi va fi foame. – Nu mi-e foame, bunico.

– Da' ce-ai făcut atâta vreme în grădină? – M-am uitat la flori şi la albine. – Da, mi-a spus Nicu că a înflorit păpădia. Copila simţi o dezamăgire amară. – Şi dumneata le zici aşa? – D-apoi cum, dacă ăsta li-e numele. – Credeam că Nicu n-a ştiut şi le ştii dumneata numele. Altul, nu ăsta! Bătrâna o privi nedumerită. – Altul nu au, tu copilă, cum să le zic? – Să le pui un nume mai frumos. – Păpădie nu-i frumos?

Citeşte textul pe roluri, împreună cu un coleg sau o colegă. Când îţi vine rândul să fii bunica Anicuţei, încearcă să citeşti cu intonaţie.

Păpădia se numeşte şi altfel în anumite zone ale ţării. Încercuieşte denumirile care crezi că i se potrivesc, apoi verifică în dicţionar dacă le-ai nimerit sau aparţin altor flori. floarea-găinii roză

gălbinele-grase

podbal

ouăle-găinilor

floarea-soarelui

anemonă

stânjenel mâţă

Anicuţa clătină din cap. – Florile-s frumoase, dar numele nu, zise ea supărată. – Hm! Poate că ai şi tu dreptate. Dar aşa le-au botezat oamenii şi eu nu pot să le pun alt nume. Copila tăcu şi intră în casă. În gând ea le pusese alt nume; le va zice luminiţe. Peste zi se strecură de mai multe ori în grădină să le vadă: parcă erau tot mai multe, tot mai dese, şi albinele se ţeseau pe deasupra lor neostenite. Dar când se duse după ce trecu umbra înserării peste grădină, Anicuţa rămase iar încremenită ca azi-dimineaţă; nu mai era nicio floare, nu mai zbura nicio albină. Se răci toată şi se duse plângând în casă. – Ce-i, tu copilă? Ai căzut? o întrebă bunica. Ea clătină din cap, plângând mereu. – Te-ai înspinat pe undeva? De ce umbli desculţă prin grădină? – Nu m-am înspinat! reuşi să spună Anicuţa. – Păi, spune odată, de ce plângi? Copila se opri o clipă din plâns, se uită cu ochii înlăcrimaţi la bătrână: – Bunică, s-au dus toate! Nu mai e niciuna în grădină. Şi plânsul o zgudui acum şi mai tare. – Cine s-a dus, tu fată? – Florile! – Ce flori, tu copilă? – Luminiţele! – Luminiţele? Nu ştiu ce vorbeşti! Ce luminiţe? – Floricelele cele galbene. – Păpădiile? Copila înclină din cap. Nici acum nu voi să le spună numele cel urât. – Ce spui prostii? Unde să fugă? Doar florile nu pot umbla! – Nu mai e niciuna în grădină. Vino şi vezi dacă nu crezi, şi Anicuţa, încetând din plâns, o luă de mână pe bunică-sa. – Doamne, tu copilă, mă faci să-mi pierd vremea, şi eu nu mai ştiu unde mi-e capul. Nemulţumită, porni totuşi cu nepoata de mână. Da! Nu se mai vedea nicio floare! Umbrele căzuseră de mult peste grădină. Bătrâna privi la florile închise toate în câte-un conăcel verde şi începu să râdă. – N-a fugit nicio floare, tu prostuţo, că s-au închis de umbră. Ele nu-şi arată faţa decât în lumina soarelui. Vei vedea dimineaţă, după ce va răsări soarele peste grădină, că sunt toate aici. Copila nu păru încredinţată. Bunică-sa rupse o floare de păpădie şi-i desfăcu bănuţul de aur. – Vezi? Toate s-au închis până dimineaţă, când le va bate din nou lumina soarelui. Aşa sunt florile astea: în soare le place să se uite şi ele la lumea asta. Anicuţa oftă; părea tot nedumerită, dar mai împăcată, şi părăsi grădina cu bunica de mână. – Mâne vin iar şi albinele, bunico? – Vezi bine că vin! Până ţin florile, vin şi ele în toată ziua, după ce dă soarele şi se deschide păpădia. Copila strâmbă din năsucul ei cârn; iar numele ăsta urât! Mâne îi va spune bunicii să le zică şi ea luminiţe. Şi-i va spune şi lui Nicu! Numai dacă ar înflori iar dimineaţa! Şi cum dormea, cu părul de aur buclat ca o coroniţă în jurul capului, cu obrajii palizi, părea ea însăşi o floare deschisă de păpădie.

Când ştii sigur că primăvara şi-a intrat deplin în drepturi? Nu ajunge să răsară primii ghiocei şi primele viorele; e nevoie ca întreaga natură să revină la viaţă. Există câteva vieţuitoare care nu stau să lenevească, ci dau tonul când e vorba de sosirea noului anotimp!

Iarna, cuiburile de barză de pe stâlpii de iluminat rămân goale. Îţi poţi da seama că primăvara a sosit după faptul că păsările cu picioare şi ciocuri lungi locuiesc din nou în căsuţa pe care o părăsiseră temporar. Berzele se hrănesc cu broaşte, aşa că le poţi zări în preajma bălţilor.

Taie cu o linie toate elementele care nu se potrivesc în imaginea specifică primăverii. Câte ai găsit?

Chiar dacă seamănă cu albina, bon darul este mai mare, mai pufos şi zumzăie mai puternic. De multe ori, primăvara, îţi poate intra din greşeală pe geam înaintea albinuţelor. ☺ Mierea de bondar are un gust specific, dulce-amărui.

După ce călătoreşte mii de km, rândunica poposeşte pe acoperişurile din Europa. Îţi vei da seama că s-a întors din ţările calde atunci când vei zări pe cer o pasăre micuţă, care are coadă în formă de furcă. În trecut, oamenii nu credeau că rândunica migrează, ci că îşi petrece iarna sub pământ sau chiar... sub apă.

Nu trece o primăvară fără să vezi acest gândăcel frumos colorat la baza zidurilor sau pe asfalt. Încă din primele zile călduroase, insecta iese din hibernare şi caută resturi de mâncare şi seminţe de tei. Mai târziu, se va hrăni cu frunze proaspete.

Praga este un oraş superb, numai bun de vizitat în orice anotimp. Pentru copii e cu atât mai frumos cu cât acolo se găseşte a doua cea mai mare expoziţie de jucării din lume, organizată într-un muzeu des chis zilnic. Acesta este organizat pe două niveluri, unde poţi admira jucării noi şi vechi în şapte încăperi spaţioase.

De la ursuleţi de pluş la păpuşi Barbie şi figurine Star Wars, de la jucării muzicale şi optice la cuburi de lemn şi jocuri de logică, de la maşinuţe şi avioane la motociclete şi jucării trase cu cheiţe, de la căsuţe de păpuşi la personaje din poveşti sau din filmele Disney – toate pot fi admirate la muzeul jucăriilor din Praga.

Răspuns: 1 și 3.

Care sunt cele două imagini identice?

La acest muzeu se găsesc jucării din întreaga lume, o bună parte dintre acestea fiind foarte vechi. Poţi să vezi ce fel de jucării îşi făceau grecii antici, dar şi obiectele de lemn şi de tinichea făcute de meşteşugarii europeni pentru copii: trenuleţe cu mecanisme vechi, soldăţei şi, evident, multe figurine şi jucării tradi ţionale din Cehia. Dacă vizitezi muzeul împreună cu părinţii, ai grijă să nu-i apuce nostalgia! ☺

Cea mai mare şi mai impresionantă colecţie a muzeului din Praga este cea de păpuşi Barbie. Prima astfel de păpuşă a fost realizată şi vândută în anul 1959, când a apărut în două versiuni: blondă şi brunetă. La muzeu poţi observa cum a evoluat păpuşa Barbie, ce fel de haine purta în funcţie de pe ri oada istorică, dar poți vedea şi un exemplar în mărime naturală. Nici nu-i de mirare că a ajuns preferata fetiţelor!

Este cel mai celebru obiectiv turistic din Londra, dar şi cel mai cunoscut de pe cuprinsul continentului european. Big Ben fusese iniţial doar numele clopotului, dar treptat, acesta s-a transmis întregului turn. În anul 1949, Big Ben a rămas în urmă cu patru minute şi jumătate, după ce... un stol de grauri a poposit pe minutar.☺

Acest ceas astronomic medieval este de-a dreptul spectaculos. E alcătuit dintr-un cadran superior, care ajută la citirea orei şi la afişarea poziției Soarelui şi a Lunii, dar şi dintr-un cadran inferior, care afişează semnele zodiacului şi numele sfântului sărbătorit în ziua respectivă. Cele patru figurine din partea superioară a ceasului reprezintă vanitatea, zgârcenia, moartea şi invidia, iar alături de figurinele celor 12 apostoli, acestea dau un adevărat spectacol la fiecare oră fixă.

Cele patru ceasuri de pe cele patru feţe ale turnului se curăţă din cinci în cinci ani, cu nimic altceva decât apă şi săpun. Cei care le spală trebuie să aibă grijă să nu spargă sticla şi să nu se sprijine de acele de ceasornic. Fiecare ac care indică ora cân tăreşte în jur de 300 de kg, iar fiecare mi nutar – 100 de kg.

Foto: ÂŠ Photoland/Album Images

Foto: ÂŠ Photoland/wenn.com

În România, cele mai multe turnuri cu ceas se găsesc în vechile cetăţi din Transilvania, în oraşe ca Sighişoara, Braşov, Sibiu, Mediaş, Se beş şi altele. Astăzi, aces tea sunt apreciate mai mult pentru vechimea şi aspectul lor, dar în trecut, când un ceas de buzunar era un obiect de lux, oamenii se ghidau după ceasurile din turnurile înalte.

Turnul cu ceas din Sighişoara este un adevărat simbol turistic al Transilvaniei. Acesta datează din anul 1648 şi este împodobit cu figurine de 0,80 m fiecare, sim bolizând atât zeii care reprezintă personificări ale zilelor săptămânii – Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn –, cât şi Soarele şi Luna.

Turnul Sfatului este simbolul Sibiului, iar priveliştea din vârf es te superbă, mai ales în zilele senine. Vechiul şi minuţiosul mecanism al orologiului poate fi admirat de turişti la penultimul etaj al construcţiei. Sibiul mai are un turn cu ceas: cel al Bisericii Evanghelice.

Deşi este o construcţie go tică, Biserica Neagră din Braşov are unul dintre cele mai frumoase şi mai viu colorate turnuri cu ceas din ţară. Cele două cadrane au fost refăcute în anul 1999 şi se află pe peretele de sud, respectiv pe cel de vest.

de Otilia Cazimir Bunicuţa-i supărată, Că de-un ceas întreg tot cată: Cată-ncolo, cată-ncoace, Ochelarii nu-s şi pace! I-a cătat pe sub saltele, Şi-n papuci, şi-n ciuboţele, Pe sub perne, pe sub oale, Pân’ n-a mai putut de şale! A mai stat, a mai oftat, Iar s-a pus pe căutat! Stă şi-aprinde-o lumânare: Unde să-i mai cate, oare? Nu-s în raft, nu-s în cutie, Poate-or fi-n bucătărie… Răscoleşte pe sub scară Şi pe poliţă-n cămară, În cuptor, pe sobă sus, Ochelarii nu-s şi nu-s! Să nu fie cu bănat, Cine, oare, i-a furat? Când să-i cate şi prin tindă, Dă cu ochii de oglindă, Şi ce vede, ce nu vede, Parcă nici nu-i vine-a crede: Ochelarii, poznă mare! Îi stăteau pe nas călare… Îi cătase-n cui, sub pat, Dar pe nas nu i-a cătat. Şi de nu-i vedea-n oglindă, I-ar căta şi-acum prin tindă!

Subliniază în text toate cuvintele sau expresiile care sugerează locurile în care şi-a căutat bunica ochelarii.

Ce căuta bunica? Unde a găsit ceea ce căuta? .......................................................................................... ..........................................................................................

Uneşte expresiile cu explicaţiile potrivite. a nu mai putea de şale

a nu fi cu supărare

a căta

a-l/a o durea spatele

a nu fi cu bănat

a căuta

Data naşterii: 8 octombrie 1985 (31 de ani) Zodia: Balanţă Locul naşterii: Hawaii, SUA Numele adevărat: Peter Gene Hernandez

-PICTURES

FOTO: © HQ-PICTURES

FOTO: © HQ

Când avea numai patru ani, Bruno Mars a dobândit porecla de Micul Elvis, fiind cel mai tânăr interpret care îl imita în mod profesionist pe celebrul artist. Mai târziu, când a devenit un adolescent rebel, Bruno prefera să-şi ducă la liceu ukulelele sau chitara şi să-şi lase cărţile acasă. Acestea au fost primele semne că urma să devină un star pop de mare succes.

FO TO :©

S RE TU IC -P

Culoare: roşu; Serial: Family Guy; Film: Titanic; Actor: Tom Cruise; Actriţă: Julia Roberts; Sport: tenis, volei; Maşină: Ferrari.

FOTO: © HQ-PICTURES

Te-ai întrebat vreodată de la ce vine Bruno Mars? Din cauză că artistul a fost mai plinuţ când era copil, tatălui său i s-a părut că seamănă cu luptătorul profesionist de wrestling Bruno Sammartino. Mars vine de la denumirea în limba engleză a planetei Marte, fiindcă toate fetele îi spuneau că e atât de aiurit şi de visător, dar şi de talentat, încât parcă ar fi de pe altă planetă. Mai târziu, porecla i-a devenit și nume de scenă.

Bruno Mars mai are un frate şi patru surori. Acestea din urmă au propriul lor grup muzical, pe nume The Lylas. Nici nu-i de mirare, având în vedere că tatăl lui Bruno este şi el artist, iar mama lui a fost dansatoare de hula.

Dacă vremea s-a încălzit şi eşti pregătită să laşi fularul şi eşarfele deoparte, e vremea să porţi acest accesoriu foar te la modă. Fie că îţi cumperi unul de plastic sau de piele, un choker te avantajează oricum. Poartă unul mai subţire dacă ai gât mai gros şi unul mai gros dacă ai gât subţire!

Știai că...? De fapt, colierele choker au revenit în tendinţe, fiind inițial foarte trendy în anii '90!

Câte buburuze se află pe aceeaşi parte a benzii pe care se găseşte şi buburuza 1?

Uneşte ce se potriveşte.

Răspunsuri: 1. Pe cel de pe măsuță; 2. Trei: 2, 3, 6; 3. 1 – 4, 2 – 8, 3 – 9, 5 – 12, 6 – 11, 7 – 10.

Pe care dintre cele patru gheme îl foloseşte bunica la tricotat?

baloane galbene, lipici, vopsea neagră, pensulă, hârtie albă, foarfecă, creion, aţă. Umflă baloanele galbene şi leagă-le cu aţă.

Vopseşte câte trei dungi negre de jurîmprejurul baloanelor. Aşteaptă să se usuce.

Desenează aripioa rele, ochişorii şi gu rile bondăreilor pe care vrei să-i faci, apoi decupează-le. Fii cât mai inventiv în privinţa expresiilor faciale! ☺

Lipeşte aripioarele şi ochişorii. Bondăreii sunt gata!

Dacă vrei ca bondăreii să „zboare”, umple baloanele cu heliu în loc de aer.

Regulamentul concursurilor  Completează taloanele citeţ, cu majuscule, şi trimite-le într-un singur plic.

Se acceptă şi trimiterea mai multor taloane, de la mai mulţi copii, în acelaşi plic.  Expediază plicul în regim standard, nu sub formă de scrisoare recomandată, nici cu confirmare de primire.  Câştigătorii vor fi anunţaţi în numărul 53 al revistei noastre. Premiile se acordă prin tragere la sorţi şi vor fi distribuite prin reprezentanţii noştri zonali.



ATENŢIE, COPII! Treceţi pe plic, citeţ, următoarea adresă: SC Norand SRL, OP 2, CP 210, Târgu-Mureş, cod 540147.

Marchează cu X răspunsul corect pentru următoarele exerciţii din caietul de lucru. Completează talonul, decupează-l şi apoi trimite-l pe adresa redacţiei. Poţi fi chiar tu norocosul câştigător al unui joc jenga oferit de Şteffy în urma tragerii la sorţi!

TALON DE CONCURS

TALON DE CONCURS CAIET DE LUCRU

Pentru copiii din clasa pregătitoare şi clasele I-II: Ex. 2: Câte imagini ai colorat? □ 3; □ 4; □ 5. Ex. 11: Cu ce literă ai unit floarea? □ p; □ b; □ d. Ex. 20: Care este răspunsul ghicitorii? □ Curcubeul; □ Soarele; □ Norul. Ex. 30: Câţi toporaşi au răsărit? □ 16; □ 8; □ 6.

Cod ............................... E-mail ............................................. Şcoala ........................................................... Clasa ............... Vârsta .............. Telefon .........................................................

Numele .................................................................................. Localitatea .............................................................................

1. Răspuns: ............................................................................... 2. Răspuns: ............................................................................... 3. Răspuns: ............................................................................... Marchează premiul dorit!  MAŞINUŢĂ TELEGHIDATĂ



 întrebări:  1. Care este ordinea culorilor curcubeului? 2. Care este cel mai cunoscut obiectiv turistic european? 3. Care este hrana preferată a pârşului?

MAŞINUŢĂ TELEGHID

ATĂ

păpuşă BARBIE

10×

PUZZLE

JOC TRIDIMENSIONAL

Răspunde la întrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale şi trimite-l pe adresa redacţiei. Alege ce-ţi doreşti cel mai mult şi vei participa astfel la tragerea la sorţi! Afli răspunsurile la întrebări citind revista!

Jucăriile şi cărţile din imagini sunt cu titlu de prezentare!

Redactor-şef: Andrei Timar www.steffy.ro

Revistă şcolară de cultură generală şi jocuri distractive

Redactori: Roxana Truţa, Mihaela Bucinschi, Gabriela Dumitru Corector: Roxana Truţa

Localitatea ............................................................................. Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ ....................................

 JOC TRIDIMENSIONAL  păpuşă BARBIE

Numele .................................................................................. Str. .......................................................... Nr. ......... Bl. ..........

Pentru copiii din clasele III-IV: Ex. 33: Câţi norişori ai încercuit? □ 4; □ 5; □ 6. Ex. 44: Câte păpădii au fost culese din luncă? □ 30; □ 90; □ 33.

Câştigă cu

Ex. 46: Cât este a în primul caz? □ 10; □ 9; □ 8. Ex. 47: Câte gâşte erau în stol? □ 36; □ 100; □ 25. Ex. 50: Câte silabe are cuvântul frumoasă? □ 2; □ 3; □ 4.

 PUZZLE  CARTE

Str. .......................................................... Nr. ......... Bl. .......... Sc. ....... Et. ..... Ap. ...... Sector/Judeţ .................................... Cod ............................... E-mail ............................................. Şcoala ........................................................... Clasa ............... Vârsta .............. Telefon .........................................................

Câştigătorii concursurilor din nr. 49 detector de metale Roman Odett, Carei (SM), Şc. Gimn. Vasile Lucaciu Nechita Alin-Constantin, Urecheni (NT), Şc. Gimn. Urecheni Maşinuţă Puzzle

Axinte Raisa-Tiama, Bacău (BC), Şc. Gimn. Alexandru cel Bun

Joc 3D

Georgică Alexandru, Boroaia (SV), Şc. Gimn. Vasile Tomegea

Barbie

Crăciun Alessia-Rosemarie, Hârşova (CT), Şc. Gimn. Nr. 1

Cărţi Petre Maria Carina, Bucureşti, Sector 5, Şc. Gimn. Nr. 135; Lunic Alexandru, Braşov (BV), Şc. Gimn. Nr. 25; Porumb Bianca-Maria, Galaţi (GL), Şc. Gimn. Nr. 3; Székely Szabina, Săcueni (BH), Lic. Teoretic Petőfi Sándor; Goldic Claudiu Şerban, Drăguşeni (BT), Şc. Gimn. Aristotel Crîşmaru; Neamţu Patrick, Timişoara (TM), Şc. Gimn. Nr. 7; Stamatin Andrei, Reşiţa (CS), Şc. Gimn. Nr. 2; Hedeş David-Filip, Apahida (CJ), Liceul Tehnologic Apahida; Pop Bogdan, Bârlad (VS), Şc. Gen. Nr. 9; Frone Alexandra Izabela, Brazi (PH), Şc. cu Clasele I-VIII Brazi.

Colaborator: SC Design Solutions Consulting SRL Editat de: SC Norand SRL OP 2, CP 210, Târgu-Mureş, tel: 0265/250805, e-mail: redactie@steffy.ro • www.steffy.ro © Drepturile de autor pentru texte şi imagini aparţin Editurii KREATIV. Reproducerea parţială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. Redacţia îşi rezervă dreptul de a folosi materialele primite fără nicio obligaţie faţă de autori. I. S. S. N. 2066-7582